opere complete poezii354p..pdf
opere complete poezii354p..pdf opere complete poezii354p..pdf
NOTE 169 Noaptea (Pag. 128) E vr'o taberd de care, sau un rond de tricolici? Tricolicil fae parte din lumea fantastica a strigoior, a moroior, a varcolacilor Ivireoliei), a sburitorilor, etc., earl apar in basmele si in superstitiile poporale. Bodica (Pag. ne) A iesi eu plin dinaintea unui elltitor sau muncitor este un semn de bun augur. (Traditie poporalii). Coneertul in 1unei (Pag. 132) Luntindrile 'n "bare Mat florile numite: IriminArica Domhului. Pante& (Pag. 184) Ce-i scaldatd in ncivalnic i 'n sin fioartd odoleand Fetele de la teat% 41 fae seilditoare de nAvalnic (pteris) i poarti pe ele flori de odoleani (valeriana), pentru ea sA devie mai atrAgitoare. 'Linda Rata (Pag. 138) Fiica oelui de pe urma rege arab, Boabdil, care a stApAnit Grenada. din Vega... Vega e dimpia mtinoasi ce se intinde sub zidurile Grenadei. Calea Bobilor (Pag. 138) Rom&nii dau nume de Calea robior acelei aglomertiri de stele care formeazi pe Nita cerului Un soiu de flu luminos... (vote loads). Pe timpul ntvtlirii TAtarilor, robii can selpau din mlnile lor se intorceau la Moldova, luandu-se dupii directia acelui fenomen cerese. Nume de eai din poveati. Minkii Burbet (Pag. 139) Vintes, Graur Nandarinul (Pag. 140) Care'n varf e'mpodobitcl c'un bumb galbin de cristal Bumbii de eristal, prin diversele lor colori, desemna rangurile Mandarinior. Coloa ea galbena e cea mai distinsi. Plin de monstri albi de fildes si de jaduri firetiosi Jaclul e o pinta, foarte scumpl i apretuiti de Chinezi. Turnuri nalte ci pagode uncle cânta vechiul bonz Bons e preot chines. De resunetul metalic al Tam-tamului de bronz Instrument de metal in form& rotundit, care produce un simet prelungit and e lovit, si care seri/. la cerernoniile religioase.
170 NOTE Iat'o lomat' auritii fie albastrul apei line Jonc . e corabie chinezit de o forma bizari. Car voi s'o mai opreasal pintre arborii pitici Una din cele mai stranii fantasii a Chinezior consistk a reduce totiarborii la proportii de coplicei pitici, in gradinile bor. Valid hi Traian (Pag. 143) La ineeput Romani nu se serveau deeit de lintres (luntre) formate din copaciscobiti ; in urmit ei se dedark la navigatie, 51 avurk vase de rksboiu, numite: naves Lougee, billings, trireme, etc., cari toate purtau nume inscrisepe prom; erau miscate de vide si de suflarea vintului in vats (veluri), si aveau en lest de nisip, saburra (savurk). Armata romank erk compus k. de legioane; ile-eare din Roasts cuprindek zees cohorts sau sease-zeci de centurii, in total 6000 de ostasi. De toad& legioana erau lipiti aoo Cavaleri divisati in zece scadroane numite turma, iar fle-care seadron in trei &twit. 0 legioana se compunek de trei soiuri de fantasini: haatati, principes si trtarti; iar cu timpul se mai adiogi un al patrule Corp format de velati, sagittarii i forentarli, earl, flind usor inarmati, luptau afark din ranguri. Cei mai multi erau.stritini si fle-care soldat avek seapte Javelins (Una) de aruneat in dusmani. Armele Romanilor erau: javelina, arena, sound, artful, scam (iorica), caUga, un sofa de Inciliminte tintuiti, care acoperek piciorul drept. Caste& se gisek sub comanda tribunilor 5i a centuriilor, eaH purtau vergi de vie ea semne de rangul i atributiile lor. Dupl. centurii veniau alti sefl numiti optiones j signiferi, purtittori de stindarde. Comanda supremi apartinek Consulului, care Ii liege& locotenentii ski generali (legen). Generalul purti o mantit,paiudamentul sau chiamys, rolie cu o bordurit purpurie. Oilterii i soldatii purtau in timp de-resboiu o haink numiti sagum, soul de manti deschisi; iar toga era haina lor In timp de pace. V ARIA Moara de Hitt (Pag..146) Cu renume sfint Dealul Mitropoliei din Bucuresti, uncle e Camera Deputation
- Page 125 and 126: 118 NOTE De la Siera Nevada. Lantul
- Page 127 and 128: -120 SFATI,IT DE TOAMNA.. 0! farmec
- Page 129 and 130: 122 SANIA Gerul face cu-o suflare p
- Page 131 and 132: 124 SFAR.1TUI, 1ERNIT Iata pajuri n
- Page 133 and 134: 128 Fericite calatoare! sburand 'lu
- Page 135 and 136: 128 PuRtuRTLE Copilità, nu vrei oa
- Page 137 and 138: 130 L,flNCA DB XIRCESTI LUNCA DIN M
- Page 139 and 140: 182 CONCERTIM ix lama Soptind, priv
- Page 141 and 142: 184 13ALTA Pe campia rourata pasul
- Page 143 and 144: 136 PORTRET Toti, privindu-i de dep
- Page 145 and 146: 138 CALEA. ROBTIOR In dreapta, pe '
- Page 147 and 148: 140 MANDARINIIL AmAndoi aveti un su
- Page 149 and 150: 142 ARIG-Abr Till Umbra ei pe fata
- Page 151 and 152: 144 VALUL LUI TRAIAN 104 Cc se 'mpa
- Page 153 and 154: 146 TiNERA CREOLA. Atunci se 'narip
- Page 155 and 156: 148 DIEN Lill STEPAN CEL MARE 0! su
- Page 157 and 158: 150 AMICULIJI A. DONICI Iar eu in z
- Page 159 and 160: 152 CANTEC SIMIAN Dulce Bucovina, V
- Page 161 and 162: 164 CIDEREA RINULDI 'a- V ezut-a ca
- Page 163 and 164: 166 TINTIIL Românca le respunde cu
- Page 165 and 166: 158 OMUL SINGIJRA.TIC «Pe pdmint d
- Page 167 and 168: 160 STEFAN SI III:MARRA Apoi merse
- Page 169 and 170: 162 PE ALBITHIIL DlOAREI MARL& DOCA
- Page 171 and 172: 164 PE ALBIIKUL D-NEI Z. 21358. Ah!
