opere complete poezii354p..pdf

MEGFENDA CIOCARLIEI 223
(Pleca-voiu, ah! pleca-voiu, luand urmele tale,
Sa te 'ntalnesc ferice, sa te culeg in cale,
g8a fii al meu si numai al meu, o! mandre soare,
Sa nu mai plang de moarte, and tu saruti o floare,
(CAci te uresc atunce... cu dragoste si dor
ti simt ca cle-acea ura duioasa am sa moth
Ea zice si se vede de raze inundata.
(Tar umbra ei suspina in urma-i tupilata :
(Ah! draga mea stapana! Fereasca. Domnul Sfintul
(De-a-ti asculta Indemnul, de-ali implini cuvintul,
(Caci vai de-acel ce-apuca pe-a soarelui carare !
(El intra 'n cale lunga ce capet nu mai are
(Si unde inceputul se leaga cu sfarsitul
$i unde-si pierde mintea si pasii, ratacitul.
(Ah ! Lia, te gandeste ca soarele-i cu dar
(De viata si de moarte, ca-i dulce si amar !
El da junie lumii, iubire, fericire,
La plante, cuiburi, Mimi, el da insufletire,
(Dar raza-i ce invie e raza si de foc
Ce arde crinul fraged si tristul siminoc,
(Si riurile soarbe, §i paseri sageteaza,
4i umbra o Inghi1e and ziva e amiaza .
Ah ! fie ori cum fie !, respunde'n graba Lia.
Durerea fie-mi partea sau fie-mi bucuria,
De-oiu qti cã 'n, a mea cale voiu face tot-deauna
Din septe noti o noapte, din §epte zile una,
M'oiu duce mult departe c'un rapide-avint,
Departe unde cerul se lasá pe pamint,
Pe unde muntii falnici Apar ca nourele,
41De unde stau de vorba in umbre flori cu stele.
M'oiu duce, duce, duce pan' mi-oiu gasi ursitul
S'oiu sta gura la gura cu soarele iubitul,
(Caci vreau sa-i privesc fata ca sa-mi alin durerea,
Sa sorb a lui cuvinte din buze-i dulci ca mierea!
Amar de tine, Lie, o ! Lie-amar de mine!
-(Dar fie ! unde-i merge, si eu me duc cu tine."
Ill
In reversatul zilei, and nasc a vie0i soapte
Si lin se desveleste seninul cer din noapte,
Pe and Jumina-i surd, plapanda recoroasa
Si somnul Ii destinde aripa somnoroasa,
Frumoasa Lia pleacd pe Graur, calu-i sarg,
Ce zice sci pamintul nu e destul de larg,
$i
sboara färä spatiu, luandu-si iute sborul
Ca vintul i ca gandul, ca spaima i ca doruL
El fuge pe sub soare, el fuge pe sub luna
piere intr'un fulger cum piere vestea buna ;