2012,%20nr.%205-6%20(31)

More documents

Recommendations

Info

al lecturii şi al cunoaşterii. Conceptele de subiect şi subiectivitate sunt fundamentale atât pentru dezbaterile poststructuraliste, cât şi pentru Gender Studies. Trăsătura lor comună este deconstrucţia idealului umanist al individului ca subiect unitar, însă abordarea cognitivă a acestei problematici delimitează practicile exegetice în două tabere distincte. Diferenţa principală dintre aceste două curente critice constă în inflexibilitatea poziţiei studiilor genuriale referitor la abolirea autorului/autoarei ca parte a procesului de producere şi consum a textului. Teoria deconstrucţiei susţine că nimeni nu este liber să citească „după bunul său plac” pentru că, pe de o parte, cititorul este condiţionat de apartenenţa sa la o ordine cultural-istorică, iar pe de alta, el este prins în reţeaua de relaţii semantice pe care textul le activează. Studiile genuriale pledează în favoarea concreteţii empirice a subiectului care scrie/citeşte şi relativa libertate de alegere pe care deconstrucţia i-o neagă. În afara textului există experienţa autonomă a cititorului/cititoarei, de aceea, subiectul (care scrie sau citeşte) este ineluctabil, pentru că el aduce propriul bagaj de experienţă extra-scriitoricească şi/ sau extra-lectorială în actul scriiturii/lecturii. Pentru a sintetiza, vom spune că modalităţile de lectură genurială se situează la polul extrem al poststructuralismului, printre teoriile interpretative de factură pragmatică focusate asupra contextului istoric şi sociocultural variabil în care este plasat consumatorul textului. În folosirea modalităţilor critice de lectură era necesară însă o anumită prudenţă metodologică, întrucât prima sarcină a criticii este aceea de a conferi un sens şi un semnificat, act prin care lectura feministă risca reproducerea logicii logocentrismului (impunerea stereotipurilor şi a miturilor literare drept poziţii culturale „naturale” şi incontestabile). Evitarea acestei capcane a fost posibilă datorită postulării pluralismului maxim de diferenţe. Establishment-ul critic feminist nu se prezintă ca un bloc monolit şi închis ermetic, în grad să ofere un unic parcurs de urmat, „neutru” şi „obiectiv”, ci ca o cunoaştere parţială, poziţionată, situată, o dezbatere continuă, un work in-progress, deschis vocilor polemice şi revizuirii premiselor precedente. Anume de pe aceste poziţii este deconstruit mitul identităţii feminine colective, adică ideea că toate femeile ar fi egale doar pentru simplul fapt că sunt, din punct de vedere biologic, femei, fără a lua în calcul diferenţele de rasă, clasă, cultură, religie, vârstă, preferinţe. Cele mai importante încercări de a postula identitatea feminină, în condiţionările ei materiale şi culturale care îi alcătuiesc subiectivitatea, sunt următoarele: politica poziţionării, adică a locului de unde se emite discursul, care impune recunoaşterea seriei de contingenţe implicate în actul semnificării, formulată de Adrienne Rich în Notes toward a Politics of Location (1986); cunoaşterea situată, argumentată de Donna Haraway (Situated Knowledges: The Science Question in Feminism and the Privilege of Partial Perspective (1988)) drept „epistemologie legată de un loc, o poziţie şi o amplasare, în care parţialitatea, şi nu universalitatea este condiţia pentru ca propunerile noastre de cunoaştere raţională să fie ascultate.”; subiectul cyborg, teoretizat de aceeaşi Donna Haraway (Primate Visions. Gender, Race and Nature in the World of Modern Science (1989) şi Simians, Cyborgs, and Women. The Reinvention of Nature (1991)) care utilizează termenul cyborg ca metaforă pentru omul ameliorat (cyborgul se autogenerează în spaţiu şi nu are nevoie de un altul pentru a se defini pe sine, fiind o figură care depăşeşte tradiţionala opoziţie natură/cultură, bărbat/femeie, om/animal, alb/negru); subiectul excentric, teoretizat de 18 Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012
