Newsletter nr. 47 - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

Anul IV, nr. 47 (186)
19 - 25 noiembrie 2004
Rubrici
Rela¡ii
externe
PSD
Sediul central
Palatul
Parlamentului
Palatul
Victoria
Ministere
Curier
jude¡ean
Buletin
såptåmânal PSD
Newsletter
Realizat de Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“
¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD
Sumar
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, candidatul Uniunii Na¡ionale
PSD+PUR la func¡ia de pre¿edinte al României, cu ocazia mitingului electoral
din ora¿ul Alba Iulia, jude¡ul Alba (20 noiembrie 2004) .......................... 2
Adrian Nåstase, un pre¿edinte puternic pentru o Românie europeanå ...... 4
Din presa interna¡ionalå ..................................................
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase
5
cu prilejul vizitårii Târgului de Carte (20 noiembrie 2004) ........................
Alocu¡iunea primului ministru, domnul Adrian Nåstase, la inaugurarea
8
Muzeului Costumelor Populare din România (24 noiembrie 2004) ................
Ac¡iunile electorale ale domnului Mircea Geoanå, desemnat
9
de Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR la func¡ia de prim-ministru “2007 e mâine!” .... 11
E¿ec electoral al lui Båsescu la Sibiu .....................................
Båsescu ¿i Alian¡a PNL – PD au sus¡inut posibilitatea suspendårii construc¡iei
13
Autostråzii „Transilvania” .................................................... 13
Liderii PNL-PD prin¿i cu minciuna la Gala¡i ............................... 14
Alegerile vor confirma maturitatea clasei politice române¿ti ............... 15
Declara¡ie de sprijin .................................................... 15
PNL-PD Gala¡i manipuleazå opinia publicå ............................... 15
De la Purtåtorul de cuvânt al Guvernului ................................ 17
Monitorizarea situa¡iei determinate de fenomenele meteorologice specifice
acestui anotimp .............................................................. 18
ªedin¡a de Guvern din 24 noiembrie 2004 ............................... 19
Ministere ............................................................... 23
Curier jude¡ean ......................................................... 44
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 1

2
Eveniment
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, candidatul Uniunii Na¡ionale
PSD+PUR la func¡ia de pre¿edinte al României, cu ocazia mitingului electoral
din ora¿ul Alba Iulia, jude¡ul Alba
Dragi prieteni ardeleni,
Am venit cu bucurie in Alba-Iulia stiind ca ma voi intalni
cu o multime de prieteni.
Am venit cu emotie, in inima tarii. Cu o emotie pe care
ti-o da numai intalnirea cu Istoria.
Dar intalnirea cu toti cei prezenti aici, la Alba-Iulia, cu
peste 20.000 de ardeleni, ma face sa fiu si mai emotionat si sa
va spun: Multumesc ! Peste foarte putine zile, aici, vom sarbatori
Ziua Nationala a Romaniei. Vom fi cu gandul la o generatie
de inaintasi care a luptat, a suferit si a invins. Marea
noastra mostenire este o tara intregita, a carei istorie nu se
opreste niciodata. Au trecut 86 de ani de la Marea Unire, dar
idealul a ramas acelasi : Vrem o Romanie puternica si respectata,
parte a Europei ! Iar aceasta istorie ne cheama, chiar in
aceste zile, sa ne decidem iarasi viitorul ca romani. Ca parinti.
Ca tineri. Ca oameni care muncesc. Generatia noastra are
sansa de a duce la bun sfarsit opera Scolii Ardelene, a patriotilor
transilvaneni: O Romanie egala si aliata cu marile democratii
occidentale. Astazi suntem membri ai NATO, circulam
liber prin Europa, iar in 770 de zile intram in Uniunea
Europeana. Romania trebuie condusa de oameni puternici,
responsabili, de oameni cu frica lui Dumnezeu.
Nu de aventurieri si indivizi interesati doar de micsorarea
impozitelor pentru propria capatuiala. Romania trebuie condusa
de oameni seriosi. Nu de un Mitica sau un Traienica.
Cineva care azi sustine proiectul Rosia Montana, maine se
opune construirii Catedralei Neamului si ne anunta ca nu vrea
autostrazi in Transilvania.
Un Traienica, un politician, care poimaine se plictiseste de
Primarie si pleaca aiurea, iar cand ne uitam in urma, nu vedem
in urma decat Dezatru si Anarhie ! Transilvania mi-a dat mie,
ca roman, doua lectii de viata. Cu mult inainte de a deveni un
om politic.
M-a invatat ce inseamna sa fii un bun roman. Transilvania
este acel loc de pe harta care nu te lasa nici o clipa sa uiti ca
esti roman.Transilvania a fost si este acel spatiu care defineste
un anumit fel romanesc de a fi.
A fi roman nu inseamna numai ca te-ai nascut undeva
anume si ca vorbesti o limba anume. Inseamna si un anumit
mod de a trai, de a munci, de a te bucura. Un fel anume de a
cere de la viata tot ce e mai bun, de a trai in familie, intre vecini
si prieteni.
De aceea, nu e deloc intamplator ca, ori de cate ori se vorbeste
serios despre viitorul acestei natiuni, vine vorba despre
Transilvania. Vrem sa intram in Uniunea Europeana pentru ca
aceasta este singura cale prin care romanii, toti romanii, pot
avea parte de o viata normala. De hrana buna, case bune, scoli
bune, spitale bune, venituri bune. De aceea vin astazi aici si va
spun : viitorul Romaniei depinde de votul dumneavoastra.
Vrem sa mergem inainte spre Uniunea Europeana ? Vrem
sa ne bucuram de roadele muncii noastre din ultimii patru ani?
Vrem sa intram demni in Europa?
(20 noiembrie 2004)
Atunci dati-ne increderea voastra!
Dati-ne votul dumneavoastra si va promit ca n-o sa va
dezamagim! 1918 si prezentul se leaga printr-o conjunctura
comuna. Si atunci, ca si acum s-a rezolvat o nedreptate istorica.
Atunci, romanii erau tinuti departe unii de ceilalti, iar
Unirea i-a adus impreuna. Acum, romanii vin dupa ani in care
au fost tinuti deoparte de ceilalti europeni, iar integrarea ii va
aduce impreuna. La fel ca in 1918, astazi avem o sansa imensa.
Acum, aceasta sansa e aceea de a deveni o tara europeana
dezvoltata. Sa nu o irosim, pentru ca s-ar putea sa nu mai
avem alta. Putem reusi doar daca vom fi seriosi si daca vom
mentine stabilitatea si linistea in tara. Am auzit ca si pe aici,
in ultima vreme, s-au plimbat o multime de iepurasi imbracati
in portocaliu. Mici, da` rai. Vreau sa va spun un singur lucru :
paziti-va portofelele si gradinile cand ii vedeti. Ei vor sa puna
mana pe putere, folosindu-se de minciuna, vor sa aduca din
nou dezastrul si anarhia in tara. Eu, Adrian Nastase, candidez
la Presedintia Romaniei pentru ca pot conduce tara pe drumul
spre bunastare, asa cum am facut-o si ca prim ministru. Eu
vreau autostrazi in Romania! Eu vreau ca romanii sa traiasca
mai bine! Vreau ca tinerii sa aiba o sansa alaturi de parintii lor,
aici in Romania! Eu vreau ca saracia sa scada, vreau ca in cele
400 de sali de sport pe care le-am construit, copiii nostri sa
creasca mandri! Vreau ca in fiecare dimineata copiii din
Romania sa aiba cel putin un corn si un pahar cu lapte! Iar
toate acestea, eu, Adrian Nastase, impreuna cu echipa mea,
LE-AM FACUT!
Sunt, insa, multe lucruri pe care nu le-am realizat! Va trebui
sa muncim si mai mult si mai bine, in anii care urmeaza.
Churchill le promitea englezilor ca va castiga razboiul, dar ca
va fi nevoie de lacrimi, sudoare si sange. Eu vin si va spun ca
vom ajunge acolo unde visam doar cu sacrificii, sudoare si
munca! Pentru a spune toate aceste lucruri, nu e loc mai
potrivit decat Ardealul. Aici exista un adevarat cult pentru
lucrul bine facut, pentru lucrul facut fara amanare si fara vorba
multa.
Aici exista un adevarat cult al legii si al ordinii, al seriozitatii,
al solidaritatii si al proprietatii. Iar acestea sunt valorile
fundamentale pe care trebuie sa le avem in vedere mereu!
Stiu ca ardelenilor nu le plac oamenii care fac scandal in
loc sa faca treaba. Nu le plac oamenii care inlocuiesc faptele
cu vorbele. Stiu la fel de bine ca multor ardeleni nu le place
un anumit fel de politica facuta la Bucuresti.
Stiu ca nu iubiti chiulangiii, demagogii, lenesii, pe cei care
se plimba dupa ciolan prin multe partide, pe cei care mint ca
sa fure un vot in plus dupa care, vor sa fure din averea tarii.
Pot sa spun toate aceste lucruri pentru ca, de patru ani incoace,
ma lupt pentru rezultate rapide, dupa zece ani in care lucrurile
au batut pasul pe loc.
Si pot veni in fata dvs cu fruntea sus pentru ca am obtinut
asemenea rezultate! Nu le voi reaminti aici.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

Dar pentru o tara cu 22 de milioane de suflete, 4 ani de
eforturi nu sunt suficienti pentru ca efectele sa se faca simtite
in fiecare buzunar si in fiecare casa.
De cate ori am indeplinit un obiectiv pentru Romania -
cand am intrat in NATO, cand s-au eliminat vizele, cand am
marit pensiile, m-am bucurat.
Dar am stiut de fiecare data ca nu e suficient Aceasta a fost
si a ramas marea mea mahnire. Si marea provocare la care
vreau si stiu sa raspund! Iata de ce va cer votul, alaturi de
Uniunea Nationala PSD+PUR. Nu doar ca sa continuam, ci
mai ales ca sa acceleram! Avem anul acesta cea mai mare
crestere economica din Europa – 8,1 la suta. Este rezultatul
unor eforturi extraordinare, dar cel mai important lucru este:
Romania a dovedit ca poate avea o economie performanta !
Dati-ne votul dumneavoastra si noi va vom da Autostrada
Transilvania. Dati-ne votul dumneavoastra si noi vom construi
case pentru zeci de mii de tineri, alte sute de sali de sport,
vom crea alte sute de mii de locuri de munca. Aici, la Alba
Iulia, la optzeci si sase de ani de la Marea Unire, judecandune
faptele, vreau sa va aduc la cunostinta, simplu si clar,
proiectul meu pentru Romania si promisiunea mea de suflet
fata de Ardeal. Voi veghea, inainte de toate, ca saracia sa iasa
din tara si fiecare roman sa se aseze temeinic la casa lui.
Cei tineri sa-si poata intemeia cum se cuvine o familie, cei
plecati la munca in strainatate sa se poata intoarce acasa, cei
care au muncit zeci de ani sa nu mai aiba grija zilei de maine.
Voi fi un presedinte puternic si implicat, care va urmari felul
in care fiecare institutie a statului isi indeplineste obligatiile!
Nu voi accepta ca presedinte neglijente, amanari si scuze , asa
cum nu le-am acceptat nici ca prim ministru! Voi fi presedin-
Eveniment
tele care va sti sa faca Romania respectata in lume, inconjurata
de prietenii pe care si-i doreste si de care are nevoie!
Voi folosi pentru tara noastra experienta pe care o am si
relatiile pe care le-am construit de-a lungul anilor, pentru ca
asa inteleg sa dau inapoi macar o parte din ceea ce mi-a dat
Romania de-a lungul vietii! Voi fi presedintele faptelor si al
rezultatelor concrete, al ritmurilor rapide de dezvoltare! Eu
cred in destinul si forta acestei tari. Cred in mandria de a fi
roman!
Cred ca puteti si meritati mult mai mult decat vi s-a oferit!
Voi face in asa fel incat, inclusiv prin exemplul personal,
mojiciile, insultele, mitocania si vorbele goale sa iasa din viata
noastra politica.
A venit vremea ca Mitica, sau mai nou Traienica, sa dispara
din politica romaneasca! Bucurestiul, capitala Romaniei,
are nevoie de invatatura Ardealului si din acest punct de
vedere! Bucurestiul are oameni dinamici si descurcareti.
Dar nu poate fi capitala Romaniei fara invatatura moldovenilor,
fara taria si spiritul de lupta al oltenilor, dar mai ales
fara seriozitatea si dragostea de tara a ardelenilor. Pe 28 noiembrie,
veti vota un presedinte care sa va reprezinte pe toti si
care sa munceasca pentru toti.
Un presedinte de care sa fiti mandri! Politica de la Bucuresti
are nevoie de bun simt, de respect fata de oameni si fata
de cuvantul dat!
Cu toata increderea, va cer un singur lucru: in alegerile
care vin, dati-mi posibilitatea sa devin, impreuna cu Mircea
Geoana si echipa mea de guvernare, cel ce va impune intr-o
Romanie europeana, seriozitate, corectitudine si eficienta!”.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 3

4
Eveniment
Adrian Nåstase, un pre¿edinte puternic pentru o Românie europeanå
Aflat în vizitå în municipiul Ia¿i, mar¡i, 23 noiembrie, candidatul
Uniunii Na¡ionale PSD+PUR la Pre¿edin¡ia României,
Adrian Nåstase le-a promis ie¿enilor realizarea a trei mari
proiecte strategice pentru Ia¿i: drumul rapid Ia¿i - Cluj, ¿oseaua
de centurå a ora¿ului ¿i modernizarea aeroportului interna¡ional.
"Existå trei proiecte care vor trebui urmårite cu maximå
aten¡ie în perioada urmåtoare. Este vorba despre drumul
rapid Ia¿i-Cluj, care va trebui sus¡inut ¿i pe care må angajez
så-l sus¡inem. În al doilea rând, este vorba despre centura de
ocolire a Ia¿ului, ea fiind absolut necesarå pentru a evita traficul
din ora¿ al autocamioanelor ¿i al ma¿inilor grele în general.
De asemenea, nu în ultimul rand, între aceste trei prioritå¡i,
Aeroportul interna¡ional care necesitå lucråri de modernizare,
lungimea pistei trebuind så fie aduså la dimensiunea care
så permitå aterizarea unor avioane de mai mare capacitate", a
precizat Adrian Nåstase.
Vizita la Ia¿i a debutat diminea¡å la Societatea Comercialå
IASITEX, unde înso¡it de Mircea Geoanå, Gabriel Oprea, Ion
Solcanu ¿i Gheorghe Nichita, Adrian Nåstase a vizitat fiecare
sec¡ie ¿i a discutat cu salaria¡ii fabricii: "Grija fa¡å de tinerele
familii, fa¡å de tinerele mame, s-a numårat ¿i se numårå printre
prioritå¡ile Guvernului. Aloca¡ia acordatå tinerelor mame,
locuin¡ele pentru tineri, iar, in viitor, facilitå¡i însemnate pentru
patronii care vor angaja absolven¡i ai institu¡iilor de învå¡åmânt
sunt doar câteva dintre måsurile pe care le-am pregåtit.
Credem cå scutirea de la plata contribu¡iei sociale pentru
tinerii absolven¡i, reprezentând peste 50% din salariu, este
un factor important care va conduce la o scådere însemnatå a
somajului pe acest segment al popula¡iei", a declarat Adrian
Nåstase în fa¡a salariatelor IASITEX Ia¿i.
La rândul såu, Mircea Geoanå care a afirmat cå va discuta
cu conducerea societå¡ii posibilitatea majorårii salariilor.
Fiind de fa¡å, patronul IASITEX, ªtefan Vuza a confirmat
cre¿terea salarialå în cadrul firmei sale, specificând cå au fost
încheiate negocierile privind noul contract de muncå pe 2005,
care include ¿i majoråri salariale.
Dupå IASITEX, cea de-a doua societate ie¿eanå vizitatå de
Adrian Nåstase ¿i Mircea Geoanå a fost cunoscuta fabricå producåtoare
de medicamente, "Antibiotice" SA Ia¿i. "Må bucur
cå ceea ce am stabilit în 2001, împreunå cu administra¡ia societå¡ii,
s-a pus în practicå. Rezultatele economice ale societå¡ii
vorbesc de la sine despre faptul cå strategia stabilitå atunci a
fost cea corectå. Acum,"Antibiotice" este o firmå care poate
controla pre¡urile la medicamente, contribuie decisiv la stocul
strategic na¡ional de medicamente, iar, în acela¿i timp, salaria¡ii
au condi¡ii de muncå excelente ¿i o salarizare pe måsurå.
Un salariu mediu de 12 milioane este foarte bun, înså, zic
eu, este loc ¿i de mai bine. Nu trebuie uitate nici consecin¡ele
ce vor apårea dupå aderarea României la Uniunea Europeanå.
Aici investi¡iile trebuiesc continuate ¿i vå asigur de tot sprijinul
guvernamental de care ve¡i avea nevoie pentru a duce la
bun sfâr¿it politica ¿i strategiile de dezvoltare", a subliniat
Adrian Nåstase.
Dupå sus¡inerea unei conferin¡e de preså la sediul organiza¡iei
jude¡ene Ia¿i a Partidului Social Democrat, Adrian Nåstase,
înso¡it de Mircea Geoanå, Gabriel Oprea, Ion Solcanu,
Gheorghe Nichita, s-a deplasat la Catedrala Mitropolitanå
Ia¿i, unde s-a închinat la moa¿tele Sfintei Cuvioase Parascheva,
ocrotitoarea întregii Moldovei. Momentul culminat al vizitei
de mar¡i l-a reprezentat întâlnirea cu peste 10.000 de ie-
¿eni aduna¡i în Pia¡a Palatului, mai exact o mare de tineri ¿i
vârstnici, îmbråca¡i în albastru, cu însemnele Uniunii Na-
¡ionale PSD+PUR, purtând steagurile albastre ale Uniunii.
Adrian Nåstase ¿i Mircea Geoanå, împreunå cu so¡iile, au
dansat alåturi de forma¡iile Voltaj ¿i Direc¡ia 5. În aplauzele
auditoriului, pre¿edintele PSD Ia¿i, Ion Solcanu, i-a prezentat
pe Adrian Nåstase ¿i pe Mircea Geoanå: "Adrian Nåstase ¿i
Mircea Geoanå sunt garan¡ia unui viitor european al României.
Dragi ie¿eni, nu trebuie så låsåm ca un om care este împotriva
construirii Catedralei Neamului ¿i care spune cå 20 la
sutå dintre români sunt homosexuali så fie pre¿edinte. Este
vorba de Båsescu. Merge¡i la vot pe data de 28 noiembrie,
vota¡i Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR ¿i Adrian Nåstase pre-
¿edinte. Så votåm pentru un guvern în care prim ministru så
fie Mircea Geoanå."
În aceea¿i notå, Mircea Geoanå, premierul desemnat al
Uniunii Na¡ionale PSD+PUR a declarat cå "a venit clipa ca
Ia¿ul så se mândreascå nu numai cu cultura sa formidabilå, nu
numai cu contribu¡ia sa la istoria na¡ionalå, nu numai cu monumente
frumoase, ci cu oamenii såi frumo¿i ¿i inteligen¡i. A
venit clipa ca Ia¿ul så se bucure de o via¡å mai bunå."
Mitingul a fost încheiat de Adrian Nåstase care a spus în
final: "Vom face multe lucruri bune împreunå. Voi fi un pre-
¿edinte puternic pentru o Românie europeanå. Vreau så câ¿tigåm
împreunå cu Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR. Victorie!"
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

