opere complete poezii354p..pdf

264 NOTE
Glumet, Ii place-a zice lui Negrea, viteaz darnic: (Pag.
Familia Negre este una din cele mai vechi din Moldova. Chiar pe .1a ineeputul
secolului XV, un Negre vornicu.1 flgureazil in istorie, timp de 24 de ani, adicli del
1402 pant la 1426, Intre cei 12 boeri man, consilieri i lui Alexandru eel Bun.
La 1471 Paharnicul Negre a fest deselplitinat In Vaslui din ordinill lui Stefan
eel Mare, find nil a lost de parere a nu se rasboi In contra lui Radu al Terei Munte
neeti, ea unul oe era, Creetin ei Roman.
Un alt Negre, Patraeco, ginere liii Petra Von Sehiopul, au urmat in (Ail pe s -
crul sen, au foot inseris in cartea de aur din Venetia si au murit la Barcelona.
In chronicele i chrisoavele remase de la strabnni, numule de Negre spare lutes
ca proprietari de moeii Negreeti, ca oameni tnsemnati pe timpul lor, ei ades ea vi
time ale urgiilor domneeti.
Maghiari schimbafi In iepuri, q'un Purice 'n Movila. wag. 17
Numele Puriceetilor au fost schimbat In Movileeti pe campul luptei de la Behr ,
luptli in care Hroiot @eful armiei Ungureeti au lost descaplitinat de .Purice Aprodul
(Vezi poemul lui C. Negruard, Aprodul Purk
Stefan, Stefan Domn eel Mare. (Pag. we).
Cantee veehiu poporal.
Moldova, la Dreptate, pe soarta ei staptinth (Pag. 181;.
Local pe care Stefan au fost proelamat Domn Moldovei punk nnmele de Dr plate,
Besbunarea lui Statu-Palniii. (Pag. no).
"Statu-Palmi-barba-cot este un personagin fantastic din eei mai originali mu se
gasese in povegti. El e un pitic monstruos, avand stature mica. de o palms, i b ba
fungi de un cot. Locuinta lui este intr'un varf de plop ; iar Mind. se coboara din a 1
copse, el, incalect pe un iepure echiop, de eutrieri lumea si patrunde chiar pe a I
pamint.
Manna-pieta i StrambIL-lemne Ant personiflcarile urieee ale torentelor care ma na
el restparni staneile cat de nalte, ei a furtunelor care indosie @i rup arborii eat de
groei.
Fat-frumos este eroul es se luptli cu smell, cu balaurii, eu urieeii i eu Aar 1
codrilor pentru apararea fetelor de imparati can se den in dragoste eu el.
PepeIea represinta spiiitul glumet al Ronianilor ; el @tie at se descurce ou dib
in toate intimplarile, at joace feste duemanilor lui, si strecurandu-se ueor prin v tante
lumii, at last tot-dea-una din on ce pericul eu risul pe feta.
Calul Oardinalului Batorl. (Pag. 19e).
Andreiu Baton, cardinalul, ver primar lui Sigismund, cum se puse Craiu In Ard al
nu voi nici de cum at tat 1egSturiamicale ctiMihaiu, dar incl..i ordona all lase Te To
Romineasca. ei al vie curand in Ardeal cu toga familia sa, oici aye& de gand 31-1
dea pe mane Turcilor. Nihaiu1 drept respuns, se repezi on oastea lui formati de Romani,
de Cased i de Moldoveni, i puse -sub sabie armia Ungureasca.
Batori, care inainte de lupta meek cu falit et Itotadnii eat turnm de at, iar rl r
rusimbldnate flare, vezendu-ei oastea nisipitS, incaleca iute, partsind campul rtsbo ut
oi cluta selpare In fuga calului seu. El aimed rain munti ei.prinpustietati, unde u ma
de om nu se ailk ; insarclizandu-i calul mort, el se Intilni noaptea eu ni@te ttiO m
cari 1-au ums ei au dus capul seu lui Mihaiu, cerendu-i a flboieriti pentruisband r
Viteazul Domn taxa dreapta judecata i Wit intarziere puse de se spanzura
(Primal Vistieruha Slavriso
Tudor& dela Tareor. (Pag. lee).
MUiaiu Viteazul s'au foat dat in dragoste eu Tudortf de la Tailor (sou Tdrp ,
Ili din amend lor s'au ntscut o fatti numita Manila ees'a maritat eu Socol Paharni I
176).