2012,%20nr.%205-6%20(31)

More documents

Recommendations

Info

„Вийди, свату, подивись Шо ми тобі привезли: Не корову, не теля, Но невістку-крутеля. Не корову, не теля, Но невістку-крутеля. Вийди, Грицю, на дорогу, Казав батько – даст корову. – А якую? – Круторогу. – Їди, Грицю, на дорогу. – Круторогу. – Їди, Грицю, на дорогу…” Mirele păşea peste prag cu mireasa în braţe sau soacra o trăgea de brâu pe noră, conducând-o în casă. Mireasa la rândul său dăruia cadouri soacrei şi socrului mare. După aceasta soacra conducea tinerii către patul conjugal, special pregătit de ea, care era făcut din snopi de grâu sau de ovăs. Deasupra acestui aşternut era pusă o pâine specială, care se numea тëщин пиріг, adică pâinea soacrei. Aici mirii, deja soţ şi soţie, dormeau până după-amiază. Obiceiul aducerii zestrei miresei uneori se desfăşura în alt moment al nunţii. În unele sate zestrea era adusă odată cu mireasa, când vorniceii mirelui veneau după ea ca s-o aducă la mire înainte de a pleca la cununie. Aceasta era o particularitate zonală în folclorul ucrainean. Pe la orele trei se organiza deja ospăţul la mire, care se numea пропій, adică pripoiul. Totul se desfăşura într-un anturaj vesel, cu băutură, mâncare, cântece şi dansuri. Cu acest ultim obicei se sfârşea etapa nupţială în folclorul ucrainean. În folclorul basarabean unele obiceiuri din cadrul etapei nupţiale au tangenţe cu cele ucrainene. De exemplu, poftirea la nuntă este prezentă la ambele etnii. Acest obicei se desfăşura sâmbătă dimineaţa. Participanţii la obicei erau vorniceii mirelui şi miresei care pofteau la nuntă din partea tinerilor. Drept element ajutător în realizarea acestui obicei era plosca de vin, din care erau serviţi cei invitaţi. În folclorul ucrainean însă la acest obicei participau mirele, mireasa vorniceii şi druştele. Fiecare îşi poftea la nuntă invitaţii săi. Elementul comun în acest obicei este plosca de vin, din care erau serviţi nuntaşii invitaţi la nuntă. La basarabeni poftirea la nuntă se realiza în baza formulelor şi oraţiilor respective: „V-a poftit cuconul mire Şi cucoana mireasă, Cuconul nun Şi cucoana nună, Să faceţi un drum ş-o cărare Pân’la nunta cea mare!” Un alt obicei comun este coacerea colectivă a colacilor de nuntă. La acest obicei participau rude din partea mirelui şi a miresei. Se coceau colaci cu destinaţie diferită: colaci pentru nuni, colaci pentru părinţi, colăcei pentru oaspeţi care se numeau „jemne”. 114 Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012
La ucraineni „jemnele” echivalează cu шишки şi erau dăruite oaspeţilor în timpul mesei mari. În ambele culturi obiceiul respectiv era însoţit de cântece dedicate întregului proces de coacere a colacilor. Obiceiul ruperea colacului este comun pentru ambele etnii, numai că el se desfăşura în momente şi locuri diferite în cadrul etapei nupţiale. În folclorul basarabean ruperea colacului se desfăşura la mireasă acasă şi era precedat de declamarea conocăriei de către conocar: „Bună ziua, Bună ziua La dumneavoastră, Sfetnici împărăteşti! Care este sfetnic împărătesc, Până la noi îl poftesc, Că suntem soli împărăteşti De la al nostru tânăr împărat. Că al nostru tânăr împărat Pe aicia s-au primblat Şi au strâns toată oastea la vânat, Să vâneze codrii cu urşii, Munţii cu râşii…” Apoi urma schimbul colacilor dintre vorniceii mirelui şi vorniceii miresei. Mirele trebuia să treacă de trei ori pe sub colacul ţinut deasupra capului său de către vorniceii miresei. Apoi colacul era rupt în bucăţi şi împărţit la oaspeţi. Se credea că tinerii care vor mânca din colacul mirilor se vor căsători în curând. La ucraineni însă acest obicei se desfăşura la mire acasă. După ce vorniceii şi druştele aduceau mireasa la casa mirelui, doi dintre prietenii mirelui ţineau în mână un colac cu panglică roşie, pe pragul casei, sub care treceau de trei ori vorniceii şi druştele. Colacul era rupt în bucăţi şi împărţit celor prezenţi, iar panglica roşie se credea că avea o valoare magică cu efect lecuitor. Alt obicei care are tangenţe cu folclorul ucrainean este obiceiul pocloanele. La basarabeni acest obicei