THE WASHINGTON
TIMES
Stânga româneascå
conduce în sondaje
THE WASHINGTON
TIMES (SUA), 19 noiembrie
2004 - (UPI) – Partidul Social
Democrat, fost comunist,
din România de¡ine un modest
avans în fa¡a coali¡iei
partidelor de centru-dreapta
din opozi¡ie, conform unui
sondaj de opinie dat publicitå¡ii
vineri. Studiul, realizat
de agen¡ia Data Media, survine
cu numai 10 zile înaintea
alegerilor generale care
vor avea loc în România. Social-democra¡ii
sunt credita¡i
cu un sprijin de 40% fa¡å de
34% cât revine opozi¡iei.
Sondajul a fost realizat pe un
e¿antion reprezentativ de
2.976 de adul¡i, între 4 ¿i 8
noiembrie. Sondajul a måsurat
totodatå preferin¡ele alegåtorilor
la alegerile preziden¡iale,
care vor avea loc simultan.
Premierul Adrian
Nåstase a ob¡inut un sprijin
de 41%, iar primarul Bucure¿tiului
s-a plasat pe locul
doi, cu 32%. Candidatul na-
¡ionalist Vadim Tudor a fost
al treilea, cu 13%. România
sperå så adere la UE în 2007
sau 2008, alåturi de Bulgaria
¿i posibil Croa¡ia.
NÉPSZABADSÁG
România se a¿teaptå
anul acesta la un PIB
de 8,1%
NÉPSZABADSÁG (Ungaria),
21 noiembrie 2004 –
Potrivit ultimei aprecieri a
primului ministru român,
anul acesta PIB va cre¿te cu
8,1%, ceea ce înseamnå
depå¿irea aprecierii din
octombrie care pronostica o
cre¿tere de 7,6%. Adrian
Nåstase a comunicat cå previziunea
ascendentå se ba-
Din presa interna¡ionalå
zeazå pe rezultatele economiei
române¿ti ob¡inute în
primele nouå luni, iar acest
fapt semnaleazå o extindere
puternicå deopotrivå în industrie,
agriculturå ¿i industria
construc¡iilor. Dupå stagnarea
din anii ‘90, este al cincilea
an consecutiv când economia
româneascå prezintå o
cre¿tere. Anul trecut PIB a
crescut cu 4,9%, iar pentru
anul viitor pronosticul oficial
al guvernului prevede 5,3%.
AFP
Alegeri române -
domnul Nåstase ¿i PSD
în frunte, potrivit
unui sondaj
AFP (Fran¡a), 22 noiembrie
2004. Partidul Social
Democrat ¿i candidatul såu la
pre¿edin¡ie, primul ministru
în exerci¡iu, Adrian Nåstase,
ar fi în fruntea alegerilor legislative
¿i a primului tur al
preziden¡ialelor, prevåzute
pentru duminicå, în România,
potrivit unui sondaj publicat
luni. Pentru legislative,
PSD ar strânge 41% din voturi,
devansând alian¡a de
opozi¡ie “Dreptate ¿i Adevår”,
care ar ob¡ine 34%, iar
partidul de extremå dreapta
România Mare 12%. Pentru
preziden¡iale, domnul Nåstase
este creditat cu 42% din
inten¡iile de vot, în fa¡a candidatului
Alian¡ei DA, primarul
Bucure¿tiului, Traian
Båsescu (32%), ¿i a pre¿edintelui
PRM, Corneliu Vadim
Tudor (13%).
Domnii Nåstase ¿i Båsescu,
dupå toate aparen¡ele,
ar urma så se înfrunte în turul
doi al preziden¡ialelor, prevåzut
pentru 12 decembrie.
Aproximativ 30% din
persoanele intervievate sunt
indecise sau au declarat cå nu
vor vota, potrivit acestui sondaj
realizat de Institutul
CURS. “Aceste cifre nu re-
prezintå o predic¡ie pentru rezultatele
alegerilor, care depind
de votul indeci¿ilor ¿i de
rata de participare ¿i care ar
putea fi influen¡ate de dezbaterile
televizate programate
în timpul ultimelor zile de
campanie”, a ¡inut så precizeze
Institutul într-un comunicat.
Sondajul a fost efectuat
între 12 ¿i 18 noiembrie pe
un e¿antion reprezentativ de
1.100 de persoane ¿i comportå
o marjå de eroare de
plus sau minus 3%.
FINANCIAL TIMES
DEUTSCHLAND
Cre¿terea economicå
a României atinge
un nivel record
Alegeri prezidentiale duminica.
Germania partenerul
economic nr. 2 Economia
Germaniei investeste si profita
de pe urma salariilor reduse.
Articol de Astrid Maier
In biroul lui Alexandru Blemovici,
managerul lui INA-
Schäffler din Brasov pe pereti
stau agatate diplome
peste diplome. Pe de alta
parte productia in aceste hale
noi de productie de Wälzlager
(rulmenti si parti de automobile),
nici macar nu a inceput.
Cu toate aceastea, fabrica
s-a impodobit cu o lozinca:
“The most admired
Company”. Holdingul familial
INA-Schäffler aduce
viitorul in Brasov, un oras
aflat la 170 km. de Bucuresti.
De la punerea temeliei in
Junie 2003 si pana la inceperea
productiei in cele trei hale
in anul 2007, se vor investi in
acest proiect 180 milioane
Euro si loc de munca pentru
3000 de angajati.
Duminica vor avea loc in
Romania alegeri prezidentiale
si parlamentare. Premierul
Nastase care deja de 4 ani
pune in aplicare un set de reforme
ambitioase menite sa
integreze Romania in EU,
candideaza pentru Presedintie.
Cresterea economica este
tema principala a campaniei
sale.
Halele brasovene lasa o
prima impresie in acest sens.
Pana acum s-a construit doar
o hala de productie la INA-
Schäffler cu 700 de angajati.
Insa premisele pentru o cresterea
ulterioara sunt prezente.
“Eu am constiinta impacata”
ne spune managerul Blenovici.
“noi nu le luam colegilor
germani locul de
munca”. Halele noastre au
luat fiinta prin cresterea
cererii.
Dar si un alt aspect este
important. Un muncitor roman
va castiga 240 % lunar,
o zecime cat colegul sau german.
Mult timp Romania era
cotata la investorii straini
drept o “NO-GO Land”. Coruptie,
nesiguranta justitiara
si o privatizare de forma, au
dus Romania la marginea
catastrofei. In 1997 a scazut
BIP-ul cu 6 procente. Dar
mai ales din recunoasterea
importantei integrarii in EU
s-au schimbat multe intre
timp. Nastase a initiat reforme.
Ultimul raport al EU a
conferit Romaniei statutul de
economie de piata functionala.
Anul 2004 a fost un
«boom year» pentru Romania.
Comisia economica a
EU a apreciat cresterea economica
la 7,2% mai mult
decat se astepta. Consumul
privat a crescut cu 8%, cea
mai mare crestere de 15 ani.
Pe durata medie se preconizeaza
o crestere economica
de 5% anual ne spune Dirk
Rütze Directorul Camerei
Germane de comert din
Bucuresti.
Cu cele 22 de milioane
Romania va fi dupa Polonia,
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 5

tara nou integrata in EU cu
cea mai numeroasa populatie.
Romania va deveni o
data cu cresterea nivelului de
trai si al castigului si o piata
de desfacere tot mai interesanta
ne-a spus Klaus Mangold
presedintele Comitetului
economic german pt.
Europa de Est. Referitor la
alegerile de duminica, sondajele
arata o concurenta cap la
cap intre ADA si PSD. Rütze
este sigur: la ambele partide
exista vointa categorica si
ireversibila de continuare a
reformelor si a integrarii.
“Astazi, a continuat Mangold,
exista in rindul investorilor
o larga incredere fata de
Romania”. Totalul investitiilor
a fost in 2004 cu 20%
mai mare decat in 2003 si a
fost depasita suma de 2 miliarde
Euro. Germania este,
dupa Italia, partenerul economic
nr. 2, iar volumul de
schimburi dintre ambele tari
depaseste 6 miliarde de Euro.
Mita, coruptia si lipsa de
transparenta sunt inca o problema.
“Discutiile despre coruptie
in Romania sunt exagerate”
ne spune Rütze. Comisia
EU vede treaba insa altfel
si anume, coruptia este impedimentul
nr. 1 in integrarea
Romaniei in 2007. Rütze ne
confirma ca Romania are un
mare potential de ingineri
bine pregatiti.
“Este previzibil, ne spune
el, ca in domeniul prelucrarii
metalelor si a constructiilor
de masini, intreprinzatorii
germani vor veni in mod sporit
cu liniile lor de productie
spre Romania. Romania este
in Europa de est locul ideal”
ne confirma si Jürgen Geißlinger
seful INA. Mangold ii
da dreptate: “Romania se
dezvolta tot mai mult intr-o
placa turnanta pentru toata
regiunea Europei de SE. Ar fi
o lipsa de clarviziune pentru
un intreprinzator sa nu se ori-
6
Din presa interna¡ionalå
enteze catre Romania”.
Concernul RENAULT a
facut-o deja. Din Septembrie
decurge productia la Dacia
Logan, un automobil de 5000
Euro, care va invada piata
est-europeana, dar cerinta
este atat de mare incat va fi
exportat si in Europa de Vest.
Cancelaria primului ministru
Adrian Nastase Departamentul
pentru Analiza Institutionala
si Sociala Tel./
Fax: 311.36.37. Frankfurt
Allgemeine Zeitung, luni,
22.11.04 Investitorii straini
prind noua incredere. Inaintea
intrarii in EU 2007: Romanii
trec in fine la reforme
de Carola Kaps. A durat o
vesnicie, insa in fine Romania
s-a trezit. Tara este aidoma
unui mare santier, care
conform unui contract-afilierea
la EU 2007- trebuie sa
fie terminat. Pretutindeni s-a
trecut la treaba cu patos,
reformele sunt in timp record
duse la indeplinire. Tot mai
multi investori straini sunt
convinsi ca noul curs spre
reforme este ireversibil si ca
asteptata integrare EU a crescut
atractivitatea pentru Romania
a investorilor. Bucuresti,
21 noiembrie. Inca ultima
bariera inaintea integrarii
EU n-a fost ridicata. Cancelarul
Schröder si Günter Verheugen
au reconfirmat data
integrarii, insa Consiliul EU
va hotari daca sa dea unda
verde integrarii Romaniei si
Bulgariei la 17 decembrie in
Bruxelles. Pentru a nu rata
ocazia, Romania trebuie sa
duca la indeplinire inca cele
doua clauze restante: Justitia
si libera concurenta, precum
si ocrotirea mediului. Altfel
plesneste acest vis de-a intra
in EU deodata cu Bulgaria.
In caz contrar, Romania ar
intra in o noua discutie abia
in primavara 2005, prea tarziu
pentru a mai fi integrata
in 2007. Comisarul roman
ptr. integrare V. Puscas este
optimist:” Noi avem totul sub
control” cauta sa ne linisteasca
politicianul de Cluj. Din
partea romaneasca s-a facut
tot ce era necesar. Nu doar
guvernul, dar si populatia a
luat foarte in serios criticile
venite de la Bruxelles si in
ultimele 12 luni au fortat
cursul reformelor si a schimbarilor
institutionale, asa ca
am reajuns din urma toate
intarzierile de pana acum.
“Deoarece am recunoscut ca
reformele sunt pentru noi si
nu de dragul EU, ne luam
angajamentul ca si pe viitorii
ani sa ducem cu elan la capat
cursul de reforme. Romania a
facut eforturi imense in ultimul
timp de aliniere a legislatiei
sale cu a celei EU, de
aceea va fi tara noastra in
clipa integrarii mai avansata
in cursul de reforme decat au
fost tarile din primul val, la
timpul integrarii lor”, adauga
Puscas. Pentru o tara a carei
economie de piata a fost categorista
ca atare doar cu cateva
saptamani in urma, aceste
declaratii ale domnului
Puscas par putin cam exagerate.
Totusi nimeni de buna
credinta nu poate pune la indoiala
hotarirea si elanul cu
care actuala guvernare a trecut
la ducerea la capat a reformelor,
si de promovare a
tuturor elementelor birocratice
ce stateau in calea unei
libere dezvoltari spre economia
de piata si privatizare.
Ca un ultim si recent succes
apare pana si demascarea publica
de ultima ora cu problema
coruptiei pana la nivel
inalt care a dus pana la aparitia
primelor victime de epurare
chiar din mijlocul guvernului.
De la aceasta premisa
porneste pana si Banca pentru
Est Europa din Londra in
ultimul sau raport in care se
specifica seriosul salt inainte
al Romaniei si Bulgariei. La
aceasta dezvoltare pozitiva in
Romania, nu vor schimba
nimic nici imediatele alegeri
prezidentiale si parlamentare
ce vor avea loc duminica
aceasta. Asta deoarece toate
partidele politice marcanate
au drept tel, integrarea in EU.
Si de altfel, faptul vizibilei
integrari lasa foarte putine
sanse deviationiste oricare va
fi invingatorul. De asemenea,
decizia Bancii Nationale in
prezilele alegerii de-a liberaliza
cursul leului actioneaza
ca presiune asupra guvernantilor
de-a continua cursul reformelor
si a stabiliza macroeconomia,
ceea ce indirect va
stopa lipsa de disciplina fiscala.
Astfel se pun jaloanele
unei noi orientari. “Investorii
nu au de ce se teme, continuitatea
acestei politici va fi
asigurata si aceasta politica
poate fi considerata drept
demna de incredere” ne asigura
primulaministru Adrian
Nastase. Ultimele investitii
externe ce cresc cu vigoare si
care vor depasi cifra magica
de 2 miliarde Euro in acest an
sunt dovada elocventa ca Romania
se afla pe drumul cel
bun si prostul sau renume
aproape traditional in Occident
pare sa fie inlaturat, ba
mai mult, Romania ambitioneaza
chiar sa devina un loc
extrem de atractiv cu un potential
de deschidere catre
lumea larga. Faptul ca respectatul
concern Renault in
sucursala sa romana Dacia
planifica constructia unei
masini ieftine pentru pietele
din Europa, Asia si Sud
America dovedeste cresterea
increderii investorilor straini
pe aceste meleaguri. De asemenea,
cooperarea cu concernul
petrolier austriac
OMV vorbeste in acest sens,
la fel si cooperarea concernului
german EON cu partea
romana. In mod constant, tot
mai multi intreprinzatori de
rang mediu se intereseaza
pentru Romania. Ei sunt
atrasi nu doar de salariile
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

mici, de costurile de asemena
scazute si imensitatea pietei,
dar si de buna calificare profesionala
a romanilor. Intre
timp a devenit cunoscut fapul
ca guvernul roman are o permanenta
atentie si intelegere
pentru problemele investorilor,
dar si pentru dezvoltarea
infrastructurii unde universitati
excelente acorda o
calificare inalta viitorilor colaboratori
interni. De amintit
ca Romania nu mai este doar
o Nähstube (peiorativ pentru
o croitorie de mahala) unde
sa se execute exact fara conceptie
un model elaborat in
Occident, ci incepe sa devina
un partener egal al firmelor
noastre de conceptie. Tot mai
des apar companii precum
Din presa interna¡ionalå
INA-Schaeffler, Siemens
VDO etc., firme care pentru
produsele lor de inalta finete
folosesc ingineri sau programatori
romani de inalta calificare.
Siemens VDO de
pilda are in staff-ul sau din
anul 2000 deja circa 800 de
Programatori Software pentru
electronica de automobile,
in Timisoara si isi face
planuri de o extindere masiva
in acest sens pe baza bunelor
rezultate obtinute pana acum
cu romanii. “Combinatia urmatoarelor
conditii : costuri
reduse, pregatire profesionala
excelenta, conlucrari universitare
si infrastructura satisfacatoare,
sunt de nebatut”
spune Jörg Winterhagen purtatorul
de cuvant al Siemens
VDO. De asemenea, la INA
Schaeffler - Brasov unde
1000 de angajati produc rulmenti
de inalta calitate se fac
planuri de extindere. De asemenea
fabrica de “Wälzlager”
FAG Kugelfischer
planifica o deschidere spre
Romania. Filialele romanesti
ale firmelor germane producatoare
de parti de automobile
au deja peste 40.000 angajati.
Si, in general, comertul
bilateral romano-german
se cifreaza deja la 6 milliarde
Euro in ultimul an si ca
investor cu 1 milliard Euro,
partenerul german ocupa
locul 1. Fireste asta nu este
suficient guvernului roman
care a declarat ca doreste
Germania ca motor si exem-
plu de dezvoltare a economiei
romanesti. Mai ales
investorii de rang mediu sunt
doriti in tara. Exista insa si
critici. Romania are ingineri
suficienti, insa muncitorii calificati
sunt rari. De asemenea
in Justitie si Administratie
se necesita inca schimbari
si reforme. Codul Muncii
emis in 2003 trece drept
inflexibil si antiinvestitional.
Santiere neterminate sunt cu
nemiluita ne spune Radu Merica
directorul general al lui
Tiriac Holdings. In fiecare zi
e putintel mai bine se bucura
managerul Radu Merica crescut
si educat in Germania. Incurajator
si faptul ca romanii
in gandirea lor au devenit
substantial mai europeni.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 7

8
Declara¡ii, mesaje, discursuri
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase
cu prilejul vizitårii Târgului de Carte
In primul rând, doresc så-mi exprim sentimentul de
bucurie reînnoitå prilejuitå de gestul atingerii unei cår¡i noi, de
mirosul de carte. Må simt extrem de bine, extrem de acaså,
aici, în pavilionul acesta, la Târgul de Carte ¿i mi-ar fi fåcut
plåcere så stau mai mult aici dacå noi, cei care suntem în partidele
politice, n-am fi fost ocupa¡i cu lupta pentru reu¿itå la
alegeri.
Întrebare: - Cum vi se pare oferta în cadrul acestui
Târg? Dumneavoastrå a¡i lansat aståzi o carte. Ce ne
pute¡i spune despre cartea pe care a¡i lansat-o aståzi?
Dl. Adrian Nåstase: - Cartea pe care am lansat-o aståzi
este o carte despre experien¡a mea în politicå ¿i despre experien¡a
mea de via¡å, atât cât am dobândit pânå acum, ¿i cât de
relevantå poate fi ea pentru al¡ii. Este o carte despre întâlnirile
mele cu oameni politici, cu oameni simpli, o întâlnire cu literatura
¿i cultura cårora le datorez, pânå la urmå, formarea mea.
În acela¿i timp, este ¿i o carte despre pårin¡i ¿i despre prieteni,
despre copii, o carte despre mine, o carte despre Karl Marx ¿i
despre Coca-Cola, despre valorile de dinainte de 1989, precum
¿i despre universul mult prea mercantil al vie¡ii de aståzi,
al unui capitalism care, adeseori, înseamnå mai curând simboluri
transna¡ionale, de consumerism gen Coca-Cola. Oferta
de carte este imenså. Numårul de titluri a crescut enorm, chiar
dacå tirajele au scåzut, dar este o ofertå extrem de diversificatå,
o ofertå care, în mod evident, satisface cele mai multe
dintre op¡iunile ¿i preferin¡ele cititorilor.
Întrebare: - Am våzut cå sunte¡i înso¡it de fiul cel mic
¿i må întrebam dacå el a reu¿it så citeascå vreo parte din
cartea dumneavoastrå, dacå i-a¡i sugerat...
Dl. Adrian Nåstase: - Am vorbit cu el de multe ori despre
cartea aceasta ¿i, uneori, a asistat la înregistrarea discu¡iilor
mele cu Alin Teodorescu. Câteodatå må oprea ¿i må întreba
câte ceva despre unele lucruri care le povesteam despre ceea
ce a fost via¡a mea înainte de 1989 ¿i, în orice caz, înainte så
se nascå el, pentru cå aici este într-un fel ¿i simbolul acestor
(20 noiembrie 2004)
schimbåri: unul dintre båie¡ii no¿tri este nåscut înainte de
Revolu¡ie, celålalt dupå Revolu¡ie. Probabil cå înnoirea,
schimbårile inevitabile vor veni odatå cu aceste noi genera¡ii,
în special cu cei care s-au nåscut dupå Revolu¡ie, care nu vor
mai fi întreba¡i niciodatå ce au fåcut în ultimii 5 ani. Aståzi am
cumpårat câteva cår¡i, câteva mici enciclopedii pentru båiatul
cel mic ¿i am cumpårat o carte, o antologie Gelu Naum, pe
care eu l-am iubit foarte tare ¿i pe care îl pre¡uiesc foarte mult
pentru ceea ce a scris, pentru rafinamentul lui ¿i gustul pentru
avangardå.
Întrebare: - Se apropie actualul târg cu ceea ce se face
în stråinåtate în acest domeniu?
Dl. Adrian Nåstase: - În mod categoric. Am fost la multe
târguri de carte în stråinåtate ¿i Târgul Gaudeamus este absolut
compatibil cu ceea ce se întâmplå în stråinåtate. Mi se pare
cå Târgul de Carte a crescut foarte mult, de la înghesuiala ¿i
spa¡iul foarte strâns de la Pia¡a Universitå¡ii pânå la acest spa-
¡iu, mult mai generos, iar aceastå înso¡ire cu inelul de preså,
cu oferta de ziar mi se pare, de asemenea, o idee foarte bunå.
Întrebare: - Spunea¡i cå România va înregistra în acest
moment o cre¿tere economicå de 8,1 la sutå. Este vorba,
cumva, de rezultatul din agriculturå?
Dl. Adrian Nåstase: - Da. Este un lucru absolut extraordinar,
nu-mi vine så cred. A¿tept så våd dacå acestea vor fi
rezultatele finale, dar am pornit anul acesta cu a¿teptåri de
cre¿tere economicå de 5 la sutå, pe urmå am ajuns la 6 la sutå
¿i apoi 7 la sutå. Vorbeam såptåmânile anterioare de o cre¿tere
de 7,6 la sutå, iar ieri mi s-au transmis evaluårile pe primele 9
luni ¿i cu previziuni pentru întregul an. Cre¿terea economicå
va fi de 8,1 %. Este absolut incredibil, sigur, este vorba de
contribu¡ia agriculturii, dar este vorba, în mare måsurå, ¿i de o
cre¿tere fantasticå în zona construc¡iilor - aproape 10%, în
zona industriei, 6%, deci este vorba, practic, de rezultate
foarte bune în toatå gama de activitå¡i primare, secundare ¿i
ter¡iare.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