Teresa de Lauretis (Eccentric Subjects: Feminist Theory and Historical Consciousness (1990)), care este subiectul necontemplat de discursul hegemonic; subiectul mixat, prin care Gloria Anzaldúa (Borderlands (1987)) înţelege o personalitate plurală, contradictorie şi ambiguă, care nimic nu refuză şi nimic nu abandonează; subiectul nomad e propus de Rosi Braidotti (Nomadic Subjects (1994)) ca model de identitate transgresivă, a cărei natură tranzitorie nu-i permite fixarea într-un loc, ci doar mişcarea, în procesul căreia stabileşte legături, conexiuni, coaliţii etc.; subiectul liminal şi hibrid pe care cercetătoarea (regizoarea) vietnameză Trinh T. Minh-ha îl exprimă prin metafora „vertijurilor orizontale” (Horizontal Vertigo: The Politics of Identity and Difference (1992)) a unui proces infinit în care categoriile de gen, rasă, clasă, vârstă, preferinţă sexuală se combină în situaţii mereu diferite şi creează o identitate mereu în devenire. Studiile genuriale încearcă astfel să realizeze un echilibru dificil între o concepţie materialistă a corpului şi o concepţie care fondează diferenţa sexuală pe chestiuni legate de ordinea simbolică a limbajului şi a identităţii. Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012 19
Page 1 and 2: ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI IN
Page 3 and 4: ALIONA GRATI Institutul de Filologi
Page 5 and 6: ămas în zona unor incertitudini i
Page 7 and 8: pe care le-a dat Basarabia. De acum
Page 9 and 10: între statuia lui Ştefan cel Mare
Page 11 and 12: spiritului (cultura), iar femininul
Page 13 and 14: la „marea literatură”; 3) anal
Page 15 and 16: (1977)), de Klaus Theweleit şi Fem
Page 17: eproduse în cultură, teza program
Page 21 and 22: Reprezentarea pozitivă a feminită
Page 23 and 24: a progresului. Această dihotomie e
Page 25 and 26: formularea unor definiţii fundamen
Page 27 and 28: „al treilea val” [2] sunt preoc
Page 29 and 30: în eticile poststructuraliste şi
Page 31 and 32: acest „cântec demonic” din al
Page 33 and 34: Prima este că lectura se desfăşo
Page 35 and 36: simpatizanţi ai mişcării [37] VI
Page 37 and 38: nu a putut realiza înfăptuirea un
Page 39 and 40: 13. Derrida Jacques, Chorégraphies
Page 41 and 42: II Barthes: „Flaubert: un fel de
Page 43 and 44: ALIONA GRATI, NINA CORCINSCHI, LUCI
Page 45 and 46: eflecţia urmează ritmul indetermi
Page 47 and 48: iniţiativă creativă prin volumul
Page 49 and 50: mirific cu zarea/ tot ce-a fost dor
Page 51 and 52: „fardată cu gust îmbrăcată/
Page 53 and 54: de copil/ ai grijă să nu-ţi muş
Page 55 and 56: acasă/ în grădină greieri şi s
Page 57 and 58: disimulatoare. Versurile cu caracte
Page 59 and 60: Modalităţile epice tradiţionale
Page 61 and 62: ALIONA GRATI Institutul de Filologi
Page 63 and 64: milă, numai şi numai din voia Dom
Page 65 and 66: Fiind expresia fugii de ideile fixe
Page 67 and 68: Tot aici mai adăugăm şi faptul c
Page 69 and 70:
Cum bine se poate observa din acest
Page 71 and 72:
Victor Munteanu (Rănirea vederii,
Page 73 and 74:
şi faţă de sine, de răspundere
Page 75 and 76:
ANATOL GAVRILOV Institutul de Filol
Page 77 and 78:
într-un anume episod, ci printr-o
Page 79 and 80:
hainele nu le faceţi; la mese şed
Page 81 and 82:
espectiv şi la cuvântul său auto
Page 83 and 84:
măsură sau alta, dialogizată; î
Page 85 and 86:
ca atare şi a locutorului ca fiin
Page 87 and 88:
dar păstrează constantă, în ace
Page 89 and 90:
atinge ceea ce Borges numea „cons
Page 91 and 92:
9. Marisa Forcina, Ironia e saperi
Page 93 and 94:
genul epic, cu precădere la nivelu
Page 95 and 96:
nor, un continent al jocului, al pl
Page 97 and 98:
unor copiii luminoşi, Silică şi
Page 99 and 100:
etc. Dialogul între scriptural şi
Page 101 and 102:
el aude cum apare un tren dincolo d
Page 103 and 104:
decât astfel: „nu pot gândi dec
Page 105 and 106:
şi Daniel Cristea-Enache sunt dou
Page 107 and 108:
OCTAVIAN GAIVAS Institutul de Filol
Page 109 and 110:
Pe cal negru a-ncălecat Mândră o
Page 111 and 112:
Своему дитяти віно
Page 113 and 114:
După cununie, nuntaşii se îndrep
Page 115 and 116:
La ucraineni „jemnele” echivale
Page 117 and 118:
Măi fetiţă cu părinţi, De ce v
Page 119 and 120:
ADRIAN DINU RACHIERU Universitatea
Page 121 and 122:
mediatic, are o identitate fluidă,
Page 123 and 124:
NINA CORCINSCHI Institutul de Filol
Page 125 and 126:
la maximum, viziunea se amplifică:
Page 127 and 128:
ACADEMY OF SCIENCE FROM MOLDOVA PHI
Page 129 and 130:
Colegiul de redacţie Colegiul şti
Page 131 and 132:
Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6
Page 133:
Metaliteratură Anul XII, nr. 5-6 (
show all

2012,%20nr.%205-6%20(31)

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?