- Page 173 and 174: 166 STROFE DESPARECHIATE inchinat l
- Page 175: NOTE PASTELURI Sania (Pag. 122) lae
- Page 179 and 180: 172 DUMBRAVA ROSIE dIar lumea ingro
- Page 181 and 182: 174 DIIMBEAVA.110M Acum de zece zil
- Page 183 and 184: 176 DUMBRAVA ROStE Aici de pofte re
- Page 185 and 186: 178 DIIMBRAVA ROSIE Prin arbori §i
- Page 187 and 188: 180 DUMBRAVA ROSJE Si 'n tabera vec
- Page 189 and 190: 182 DIIMBRAVA ROSIE «Acum and toti
- Page 191 and 192: 184 DIIMBRAVA ROSIE Cercand s'atrag
- Page 193 and 194: 186 DUMBRAVA Rq1E VII L U P7 A Topo
- Page 195 and 196: 188 DUXBRAVA ROVE -Omer de umer, co
- Page 197 and 198: 190 RESBUNAREA Lill STATU-PALMA. Op
- Page 199 and 200: 192 ILESBUNAREA. LIR STATII-PALMA.
- Page 201 and 202: 194 ANA DOAMNA. E Mirza! e Tatarul,
- Page 203 and 204: 196 ODA. STATUEI iII1 MIETAI VITEAZ
- Page 205 and 206: 198 TIIDORA DE LA TIMOR (Veniti cu
- Page 207 and 208: 200 PALATIIL LOREDANO I Pintre arbo
- Page 209 and 210: 202 POHOD NA SYBER. On i ce au la e
- Page 211 and 212: 204 LEGENDA RINDIINICAI O ginga§a
- Page 213 and 214: 206 DAN, CAPITAN DE PLAIU Toti ochi
- Page 215 and 216: 208 DAN, CiPITAN DE PLAID 4A§a! re
- Page 217 and 218: 210 DAN, CAPITAN DR PLAID o perul s
- Page 219 and 220: 212 ,DAN, CADITAN DR PLAID Un cerc
- Page 221 and 222: 214 DAN, OAPITAN DE PLAID El striga
- Page 223 and 224: 0 camera orgie de singe, de cruzime
- Page 225 and 226: 218 GYM-SINGER i tot inainteaza pe
NOTE 169<br />
Noaptea (Pag. 128)<br />
E vr'o taberd de care, sau un rond de tricolici?<br />
Tricolicil fae parte din lumea fantastica a strigoior, a moroior, a varcolacilor<br />
Ivireoliei), a sburitorilor, etc., earl apar in basmele si in superstitiile poporale.<br />
Bodica (Pag. ne)<br />
A iesi eu plin dinaintea unui elltitor sau muncitor este un semn de bun augur.<br />
(Traditie poporalii).<br />
Coneertul in 1unei (Pag. 132)<br />
Luntindrile 'n "bare Mat florile numite: IriminArica Domhului.<br />
Pante& (Pag. 184)<br />
Ce-i scaldatd in ncivalnic i 'n sin fioartd odoleand<br />
Fetele de la teat% 41 fae seilditoare de nAvalnic (pteris) i poarti pe ele flori de<br />
odoleani (valeriana), pentru ea sA devie mai atrAgitoare.<br />
'Linda Rata (Pag. 138)<br />
Fiica oelui de pe urma rege arab, Boabdil, care a stApAnit Grenada.<br />
din Vega...<br />
Vega e dimpia mtinoasi ce se intinde sub zidurile Grenadei.<br />
Calea Bobilor (Pag. 138)<br />
Rom&nii dau nume de Calea robior acelei aglomertiri de stele care formeazi pe<br />
Nita cerului Un soiu de flu luminos... (vote loads). Pe timpul ntvtlirii TAtarilor, robii<br />
can selpau din mlnile lor se intorceau la Moldova, luandu-se dupii directia acelui<br />
fenomen cerese.<br />
Nume de eai din poveati.<br />
Minkii<br />
Burbet (Pag. 139)<br />
Vintes, Graur<br />
Nandarinul (Pag. 140)<br />
Care'n varf e'mpodobitcl c'un bumb galbin de cristal<br />
Bumbii de eristal, prin diversele lor colori, desemna rangurile Mandarinior. Coloa<br />
ea galbena e cea mai distinsi.<br />
Plin de monstri albi de fildes si de jaduri firetiosi<br />
Jaclul e o pinta, foarte scumpl i apretuiti de Chinezi.<br />
Turnuri nalte ci pagode uncle cânta vechiul bonz<br />
Bons e preot chines.<br />
De resunetul metalic al Tam-tamului de bronz<br />
Instrument de metal in form& rotundit, care produce un simet prelungit and e lovit,<br />
si care seri/. la cerernoniile religioase.
Change language