You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Măi fetiţă cu părinţi,<br />
De ce vrei să te măriţi?<br />
Ce te tragi la măritat,<br />
Ca frunza la scuturat?<br />
Floarea mai înfloreşte-odată,<br />
Da tu nu te mai vezi fată.<br />
Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (<strong>31</strong>), <strong>2012</strong><br />
C-atunci ai să te vezi fată,<br />
Când a cânta ştiuca-n baltă<br />
Şi cocostârcul pe corlată,<br />
Dar atunci şi nici atunci,<br />
Când a face salba nuci…”<br />
În ambele culturi obiceiul era realizat de nuna mare, care scotea vălul miresei şi o<br />
îmbrobodea cu basmaua. Obiceiul respectiv simboliza trecerea miresei în rândul femeilor<br />
căsătorite. Ultima secvenţă nupţială se numeşte etapa postnupţială. În folclorul basarabean<br />
această etapă conţine un singur obicei care se numeşte calea primară. Obiceiul respectiv<br />
se desfăşura la o săptămână după nuntă. Tinerii vizitau rudele, ducându-le diferite daruri.<br />
Mai întâi ei vizitau nunii, ducându-le în calitate de daruri colaci şi năframă. Apoi ei vizitau<br />
părinţii.<br />
Scopul realizării acestui obicei era consolidarea relaţiilor de rudenie între tânăra<br />
familie şi celelalte familii. În folclorul ucrainean etapa postnupţială la fel include un<br />
singur obicei care are diferite denumiri regionale: понеділкування, почепини, пропій.<br />
Acest obicei consta în organizarea unui ospăţ cu băutură şi muzică la casa mirelui.<br />
El se desfăşura la trei zile sau la o săptămână după nuntă. Oaspeţii invitaţi la această<br />
ceremonie se mascau în ţigani, în mire şi mireasă, în nunii mari, umblau prin sat şi pofteau<br />
la nuntă, făcând diferite glume pe seama mirilor. În timpul ospăţului invitaţii beau în<br />
cinstea tinerilor, dorindu-le sănătate, fericire în căsnicie, copii mulţi şi sănătoşi. Obiceiul<br />
respectiv era însoţit de muzică şi dansuri şi până când nu se bea şi nu se mânca totul de pe<br />
masă, nimeni nu pleca acasă.<br />
Acestea sunt confluenţele interetnice care se manifestă în folclorul nupţial al<br />
românilor basarabeni şi al ucrainenilor din nordul Republicii Moldova.<br />
Observăm că folclorul ucrainean n-a influenţat total folclorul basarabean. Unele<br />
nuanţe din diferite obiceiuri de nuntă au fost împrumutate de la ucraineni şi adaptate<br />
la nivelul gândirii poporului basarabean. La fel nu putem afirma că folclorul nupţial al<br />
ambelor etnii este identic total, căci fiecare popor posedă un specific naţional al său care<br />
îl caracterizează şi îl diferenţiază de celelalte popoare.<br />
Note<br />
1. Folclorul obiceiurilor de familie. Chişinău, Ştiinţa, 1979.<br />
2. Creaţia populară. Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria şi<br />
Bucovina. Chişinău, Ştiinţa, 1991.<br />
3. Малова-Малкович П., З Карпатських джерел: Фольклорно-етнограф, нарис<br />
Чернiвцi: Мiсто, 2007, p. 11-36.<br />
4. Культура і побут України. Киів: Либідь, 1993, p. 191-199.<br />
5. Степанов В., Свадебная обрядность жителей села Мусаит. În: Вестник<br />
Славянского университета: науч.-метод. журн., 2006, nr. 12, p. 66-85.<br />
6. Степанов В., Традиционно-бытовая культура украинцев Молдовы в творчестве<br />
писателей ХIX-ХХ вв. În: Anuarul Institutului de cercetări Interetnice. Chişinău, 2001.<br />
p. 82-87.<br />
7. Маковiй Г., Золоте вiно з бабусиноi скринi, Чернiвцi , 1993. p. 48-53.<br />
117
Change language