Întrebare: - Ce pårere ave¡i despre presa noastrå?
Dl. Adrian Nåstase: - Presa, în România, la fel ca în toate
celelalte ¡åri, are un rol de control ¿i de monitorizare, un rol
constructiv, cel mai adesea. Uneori, poate så exprime un anu-
Declara¡ii, mesaje, discursuri
mit tip de partizanat, în func¡ie de op¡iunile ziari¿tilor. Cred,
înså, cå, o datå cu timpul, aceste lucruri se corecteazå a¿a cum
se corecteazå ¿i doctrinele partidelor ¿i programele de guvernare.
Convergen¡a înseamnå nu numai în¡elepciune ci ¿i nivel
de dialog. Mul¡umesc.
Alocu¡iunea primului ministru, domnul Adrian Nåstase,
la inaugurarea Muzeului Costumelor Populare din România
Doamnelor ¿i domnilor,
Stimate doamnå Margheri¡a Constantinescu Rogojanu,
Domnule ministru,
Doamnå Florescu,
Domnilor ambasadori,
Dragi prieteni.
Sunt fericit så particip la deschiderea acestui noi muzeu.
Discutåm foarte mult despre viitor, ne aruncåm într-o lume
virtualå unde încercåm så construim ceva, uitând cå putem så
construim în prezent ¿i cå putem så låsåm pentru cei care vor
veni semnele trecerii noastre prin lume. Sunt atâtea lucruri extraordinare
care exprimå identitatea româneascå, atâtea lucruri
extraordinare care înseamnå tradi¡ie ¿i participarea noastrå la
diversitatea europeanå, dacå vom ¿ti, în primul rând noi în¿ine,
så le pre¡uim! Acest muzeu este doar una dintre expresiile
profunde ale respectului nostru pentru ceea ce are valoros,
ceea ce are pre¡ios na¡iunea românå.
Când se vor mai face vreodatå, dacå se vor mai face astfel
de costume? Cine va mai avea timp, între 2 talk show-uri ¿i o
emisiune „Iartå-må” sau ceva de genul telenovelelor, så se
aplece ore întregi asupra råzboiului de ¡esut, sau pentru a face
aceastå muncå migåloaså de ¡esåturå cu fir de argint. Pårerea
mea de råu ar fi fost så fi låsat så treacå pe lângå noi o ¿anså
unicå. Pentru cå rolul Guvernului nu este neapårat de a face el
anumite lucruri, ci, în primul rând, de a permite ca al¡ii så
punå în valoare munca lor. Avem bucuria så expunem aici o
colec¡ie extraordinarå a doamnei Rogojan; ªtiam câte ceva
despre aceastå colec¡ie de ani de zile, ne-am mai întâlnit ¿i
anul trecut, când s-a fåcut o dona¡ie, de asemeni superbå, pentru
Camera Deputa¡ilor, ne-am întâlnit ¿i la Guvern, atunci
când ambasadele noastre au beneficiat de un numår de astfel
de costume tocmai pentru a aråta celor cu care ne întâlnim în
alte ¡åri, cât de importantå este tradi¡ia ¿i cultura româneascå.
ªi atunci, m-am gândit la acest muzeu, ¿i vreau så-i mul-
¡umesc în mod deosebit domnului Petre Badea, colegilor såi,
pentru felul extraordinar de rapid în care au reu¿it så finalizeze
lucrårile aici. Vreau så le mul¡umesc, în mod deosebit, ¿i celor
care s-au ocupat de organizarea propriu-ziså a acestui muzeu.
Sunt foarte bucuros cå am reu¿it så scoatem aceste costume
din låzile unde, inevitabil, urmau så stea riscând ca, în timp,
ele så se risipeascå, så se degradeze, fårå o atentå pre¡uire ¿i
îngrijire din partea muzeografilor. Am realizat aceste lucruri
împreunå cu doamna Florescu, cåreia îi mul¡umesc, încå o
datå, cu domnul ministru Råzvan Theodorescu, unul dintre cei
mai dinamici mini¿tri ¿i un om cåruia nu i-au trebuit mai mult
(24 noiembrie 2004)
de 2 fraze, dupå prima propozi¡ie, pentru stabili complicitå¡i în
acest plan al construirii de muzee. Sunt încå multe lucruri de
fåcut, dintre care vå dau un singur exemplu: în România existå,
în momentul de fa¡å, zeci de mii de icoane care se degradeazå
în spa¡ii, din nefericire, nepotrivite pentru påstrarea lor,
multe având nevoie de restaurare. Ini¡ial am dorit så facem
aici, în acest spa¡iu, un muzeu al icoanelor române¿ti, dar era
nevoie de activitå¡i de pregåtire mult mai îndelungate datoritå
ac¡iunilor de restaurare, efortul principal, ele fiind în proprietatea
Bisericii cel mai adesea, dar urmând så fie restaurate ¿i
expuse un timp, dupå care, reintroduse în circuitul muzeal în
diferite locuri în ¡arå. Proiectul acesta råmâne de rezolvat în
viitor. Un alt proiect este cel al unei pinacoteci a Bucure¿tilor
¿i spa¡iul existå, este vizavi: deja este vorba de 2 etaje care nu
sunt finalizate, precum ¿i de lucråri care, în momentul de fa¡å,
stau în spa¡ii de depozitare, nu întotdeauna foarte potrivite;
deci s-ar putea dezvolta acest muzeu de care Bucure¿tiul are
nevoie. Pot så vå dau multe alte exemple; såptåmâna viitoare
vom deschide la Posada un muzeu cinegetic, de fapt îl vom
relansa într-o formulå nouå mult schimbatå, iar toate aceste
lucruri sunt, într-un fel, o parte a unui exerci¡iu de guvernare
care a încercat, pe de o parte, så revigoreze economia ¿i, pe
aceastå bazå, så suplineascå unele lipsuri în domeniul activitå¡ilor
culturale ¿i, mai ales, så nu piardå momentele în care
aceste proiecte ar fi putut så fie realizate. Uneori trecem peste
momentele deosebite, le pierdem, a¿a cum s-a întâmplat, la un
moment, dat cu Brâncu¿i, cu Brauner ¿i multe alte exemple,
contemporanii ne¿tiind så gåseascå momentul de întâlnire fast
cu cei care puteau, în timp, så însemne mai mult pentru prezen¡a
lor atât în sufletele românilor, dar ¿i în con¿tiin¡a europeanå.
De aceea, acest muzeu reprezintå un mesaj pentru viitor,
un mesaj pentru colec¡ionari, ace¿tia fiind oameni care au pus
suflet pentru a strânge anumite lucruri, lucruri pe care nu le
pre¡uiesc în bani. Pre¡ul lor constå în eforturile ¿i pasiunea de
a pune împreunå piese care, poate, nu întotdeauna au aceea¿i
valoare în sine, importantå fiind, înså, valoarea pasiunii ¿i a
consumului de timp sau de efort.
De aceea, încå o datå, fac un apel la colec¡ionarii din România,
la cei care pot så ajute la aceastå consolidare a identitå¡ii
culturale române¿ti, prin includerea lor în spa¡iul muzeal
deschis tuturor românilor. Acest loc va deveni, sunt convins,
nu neapårat un loc de pelerinaj, aceasta fiind o formulå exageratå,
dar cei care vor veni så viziteze aceastå clådire, ¿i sunt
din ce în ce mai mul¡i, vor vedea, inevitabil, cå România se
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 9

manifestå nu doar prin opere gigantice din marmurå, ci, mai
ales, prin aceastå subtilå combina¡ie de culori ¿i de neasemuitå
frumuse¡e a lucrului de mânå.
De aceea, încå o datå, vreau så mul¡umesc doamnei Margheri¡a
Rogojanu pentru generozitatea sa, sperând så se bucure
a¿a cum må bucur ¿i eu pentru cå, separându-se de aceste
10
Declara¡ii, mesaje, discursuri
lucråri, de fapt, dânsa câ¿tigå sufletele a 22 de milioane de
români. Este un schimb avantajos ¿i cred cå pentru câteva sute
de astfel de costume minunate ob¡ine, în schimb, ceea ce i se
cuvine: respectul ¿i dragostea noastrå. Vå mul¡umesc tuturor
¿i vå invit så continuåm.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Ac¡iunile electorale ale domnului Mircea Geoanå,
desemnat de Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR la func¡ia de prim-ministru
Mircea Geoanå, premierul desemnat al Uniunii PSD+
PUR, a vizitat joi, 18 noiembrie, ora¿ul Sibiu, unde a fost întâmpinat
de localnici cu mult interes. Principalul obiectiv al
deplasårii l-a constituit întâlnirea cu oamenii de culturå ai
ora¿ului, întâlnire ce s-a desfå¿urat în Sala Barocå a Muzeului
Brukenthal. Mircea Geoanå ¿i primarul Sibiului, Klaus Johannis,
au semnat protocolul “Sibiu-capitalå culturalå europeanå
2007”, protocol prin care så promoveze agresiv ¿i profesionist
evenimentul cultural din 2007. Cu aceea¿i ocazie
premierului desemnat al Uniunii PSD+PUR i-a fost înmânatå
stema ora¿ului Sibiu.
La întâlnire au participat 80 de oameni de culturå ai
ora¿ului, majoritatea reprezentan¡i ai Funda¡iei „Sibiu-capitalå
culturalå europeanå 2007”. Mircea Geoanå a aråtat cå Proiectul
reprezintå un moment special pentru acest ora¿, mai ales
cå, în 2007, Sibiul ¿i Luxemburgul vor fi cele douå capitale
culturale europene. Totodatå, ministrul de Externe a men¡ionat
cå, anul viitor, Sibiul se va bucura de sprijinul pre¿edin¡iei
luxemburgheze a Uniunii Europene ¿i a promis cå o så promoveze
proiectul inclusiv cu ocazia semnårii tratatului de
aderare a României la UE în martie-aprilie 2005. În plus, în
2007, Sibiul va fi singurul jude¡ din România stråbåtut de
douå autostråzi europene. Premierul desemnat al Uniunii
PSD+PUR a transmis participan¡ilor la întâlnire cå, dincolo de
culoarea politicå, Sibiul ¿i primarul acestui ora¿ s-au bucurat
de tot sprijinul guvernului de acum. În cadrul întâlnirii, ministrul
de externe a subliniat impactul extraordinar pe care evenimentul
din 2007 îl va avea asupra dezvoltårii ora¿ului, în special
datoritå afluxului mare de turi¿ti pe care-l va aduce.
Un exemplu concudent în acest sens este cel al ora¿ului
polonez Cracovia, care a cunoscut o cre¿tere cu 500 la sutå în
anul în care a fost declarat capitalå culturalå europeanå. Desemnarea
Sibiului drept capitalå culturalå europeanå înseamnå
nu numai promovarea acestui ora¿, dar poate fi ¿i o excelentå
oportunitate pentru promovarea altor obiective turistice
din România, printre care månåstirile din nordul Moldovei ¿i
cetatea medievalå a Sighi¿oarei. Mircea Geoanå a vorbit de
asemenea despre promovarea evenimentului prin intermediul
postului de televiziune Euronews, våzut ca un excelent vehicul
de promovare în acest scop. Ambasadele ¿i ata¿a¡ii culturali
ai României vor fi, de asemenea, un suport foarte solid
în promovarea acestui proiect. Mircea Geoanå a mai amintit
despre un alt eveniment în cadrul cåruia va putea fi promovat
Sibiul, ¿i anume Ziua României la Expozi¡ia Mondialå de la
Tokyo, pe 1 iunie 2005. Geoanå a subliniat faptul cå promovarea
evenimentului trebuie gânditå în a¿a fel încât så atragå
tineri stråini în România, care ar putea fi promotori ai unei
imagini noi ¿i proaspete pentru România. Pentru începerea
proiectului, Mircea Geoanå a propus, pentru prima perioadå a
anului viitor, o „simulare cu public” la care så fie invita¡i operatorii
de turism, agen¡tiile mari de turism stråine ¿i manageri
culturali, pentru pregåtirea personalului necesar. „Un aspect
foarte important de care trebuie så ¡inem seama este ca,
“2007 e mâine!”
dupå eveniment, interesul pentru Sibiu så se men¡inå, iar
acest proiect så fie o rampå de lansare pentru promovarea
acestui ora¿ ¿i a României”, a subliniat Mircea Geoanå.
Trebuie remarcate interven¡iile Lumini¡ei Cioabå, din
partea rromilor, care a spus cå, la Sibiu, în 2007 va exista un
sector special dedicat culturii romanes, ¿i a Episcopului Vicar
Visarion Rå¿inåreanu care a subliniat cå, în perioada 1-7 septembrie
2007, Sibiul va fi gazda celei de-a treia mari întâlniri
ecumenice.
De la Brukenthal, Mircea Geoanå, înso¡it de Mihaela
Geoanå, s-a depalsat pe jos spre Hotelul Continental, optând
pentru o promenadå prin centrul Sibiului, spre plåcuta surprindere
a locuitorilor ora¿ului de pe Cibin. Un alt moment
important al deplasårii lui Mircea Geoanå la Sibiu l-a constituit
întâlnirea cu oamenii de afaceri din acest ora¿, ce s-a desfå¿urat
la Hotelul Continental. Peste 150 de oameni de afaceri
au participat la eveniment. Pornind de la prezentarea protocolului
semnat cu primarul Sibiului, Klaus Johannis, Mircea
Geoanå a spus cå guvernul pe care-l va conduce dupå alegeri
va cre¿te competitivitatea sectorului privat, principala orientare
fiind politica parteneriat public-privat. Alegerile din noiembrie
sunt cele mai importante de dupå 1990, a subliniat
Mircea Geoanå, dupå care a facut o prezentare a planului de
modernizare din programul propus de Uniunea PSD+PUR.
Premierul desemnat al Uniunii PSD+PUR a insistat pe principala
propunere din programul de guvernare, ¿i anume
investi¡ia în capitalul uman ¿i formarea profesionalå de înalt
nivel. Mircea Geoanå a atras totodatå aten¡ia oamenilor de
afaceri asupra politicii adoptate. “Så nu-¿i închipuie cineva
cå lucrurile vor merge de la sine indiferent de politica adoptatå
din 2005”. Atuul major al planului propus de PSD provine
din faptul cå este construit pe coordonatele Agendei Lisabona.
Totodatå, Mircea Geoanå le-a transmis oamenilor de
afaceri sibieni cå ieri, agen¡ia Fitch a “urcat” calificativul de
¡arå acordat României - o premierå pentru ¡ara noastrå - ¿i a
aråtat cå tot ce a construit guvernul actual s-ar putea pråbu¿i
în momentul în care programul Alian¡ei DA ar conduce la un
deficit bugetar de 6-8 la sutå din PIB, ceea ce ar însemna un
dezastru pentru economie. De aceea, este nevoie de o politicå
prudentå, dar capabilå så fructifice la maximum fondurile
europene.
O problemå discutatå în cadrul întâlnirii a fost propuså de
un om de afaceri din domeniul agricol, care a vorbit despre
faptul cå motorina este foarte scumpå, iar pre¡ul tractoarele
s-a dublat în ultimii ani. În condi¡iile în care pre¡ul de vânzare
al fructelor e acela¿i, oamenii de afaceri din acest sector nu
mai pot face investi¡ii. Drept råspuns, Mircea Geoanå a vorbit
despre importan¡a rolului sectorului agricol în economia
României, men¡ionând cå Uniunea PSD+PUR propune în programul
såu o sus¡inere din partea statului de 50 la sutå din
pre¡ul echipamentelor agricole. Ceilal¡i 50 % sunt garanta¡i tot
de stat. În ceea ce prive¿te ajutoarele de stat care vor fi acceptate
de UE ¿i dupå 2007, acestea vor viza mai ales dezvoltarea
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 11