se desfăşura duminica, în a doua jumătate a zilei. Vorniceii, fiind delegaţi de mire, soseau cu daruri pentru mireasă la ea acasă. Darurile erau înmânate pe o tavă specială şi constau din: doi colaci-„jemne”, o pereche de pantofi, broboada miresei. Mireasa la rândul său le dădea vorniceilor doi colaci şi cămaşa mirelui, obiceiul fiind însoţit de formula respectivă: Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012 „Mult stimaţi fraţi cinstiţi, În curţile dumneavoastră să ne poftiţi! Ni-ţi pofti, Nu ni-ţi pofti, Noi avem cale de-a îndrăzni. Să ne faceţi cale şi cărare Până la această scumpă, cinstită floare! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Page 1 and 2:
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI IN
Page 3 and 4:
ALIONA GRATI Institutul de Filologi
Page 5 and 6:
ămas în zona unor incertitudini i
Page 7 and 8:
pe care le-a dat Basarabia. De acum
Page 9 and 10:
între statuia lui Ştefan cel Mare
Page 11 and 12:
spiritului (cultura), iar femininul
Page 13 and 14:
la „marea literatură”; 3) anal
Page 15 and 16:
(1977)), de Klaus Theweleit şi Fem
Page 17 and 18:
eproduse în cultură, teza program
Page 19 and 20:
Teresa de Lauretis (Eccentric Subje
Page 21 and 22:
Reprezentarea pozitivă a feminită
Page 23 and 24:
a progresului. Această dihotomie e
Page 25 and 26:
formularea unor definiţii fundamen
Page 27 and 28:
„al treilea val” [2] sunt preoc
Page 29 and 30:
în eticile poststructuraliste şi
Page 31 and 32:
acest „cântec demonic” din al
Page 33 and 34:
Prima este că lectura se desfăşo
Page 35 and 36:
simpatizanţi ai mişcării [37] VI
Page 37 and 38:
nu a putut realiza înfăptuirea un
Page 39 and 40:
13. Derrida Jacques, Chorégraphies
Page 41 and 42:
II Barthes: „Flaubert: un fel de
Page 43 and 44:
ALIONA GRATI, NINA CORCINSCHI, LUCI
Page 45 and 46:
eflecţia urmează ritmul indetermi
Page 47 and 48:
iniţiativă creativă prin volumul
Page 49 and 50:
mirific cu zarea/ tot ce-a fost dor
Page 51 and 52:
„fardată cu gust îmbrăcată/
Page 53 and 54:
de copil/ ai grijă să nu-ţi muş
Page 55 and 56:
acasă/ în grădină greieri şi s
Page 57 and 58:
disimulatoare. Versurile cu caracte
Page 59 and 60:
Modalităţile epice tradiţionale
Page 61 and 62:
ALIONA GRATI Institutul de Filologi
Page 63 and 64: milă, numai şi numai din voia Dom
Page 65 and 66: Fiind expresia fugii de ideile fixe
Page 67 and 68: Tot aici mai adăugăm şi faptul c
Page 69 and 70: Cum bine se poate observa din acest
Page 71 and 72: Victor Munteanu (Rănirea vederii,
Page 73 and 74: şi faţă de sine, de răspundere
Page 75 and 76: ANATOL GAVRILOV Institutul de Filol
Page 77 and 78: într-un anume episod, ci printr-o
Page 79 and 80: hainele nu le faceţi; la mese şed
Page 81 and 82: espectiv şi la cuvântul său auto
Page 83 and 84: măsură sau alta, dialogizată; î
Page 85 and 86: ca atare şi a locutorului ca fiin
Page 87 and 88: dar păstrează constantă, în ace
Page 89 and 90: atinge ceea ce Borges numea „cons
Page 91 and 92: 9. Marisa Forcina, Ironia e saperi
Page 93 and 94: genul epic, cu precădere la nivelu
Page 95 and 96: nor, un continent al jocului, al pl
Page 97 and 98: unor copiii luminoşi, Silică şi
Page 99 and 100: etc. Dialogul între scriptural şi
Page 101 and 102: el aude cum apare un tren dincolo d
Page 103 and 104: decât astfel: „nu pot gândi dec
Page 105 and 106: şi Daniel Cristea-Enache sunt dou
Page 107 and 108: OCTAVIAN GAIVAS Institutul de Filol
Page 109 and 110: Pe cal negru a-ncălecat Mândră o
Page 111 and 112: Своему дитяти віно
Page 113: După cununie, nuntaşii se îndrep
Page 117 and 118: Măi fetiţă cu părinţi, De ce v
Page 119 and 120: ADRIAN DINU RACHIERU Universitatea
Page 121 and 122: mediatic, are o identitate fluidă,
Page 123 and 124: NINA CORCINSCHI Institutul de Filol
Page 125 and 126: la maximum, viziunea se amplifică:
Page 127 and 128: ACADEMY OF SCIENCE FROM MOLDOVA PHI
Page 129 and 130: Colegiul de redacţie Colegiul şti
Page 131 and 132: Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6
Page 133: Metaliteratură Anul XII, nr. 5-6 (
show all

2012,%20nr.%205-6%20(31)

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?