opere complete poezii354p..pdf

DAN, CAPITAN DE. PLAIU 207
Privind cu jale lungl cum soarele apune...
Asa si el apus-a din zile mari §i bune!
Vechiu pustnie, remas singur din timpul seu afara,
Ca pe un gol de munte o stanch solitard,
Dincolo din mortninte el trist acum priveste
0 tainicA fantasma ce 'n zare s'adanceste,
Fantasma dragalasa a verdei tinereti
Ce fuge de resuflul geroasei betrAne0,
Si zice: «Timpul_rece apas'umerul meu,
«Si eat m'afund in zile tot simt el e mai greu!
«0! lege-a nimicirei, o lege nemiloasal
.CAnd, card s'a toci oare a vremei lunga coasi!.
Apoi el pleacd fruntea si cade 'in visare,
Iar muntii, albi ca dinsul, se 'nelinA 'n departare.
Ai timpilor eroici imagina augusta,
Pe and era el tiner, lumea-i parea ingusta
Pentru bine, si larga, prea larga pentru reu!
El ar fi vrut-o bunA ca bunul Dumnezeu.
Deci ii placeh sA 'nfrunte cu dalba-i vitejie
Pe cei care prin lume purtau biciu de urgie,
Si mult iubeh, and teara striga: la luptA, Dane!
SA vinture ca pleava ostirile dusmane.
Atunci a lui manie ca trasnetul era.
In patru mari hotare tuna si fulgera,
Iar teara dormeh 'n pace pe timpii cei mai rei
Child Dan veghià 'n picloare la capetaiul ei.
Ades el plech -singur prin codri fiorosi
In carii luceau noaptea oteluri si ochi rosi,
Si daca murgu-i sprinten da 'n laturi sforaind,
Viteazul cu blAndetA il dismierda. graind:
«N'aibi grijA, mai soimane! eu am si duc cu mine
tO vrajA rea de dusmani si bunA pentru tine.
Si murgu-si luh mersul in liniste deplind
Prin codri fara drumuri si farA de lumina.
Iar vulturii carpatici cu sborul Indraznet
Faceau un cortegiu falnic eroului drumet.
Inerederea 4nfloreste in inimile mari!
Batrinul Dan asculth graind doi vechi stejari
Crescuti dintPo tulpina pe culmea cea de munte
S'avand ca o coroana un secul pe-a lor frunte.
«01 frate, zice unul, un Vint in miez de noapte
Adusu-mi-an din vale lung vaet, triste soapte!
dE sabie in teara! au navalit Tatarii 1
«S'acum in balti de sange isi joaca armasarii!
II