12
Partidul Social Democrat - Sediul Central
resurselor umane ¿i protec¡ia mediului. „Pentru rezolvarea
problemei pre¡ului la motorinå, este absolut necesar så ne
aliniem la pre¡urile europene, chiar mondiale. De aceea,
Uniunea PSD+PUR propune un proiect cu Banca Mondialå
prin care se vor construi 300 de silozuri mari, în toatå ¡ara,
unde producåtorii så-¿i poatå depozita recolta fårå a fi necesare
transporturi multiple în acest scop, ceea ce va permite o
economie importantå la motorinå. Astfel, recolta va putea fi
depozitatå gratuit în aceste silozuri, iar producåtorii vor
putea så-¿i vândå recolta la momentul potrivit pentru a ob-
¡ine un profit corespunzåtor”, a mai spus Mircea Geoanå.
Un alt aspect discutat la aceastå întâlnire îl reprezinta cel
legat de parcurile tehnologice. Existå în Sibiu deja o zonå pe
care statul a trecut-o în proprietatea primåriei, care a dezvoltat
aici un parc industrial tehnologic. Mircea Geoanå a insistat pe
ideea cå parcurile tehnologice reprezintå o oportunitate de
dezvoltare prin care centrele de cercetare din cadrul universitå¡ilor
pot face parteneriate cu marii investitori. De altfel, în
Sibiu func¡ioneazå deja 5 parcuri industriale. În încheierea întâlnirii,
premierul desemnat al Uniunii PSD+PUR a subliniat
faptul ca Uniunea va sprijini modernizarea agriculturii ca så
ob¡inem pre¡uri competitive ¿i stabile, men¡ionând cå acest
sector va fi puternic sprijinit de Uniunea Europeanå. Întâlnirea
cu oamenii de afaceri sibieni a fost completatå de o conferin¡å
de preså. Mircea Geoana s-a deplasat apoi în jude¡ul Brasov,
unde a vizitat comuna Voila, apoi cetatea medievalå a Fågåra¿ului.
Mircea Geoanå a fost întâmpinat de localnici cu pâine,
sare ¿i pålincå ¿i de un ansamblu popular care i-a urat bun
venit în zona Fågårå¿ului. Aici, Mircea Geoanå s-a întâlnit cu
locuitorii ora¿ului ¿i cu candida¡ii Uniunii PSD+PUR în sala
Muzeului ºårii Fågåra¿ului. Timp de câteva minute, una dintre
sålile muzeului ¿i coridoarele au devenit neîncåpåtoare
pentru cei 400 de oameni care au venit så-l vadå ¿i så stea de
vorbå cu el. Din Fågåra¿, Mircea Geoana s-a deplasat în
comuna Mândra, unde l-au a¿teptat 100 de oameni, ¿i a vizitat
un cabinet medical ¿i un centru social foarte moderne.
Continuându-¿i traseul prin jude¡ul Bra¿ov, Mircea
Geoanå a participat la o întâlnire cu oameni de afaceri ¿i asocia¡ii
profesionale din turism, întâlnire ce s-a desfå¿urat la
Hotelul Aro Palace din Bra¿ov. În drumul spre intrarea în
hotel, Mircea Geoanå a fost întâmpinat de 50 de instructori de
schi. Dupa ce a subliniat, încå de la începutul întâlnirii, cå, în
zona carpaticå ¿i subcarpaticå, România “are sute de kilometri
de Paradis”, Mircea Geoanå a vorbit despre douå proiecte de
sus¡inere a turismului montan. Primul dintre ele, aflat deja în
derulare, intitulat “Superschi în Carpa¡i”, vizeazå dezvoltarea
pârtiilor din sta¡iunile din aceastå zonå. Al doilea proiect propus
urmåre¿te realizarea unei legåturi de transport prin cablu
între Râ¿nov ¿i Poiana Bra¿ov. Mircea Geoanå a anun¡at, totodatå,
cå dore¿te ca aceste douå proiecte de dezvoltare a turismlui
montan så fie sus¡inute ¿i de finan¡are europeanå. “Trebuie
så învå¡åm så exploatåm cât mai bine poten¡ialul turistic pe
care-l are ¡ara noastrå”, a declarat Mircea Geoanå ¿i a insistat
pe cre¿terea diversitå¡ii serviciilor în turism, subliind faptul
cå nu existå suficien¡i oameni califica¡i în acest domeniu.
De aceea, Mircea Geoanå propune înfiin¡area unor consor¡ii
între asocia¡iile de turism ¿i stat pentru refacerea ¿colilor
de pregåtire a personalului necesar, astfel încât turi¿tii stråini
care viziteazå sta¡iunile montane române¿ti så gåseascå aici
oameni pregåti¡i, inclusiv în ceea ce prive¿te cunoa¿terea limbilor
stråine, chiar ¿i pe cele ale ¡årilor vecine (de exemplu,
Rusia, Serbia etc.). O altå observa¡ie a viitorului premier s-a
referit la nevoia de pregåtire a unor pachete turistice mai sofisticate,
care så atragå cât mai mul¡i turi¿ti stråini. De asemenea,
trebuie încurajat nu doar turismul de schi, ci turismul în
general, Mircea Geoanå propunând ca turismul sportiv så fie
o surså de promovare a altor genuri de turism, de mare interes
pe pia¡a interna¡ionalå (ecologic, religios). O altå problemå
discutatå a fost personalitatea juridicå a sta¡iunii Poiana Bra-
¿ov, care trebuie clarificatå cât mai reprede, pentru ca aceastå
sta¡iune så devinå o marcå ¿i pentru a intra în circuitul marilor
sta¡iuni montane.
Clarificarea statutului såu ar însemna, implicit, simplificarea
traseului cåtre investitori.
Dupa încheierea întâlnirii cu oamenii de afaceri ¿i cu asocia¡iile
profesionale din turism, Mircea Geoanå a participat la
un miting împreunå cu candida¡ii pentrut Parlament ai Uniunii
PSD+PUR. Sala sporturilor care a gåzduit întâlnirea a fost
arhiplinå, Mircea Geoana explicându-le oamenilor care este
miza acestor alegeri. La sfâr¿itul mitingului, premierul desemnat
al Uniunii PSD+PUR a coborât de pe scenå ¿i a strâns
mâinile oamenilor care au venit så-l vadå. Mircea Geoanå a
¡inut apoi o conferin¡å de preså pentru ziarele locale, dupå care
a fost invitat så participe la o emisiune la postul de televiziune
Antena 1 Bra¿ov, emisiune preluatå ¿i de alte douå posturi locale
de televiziune - NOVA Bra¿ov ¿i Radio Televiziunea
Bra¿ov.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Mitingul electoral al candidatului la Pre¿edin¡ie din partea
Alian¡ei PNL-PD, Traian Båsescu, desfå¿urat duminicå, 21
noiembrie, la Sibiu a fost un e¿ec total. Pia¡a Mare, locul în
care s-a desfå¿urat adunarea, a fost mai mult goalå, în locul
celor câteva mii de sibieni a¿tepta¡i de organizatori, fiind prezente
aproximativ 1200 de persoane. În parcarea din spatele
sålii Transilvania erau sta¡ionate peste 20 de autobuze ¿i microbuze
cu însemnele PNL-PD, care aveau numere de înmatriculare
din jude¡ele învecinate Sibiului: Alba, Mure¿, sau
Bra¿ov, dar ¿i din zone mai îndepårtate, Cluj, Bacåu ¿i Bucure¿ti.
Astfel, din totalul celor prezen¡i la miting, circa 1000 de
persoane erau veni¡i din alte jude¡e, doar 200 fiind sibieni.
Emil T., un reprezentat al PNL-PD, din Târgu Mure¿ a
declarat cå Sibiul este al ¿aselea jude¡ unde este transportat
alåturi de al¡i colegi, pentru a participa la mitingurile electorale
ale lui Traian Båsescu, contra cost, chiar dacå este membru
al PD. Fondul sonor al adunårii electorale a constat în repetarea
obsesivå a melodiei cântatå de un grup hip-hop ¿i
anume „România treze¿te-te“, înså cel adormit pårea chiar liderul
PD, Traian Båsescu.
Candidatul PNL-PD pårea mai obosit ca niciodatå. Discursul
total neconstructiv s-a rezumat doar la atacuri la adresa
PSD ¿i a pre¿edintelui Adrian Nåstase.
Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR a luat act de comunicatul
PNL – PD prin care cele douå partide îl acuzå pe Adrian
Nåstase cå se folose¿te de proiectul „Autostrada Transilvania”
pentru a ob¡ine voturile ardelenilor. Ne exprimåm public protestul
fa¡å de faptul cå minciuna ¿i dezinformarea sunt singurele
practici consecvente ale reprezentan¡ilor PNL – PD.
Precizåm faptul cå Traian Båsescu, liderul PD, ¿i Cålin
Popescu Tåriceanu, liderul interimar al PNL, sunt cei care au
declarat cå, în cazul în care vor veni la putere, vor reexamina
contractul încheiat cu firma americanå Bechtel pentru construirea
autostråzii „Transilvania”, precum ¿i alte proiecte finan-
¡ate de mari investitori occidentali.
În discursul ¡inut în fa¡a a 10.000 de români aduna¡i la
Alba Iulia, premierul Adrian Nåstase a reamintit ardelenilor cå
oprirea construirii autostråzii „Transilvania” reprezintå o
op¡iune care a fost luatå în considerare în declara¡ii publice ale
reprezentan¡ilor PNL–PD, în timp ce continuarea proiectului
E¿ec electoral al lui Båsescu la Sibiu
Raluca Tåtårcan-Turcan, tânåra consilierå personalå a lui
Teodor Stolojan, care se aflå pe prima pozi¡ie pe listele Alian-
¡ei la Sibiu, pentru Camera Deputa¡ilor, s-a aflat cu aceastå
ocazie pentru prima datå în fa¡a sibienilor, mai bine zis în fa¡a
a circa 200 de localnici strân¿i cu greu de pe stråzile ora¿ului.
Traian Båsescu s-a dovedit a fi total neinformat asupra
ultimelor programe demarate de Guvernul Adrian Nåstase.
Promisiunile fåcute în fa¡a alegåtorilor prezen¡i, s-au rezumat
la programul de recalculare a pensiilor, începând cu prima
parte a anului 2005. Ceea ce nu cunoa¿te candidatul Alian¡ei
PNL-PD este faptul cå, actualul Guvern a luat aceastå måsurå
de douå luni, programul fiind deja în plinå derulare.
Pentru a completa lista gafelor, din boxe se auzeau urale ¿i
aplauze în pauzele lungi din discursul lui Båsescu, fapt sesizat
de to¡i participan¡ii.
Prin fa¡a microfonului aflat pe scena impovizatå s-a
perindat ¿i Mona Muscå, care pentru a completa penibilul situa¡iei
a repetat obsesiv despre ¿eful ei din Alian¡å cå: „E bun,
e bun!“. În mai pu¡in de 30 de minute de la începerea mitingului,
Pia¡a Mare a ora¿ului era goalå iar pe jos erau sute de flutura¿i
gålbui cu chipul lui Traian Båsescu.
Båsescu ¿i Alian¡a PNL – PD au sus¡inut posibilitatea suspendårii
construc¡iei Autostråzii „Transilvania”
este garantatå de o nouå guvernare PSD+PUR.
Primul-ministru nu a spus la Alba – Iulia o noutate, ci doar
a reluat un semnal emis de Traian Båsescu ¿i amicii såi. Precizåm
cå „Autostrada Transilvania” nu este singurul proiect
împotriva cåruia s-au pronun¡at Traian Båsescu ¿i PNL–PD.
Pe aceastå cale, reamintim faptul cå Traian Båsescu ¿i PNL –
PD au declarat în repetate rânduri cå vor închide RAFO,
punând astfel pe drumuri 25.000 de familii.
De asemenea, Traian Båsescu ¿i PNL – PD au spus cå vor
diminua fondurile alocate politicilor sociale, eliminând astfel
venitul minim garantat, dar ¿i alte formule de ajutorare acordate
în prezent de Guvernul Adrian Nåstase.
Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR reclamå inconsecven¡a
semnalelor politice emise de PNL–PD ¿i î¿i exprimå dezamågirea
fa¡å de aceste atitudini duplicitare ale liberalilor ¿i democra¡ilor
care genereazå confuzie în rândul electoratului.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 13

14
Partidul Social Democrat - Sediul Central
Liderii PNL-PD prin¿i cu minciuna la Gala¡i
Pre¿edintele Partidului Democrat Gala¡i, Mircea Toader, a
prezentat pe data de 22.11.2004 douå buletine de vot – pentru
Pre¿edinte ¿i Senat - despre care a afirmat cå sunt tipårite pentru
a fi folosite în fraudarea alegerilor din data de 28 noiembrie
2004.
În urma sesizårii fåcute de Prefectul jude¡ului Gala¡i, Marius
Gerard Necula cåtre Tipografia ALMA, care se ocupå cu
tipårirea buletinelor de vot ¿i cåtre poli¡ie, speciali¿tii au demarat
cercetåri în urma cårora a rezultat cå buletinele de vot
erau false ¿i confec¡ionate special pentru a induce în eroare
opinia publicå. Astfel, s-a constatat cå: 1. Dimensiunile buletinelor
de vot prezentate este mai mare decât cea prevåzutå de
lege; 2. În partea de jos existå gåuri în hârtie, ceea ce dovede¿te
faptul cå nu a fost finisatå; 3. Capsarea buletinelor de vot
de la Senat s-a fåcut în partea interioarå-central, spre deosebire
de buletinele de vot tipårite de Tipografia ALMA, care
sunt capsate lateral-exterior.
În urma verificårilor s-a constatat cå Tipografia nu posedå
o ma¿inå sau componentå cu falca lungå, care så poatå capsa
buletine de vot similar celor przentate de Mircea Toader. 4.
Speciali¿tii de la Tipografie, în urma analizei preliminare, au
constatat cå buletinele de vot au fost tåiate „la cu¡it“ ¿i nu „la
ghilotinå“. Acest lucru dovede¿te încå o datå disperarea liderilor
Alian¡ei PNL-PD care, alarma¡i de rezultatele ultimelor
sondaje din care rezultå cå nu se bucurå de sus¡inere din partea
electoratului, recurg la manevre condamnabile ¿i care atrag
råspunderea penalå, de dezinformare a opiniei publice.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Alegerile vor confirma maturitatea clasei politice române¿ti
Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR î¿i exprimå încrederea cå
alegerile care vor avea loc duminicå, 28 noiembrie, vor confirma,
prin întreaga lor desfå¿urare, maturitatea clasei politice
române¿ti, responsabilitatea acesteia fa¡å de respectarea
regulilor democra¡iei ¿i a principiilor statului de drept.
Importan¡a acestor alegeri depå¿e¿te miza fireascå, individualizatå,
a partidelor ¿i coali¡iilor politice aflate în competi¡ia
electoralå, angajând, practic, imaginea întregii societå¡i
române¿ti, prestigiul României ¿i statutul acesteia de ¡arå civilizatå
¿i demnå så facå parte din comunitatea europeanå.
Alegerile din 28 noiembrie a.c. au loc în condi¡iile unei
democra¡ii consolidate, la capåtul a peste 14 ani de tranzi¡ie,
ce au presupus multe eforturi costisitoare din partea na¡iunii
noastre, pentru afirmarea principiilor democratice în societate,
pentru realizarea mecanismelor ¿i institu¡iilor statului de
drept, pentru desfå¿urarea vie¡ii sociale ¿i politice în conformitate
cu normele democra¡iei.
De aceea, toate aceste succese incontestabile – ob¡inute
prin efortul tuturor partidelor, al societå¡ii civile, al întregului
popor – trebuie så fie confirmate ¿i consolidate de apropiatele
alegeri, prin modul lor de organizare ¿i desfå¿urare ¿i prin
acceptarea rezultatelor.
Partidul Social Democrat, membru asociat al Partidului
Sociali¿tilor Europeni, a primit miercuri, 24 noiembrie 2004,
din partea pre¿edintelui PSE, Poul Nyrup Rasmussen, o declara¡ie
de sprijin a candida¡ilor såi pentru alegerile parlamentare
¿i preziden¡iale din 28 noiembrie 2004, pe care v-o
prezentåm în continuare:
“La 28 noiembrie 2004, în România, va fi organizat primul
tur al alegerilor preziden¡iale. Este vorba despre un moment
deosebit de important pentru viitorul României, în contextual
aderårii acestei ¡åri la Uniunea Europeanå. România a cunoscut
mari progrese în ultimii ani, datoritå politicii sus¡inute,
conduså de cåtre Primul Ministru Adrian Nåstase,
care a permis avansarea decisivå în cadrul negocierilor de
aderare la Uniunea Europeanå. În ace¿ti ultimi patru ani,
România, sub impulsul Primului Ministru Adrian Nåstase, a
beneficiat de un progres economic important, de o cre¿tere
Declara¡ie de sprijin
Aceasta este nu numai o cerin¡å îndreptå¡itå a tuturor compatrio¡ilor
no¿tri, ci ¿i orizontul de a¿teptare al comunitå¡ii interna¡ionale,
al institu¡iilor ¿i organiza¡iilor de peste hotare
care vor fi reprezentate, prin observatori special acredita¡i, la
procesul electoral de duminicå. ¿i tot în acest sens a fost prezentat
¿i obiectivul pe care delega¡ia de observatori ai OSCE
l-a transmis cu ocazia primirii sale de cåtre pre¿edintele Partidului
Social Democrat, Adrian Nåstase.
În numele responsabilitå¡ii tuturor fa¡å de viitorul României,
nimeni nu are dreptul, sub nici un motiv, så mai provoace
repetarea unor gre¿eli din trecut.
Indiferent cine va câ¿tiga alegerile, România nu trebuie
så piardå!
Pornind de la aceastå cerin¡å de maximå importan¡å, Uniunea
Na¡ionalå PSD+PUR solicitå Biroului Electoral
Central, Birourilor Electorale Jude¡ene ¿i, îndeosebi, tuturor
partidelor politice angajate în competi¡ia electoralå så
manifeste întreaga lor responsabilitate pentru asigurarea
corectitudinii alegerilor ¿i desfå¿urarea lor civilizatå, în
conformitate cu normele ¿i criteriile care så consolideze
respectul ¿i prestigiul României, ca stat de drept, cu o
democra¡ie consolidatå.
economicå puternicå ¿i de o scådere a ratei ¿omajului.
Poul Nyrup Rasmussen, Pre¿edintele Partidului Sociali¿tilor
Europeni, exprimå sus¡inerea PSE în vederea integrårii
României în Uniunea Europeanå. Membru al Partidului Sociali¿tilor
Europeni de mul¡i ani, Adrian Nåstase împreunå cu
Partidul Social Democrat au demonstrat ata¿amentul lor pentru
construirea unei Europe solidare ¿i democratice, aproape
de a¿teptårile cetå¡enilor.
PSE încurajeazå cetå¡enii români så-l sus¡inå pe
Adrian Nåstase, candidat la alegerile preziden¡iale si
ansamblul candida¡ilor PSD la alegerile parlamentare ¿i
så împiedice întoarcerea conservatorilor la putere. PSE
face de asemenea apel la cetå¡enii români, så se delimiteze
de orice formå de sus¡inere a partidelor care promoveazå
mesaje radicale ¿i demagogice.”
PNL-PD Gala¡i manipuleazå opinia publicå
Organiza¡ia Gala¡i Constatåm din nou disperarea liderilor
Alian¡ei PNL-PD care, alarma¡i din cauza rezultatele
ultimelor sondaje de opinie, recurg la dezinformåri ale opiniei
publice. Astfel, cu trei zile în urmå, pre¿edintele PD Gala¡i,
Mircea Toader, prezenta public douå buletine de vot despre
care afirma cå sunt tipårite pentru fraudarea alegerilor. În
urma investiga¡iilor efectuate la sesizarea prefectului jude¡ului
Gala¡i, s-a constatat faptul cå buletinele de vot erau false,
având o dimensiune mai mare decât cea prevåzutå de lege;
aveau gåuri în partea de jos; capsarea buletinelor de vot de la
Senat s-a fåcut în partea interioarå-central, spre deosebire de
buletinele de vot tipårite de Tipografia ALMA, care sunt capsate
lateral-exterior; buletinele au fost tåiate „la cu¡it“ ¿i nu „la
ghilotinå“. Cel mai grav fapt este înså legåtura care pare a fi
între directorul televiziunii locale Expres TV, Cåtålin Negoi¡å
¿i George B., student al såu la Facultatea de Litere ¿i Teologie
– Sec¡ia Jurnalism. Conform cercetårilor, George B. a rugat-o
pe Gianina G., care lucra în calitate de colaborator la Ti-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 15

16
Partidul Social Democrat - Sediul Central
pografia ALMA, så sustragå buletine de vot, pentru a provoca
o ¿tire de preså. Aceasta a sustras cele douå buletine de vot
nefinalizate tehnologic. George B. i-a predat buletinele lui
Cåtålin Negoi¡å care le-a dat co-pre¿edintelui PNL-PD Gala¡i,
Mircea Toader.
Consideråm cå situa¡ia a fost creatå în scopul de a manipula
cetå¡enii, prin acuza¡ii de fraudå aduse la adresa Uniunii
Na¡ionale PSD+PUR, acuza¡ii care se dovedesc iarå¿i false.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

