opere complete poezii354p..pdf

Vintul bate !... colo 'n aer
Statu-palma clatinat
Umple lunca de-un lung vaer,
De-un lung vaer necurmat;
Mirce01, Decembrie 1875.
Vintul dela. miaza-zi
Cu zapada se hrane§te.
Intr'o noapte §i 'nteo zi
El pe dealuri o tope§te,
Si and sufla §i and trece
Peste ghiata ce se moaie,
Iarna trista, iarna rece
Varsa lacrimi, lungi §iroaie.
El plecat-au dintr'un loc
Unde iarba, cand resare,
Sub o ar§ita de foc
Se usuca §i dispare,
Si pe unde ard in soare
Lungi pustiuri nisipite,
Si se véd ratacitoare
Caravane ostenite.
Vintul iute, vintul cald
Aripioaraii recore§te
In maxi late desmarald
Pe al caror val plute§te,
Si Cu gura-i insetata
Vine-aice de inghite
Mana iernii a§ezata
Pe campiile albite.
El tot sufla nencetat
Pan' ce vede 'n resdrire
Pe pamintul desghietat
Coltul ierbii viu, subtire;
Apoi merge de desface
Cu-o suflare mai ginga§a
Mugura§ii unde zace
Frunza verde dragala§a.
Bun sosit, iubite vint!...
Animati de-o noua viata
Gandaceii din pamint
La lumina ies in fata,
ITNTIIL DE LA NIAZA-ZI
Si drumetu-§i face cruce,
CAci se crede- urmarit
De-ale codrilor nAluce
Pin vazduhul (Oa.
VINTUL DELA MIAZA-ZI
$i paraele umflate,
Mici torente spuntegoase,
De pc, culme, de prin sate
Curg in vaile-aburoase ;
Si pe campul Inca ud,
Si pe crengile padurii
Se incearca un p`relud
De concerte-ale naturii,
Si prin aerul cu soare
Trece-o vie prevestire
De sosirea de cucoare
Si de-a mieilor sosire.
Insa vintul recorit
Din sbor, iata, se opre§te;
Ca drumetul ostenit.
El acum se odihne§te,
Si, rizand, prive§te 'n zare
Iarna goala, iarna sluta
Cum se duce 'n fuga mare,
Si se face nevezuta.
243
Dar cum sta. pe-a luncii prag
lat' aude-un glas de jale
Care iese dintr'un fag
Nalt, cu brate colosale;
deasupra-i inc' aude
Plans amar d.e desperare,
Gemete, blestemuri etude
Care dau infiorare.
Glasul bland qi rugator
Zice : 4Doamne! Gine oare,
Ce viteaz in durato r
«M'a scapa din inchisoare?
4Ah! din fagul meu afara
4Celui ce mi-a da scapare
4Eu, frumoasa primavara,
4I-a§ plati cu-o sarutare .