Studiile de impact - Institutul European din Romania

parcurgerea mai multor etape, respectiv:
introducerea unui sistem de evaluare a
impactului şi îmbunătăţirea procesului
de elaborare a propunerilor legislative
majore; implementarea unui program
de simplificare a legislaţiei existente;
valorificarea rezultatelor consultării
cu privire la iniţiativele Comisiei şi
analizarea alternativelor la procesul de
reglementare.
Toate aceste măsuri au devenit necesare
ca urmare a creşterii numărului de cereri şi
observaţii primite de instituţiile europene
atât de la cetăţeni cât şi de la agenţii
economici cu privire la dificultăţile şi
obstacolele de natură administrativă şi
financiară generate de legislaţia greoaie şi
stufoasă. În acelaşi timp, aceste preocupări
au devenit evidente chiar la nivelul
instituţiilor europene, având în vedere
faptul că volumul mare al legislaţiei
europene presupunea costuri neaşteptat
mari de administrare.
În ianuarie 2003 a intrat în vigoare
modelul integrat de evaluare a impactului
(Integrated Impact Assessment 27 ), care
impunea evaluarea impactului economic,
social şi de mediu pentru toate noile
iniţiative majore. Regula generală este
ca pentru toate iniţiativele de politică
publică şi propunerile legislative incluse
în Programul Anual Legislativ şi de
Activitate al Comisiei să fie realizate
evaluări de impact (economic, social, de
mediu).
Astfel, evaluarea impactului economic
include atât elementele de impact
27 Idem, pp. 43-44.
micro şi macro - economic privind
opţiunea selectată, cum ar fi de exemplu
modificările în ceea ce priveşte costurile
de conformitate, sarcinile administrative
impuse întreprinderilor mici şi mijlocii
şi costurile de implementare ce le revin
autorităţilor publice, dar şi impactul asupra
potenţialului de inovaţie şi dezvoltare
tehnologică.
Impactul social cuprinde impactul
propunerilor referitoare la capitalul
uman, drepturile fundamentale ale
omului, compatibilitatea dintre
propunerea respectivă şi Carta Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene,
precum şi modificări posibile în nivelul
ocupării forţei de muncă sau a calităţii
muncii, modificări ce afectează egalitatea
de gen, sărăcia, impactul asupra sănătăţii,
siguranţei, drepturilor consumatorilor,
capitalului social, securităţii (inclusiv
crima şi terorismul), educaţie, formare
şi cultură, precum şi implicaţiile asupra
veniturilor anumitor sectoare, grupuri de
consumatori sau lucrători, etc. În ceea ce
priveşte impactul asupra mediului, acesta
se referă la efectele pozitive şi negative
asociate mediului, cum ar fi poluarea
aerului, apei şi solului, precum şi aspecte
ce ţin de sănătatea publică, etc.
Pe de altă parte, preocupările Comisiei
în ceea ce priveşte măsurarea costurilor
administrative în UE, astfel încât să poată fi
identificate modalităţi eficiente de reducere
a acestora, s-au concretizat, în 2005,
în adoptarea unei metodologii comune
de evaluare a costurilor administrative.
19