Guvernul României respinge categoric
interpretarea datå de Alian¡a PNL-
PD proiectului de Raport al Parlamentului
European privind România.
Exponen¡ii Alian¡ei PNL - PD, consecven¡i
demersurilor lor politicianiste
¿i iresponsabile în raport cu interesele
na¡ionale, electoralizeazå o temå a politicii
de stat, atribuind unui raport de
evaluare corect ¿i echilibrat calificative
potrivite propriilor lor performan¡e, din
perioada când se aflau la guvernare.
Documentul prezintå progresele
consistente ale României în ceea ce
prive¿te toate criteriile de aderare, precum
¿i etapele care råmân de parcurs
pentru respectarea calendarului, autorii
afirmându-¿i încrederea cå negocierile
pot fi finalizate în anul 2004 pentru ca
Tratatul de Aderare så fie semnat cât
mai devreme în 2005 ¿i så intre în vigoare
în 1 ianuarie 2007, datå când România
va dobândi statutul de membru UE.
În ceea ce prive¿te criteriul politic,
proiectul de raport aratå cå România
continuå så îndeplineascå acest criteriu,
cå ¡ara noastrå ¿i-a întårit institu¡iile, garantând
astfel democra¡ia, statul de
drept, respectul minoritå¡ilor ¿i al drepturilor
omului. Raportul apreciazå cå revizuirea
Constitu¡iei, progresele înregistrate
în reforma administra¡iei ¿i a sistemului
judiciar, adoptarea pachetului
legislativ de reformå a justi¡iei, adoptarea
Planului de Ac¡iune Schengen, introducerea
unor reguli mai stricte privind
adop¡iile ca fiind evolu¡ii pozitive.
În privin¡a criteriului economic, proiectul
raportului privind România aratå
cå Parlamentul împårtå¿e¿te opinia Comisiei
Europene cå ¡ara noastrå are o
economie de pia¡å func¡ionalå ¿i cå a
implementat un program viguros de reforme
structurale care ar trebui så îi permitå
så facå fa¡å presiunii concuren¡iale
de pe pia¡a Uniunii Europene.
Proiectul Raportului Parlamentului
European noteazå cå România a adoptat
legisla¡ia ¿i programul social pentru
2003 ¿i 2004 ¿i a crescut alocårile finan-
Palatul Victoria
De la Purtåtorul de cuvânt al Guvernului
ciare în acest domeniu, solicitând continuarea
reformei sistemului de asisten¡å
socialå.
Referitor la acquis-ul comunitar,
proiectul de raport aratå cå România a
ajuns la un grad satisfåcåtor de transpunere
a acquis-ului în cea mai mare parte
a domeniilor ¿i, dacå va continua în actualul
ritm, aceasta îi va permite så finalizeze
transpunerea acquis-ului comunitar
pânå la data aderårii.
Guvernul României va continua demersurile
de respectare a recomandårilor
din proiectul de Raport: implementarea
acquis-ului comunitar, reforma justi-
¡iei ¿i a administra¡iei, måsuri de combatere
a corup¡iei, de respectare a libertå¡ii
presei, de ameliorare a condi¡iilor din
penitenciare. Reformele economice, în
acord cu politicile europene, sunt premisa
reducerii såråciei ¿i asigurårii prosperitå¡ii
pentru to¡i cetå¡enii României.
Ne exprimåm îngrijorarea fa¡å de
anti-europenismul manifest al Alian¡ei,
care a sus¡inut, prin intermediari externi,
cå România ar trebui så adere la UE
doar peste 5 sau 6 ani, pentru cå doar
atunci ar fi pregåtitå ¿i care a mobilizat
for¡e politice europene adepte ale incapacitå¡ii
noastre de a face fa¡å criteriilor
de aderare în 2007. Unica ¡intå a Alian¡ei
este de a distan¡a ¡ara noastrå de
Europa, condamnând astfel România la
izolarea într-un spa¡iu cenu¿iu, iar pe
cetå¡enii români la o nedemnå ¿i nemeritatå
condi¡ie de a relua procesul
tranzi¡iei.
Guvernul României va continua procesul
de pregåtire internå pentru aderare,
pentru respectarea calendarului convenit
cu partenerii europeni, considerând
cå aceasta este singura atitudine
responsabilå fa¡å de cetå¡enii români ¿i
fa¡å de angajamentul european al României.
Publicarea în Monitorul Oficial
al României, Partea I, a rectificårii
contrasemnåturilor la Ordonan¡a de
urgen¡å a Guvernului nr. 101/2004
Având în vedere interven¡iile ten-
den¡ioase ale unor lideri politici, premierul
Adrian Nåstase a considerat cå
este necesar, potrivit prevederilor legale
în vigoare, så solicite publicarea în Monitorul
Oficial al României, Partea I, a
rectificårii contrasemnåturilor la Ordonan¡a
de urgen¡å a Guvernului nr. 101
/2004, privind preluarea de cåtre Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor
Statului a unor crean¡e fiscale asupra societå¡ilor
comerciale Rafo S.A. ¿i
Carom S.A. One¿ti.
Actul normativ a fost aprobat în
¿edin¡a executivului din 16 noiembrie
2004 ¿i a intrat în vigoare la data de 18
noiembrie 2004, potrivit art. 115, al. 5
din Constitu¡ia României, dupå depunerea
sa spre dezbatere în procedurå de urgen¡å
la Senat, unde a fost înregistratå
cu numårul Bp 556/18.11.2004 ¿i publicarea
în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1070/18.11.2004. Precizåm
cå Nota de fundamentare, care a înso¡it
proiectul de act normativ, dezbåtut ¿i
aprobat de membrii executivului în ¿edin¡a
din 16.11.2004, a fost semnatå de
mini¿trii titulari ai ministerelor ini¡iatoare
¿i avizatoare. Datoritå unor motive
obiective, actul normativ a fost contrasemnat
de secretarii de stat din ministerele
de resort, pe baza mandatului avut
de ace¿tia din partea mini¿trilor titulari.
Men¡ionåm cå rectificarea se referå
strict numai la contrasemnåturi, textul
actului normativ fiind cel publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1070/18.11.2004. De asemenea,
Nota de fundamentare la Ordonan¡a de
urgen¡å nr. 101/2004 este publicatå, potrivit
legii, pe site-ul www.gov.ro. Rectificarea
solicitatå de primul ministru
con¡ine toate semnåturile mini¿trilor titulari
¿i s-a publicat în Monitorul Oficial
al României nr. 1084, de luni, 22.11.
2004.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 17

Primul ministru, domnul Adrian
Nåstase a solicitat institu¡iilor cu atribu¡ii
în domeniu - ministerelor Administra¡iei
¿i Internelor, Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului, Mediului
¿i Gospodåririi Apelor – monitorizarea
situa¡iei determinate de fenomenele
meteorologice specifice acestui anotimp
¿i înregistrate în ultima perioadå.
În acest sens, primul ministru a dispus
Comandamentelor de Iarnå, constitute
atât la nivel central, cât ¿i la nivelul
fiecårui jude¡, så ac¡ioneze cu operativitate
pentru solu¡ionarea tuturor situa¡iilor
care pot så aparå în teritoriu, asigurând,
astfel, desfå¿urarea în condi¡ii normale
a activitå¡ilor.
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor
(MAI) a transmis prefecturilor o
avertizare meteorologicå, în baza prognozelor
realizate de Administra¡ia Na-
¡ionalå de Meteorologie, cu privire la
posibilitatea producerii, începând cu
noaptea de 19-20 noiembrie a unor fenomene
meteorologice specifice acestei
perioade, care pot afecta desfå¿urarea în
condi¡ii normale a activitå¡ilor din ¡arå.
Totodatå, MAI a dispus prefec¡ilor
så intervinå pe lângå autoritå¡ile administra¡iei
publice locale ¿i serviciile publice
de specialitate pentru asigurarea
materialelor antiderapante necesare în
situa¡ia producerii poleiului sau a cåderilor
masive de zåpadå, så verifice re-
18
Palatul Victoria
Monitorizarea situa¡iei determinate de fenomenele meteorologice
specifice acestui anotimp
zervele de materiale ¿i echipamente de
interven¡ie necesare ac¡iunilor operative,
iar acolo unde este cazul, så dispunå
completarea acestora.
Întrucât fenomenele meteorologice
au determinat întreruperea alimentårii
cu energie electricå ¿i a comunica¡iilor
telefonice în unele localitå¡i, echipele de
interven¡ie ale SC Electrice au ac¡ionat
în jude¡ele Alba, Arad, Boto¿ani, Cluj,
Constan¡a, Dolj, Harghita, Ia¿i, Maramure¿,
Neam¡, Prahova, Suceava, Teleorman
¿i Timi¿ pentru realimentarea
cu energie electricå a peste 420 de localitå¡i,
precum ¿i pentru refacerea a 35
linii electrice ¿i remedierea a 774 posturi
de transformare. În diminea¡a zilei
de 21 noiembrie în majoritatea localitå-
¡ilor unde s-au produs avarii la liniile de
alimentare cu energie electricå s-a realizat
reconectarea acestora la sistemul
na¡ional. Echipele de interven¡ie continuå
lucrårile pentru înlåturarea defec-
¡iunilor ¿i realimentarea cu energie electricå
a localitå¡ilor din jude¡ele Alba,
Cara¿-Severin, Constan¡a, Dolj, Harghita,
Suceava.
În jude¡ele Alba, Cara¿-Severin ¿i
Teleorman, echipele Direc¡iilor de telecomunica¡ii
ac¡ioneazå pentru refacerea
re¡elelor avariate ¿i reluarea comunica-
¡iilor telefonice.
Vântul puternic a determinat avarierea
acoperi¿urilor a 13 blocuri de locu-
in¡e, 19 case, 4 hale ¿i 3 silozuri din jude¡ele
Arad, Boto¿ani, Cara¿-Severin,
Constan¡a ¿i Timi¿.
Rafalele de vânt produse în jude¡ele
Arad, Cluj, Constan¡a, Harghita au doborât
copaci care au blocat temporar circula¡ia
pe drumurile publice. Interven¡ia
operativå a echipelor cu utilaje specializate
a permis reluarea circula¡iei rutiere.
Potrivit datelor centralizate la Ministerul
Transporturilor, Construc¡iilor
¿i Turismului, în prezent nu sunt drumuri
cu circula¡ie închiså pe re¡eaua de
drumuri na¡ionale, porturi, aeroporturi
sau linii ferate închise traficului.
Comisiile jude¡ene ¿i locale de apårare
împotriva dezastrelor, din jude¡ele
¿i localitå¡ile afectate, forma¡iunile de
protec¡ie civilå, de dirijare ¿i control a
circula¡iei rutiere se aflå în stare de
operativitate.
Primul ministru, domnul Adrian
Nåstase, a solicitat Comandamentelor
de Iarnå asigurarea stocurilor de materiale
antiderapante, în paralel cu interven¡ia
operativå pentru deszåpezire,
furnizarea energiei termice în localitå¡i,
aprovizionarea cu alimente, precum ¿i
asigurarea asisten¡ei medicale necesare.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

Au fost discutate
¿i aprobate urmåtoarele
puncte aflate pe ordinea de zi:
1. Proiect de Lege privind acceptarea
Codului de siguran¡å pentru
nave cu destina¡ie specialå (Codul
SPS) adoptat de Adunarea Organiza-
¡iei Maritime Interna¡ionale prin Rezolu¡ia
A.534(13) la Londra la 17 noiembrie
1983, precum ¿i a amendamentelor
din 1996 referitoare la acesta
Guvernul a aprobat Proiectul de
Lege privind acceptarea Codului de
siguran¡å pentru nave cu destina¡ie specialå
(Codul SPS) adoptat de Adunarea
Organiza¡iei Maritime Interna¡ionale
prin Rezolu¡ia A.534(13) la Londra la
17 noiembrie 1983, precum ¿i a amendamentelor
din 1996 referitoare la acesta.
Scopul Codului SPS este de a recomanda
criterii de proiectare, norme tehnice
de construc¡ie ¿i alte måsuri de siguran¡å
pentru nave cu destina¡ie specialå
cum ar fi nave pentru cercetare, expedi¡ii
¿i nave hidrografice, nave ¿coalå
pentru pregåtirea personalului marinåresc,
nave pentru prelucrarea pe¿telui
care nu se utilizeazå la capturarea acestuia
etc. Pe lângå prevederile specifice
cuprinse explicit în acest cod, navele cu
destina¡ie specialå trebuie så respecte ¿i
unele cerin¡e din Conven¡ia interna¡ionalå
pentru ocrotirea vie¡ii pe mare
(SOLAS 74) a¿a cum a fost amendatå.
Prevederile Codului SPS, amendat, se
aplicå la 12 luni de la data intrårii în vigoare
a prezentei legi navelor cu destina¡ie
specialå care arboreazå pavilionul
român ¿i care se construiesc dupå acea
datå. Proiectul de lege va fi transmis
Parlamentului spre dezbatere ¿i aprobare.
2. Guvernul a adoptat Proiectul de
lege privind acceptarea Codului pentru
efectuarea în siguran¡å a transportului
mårfurilor ¿i persoanelor de
cåtre navele de aprovizionare (Codul
OSV) adoptat de Adunarea Organiza¡iei
Maritime Interna¡ionale prin
Rezolu¡ia A.863(20) la Londra la 27
noiembrie 1997
Palatul Victoria
ªedin¡a de Guvern din 24 noiembrie 2004
Scopul acestui Cod este de a asigura,
atât operatorului cât ¿i contractantului,
un standard interna¡ional pentru evitarea
sau reducerea la minim a pericolelor la
care sunt expuse navele de aprovizionare,
în timpul opera¡iunilor lor zilnice
de transport mårfuri ¿i persoane la instala¡iile
din larg, de la acestea sau între
aceste instala¡ii. Proiectul de Lege prevede
ca toate companiile care sunt proprietare
de nave de aprovizionare sau
care opereazå nave de aprovizionare
care arboreazå pavilionul român vor lua
în considerare Codul OSV în procesul
de punere în aplicare a Sistemului propriu
de management al siguran¡ei prevåzut
de Codul interna¡ional de management
al siguran¡ei (Codul ISM) pe care
România l-a acceptat prin Legea 85/
1997. Proiectul de lege va fi transmis
Parlamentului spre dezbatere ¿i aprobare.
3. Hotårârea privind alocarea unei
sume din Fondul de rezervå bugetarå
la dispozi¡ia Guvernului, prevåzut în
bugetul de stat pe anul 2004, Ministerului
Sånåtå¡ii
Guvernul a aprobat suplimentarea,
cu 20 de miliarde de lei a bugetului Ministerului
Sånåtå¡ii pe anul 2004, din
fondul de rezervå bugetarå la dispozi¡ia
Guvernului. Suma va fi utilizatå în cadrul
Programului comunitar de sånåtate
publicå, pentru acoperirea cheltuielilor
determinate de achizi¡ionarea suplimentarå
de doze de vaccin gripal ¿i supra-
vegherea epidemiologicå a popula¡iei.
În anul 2004, pentru vaccinarea antigripalå,
Ministerul Sånåtå¡ii a achizi¡ionat
ini¡ial, prin licita¡ie la nivel na-
¡ional, un numår de 1.200.000 de doze
de vaccin gripal. Solicitårile numeroase
de la nivelul Direc¡iilor jude¡ene de sånåtate
publicå au determinat suplimentarea
cu 200.000 de doze de vaccin gripal
a cantitå¡ii ini¡iale.
4. Hotårâre privind organizarea ¿i
func¡ionarea Agen¡iei Na¡ionale pentru
Pescuit ¿i Acvaculturå Guvernul a
aprobat actul normativ privind organizarea
¿i func¡ionare Agen¡iei Na¡ionale
pentru Pescuit ¿i Acvaculturå
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit ¿i
Acvaculturå, institu¡ie publicå cu personalitate
juridicå, se organizeazå ¿i
func¡ioneazå ca organ de specialitate, în
subordinea Ministerului Agriculturii,
Pådurilor ¿i Dezvoltårii Rurale, fiind finan¡atå
integral de la bugetul de stat.
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit ¿i
Acvaculturå are responsabilitatea coordonårii
tehnice ¿i metodologice a activitå¡ilor
din domeniul pescuitului ¿i acvaculturii.
Pentru realizarea obiectivelor
din domeniul såu de activitate, Agen¡ia
Na¡ionalå pentru Pescuit ¿i Acvaculturå
exercitå urmåtoarele func¡ii: de strategie,
prin care se alaboreazå, în conformitate
cu politica economicå a Guvernului
¿i cu tendin¡ele pe plan interna-
¡ional, strategia de dezvoltare a pescuitului
¿i acvaculturii; de reglementare,
prin care se asigurå, în conformitate cu
strategia adoptatå, realizarea cadrului
juridic ¿i elaborarea reglementårilor
specifice activitå¡ilor din domeniul pescuitului
¿i acvaculturii; de reprezentare,
pe plan intern ¿i extern în domeniul
pescuitului ¿i acvaculturii; de autoritate
de stat, prin care se asigurå implementarea,
monitorizarea ¿i controlul
aplicårii ¿i respectårii reglementårilor în
domeniul pescuitului ¿i acvaculturii. Pe
lângå Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit
¿i Acvaculturå func¡ioneazå Consiliiul
Consultativ, structurå fårå personalitate
juridicå, format din speciali¿ti recunoscu¡i
în domeniul pescuitului ¿i acvaculturii,
reperezentan¡ii ai autoritå¡ii publice
cu responsabilitå¡ii în domeniu, reprezenta¡ii
ai proprietarilor/administra-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 19

torilor resurselor acvatice vii ¿i/sau ai
amenajårilor piscicole, ai organiza¡iilor
grupurilor de producåtori, asocia¡iilor
de pescari, asocia¡ilor de pescuit sportiv,
precum ¿i reprezenta¡ii ai societå¡ii civile.
Consiliul Consultativ este consultat
cu privire la problemele ce ¡in de conservarea
¿i gestionarea resurselor acvatice
vii, participând la solicitarea Agen-
¡iei Na¡ionale pentru Pescuit ¿i Acvaculturå
la procesul de elaborare a actelor
normative din domeniul såu de activitate.
Componen¡a ¿i func¡ionarea Consiliului
Consultativ se stabilesc prin ordin
al ministrului de resort, la propunerea
pre¿edintelui Agen¡iei Na¡ionale pentru
Pescuit ¿i Acvaculturå. Agen¡ia Na¡ionalå
pentru Pescuit ¿i Acvaculturå este
conduså de un pre¿edinte cu rang de
director general, numit prin ordin al ministrului
agriculturii, pådurilor ¿i dezvoltårii
rurale.
5. Hotårâre privind organizarea ¿i
func¡ionarea Sistemului Na¡ional de
Eviden¡å Informatizatå a Cazierului
Judiciar
Actul normativ reglementeazå modul
de proiectare, achizi¡ionare, organizare,
func¡ionare ¿i gestionare a Sistemului
Na¡ional de Eviden¡å Informatizatå
a Cazierului Judiciar. Acest sistem
se organizeazå la nivelul Ministerului
Administra¡iei ¿i Internelor, de¡inåtorul
tuturor eviden¡elor necesare operårii
acestui sistem. Prin darea în exploatare a
acestui sistem se creeazå posibilitatea
ca, în limitele legii, toate institu¡iile din
sistemul na¡ional de ordine publicå, siguran¡å
na¡ionalå ¿i justi¡ie, så aibå
acces, în mod operativ, la baza de date
ce va fi creatå prin transferarea pe suport
magnetic a eviden¡elor manuale ale Cazierului
Judiciar, existente în prezent.
Sistemul Na¡ional de Eviden¡å Informatizatå
a Cazierului Judiciar este conceput
într-o structurå complexå, care så
permitå, pe de o parte, gestionarea pe
multiple baze de date în legåturå cu
cazierul judiciar ¿i dactiloscopia decadactilarå
¿i, pe de altå parte, interconectarea
¿i accesul simultan la aceste
date, în condi¡iile legii, a institu¡iilor
men¡ionate. Sistemul cuprinde urmåtoarele
douå categorii de date, în format
electronic: a) datele prevåzute de art. 9
din Legea nr. 290/2004 privind cazierul
judiciar, b) impresiunile digitale ale per-
20
Palatul Victoria
soanelor aflate în eviden¡a cazierului
judiciar. În termen de 24 de luni de la
data intrårii în exploatare a S.N.E.I.C.J.,
Direc¡ia Cazier Judiciar - Statisticå ¿i
Eviden¡e Operative din cadrul Inspectoratului
General al Poli¡iei Române va
finaliza preluarea în format electronic a
datelor din arhiva cazierului judiciar.
Pentru eliberarea copiilor de pe cazierul
judiciar ¿i a certificatelor de cazier judiciar,
pânå la finalizarea implementårii în
sistem, în format electronic, a datelor
existente în eviden¡a manualå a Direc¡ia
Cazier Judiciar - Statisticå ¿i Eviden¡e
Operative din cadrul Inspectoratului
General al Poli¡iei Române, se pot folosi
¿i modelele de cazier judiciar prevåzute
în anexele hotårârii. Persoanele fizice
care solicitå eliberarea certificatelor de
cazier judiciar prin S.N.E.I.C.J. trebuie
så facå dovada achitårii taxei de timbru
fiscal prevåzutå în Hotårârea Guvernului
nr. 44/2004 – Anexå la normele de
aplicare a prevederilor titlului IX din
Codul fiscal, prevede actul normativ.
Pentru exploatarea optimå a sistemului,
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor
asigurå organizarea unor compartimente
distincte în acest domeniu de
activitate, din care va face parte personalul
existent, asigurându-se totodatå
suplimentarea structurii respective cu
personal de specialitate necesar pentru
exploatarea sistemelor informatice aferente
S.N.E.I.C.J. la nivelul tuturor
unitå¡ilor ¿i subunitå¡ilor de poli¡ie. Normele
tehnico-administrative de exploatare
a S.N.E.I.C.J. se elaboreazå de cåtre
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor,
în termen de 4 luni de la data intrårii în
vigoare a acestei hotårâri adoptate. Conectarea
la S.N.E.I.C.J. a institu¡iilor
publice din sistemul na¡ional de ordine
publicå, siguran¡å na¡ionalå ¿i justi¡ie se
face pe baza solicitårii scrise a acestora,
cu respectarea prevederilor legale ¿i cu
precizarea corectå a informa¡iilor la care
fiecare institu¡ie dore¿te så aibå acces.
În termen de 6 luni de la data solicitårii
accesului la S.N.E.I.C.J. aceste institu¡ii
întreprind måsurile ce se impun, la nivel
intern, în vederea preluårii ¿i prelucrårii
în interes propriu a datelor respective,
realizând totodatå interfa¡a cu
S.N.E.I.C.J.
6. Hotårâre privind acordarea
unor ajutoare financiare
Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare
financiare în valoare totalå de
7.475 milioane lei, din creditele bugetare
aprobate cu aceastå destina¡ie în
bugetului Ministerului Muncii, Solidaritå¡ii
Sociale ¿i Familiei pe anul 2004,
pentru 972 familii ¿i persoane singure
aflate situa¡ii de extremå dificultate. Beneficiarii
ajutoarelor financiare au
domiciliul în jude¡ele Alba, Arad,
Arge¿, Bacåu, Bihor, Bistri¡a- Nåsåud,
Boto¿ani, Bråila, Bra¿ov, Cara¿-Severin,
Cålåra¿i, Cluj, Covasna, Dâmbovi-
¡a, Dolj, Gala¡i, Giurgiu, Gorj, Harghita,
Ialomi¡a, Ia¿i, Ilfov, Mure¿, Neam¡, Olt,
Prahova, Satu-Mare, Sålaj, Sibiu, Suceava,
Teleorman, Tulcea, Vâlcea, Vaslui,
Vrancea ¿i municipiul Bucure¿ti.
Din anchetele sociale efectuate la
domiciliu a rezultat cå membrii acestor
familii au venituri nete lunare foarte
mici, iar unii dintre ei au probleme
grave de sånåtate. Anchetele sociale au
fost realizate de cåtre direc¡iile jude¡ene
pentru dialog, familie ¿i solidaritate
socialå, respectiv Direc¡ia pentru dialog,
familie ¿i solidaritate socialå a municipiului
Bucure¿ti. Propunerile de acordare
a ajutoarelor financiare sunt sus¡inute
de primarii localitå¡ilor de domiciliu,
respective ai sectoarelor municipiului
Bucure¿ti, cu avizul Prefec¡ilor.
7. Proiect de Lege pentru aderarea
României la Tratatul Interna¡ional
privind Resursele Genetice Vegetale
pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå,
adoptat la Roma la 3 noiembrie 2001
Guvernul a aprobat proiectul de
Lege pentru aderarea României la Tratatul
Interna¡ional privind Resursele
Genetice Vegetale pentru Alimenta¡ie ¿i
Agriculturå, adoptat la Roma la 3
noiembrie 2001, în cadrul celei de-a 31a
Sesiuni a Conferin¡ei Organiza¡iei Na-
¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i
Agriculturå (FAO), intrat în vigoare la
data de 29 iunie 2004. Tratatul reprezintå
o realizare majorå în domeniu, prin
furnizarea cadrului juridic interna¡ional
care va garanta consevarea ¿i utilizarea,
de o manierå durabilå, justå ¿i echitabilå,
a resurselor fito-genetice ale plantelor.
Tratatul stabile¿te/creazå, pentru
prima datå, un sistem multilateral de
acces la informa¡ie ¿i de partajare a expertizei
în materie de culturi ¿i furaje vitale
pentru securitatea alimentarå mon-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

