opere complete poezii354p..pdf

166 STROFE DESPARECHIATE
inchinat la al téu nume
Al te'u poet ferice
Prin visuri dulci in alta lume
S'ar inálta d'aice.
M'a§ duce 'n sferele senine
Lipit de sinul téu,
te-a§ purta voios cu mine
In veci pe sinul xneu,
Si de amor §i de pldcere,
De-a noastre desfdtdri,
A§ anima acele sfere
Cu falnice cantári!...
Dar ce zic? Uncle me rape§te
Avintul poesiei?
In care plaiuri ratdce§te
Aripa fantasiei?
Uit cã tu e§ti in primdvard,
Pe termuri inflorite,
Iar eu plecat sint card seard
Pe campuri ve§tezite!
Tu anti in razele de soare,
In a juniei horuri;
Eu cant in umbra 'ntristdtoare
In valea cea de doruri;
Tu zici: «Ferice-i de-a fi jund
«Frumoasd §i iubitd,
«Purtand pe frunte o cunund
cCu roze impletitd!*
Eu zic, privind cu 'nduio§ire
La fata ta divind:
Ah! trist e omu 'n pribegire
cCandlumea-i de flori plind!
«Trist e de§ertul ce se 'ntinde
«Pe sub amurgul vietii,
« Cand vezi cum soarele s'aprinde
«In faptul tineretii!
«Amar e de-a privi in zare
«tin sbor de naluciri
«Ce fuge, fuge 'n departare
ceu tainice zimbiri
Fantasme albe, de iubire,
«Care dispar 'n vint,
«Ldsandu-ne in pardsire
Plecati pe un morminth
STROFE DESRARECHIATE
in pulberea dusd de vinturi
Sub pa§ii no§tri cdlatori,
Catd-i luatä de pe flori
catd, vai! de pe morminturi!
Voi ce purtati cupa la gurd,
Ah! degertati cupa deplin...
A mortilor cenu§d surd
Presar' ades dulcele vin!
II
Inger cazut infipt-ai piciorul Mu in find,
Mi§cand din vreme 'n vreme aripele 'n lumina.
Putea-vei scapa Dare din glodul ce te-a prins?
Vai! chiar pe-a ta aripa noroiul s'a intins!