You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
– Добривечір вам! Тут десь наша лисичка (або куниця) забігла до вас у двір,<br />
треба пошукать.<br />
– Здорови, шукайте!<br />
(trad. – Bună seara la Dumneavoastră! Aici a intrat în curtea voastră vulpea<br />
(căprioara) noastră, trebuie s-o căutăm.– Să fiţi sănătoşi, căutaţi-o! )<br />
Deseori succesul acestui obicei depindea anume de calităţile enumerate ale<br />
starostelui. În ziua stabilită starostele şi mirele se duceau în peţit la mireasă acasă. El lua<br />
cu sine o pâine şi o sticlă de vin sau rachiu (горілка) şi sosind la casa miresei începea<br />
realizarea acestui obicei.<br />
Pâinea şi sticla de vin apar aici în calitate de elemente materiale care contribuie la<br />
realizarea obiceiului respectiv. Intrând în casă, starostele începea istorisirea vânătorii unei<br />
căprioare (куниця). În calitate de vânător era mirele care, urmărind-o prin pădure, a ajuns<br />
la casa miresei şi s-a ascuns în ea. Prin căprioară se subînţelegea mireasa.<br />
Apoi starostele începea să laude mirele, spunând cât de frumos, cât de harnic, cât<br />
de bun la suflet este. În timpul acestui discurs mireasa stătea în picioare, lângă sobă, şi<br />
o zgârâia cu unghia. Dacă peţitul se sfârşea cu succes, atunci starostele dădea pâinea<br />
socrului mic şi punea sticla de vin pe masă. Tânăra, la rândul său, dădea starostelui o pâine<br />
pe prosop (рушник). Tatăl său o binecuvânta, după care mireasa trebuia să lege starostele<br />
peste umăr cu prosopul respectiv. Mirele primea de la mireasă o basma cu care era legat<br />
la mâna dreaptă. După aceasta se aşezau cu toţii la masă şi, cinstind din sticla de vin,<br />
sărbătoreau realizarea peţitului.<br />
Dacă tânăra nu era de acord să se căsătorească cu tânărul care a venit să o peţească,<br />
ea restituia starostelui pâinea sau colacul adus, iar mirelui îi dădea un harbuz sau bostan.<br />
Aceasta însemna refuz din partea ei şi o mare ruşine pentru tânăr.<br />
Obiceiul respectiv face parte din etapa prenupţială în ambele culturi, însă în folclorul<br />
ucrainean сватання este tratat ca obicei prenupţial şi ca subetapă prenupţială fără a fi<br />
divizat în subetape mai mici.<br />
La basarabeni obiceiul peţitului se desfăşura cam în aceeaşi manieră. Dacă un tânăr<br />
se hotăra să se căsătorească, el anunţa părinţii despre aceasta, vorbindu-le iniţial despre<br />
viitoarea soţie. Pentru a o cere în căsătorie, mirele trebuia să găsească un staroste. Acesta<br />
putea fi un frate mai mare al mirelui sau un unchi de al său. În competenţa sa era să posede<br />
un limbaj frumos, să cunoască bine obiceiul peţitului, să întreţină un discurs cu părinţii<br />
miresei în baza oraţiei de peţit pentru a obţine un rezultat eficient în timpul realizării<br />
acestui obicei.<br />
Oraţie de peţit<br />
Starostele:<br />
– Bună ziua,<br />
Bună ziua<br />
Boieri, mari lumeşti,<br />
Boieri pământeşti!<br />
Tatăl fetei:<br />
– Mulţămim Dumneavoastră,<br />
Sfetnici mari împărăteşti!<br />
Da ce-mblaţi<br />
Ce căutaţi?<br />
Bine sama să ne daţi!<br />
Starostele:<br />
– Noi ce-mblăm<br />
Ce căutăm<br />
Ori încotro ne-nturnăm<br />
Bine sama că ne dăm.<br />
A nostru tânăr împărat<br />
Dimineaţa s-a sculat<br />
Pe ochi s-a spălat<br />
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
Mândre haine a-mbrăcat<br />
108 Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (<strong>31</strong>), <strong>2012</strong>
Change language