dialå. Aderarea la acest tratat conferå o
serie de beneficii, precum: facilitarea
accesului la resursele genegtice vegetale
pentru a fi utilizate în: alimenta¡ie, agriculturå,
cercetare, ameliorare, instruire,
prin intermediul unui Sistem Multilateral
de Acces; stabilirea unor mecanisme
privind împår¡irea echitabilå a beneficiilor
rezultatelor din utilizarea resurselor
genetice vegetale, inclusiv din
folosirea comercialå a acestora, prin
mijloace ca: schimbul de informa¡ii, accesul
la/¿i transferul de tehnologii, consolidarea
sau construirea capacitå¡ilor;
furnizarea a trei elemente de bazå privind
drepturile fermierilor: protec¡ia
cuno¿tin¡elor tradi¡ionale relevante pentru
resursele genetice vegetale pentru
alimenta¡ie ¿i agriculturå; acordarea
dreptului de a participa, în mod echitabil,
la împår¡irea beneficiilor rezultate
din utilizarea resurselor genetice vegetale
pentru alimenta¡ie ¿i agriculturå;
asigurarea dreptului de a lua parte, la
nivel na¡ional, în procesul decizional
legat de conservarea ¿i utilizarea durabilå
a resurselor genetice vegetale pentru
alimenta¡ie ¿i agriculturå; furnizarea
unei strategii de finan¡are, transparentå
¿i eficientå, pe baza cåreia vor fi
mobilizate resurse financiare în vederea
implementårii unor activitå¡i prioritare
cuprinse în Tratat; facilitarea implementårii
Planului Global de Ac¡iune al
FAO pentru conservarea ¿i utilizarea
durabilå a resurselor genetice vegetale
pentru alimenta¡ie ¿i agriculturå, potrivit
acordului de la Leipzig din 1996. În
prezent, 56 de state au ratificat/depus
documentele sale na¡ionale, iar data
intrårii în vigoare a Tratatului a fost stabilita
la 29 iunie 2004. Proiectul de Lege
a fost înaintat Parlamentului pentru dezbatere
¿i adoptare.
8. Ordonan¡å de urgen¡å privind
ratificarea Acordului între România
¿i Uniunea Europeanå stabilind cadrul
general de participare a României
la opera¡iunile UE de gestionare a
crizelor, semnat la Bruxelles, la 22
noiembrie 2004
Acordul cuprinde dispozi¡ii referitoare
la: Scopul încheierii Acordului
Cadrul general de participare a României
Statutul personalului ¿i al for-
¡elor Schimbul de informa¡ii clasificate
Participarea personalului la ope-
Palatul Victoria
ra¡iuni civile ¿i militare de gestionare a
crizelor Aspectele financiare/contribu¡ia
la costurile comune Solu¡ionarea
diferendelor Intrarea în vigoare
Denun¡area. Acordul va face referire
numai la viitoarele opera¡iuni UE de
gestionare a crizelor ¿i nu va aduce atingere
eventualelor acorduri în vigoare
care reglementeazå participarea României
într-o opera¡iune UE de gestionare a
crizelor în desfå¿urare. Prin acest
Acord, România se angajeazå så facå o
declara¡ie privind renun¡area la revendicåri
împotriva oricårui stat participant
la o opera¡iune UE de gestionare a crizelor
la care participå ¿i România. De
asemenea, statele membre ale Uniunii
Europene se angajeazå så facå o declara¡ie
privind renun¡area la revendicåri,
pentru orice viitoare participare a României
într-o opera¡iune UE de gestionare
a crizelor. România va lua toate
måsurile necesare pentru a asigura protejarea
informa¡iilor UE clasificate, în
conformitate cu reglementårile de securitate
ale Consiliului UE ¿i în conformitate
cu liniile directoare elaborate de autoritå¡ile
competente, inclusiv Comandantul
Opera¡iunii UE, privind o opera¡iune
militarå a UE de gestionare a crizelor
sau ¿eful Misiunii UE, în cazul
unei opera¡iuni civile UE de gestionare a
crizelor. În cazul în care UE ¿i România
au încheiat un acord asupra procedurilor
de securitate privind schimbul de informa¡ii
clasificate, prevederile lui se vor
aplica în contextul unei opera¡iuni UE
de gestionare a crizelor. Personalul desemnat
de România va råmâne sub comanda
deplinå a autoritå¡ilor na¡ionale.
România va avea acelea¿i drepturi ¿i
obliga¡ii, în ceea ce prive¿te gestionarea
cotidianå a opera¡iunii, ca ¿i statele
membre ale UE care participå la opera-
¡iune. În cadrul opera¡iunii, România va
desemna un Punct de Contact al Contingentului
Na¡ional (PCCN) care va reprezenta
contingentul na¡ional în opera¡iune.
Decizia de încheiere a opera¡iunii
va fi luatå de cåtre Uniunea Europeanå,
dupå consultarea prealabilå a României,
în condi¡iile în care, la data încheierii
acesteia, România contribuie încå
la opera¡iunea civilå a UE de gestionare
a crizelor. România î¿i va asuma costurile
asociate participårii sale la opera-
¡iune, cu excep¡ia costurilor care fac
obiectul finan¡årii comune, în conformi-
tate cu bugetul opera¡ional al opera¡iunii.
Tot prin derogare, Uniunea Europeanå
va excepta, în principiu, statele
ter¡e de la plata contribu¡iilor financiare
pentru o anumitå opera¡iune civilå UE
de gestionare a crizelor atunci când:
UE decide cå statul ter¡ participant la
opera¡iune are o contribu¡ie semnificativå
care este esen¡ialå pentru opera¡iune
Statul ter¡ participant la opera¡iune are
un VNB pe cap de locuitor ce nu depå¿e¿te
pe cel al nici unui stat membru
al UE. România va numi un Înalt Reprezentant
Militar (ÎRM), care va reprezenta
deta¿amentul såu na¡ional în cadrul
opera¡iunii militare UE de gestionare
a crizelor. Dacå una dintre Pår¡i nu
î¿i îndepline¿te obliga¡iile, a¿a cum sunt
ele prevåzute în Articolele precedente,
cealaltå Parte are dreptul de a considera
cå acest Acord ¿i-a încetat valabilitatea,
cu transmiterea unei notificåri de o lunå.
Acordul intrå în vigoare începând cu
prima zi a primei luni dupå notificarea
reciprocå de cåtre Pår¡i a finalizårii procedurilor
interne necesare pentru intrarea
în vigoare. Acest acord poate fi
amendat în baza unui acord reciproc
scris între Pår¡i. De asemenea, el poate fi
denun¡at de oricare dintre pår¡i prin
transmiterea celeilalte pår¡i a unei notificåri
de denun¡are scrise. O astfel de
denun¡are va avea efect dupå 6 luni de la
primirea notificårii de cåtre cealaltå Parte.
9. Ordonan¡å de Urgen¡å privind
trecerea teatrului Na¡ional din Târgu
- Mure¿ în subordinea Ministerului
Culturii ¿i Cultelor
Guvernul a decis trecerea Teatrului
Na¡ional din Târgu Mure¿, jude¡ul Mure¿,
în subordinea Ministerului Culturii ¿i
Cultelor, ca o recunoa¿tere a statutului
acestuia de institu¡ie de culturå de
interes na¡ional. Potrivit Ordonan¡ei,
finan¡area Teatrului Na¡ional din Târgu
– Mure¿ va fi asiguratå din venituri proprii
¿i din subven¡ii acordate de la bugetul
de stat. Teatrul Na¡ional din Târgu –
Mure¿, care cuprinde o sec¡ie în limba
românå ¿i una în limba maghiarå, constituie
una din cele mai importante institu¡ii
teatrale din ¡arå, recunoscutå pe
plan interna¡ional. În scopul îmbunåtå¡irii
managementului cultural, Teatrul
a organizat, ca o componentå importantå
a activitå¡ii sale, o gamå largå de programe
¿i proiecte culturale: expozi¡ii
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 21

tematice, gale, festivaluri, aniversarea
unor importante evenimente culturale.
În termen de 15 zile de la data intrårii în
22
Palatul Victoria
vigoare a Ordonan¡ei de Urgen¡å, cheltuielile
efectuate în anul 2004 pentru
finan¡area Teatrului Na¡ional din Târgu
– Mure¿ se regularizeazå cu bugetul de
stat, conform precizårilor elaborate de
Ministerul Finan¡elor Publice.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor
¥ntâlnire interna¡ionalå
În perioada 17-19.11.2004, domnul Gerald Hesztera, purtåtor
de cuvânt al BKA (Oficiul Federal Criminal) Viena, s-a
aflat în vizitå la Inspectoratul General al Poli¡iei Române, în
cadrul programului de instruire pe care Poli¡ia BKA Viena îl
desfå¿oarå sub egida Pactului de stabilitate - Grupul de lucru
pentru crimå organizatå. Oaspetele din Austria a avut o întrevedere
cu conducerea Poli¡iei Române, ocazie cu care s-a
reafirmat buna colaborare dintre cele douå institu¡ii.
Agenda de lucru a mai cuprins ¿i o întâlnire cu ofi¡erii de
preså ai Serviciului de Informare ¿i Rela¡ii Publice din cadrul
Inspectoratului General al Poli¡iei Române, Direc¡iei Generale
a Poli¡iei Municipiului Bucure¿ti ¿i ai unor Inspectorate de
Poli¡ie Jude¡ene. Pe parcursul acestei vizite, domnul Gerald
Hesztera a prezentat conceptul de marketing al BKA Viena,
precum ¿i strategia de ob¡inere a unei imagini cât mai bune a
structurilor poli¡iene¿ti.
Totodatå, purtåtorului de cuvânt al Poli¡iei Federale Judiciare
Austriece i-a fost prezentat Programul prioritar al Ministerului
Administra¡iei ¿i Internelor „Imagine prin Fapte”,
oaspetele apreciind ca deosebite rezultatele ob¡inute de structurile
de rela¡ii publice din Poli¡ia Românå.
Vizitå oficialå
Domnul Otto Schily, ministrul federal de interne al Republicii
Federale Germania, a sosit luni, 22 noiembrie 2004, în
România.
Domnia sa a fost întâmpinat la Aeroportul Interna¡ional
Sibiu de cåtre domnul Marian Florian Såniu¡å, ministru de
stat, ministrul administra¡iei ¿i internelor.
Dupå intonarea Imnurilor de Stat ale Germaniei ¿i României
¿i trecerea în revistå a Gårzii de Onoare, constituitå dintro
subunitate de jandarmi, cei doi oficiali s-au deplasat cåtre
Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu. Aici, domnului Otto
Schily, ministru federal de interne al Republicii Federale Germania,
i s-a conferit cel mai înalt titlu onorific ,,Doctor Honoris
Causa”.
În continuare, domnul Otto Schily, ministru federal de
interne al Republicii Federale Germania, urmeazå så aibå convorbiri
oficiale cu domnul Marian Florian Såniu¡å, ministru de
stat, ministrul administra¡iei ¿i internelor.
Convorbiri oficiale româno-germane
Luni, 22 noiembrie 2004, în municipiul Sibiu au avut loc
convorbiri oficiale între domnul Marian Florian Såniu¡å, ministru
de stat, ministrul administra¡iei ¿i internelor ¿i domnul
Otto Schily, ministrul federal de interne al Republicii Federale
Germania.
Cu acest prilej, s-au discutat probleme ale cooperårii bilaterale,
printre care opera¡ionalizarea Agen¡iei Europene a Poli¡iei
de Frontierå ¿i solicitarea unei expertize pentru Poli¡ia de
Autostradå. Partea germanå va oferi o dona¡ie pentru dez-
Ministere
voltarea Centrului SECI (Ini¡iativa de Cooperare Sud-Est
Europeanå) în valoare de 250.000 Euro.
Dupå convorbirile oficiale, a urmat o conferin¡å de preså
comunå, la care a participat ¿i primarul municipiului Sibiu,
domnul Klaus Werner Johannis, în cadrul cåreia domnul Marian
Florian Såniu¡å, ministru de stat, ministrul administra¡iei
¿i internelor a spus: „Excelen¡a Sa domnul Otto Schily, ministrul
federal de interne al Republicii Federale Germania, personalitate
marcantå a scenei politice interne germane ¿i interna¡ionale,
ne-a fåcut, din nou, deosebita onoare de a vizita
România, într-un cadru ¿i o semnifica¡ie aparte pentru actualul
nivel ridicat al raporturilor româno-germane, ocazionat de
conferirea titlului de „Doctor Honoris Causa” al Universitå¡ii
„Lucian Blaga” din Sibiu.
Nu fac un secret din faptul cå distinsul nostru oaspete
ne-a acordat ¿i ne acordå, în continuare, un sprijin deosebit de
important, având ca finalitate consfin¡irea, în anul 2007, a locului
¿i rolului pe care România le meritå, alåturi de Germania
¿i celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Ne aflåm într-un moment în care a¿teptåm deciziile referitoare
la închiderea negocierilor cu Uniunea Europeanå pe Capitolul
24 – Justi¡ie ¿i Afaceri Interne ¿i suntem convin¿i cå
vocea Germaniei, personal a domnului ministru federal Otto
Schily, va avea greutate în luarea deciziei pe care noi, românii,
o a¿teptåm cu încredere. Suntem pregåti¡i så ne continuåm
eforturile, astfel încât, la momentul aderårii în 2007 la Uniunea
Europeanå, România så poatå face fa¡å exigen¡elor sporite
pe care le comportå dobândirea calitå¡ii de stat membru.
Parteneriatul solid, sub forma „twinning-ului strategic”,
stabilit între Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor ¿i Ministerul
Federal de Interne, reprezintå un adevårat catalizator al
procesului de accelerare a pregåtirilor de aderare a României
la Uniunea Europeanå ¿i, nu în ultimul rând, un generator de
efecte, mai mult decât benefice, în plan politic, economic,
tehnic ¿i operativ.
Am parcurs în ultimii patru ani o etapå deosebit de importantå,
extrem de consistentå, care oferå o perspectivå clarå
pentru continuarea, în acela¿i ritm sus¡inut, a conlucrårii noastre
cu autoritå¡ile germane în domeniul afacerilor interne, de
care ne leagå o tradi¡ie îndelungatå. Nu a¿ putea så nu evoc, ¿i
cu aceastå ocazie, ce a însemnat instituirea regimului liberei
circula¡ii a cetå¡enilor români în spa¡iul Schengen, cu un sprijin
dintre cele mai consistente, poate chiar decisiv, din partea
domnului ministru german, în luarea acestei decizii cu importante
conota¡ii pentru consacrarea apartenen¡ei României la
„Marea Familie Europeanå ¿i Euroatlanticå”.
Dialogul ¿i consultårile pe care le-am avut, aståzi, cu colegul
meu german au scos în eviden¡å cå, pe mai departe, va
trebui så ne coordonåm ac¡iunile, astfel încât rela¡iile parteneriale
existente între cele douå ministere, pe care le pot aprecia
ca fiind exemplare, så råspundå, pe deplin, destinului comun
de a fi parte la construc¡ia Europei unite. Problematica abordatå
a acoperit o arie largå a preocupårilor actuale aflate pe
agenda de lucru bi- ¿i multilateralå, pornind de la realitatea cå
domeniile aflate în responsabilitate sunt indisolubil legate de
noile concepte de politicå externå, armonizare europeanå,
apårare ¿i siguran¡å, iar råspunsul la amenin¡årile, din ce în ce
mai alarmante, ale pericolelor neconven¡ionale la adresa secu-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 23

itå¡ii trebuie så fie, pe mai departe, unul cât se poate de ferm.
Cred cå, ¿i de aceastå datå, am reu¿it så identificåm cele mai
bune modalitå¡i de ac¡iune, astfel încât arsenalul mecanismelor
de lucru ¿i cooperare de care dispunem så se focalizeze, în
principal, pe combaterea migra¡iei ilegale, traficului de fiin¡e
umane, crimei organizate, terorismului ¿i traficului de droguri.
Aderarea la Uniunea Europeanå reprezintå nu numai un obiectiv
major ¿i legitim al politicii externe române¿ti, dar ¿i un ¡el
comun, care este înså indisolubil legatå de îndeplinirea integralå
de cåtre România a anumitor condi¡ii ¿i, mai ales, de suportarea
costurilor sociale ale adaptårii, într-un ritm alert, la
exigen¡ele sporite pe care le comportå statutul de economie de
pia¡å func¡ionalå. Suntem extrem de preocupa¡i de a instensifica
lupta declan¿atå de cåtre autoritå¡ile guvernamentale române
împotriva corup¡iei, existând o determinare clarå a executivului
de la Bucure¿ti de a continua, cu consecven¡å, politica
¿i båtålia împotriva acestui flagel, la toate nivelele. Avem,
pe mai departe, o multitudine de proiecte de finalizat sau altele
de demarat, am reu¿it så punem bazele unei conclucråri solide
în domeniul securizårii frontierei, conlucråm îndeaproape în
plan operativ, inclusiv prin ata¿a¡i de afaceri interne ¿i ofi¡eri
de legåturå, care î¿i desfå¿oarå activitatea în Republica Federalå
Germania ¿i în România. Acum este foarte important
ca, în perioada imediat urmåtoare, så asiguråm, în mod unitar,
o mai bunå coordonare ¿i dirijare a întregului poten¡ial de
cooperare de care dispunem, cu accent pe combaterea traficului
de droguri, a criminalitå¡ii transfrontaliere ¿i migra¡iei ilegale.
Finalitatea ac¡iunilor comune în domeniul frontierei trebuie
så aibå ca rezultantå un model clar al viitoarei frontiere
externe a Uniunii Europene, prin care så putem asigura un
control eficient, iar aceastå chestiune va de¡ine, în continuare,
un loc central în cadrul cooperårii româno-germane. Sunt convins
cå, prin tot ceea ce am întreprins, am reu¿it, cu sprijinul
domnului ministru Schily ¿i al Guvernului pe care Excelen¡a
Sa îl reprezintå, så ne aducem o contribu¡ie semnificativå la
consolidarea ¿i intensificarea rela¡iilor dintre România ¿i Republica
Federalå Germania, stat prieten ¿i aliat, pe care contåm
în atingerea obiectivului strategic de integrare în Uniunea
Europeanå, conform calendarului stabilit. Toate aceste dezvoltåri
ne dau, pe mai departe, ferma convingere cå, prin continuarea
eforturilor ¿i accelerarea procesului de pregåtire a
aderårii la Uniunea Europeanå, România va fi, la rândul ei, un
partener de încredere al Republicii Federale Germania ¿i al
celorlalte state membre, pe care se poate conta în regiunea
sud-est europeanå ¿i nu numai.” La rândul såu, domnul Otto
SCHILY, ministrul federal de interne al Republicii Federale
Germania, a confirmat sus¡inerea Germaniei pentru închiderea
Capitolului 24 „Justi¡ie Afaceri Interne” ¿i integrarea României
în Uniunea Europeanå la 1 ianuarie 2007. Totodatå, a
apreciat cooperarea între cele douå institu¡ii ¿i a reiterat necesitatea
dezvoltårii acesteia în viitor.
ªedin¡a comunå a Comisiei Tehnice Centrale
¿i a Comisiei de Transparen¡å,
privind organizarea ¿i desfå¿urarea alegerilor
parlamentare ¿i preziden¡iale
Luni, 22 noiembrie 2004, a avut loc ¿edin¡a comunå a
Comisiei Tehnice Centrale ¿i a Comisiei de Transparen¡å, pri-
24
Ministere
vind organizarea ¿i desfå¿urarea alegerilor parlamentare ¿i
preziden¡iale din noiembrie 2004. Pre¿edintele Comisiei Tehnice
Centrale, domnul Gheorghe Emacu, a prezentat stadiul
pregåtirii alegerilor, principalele ac¡iuni întreprinse pânå în
prezent ¿i a celor care sunt prevåzute pentru såptåmâna în
curs. Între principalele activitå¡i desfå¿urate la nivel teritorial
se numårå finalizarea listei cu magistra¡i sau al¡i juri¿ti, pentru
desemnarea, prin tragere la sor¡i, a pre¿edin¡ilor birourilor
electorale ale sec¡iilor de votare ¿i loc¡iitorii acestora. În
cursul zilei de aståzi se încheie ac¡iunea de ridicare a ¿tampilelor
cu men¡iunea „VOTAT” ¿i a timbrelor autocolante de la
Monetåria Statului. În toate jude¡ele se imprimå buletinele de
vot. Pânå în prezent, 34 jude¡e ¿i municipiul Bucure¿ti au finalizat
tipårirea documentelor necesare pentru alegerea pre¿edintelui,
23 de jude¡e ¿i municipiul Bucure¿ti au finalizat imprimarea
celor pentru Camera Deputa¡ilor ¿i 25 de jude¡e ¿i
municipiul Bucure¿ti, pentru Senat. Imprimarea buletinelor de
vot se va finaliza mar¡i, 23 noiembrie, pentru Camera Deputa¡ilor
¿i Senat ¿i respectiv miercuri, 24 noiembrie a.c, cele
pentru alegerea pre¿edintelui. În aceastå såptåmânå se mai
desfå¿oarå urmåtoarele activitå¡i: desemnarea – în cursul zilei
de luni, a pre¿edin¡ilor birourilor electorale ale sec¡iilor de votare
¿i a loc¡iitorilor acestora; acreditarea observatorilor interni
¿i a reprezentan¡ilor presei scrise ¿i audiovizual pânå vineri
26 noiembrie; predarea ¿tampilelor ¿i a celorlalte materiale
necesare votårii cåtre pre¿edin¡ii birourilor electorale ale
sec¡iilor de votare; distribuirea buletinelor de vot cåtre pre¿edin¡ii
birourilor electorale ale sec¡iilor de votare. În cadrul ¿edin¡ei,
au fost prezentate Comisiei de Transparen¡å, cheltuielile
angajate de cåtre fiecare institu¡ie centralå cu atribu¡ii în
organizarea ¿i desfå¿urarea alegerilor, punându-se la dispozi¡ie
copii dupå situa¡iile de cheltuieli. Pânå în prezent toate
activitå¡ile sunt realizate în termenele stabilite în Programul
calendaristic aprobat.
Activitatea poli¡i¿tilor de frontierå în zonele de
competen¡å în primele 10 luni ale anului 2004
În primele 10 luni ale anului 2004, Poli¡ia de Frontierå
Românå a întreprins måsurile legale fa¡å de 1.552.057 persoane
(1.482.615 români ¿i 69.442 stråini) care, prin diverse
metode, au incalcat legislatia romana in vigoare. Aceste masuri
au constat atat in aplicarea de sanctiuni contraventionale,
nepermiterea tranzitarii prin punctele de frontiera sau redirectionarea
catre localitatile de domiciliu, cat si in intocmirea de
dosare penale pentru fapte de drept comun, ori pentru fapte
care au legatura cu infractionalitatea transfrontaliera.
In compara¡ie cu perioada similarå a anului 2003 (când au
fost luate måsuri legale fa¡å de 963.637 persoane – 893.960
români ¿i 69.677 stråini), se constata o crestere cu aproximativ
61%, fapt ce demonstreaza implicarea lucratorilor nostri in
contracararea ilegalitatilor din zonele de competenta.
De asemenea, au fost constatate 100.042 fapte ilegale
(11.101 infrac¡iuni ¿i 88.941 contraven¡ii), cele mai multe înregistrându-se
în domeniile migra¡iei ilegale de persoane, contrabandei
cu bunuri de larg consum ¿i braconajului piscicol.
Comparativ cu perioada similarå a anului trecut, când au
fost constatate 84.086 fapte ilegale (7.119 infrac¡iuni ¿i
76.967 contraven¡ii), se constatå o cre¿tere cu 19% a numåru-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

lui actelor ilegale depistate de poli¡i¿tii de frontierå la grani¡ele
României.
Analizand radiograma infractionalitatii in zonele de frontiera,
se constatå o cre¿tere a numårului infrac¡iunilor privind
tentativa de trecere a frontierei de stat, trecerile ilegale, falsul
¿i uzul de fals, traficul cu ma¿ini furate ¿i droguri, infrac¡iunile
comise de români returna¡i ¿i alte fapte penale (ce nu au legåturå
cu regimul juridic al frontierei de stat), în paralel scåzând
numårul infrac¡iunilor pe linia infractionalitatii economicofinanciare,
a traficului cu armament, precum ¿i încålcårile la
regimul juridic.
În materie de constatare ¿i sanc¡ionare a contraven¡iilor, în
10 luni ale anului 2004, s-au aplicat måsuri unui numår de
88.941 persoane (69.463 români ¿i 19.478 stråini), cu amenzi
contraven¡ionale în valoare de aproximativ 40,2 miliarde lei,
în cre¿tere cu 15,5% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului precedent,
când au fost aplicate sanc¡iuni contraven¡ionale unui
numår de 76.967 persoane.
Acord bilateral româno-german
Miercuri, 24 noiembrie a.c., în prezen¡a domnului Marian
Florian Såniu¡å, ministru de stat, ministrul administra¡iei ¿i
internelor, ¿i a Excelen¡ei Sale Wilfried GRUBER, ambasadorul
Republicii Federale Germania la Bucure¿ti, la Palatului
Parlamentului, a avut loc ceremonia de semnare a Acordului
între Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infrac¡ionalitå¡ii
Transfrontaliere ¿i Guvernul Republicii Federale Germania,
pentru implementarea celei de-a doua faze a Proiectului
SECI UPGRADE 2004. Pentru Partea Românå, documentul
a fost semnat de cåtre domnul chestor principal Alexandru
Iona¿, director în cadrul Centrului Regional SECI, iar
pentru Partea Germanå, de Excelen¡a Sa, domnul Wilfried
Gruber, ambasadorul Republicii Federale Germania. Prin
acest instrument, Guvernul Republicii Federale Germania a
donat suma de 250.000 Euro Centrului SECI, ca dovadå a
interesului aparte acordat Europei de Sud-Est ¿i sus¡inerii
¡årilor din regiune în eforturile de integrare europeanå.
Semnarea Acordului face parte dintr-un proiect complex
ce vizeazå dezvoltarea sistemelor de comunica¡ie între Centrul
Regional SECI ¿i Punctele Na¡ionale Focale ale statelor membre,
cu finalitate opera¡ionalå, iar suma reprezintå partea a
doua a proiectului men¡ionat (în septembrie 2003, Republica
Federalå Germania a acordat Centrului SECI o altå dona¡ie, în
valoare de 189.000 Euro).
La ultima reuniune a Comitetului Comun de Cooperare al
Centrului Regional SECI, care a avut loc la Budapesta, la 28
octombrie 2004, s-a adoptat Rezolu¡ia JCC/R/03/28.10.2004,
care prevede ca Statele membre SECI så ia în considerare
recomandårile Raportului de evaluare a Centrului elaborat de
Comisia Europeanå ¿i så adopte måsurile necesare pentru implementarea
acestora, în vederea îmbunåtå¡irii func¡ionårii
Centrului, conform standardelor ¿i celor mai bune practici ale
Uniunii Europene. Statele membre SECI vor trebui så consolideze
capacitå¡ile Centrului ¿i så-¿i îndeplineascå angajamentele
asumate prin Acordul SECI sub toate aspectele, inclusiv
completarea necesarului de ofi¡eri de legåturå, ¿i så ia
måsurile necesare pentru stabilirea Punctelor Na¡ionale Focale
opera¡ionale.
Ministere
În prezent, prin semnarea Acordului între Centrul SECI ¿i
Republica Federalå Germania, s-a fåcut un pas important pentru
aplicarea recomandårilor fåcute de Comisia Europeanå. În
acest context, ¡årile membre SECI sunt în deplinå concordan¡å
cu recomandårile Uniunii Europene ¿i vor depune în continuare
toate eforturile pentru respectarea statutului organiza¡iei,
pentru securitatea ¿i stabilitatea Europei de Sud-Est, astfel
încât så garanteze drepturile ¿i libertå¡ile fundamentale ale cetå¡enilor
¿i så ac¡ioneze pentru securizarea frontierelor externe
ale UE.
Poli¡ist român câ¿tigå premiul lunar
al centrului regional SECI
Premiul lunar al Centrului SECI a fost înmânat miercuri,
24 noiembrie, de cåtre directorul acestui centru, dr. Alexandru
Iona¿, reprezentan¡ilor Centrului Regional Suceava pentru
Combaterea Crimei Organizate ¿i Antidrog. Opera¡iunea “ºiganiada”,
un caz de trafic de fiin¡e umane finalizat prin arestarea
a 36 de infractori a fost rezolvat cu succes de cåtre autoritå¡ile
române ¿i italiene prin intermediul Centrului Regional
SECI pentru Combaterea Criminalitå¡ii Transfrontaliere.
În cursul investiga¡iilor, autoritå¡ile au stabilit cå mai mult
de 100 de victime – bårba¡i, femei ¿i copii – fuseserå transporta¡i
în Italia pentru a fi exploata¡i ca cer¿etori, ho¡i de
buzunare sau în alte moduri. Raidurile si perchezi¡iile simultane
desfå¿urate la locuin¡ele trafican¡ilor au condus la confiscarea
de bunuri în valoare de peste 300.000 USD (autoturisme,
bijuterii, aparaturå electronicå sau bani).
Ceremonia de premiere a avut loc la sediul Centrului SECI
în prezen¡a domnului Marian Florian Såniu¡å, ministru de stat,
ministrul administra¡iei ¿i internelor ¿i a ambasadorului german,
E.S. Wilfried Gruber, precum ¿i a altor oficialitå¡i din
¡årile membre ale SECI ¿i cu statut de observator ¿i reprezentan¡i
ai presei. Începând cu anul 2004, Centrul Regional SECI
pentru Combaterea Criminalitå¡ii Transfrontaliere a decis
acordarea de premii ofi¡erilor de poli¡ie ¿i lucråtorilor vamali
din Europa de Sud-Est pentru rezultate semnificative.
Nominalizårile sunt fåcute de statele membre ale Centrului
SECI, în conformitate cu urmåtoarele criterii: cazul trebuie så
fie rezultatul unei colaboråri transfrontaliere fructuoase, iar
coordonarea investiga¡iilor din ¡årile implicate trebuie så se
facå prin Centrul SECI.
Måsuri de ordine ¿i siguran¡å publicå
pentru perioada campaniei electorale
În conformitate cu atribu¡iile conferite prin lege, Ministerul
Administra¡iei ¿i Internelor a întreprins måsurile necesare
pentru asigurarea desfå¿urårii în condi¡ii de deplinå ordine
¿i siguran¡å publicå a alegerilor parlamentare ¿i preziden¡iale.
Astfel, la nivelul institu¡iei a fost adoptat ,,Planul de
måsuri al M.A.I. privind asigurarea ordinii ¿i siguran¡ei publice
pe timpul campaniei electorale ¿i alegerilor pentru pre-
¿edintele României, Camerei Deputa¡ilor ¿i a Senatului”, care
a fost transmis tuturor structurilor cu competen¡e în domeniu.
Gestionarea unitarå ¿i eficientå a ac¡iunilor este asiguratå,
la nivel na¡ional, de cåtre domnul chestor-¿ef Zaharia Toma,
secretar de stat, ¿eful Departamentului Ordine ¿i Siguran¡å
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 25

Publicå, iar la nivel teritorial, conform Ordinului ministrului
administra¡iei ¿i internelor, de cåtre ¿eful inspectoratului de
poli¡ie jude¡ean, respectiv directorul general al Direc¡iei Generale
de Poli¡ie a Municipiului Bucure¿ti. Principalele misiuni
executate de efectivele M.A.I. în acest interval de timp, se
referå la: - asigurarea pazei cu efective de jandarmi a locurilor
în care se tipåresc buletinele de vot ¿i pe timpul transportului
acestora la circumscrip¡iile ¿i oficiile electorale; - asigurarea
ordinii ¿i siguran¡ei publice în zona sec¡iilor de votare, prin
instituirea dispozitivelor specializate de poli¡i¿ti ¿i jandarmi; -
asigurarea måsurilor ¿i mijloacelor de prevenire ¿i stingere a
incendiilor la loca¡iile unde este se desfå¿oarå votarea; - asigurarea
transportului documentelor de votare de la sec¡ia de votare
la biroul electoral de circumscrip¡ie ¿i ulterior la Biroul
Electoral Central; - constituirea Grupei de lucru pentru monitorizarea
¿i coordonarea activitå¡ilor de pazå, ordine ¿i siguran¡å
publicå, pe timpul desfå¿urårii alegerilor, formatå din
speciali¿ti ai Aparatului Central al ministerului, inspectoratelor
generale ¿i comandamentelor de armå din subordine; -
instituirea måsurilor pentru cre¿terea capacitå¡ii de ac¡iune a
structurilor M.A.I., în perioada 27-30.11.2004.
De asemenea, pe timpul desfå¿urårii campaniei electorale,
structurile de ordine ¿i siguran¡å publicå din Ministerul Administra¡iei
¿i Internelor vor avea în aten¡ie, cu precådere: - asigurarea
unui climat de normalitate în zona locurilor de desfå-
¿urare a lansårilor de campanie, adunårilor, întrunirilor ¿i mitingurilor
electorale; - asigurarea capacitå¡ii optime de ac-
¡iune, în vederea contracarårii fenomenului infrac¡ional, cre¿terii
operativitå¡ii în interven¡ie la solicitårile cetå¡enilor, desfå¿urårii
de activitå¡i preventive în scopul dezamorsårii oricåror
ståri conflictuale, prin supravegherea zonelor cu poten-
¡ial criminogen ridicat; - asigurarea integritå¡ii locurilor speciale
de afi¿aj ¿i a materialelor de informare ¿i propagandå
electoralå; - respectarea interdic¡iei desfå¿urårii campaniei
electorale în unitå¡ile militare precum ¿i a neimplicårii personalului
M.A.I. în activitå¡i politice ¿i electorale.
26
Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului
Vizitå în Municipiul Cålåra¿i
Vineri, 19 noiembrie 2004, dl. Dan Ioan Popescu, ministru
de stat, ministrul Economiei si Comertului s-a aflat in Municipiul
Calarasi.
Cu acest prilej, domnia sa a vizitat Otelaria SC Donasid
SA, unde s-a inaugurat Laminorul de profile grele si sina. La
eveniment au participat reprezentantii autoritatilor locale precum
si parlamentari.
Evenimentul s-a incheiat cu o conferinta de presa, la care
au participat reprezentantii investitorilor italieni la SC
Donasid SA, dnii Antonio Beltrame, Gianalfredo Tisocco si
Gioacchino di Palma. Referindu-se la revitalizarea zonei Calarasi,
datorita repornirii acestui combinat, dl. Dan Ioan Popescu,
ministru de stat, Ministrul Economiei si Comertului a
spus: «In aceasta scurta vizita in jud. Calarasi am putut vedea
cum a renascut un segment din industria romaneasca. In 1991
Ministere
au venit unii care au spus ca industria romaneasca e un morman
de fiare vechi si s-au grabit sa o transforme intr-un pustiu.
In perioada 1993-1996, guvernul a facut aici investitii si a
reusit sa repuna in functiune anumite capacitati. Acel utilaj de
verificare a sinelor de cale ferata performant pe care l-ati vazut
a fost practic ultima investitie facuta in anul 1996. Din pacate
atunci s-au facut numai probele. Achizitia s-a facut cu
garantii oferite de guvern pentru cca 38 mil. USD, pentru terminarea
investitiilor la Calarasi.
In perioada 1997-2000 insa politica guvernului a considerat
mai tentant sa cumparam sina din Ucraina si am cumparat
pentru cativa ani. In 1999 Basescu a fost de asemenea cointeresat,
ca membru al acelui guvern, sa semneze decesul acestei
unitati.
Au venit acesti investitori italieni, care au inteles ca in
aceasta unitate se poate face o activitate performanta, se pot
face lucruri de calitate, de care au nevoie si alte tari din Europa
si din lume. As vrea sa-i multumesc in mod deosebit dlui
Beltrame ca si-a asumat responsabilitatea de a reporni aceasta
capacitate de productie. Azi traim un moment important, emotionant
pentru mine: otelaria functioneaza datorita acestor investitii.
Iata ca orasul Calarasi intra din nou in circuitul industrial
al Romaniei prin 2 capacitati de importanta nationala si nu
numai.
Este vorba de Donasid si de investitia care a fost ieri inaugurata,
aceea legata de realizarea geamului float de catre societatea
franceza Saint Gobain.
Din 2001 ne-a preocupat problema renasterii acestui combinat
ca modalitate de redresare economica a zonei. Franta si
Italia au investit la Calarasi. E cel mai eficient si serios mod
de integrare europeana si cel mai eficient tip de transfer de
know-how».
“2004 - anul gazelor naturale”
Vineri, 19 noiembrie 2004, s-a desfasurat la Targu Mures
manifestarea intitulata “2004 - anul gazelor naturale” dedicata
aniversarilor din industria gaziera din Romania. Cu acest
prilej dl Dan Ioan Popescu, Ministru de Stat, Ministrul Economiei
si Comertului a adresat participantilor la eveniment urmatorul
mesaj: “Cår¡ile vechi, casele vechi, vinul vechi sunt
semne ale culturii ¿i civiliza¡iei unei societå¡i. Poate de pu¡ine
ori înså comunitatea s-a gândit ce înseamnå o istorie într-un
domeniu industrial de mare performan¡å. Industria gazierå, ca
¿i cea petrolierå din România se pot mândri cu numeroase decenii
nu doar de existen¡å, ci ¿i de performan¡å recunoscute în
comunitatea interna¡ionalå, ca ¿i de cåtre ansamblul societå¡ii
pe care o servesc. Vå felicit pe to¡i cei care lucra¡i în industria
gazierå din România pentru devotamentul, profesionalismul ¿i
demnitatea de care a¡i dat dovadå în cursul întregii voastre
cariere, dar mai ales pentru tot ce a¡i fåcut în ultimii 15 ani,
când, a trebuit så dispune¡i de tenacitate ¿i råbdare ca så
ajungem la rezultatele ¿i condi¡iile de azi din domeniul vostru
de activitate. Faptul cå s-a investit în acest domeniu pentru
dezvoltarea infrastructurii, faptul cå au fost puse în aplicare
politici de restructurare ¿i modernizare, de integrare în circuitul
european ¿i în structurile economice ale UE ¿i regionale,
trebuie în¡eles, asumat de cåtre to¡i angaja¡ii, pentru a putea
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

contribui la atingerea obiectivelor cuprinse în strategiile de
dezvoltare. Fårå contribu¡ia fiecårui angajat, de la director la
tehnician, de la tineri la seniori, nici investi¡iile, nici politicile
nu ar fi putut aduce valoarea pe care aståzi ne mândrim cå am
adus-o în patrimoniul de dezvoltare economicå a României,
care, a dobândit de drept statutul de mediu economic competi¡ional,
performant, acordat de cele mai severe ¿i riguroase
sisteme de evaluare. Contribu¡ia extrem de valoroaså a întregului
Sistem Energetic Na¡ional la crearea cadrului economic
atractiv pentru toate tipurile de investi¡ii, pentru consolidarea
unei industrii performante, bunul renume generat de industrii
cum este industria gazierå, prin performan¡e ¿i printr-o lungå
istorie de pia¡å au dus la credibilitatea pie¡ei române¿ti ¿i
industriei române¿ti. Vå mul¡umesc, vå felicit ¿i vå rog så må
socoti¡i un adevårat membru de drept al comunitå¡ii voastre”.
Primirea delega¡iei
Grupului bancar italian Unicredit
Vineri, 19 noiembrie 2004, la sediul Ministerului Economiei
si Comertului, dl. Decebal Ilina, secretar de stat pentru
industria de aparare in cadrul MEC, a primit o delegatie a
Grupului bancar italian Unicredit, condusa de dl. Paolo Fiorentino,
director general adjunct, responsabilul Diviziei Servicii
Bancare Globale. Din delegatia italiana au facut parte dl.
Andrea Moneta, director general adjunct, sef al Diviziei Noua
Europa si dl. Giuseppe Scognamiglio, seful Relatiilor cu Institutiile
Internationale. La intalnire au participat si E.S. dl.
Stefano Ronca, ambasadorul Italiei la Bucuresti, precum si dl.
Enrico Pavone, responsabilul cu probleme economice si comerciale
al Ambasadei Italiei. Vizita la Bucuresti a delegatiei
italiene se inscrie pe linia demersurilor initiate de Grupul
Bancar Unicredit, dupa cativa ani de experienta incununata de
succes pe piata romaneasca, vizand extinderea activitatii bancare
in intelesul clasic si implementarea unui program de
backing-office bancar in Romania, destinat sa acopere intreaga
zona a Europei Centrale si de Sud Est. Dupa cum au mentionat
in discutii oaspetii, alegerea Romaniei ca locatie de
baza pentru implementarea noului program de servicii bancare
– testat cu succes in Italia in anii ’90 – s-a intemeiat pe rezultatele
exceptionale ale Grupului in tara noastra, unde peste
90% din angajati sunt romani, marea majoritate absolventi de
studii superioare de specialitate, dispunand de un inalt nivel de
competenta profesionala. La randul sau, dl. Decebal Ilina, secretar
de stat in cadrul MEC le-a prezentat oaspetilor un rezumat
al bilantului ultimilor 4 ani al economiei Romaniei,
aspecte ale procesului complex de restructurare a industriei.
S-a apreciat prezenta activa pe piata romaneasca a investitiilor
italiene si bunele rezultate ale cooperarii economice bilaterale
romano-italiene. Oficialul MEC si-a exprimat convingerea ca
intensificarea prezentei si rolului Grupului Unicredit pe piata
romaneasca va impulsiona aceasta cooperare.
Acceptarea Companiei Na¡ionale Transelectrica
în calitate de membru al European
Transmission System Operators – ETSO
In data de 9 noiembrie 2004, Compania Nationala Transelectrica
SA, operatorul de transport si de sistem din Romania
Ministere
(OTS) a fost acceptata ca membru al European Transmission
System Operators (ETSO) - Asociatia Operatorilor de Transport
si de Sistem din Uniunea Europeana. „Cresterea calitatii
este obiectivul nr. 1 in etapa care urmeaza in gestiunea Sistemului
Energetic National” – a spus dl Dan Ioan Popescu,
ministrul Economiei si Comertului, comentand in cadrul unei
intalniri de analiza cu mai multi factori de decizie din SEN.
ETSO a fost creata initial in 1999, de catre companiile din tarile
Uniunii Europene care indeplinesc functia de operator de
transport si de sistem, ca urmare a solicitarii Comisiei Europene.
In 29 iunie 2001, ETSO devine oficial o asociatie internationala,
cu sediul la Bruxelles, membrii acesteia fiind operatorii
de transport si de sistem din cele 15 tari ale Uniunii
Europene, Norvegia si Elvetia. Ca urmare a extinderii Uniunii
Europene, ETSO a integrat pe rand si companiile de profil din
Slovenia (membru deplin din 2001), Cehia (membru asociat
in 2001 si membru deplin in iunie 2003), Ungaria, Polonia si
Slovacia (membri asociati in 2001 si membri deplini in iunie
2004), Estonia (membru asociat in septembrie 2004). Beneficiind
de experienta pozitiva a cooperarii europene in scopuri
tehnice, derulata in cadrul UCTE – Uniunea pentru Coordonarea
Transportului Energiei electrice, si ca urmare a necesitatii
de cooperare in domeniul infrastructurii pietei de energie
electrica, companiile de profil din tarile Uniunii Europene au
decis infiintarea ETSO sub coordonarea Comisiei Europene.
Obiectivul ETSO este de a asigura un cadru unic de cooperare
europeana prin intermediul careia operatorii de transport si de
sistem sa-si coordoneze actiunile in vederea asigurarii conditiilor
pentru dezvoltarea pietei interne de electricitate din Uniunea
Europeana, pentru armonizarea regulilor si conditiilor de
acces la retelele electrice de transport si folosirea acestora
pentru tranzactiile de energie electrica, in special cele transfrontaliere.
In acest scop, ETSO pregateste implementarea
unor mecanisme comune de piata in vederea derularii de catre
operatorii de transport si de sistem din Uniunea Europeana
pentru propunerile legislative din domeniul energiei electrice,
ce se emit de catre Comisia Europeana. Printre realizarile cele
mai importante ale ETSO se pot aminti: implementarea in
2002 a mecanismului de compensare Inter-TSO (intre operatorii
de transport si sistem) a efectelor utilizarii retelelor de
transport pentru tranzitele de energie electrica; dezvoltarea
conceptelor si procedurilor pentru managementul congestiilor
de retea; publicarea centralizata a datelor de interes pentru
piata de energie electrica. Prin acceptarea ca membru, ETSO
confirma faptul ca Transelectrica indeplineste conditiile impuse
de Comisia Europeana companiilor de profil din tarile
Uniunii Europene si poate participa la mecanismele de piata
derulate in comun de companiile similare din aceste tari.
Avand in vedere si acceptarea in mai 2003 ca membru al
UCTE, prin integrarea Transelectrica in ETSO Romania devine
prima tara din sud-estul Europei, nemembra a Uniunii
Europene, care se integreaza in ambele structuri organizatorice
de specialitate ale operatorilor de transport si de sistem
din cadrul Uniunii Europene. Pe langa accesul la experienta si
mecanismele relevante din domeniul pietei de energie electrica
dobandite de companiile similare din Uniunea Europeana,
integrarea Transelectrica in ETSO contribuie la derularea cu
succes a procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Eu-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 27

opeana. Obiectivele urmatoare ale Transelectrica sunt asimilarea
mecanismelor de piata dezvoltate de gruparea operatorilor
de transport din regiunea de sud-est a Europei (SETSO
Task Force) cu cele aplicate in Uniunea Europeana.
28
ªedin¡a Comitetului de lucru
a Secretariatului Cartei Energiei
In perioada 17 – 18 noiembrie 2004, a avut loc la Bruxelles,
¿edin¡a Comitetului de lucru a Secretariatului Cartei
Energiei. Cu aceasta ocazie delega¡iilor ¡årilor semnatare ale
Cartei Energiei au prezentat rapoarte cu privire la situa¡ia sectorului
energetic ¿i a problemelor de eficien¡å energeticå. De
asemenea, a avut loc ¿i prezentarea, în amånunt, a manierei în
care fiecare ¡arå semnatarå a Cartei Energiei, a aplicat recomandårile,
fåcute de Secretariatul Cartei Energiei Evenimentul,
în domeniul Sectorului Energetic ¿i Eficien¡ei Energetice.
România, reprezentatå la eveniment de dna Adriana Sarzea,
consilier în Direc¡ia Generalå pentru Integrare Europeanå ¿i
Negocieri din cadrul Ministerului Economiei ¿i Comer¡ului, ¿i
de dl Corneliu Rotaru, consilier la Agen¡ia Românå pentru
Conservarea Energiei, a adus la cuno¿tin¡a celor prezen¡i la
¿edin¡a Comitetului de lucru a Secretariatul Cartei Energiei,
maniera în care au fost aplicate recomandårile în Sectorul
Energetic, respectiv în domeniul Eficien¡ei Energetice.
Astfel, au fost avute în vedere aspecte legislative, institu¡ionale,
de mediu, precum ¿i cooperarea cu alte institu¡ii ¿i ONGuri,
în domeniul energetic. Prin participarea activå la astfel de
evenimente, Agen¡ia Românå pentru Conservarea Energiei,
demonstreazå cå este consecventå misiunii care i-a fost încredin¡atå
¿i este preocupatå în permanen¡å de implementarea
solu¡iilor menite a conduce la îmbunåtå¡irea eficien¡ei energetice.
Este cunoscut faptul cå utilizarea eficientå a energiei
permite reducerea consumurilor de energie ¿i resurse energetice
primare, contribuind în mod benefic la: • stimularea dezvoltårii
economice ¿i sociale, • conservarea resurselor naturale,
• reducerea impactului activitå¡ilor economice asupra
mediului prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de serå.
Sesiunea Grupei de lucru româno-turcå
în domeniul industriei
„Asigurarea unui flux de informatie upgradata permanent,
conform evolutiilor din economia reala, flux orientat catre comunitatile
de afaceri din cele 2 tari inseamna o importanta
contributie la dezvoltarea relatiilor economice bilaterale. De
asemenea, monitorizarea diferitelor probleme ce tin de competenta
statului si administratiei, probleme pe care intreprinzatorii,
investitorii reusesc sa le depaseasca cu greu, solutionarea
acestora trebuie sa ne preocupe in mai mare masura pentru
a evidentia sprijinul si interesul nostru pentru dezvoltarea
relatiilor economice bi- si multilaterale” – a spus dl Dan Ioan
Popescu, ministrul Economiei si Comertului joi, 18 noiembrie
2004 la cea de a IV-a Sesiune a Grupei de lucru Romano-
Turca in domeniul industriei. Delegatia turca a fost condusa
de dl. EYÜP SENOL ÖMERÖGLU adjunct al ministrului
industriei si comertului din Republica Turcia. Au participat
reprezentanti ai patronatelor si asociatiilor profesionale din
industriile: constructii navale, componente si subsansamble
Ministere
auto, bunuri de larg consum electrocasnice, textile si confectii,
prelucrare in si canepa, producere zahar. Cu aceasta ocazie
a fost evaluat stadiului cooperarii dintre societatile romanesti
si cele turcesti in domeniul industriei si au fost prezentate
aspecte generale privind evolutia economiilor celor doua tari,
evolutia comertului exterior, a investitiilor straine precum si
progrsele inregistrate in vederea integrarii in Uniunea Europeana.
S-a exprimat satisfactia privind evolutia favorabila a
schimburilor comerciale bilaterale, care prezinta o crestere de
61% (1,8 miliarde USD) in anul 2003, fata de 2002, iar in
primele 9 luni ale acestui an a depasit 2 miliarde USD. Totodata
a crescut volumul investitiilor turcesti in Romania (cca
450 milioane USD in peste 9000 societati). Au fost convenite
noi actiuni pentru dezvoltarea cooperarii in urmatoarele domenii:
metalurgie, industria constructoare de masini inclusiv
piese si subansamble pentru industria auto, industria bunurilor
de larg consum electrocasnice, industria de textile si confectii,
industria zaharului, industria constructoare de echipamente industriale.
De asemenea, s-a evidentiat importanta pe care Romania
o acorda intreprinderilor mici si mijlocii si necesitatea
intaririi cooperarii si pe acest segment precum si necesitatea
unei colaborari mai stranse cu Consiliul de Afaceri Romano-
Turc, pentru organizarea in comun de intalniri pe domenii de
interes comun. Memorandumul incheiat are drept tinta cresterea
volumului schimburilor comerciale bilaterale la cca 3
miliarde USD a investitiilor din Turcia la peste 1 miliard USD
in anul 2005 si imbunatatirea in ansamblu a cooperarii romano-turce
si identificarea unor noi domenii de colaborare. Se
apreciaza ca lucrarile celei de-a IV-a sesiuni a Comisiei pentru
Industrie, s-au desfasurat intr-un climat care va permite
amplificarea formelor de cooperare, cu efecte economice benefice
de ambelor tari (20 noiembrie 2004).
Conferin¡a economicå
pentru Europa de Sud-Est
In perioada 17-18 noiembrie 2004, a avut loc la Berlin, cea
de a 4-a Conferinta economica pentru Europa de Sud-Est, desfasurata
sub deviza „Prin stabilitate, spre dezvoltare”. La acest
eveniment au participat premierii din Albania, Croatia,
Serbia-Muntenegru, Bosnia si Hertegovina. Bulgaria a fost
reprezentata de viceprim-ministru, iar Macedonia si Romania
de ministri de resort. Delegatia Romaniei a fost condusa de dl.
Vasile Radu, ministru delegat pentru comert, in Ministerul
Economiei si Comertului. Din partea germana participat ministrul
federal pentru cooperare economica si dezvoltare dl.
Heidemarie Wieczoreck – Zeul. Domnia sa a subliniat importanta
pe care o acorda Germania dezvoltarii cooperarii economice
cu tarile din aceasta regiune a Europei, precum si asistenta
tehnica pusa la dispozitie pentru restructurarea si modernizarea
economiei din fiecare tara. Seful delegatiei romane,
dl. Vasile Radu, a subliniat eforturile depuse de catre guvernul
din care face parte pentru finalizarea, in perioada imediat
urmatoare, a negocierilor pentru aderarea tarii noastre la
Uniunea Europeana si semnarea, in prima parte a anului 2005,
a tratatului de aderare, ce urmeaza a intra in vigoare in ianuarie
2007. In cadrul panelului cu tema „Piata fara frontiere –
Acordurile de comert liber in Europa de Sud-Est si apropierea
de Uniunea Europeana”, dl Vasile Radu a subliniat rolul aces-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

tor instrumente pentru amplificarea schimburilor comerciale
intre tarile din zona, argumentand prin ritmul de crestere al
comertului romanesc cu partenerii sud-est europeni, care a
depasit, de peste doua ori, ritmul mediu de majorare al comertului
exterior romanesc total. Conferinta s-a bucurat de prezenta
Cancelarului Federal Gerhard Schroeder. In alocutiunea
prezentata, domnia sa a subliniat interesul tarii sale, inclusiv al
cercurilor de afaceri, fata de tarile din Europa de Sud-Est, care
ofera ample posibilitati de dezvoltare in contextul apropierii
lor de standardele Uniunii Europene. Cancelarul german s-a
intalnit si cu sefii de delegatii, tema principala abordata a fost
evolutia procesului de preaderare la Uniunea Europeana a tarilor
din regiune si rolul Germaniei in acest proces, subliniindu-se
ca orizontul de asteptare al acestora il constituie aderarea
la Uniunea Europeana. Inaltul demnitar german a reconfirmat
sprijinul pe care il acorda Germania parcursului european
al Romaniei si Bulgariei, tari care vor adera la Uniunea Europeana
la inceputul anului 2007.
Au fost adoptate trei legi importante privind
privatizarea marilor societå¡i din energeticå
Luni, 22 noiembrie 2004, în plenul Camerei Deputa¡ilor,
camerå decizionalå, au fost adoptate trei legi importante privind
privatizarea marilor societå¡i din energetica româneascå:
Petrom, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Banat ¿i
Electrica Dobrogea. Cele trei acte normative au fost validate
de 175 de deputa¡i. Adoptarea acestor acte normative va permite
finalizarea contractelor de privatizare semnate cu mari
companii europene: OMV, Gaz de France, E.ON Ruhrgas ¿i
Enel, dispunînd totodatå plata obliga¡iilor financiare cåtre
statul român. Prin adoptarea acestei decizii se deschide drum
liber finalizårii celor 4 tranzac¡ii ¿i începerii procesului investi¡ional
pe care noii asocia¡i ¿i-l propun.
Credit japonez
Colaborarea intre Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului si
Guvernul japonez continua prin acordarea, de catre Banca
Japoneza pentru Cooperare Internationala – JBIC, a unui credit
de tip ODA (Asistenta Oficiala de Dezvoltare) destinat finantarii
unei investitii la Complexul Energetic Turceni, a
anuntat in cursul saptamanii trecute ES dl. Naotoshi Sugiuchi,
ambasadorul Japoniei la Bucuresti.
Valoarea acestui credit este de 28,746 mld. Yeni (cca. 200
mil. USD) si va fi rambursat in conditii foarte avantajoase
pentru statul roman, respectiv 40 de ani – perioada de rambursare,
din care 10 ani perioada de gratie, cu o dobanda de
0,75%. Aceasta investitie va asigura montarea unei instalatii
de desulfurare la grupurile energetice nr. 3, 4, 5 si 6 din cadrul
Centralei Termoelectrice Turceni, proiect in premiera nationala,
care are ca scop limitarea emisiilor de bioxid de sulf la
nivelele prevazute in legislatia romaneasca si in directivele
Uniunii Europene referitoare la parametrii de mediu ai centralei
de la Turceni si implicit reducerea semnificativa a poluarii
in zona.
Proiectul se inscrie in prevederile H.G. nr. 890/29.07.
2003 prin care a fost aprobata Foaia de parcurs pentru sectorul
energetic al Romaniei aferent perioadei 2003 – 2015, docu-
Ministere
ment elaborat de Ministerul Economiei si Comertului.
Printre obiectivele majore de investi¡ii, la capitolul V –
,,Mediul” din Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, se
regåse¿te programul referitor la limitarea emisiilor în atmosferå
provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform
limitelor impuse prin Directivele Uniunii Europene 2001/
80/Ec (emisii de materii solide, SO2, NOX).
La capitolul VI –,,Restructurarea sectorului de producere a
energiei ¿i operare a producåtorilor pe pia¡å”, din acela¿i document,
se prevede func¡ionarea în continuare a blocurilor
energetice nr. 3, 4, 5 ¿i 6 din Complexul Energetic Turceni.
Realizarea acestui obiectiv implica atat utilizarea eficienta
a resurselor energetice, cat si luarea masurilor necesare protejarii
mediului inconjurator.
Prin realizarea acestei investitii, carbunele energetic va
continua sa aiba un rol important pe piata resurselor de energie,
avand in vedere potentialul de rezerve exploatabile, inclusiv
utilizarea in continuare a fortei de munca calificate existente
in Valea Jiului.
Ministerul Integrårii Europene
Precizåri: „Clauza de salvgardare”
În legåturå cu afirma¡iile Alian¡ei PNL-PD privind aplicarea
clauzei de salvgardare, dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat,
negociator ¿ef cu UE precizeazå:
„Clauza de salvgardare este un instrument asiguratoriu.
Aceasta a fost propuså de Comisia Europeanå ¿i Bulgariei ¿i a
fost acceptatå de aceastå ¡arå în iunie 2004. Motivul solicitårii
unei asemenea clauze a fost cå, între perioada dintre finalizarea
negocierilor de aderare ¿i momentul aderårii efective
existå o perioadå de 2 ani în care statul candidat trebuie så
continue pregåtirea pentru aderarea la UE. România este întro
situa¡ie similarå ¿i o asemenea clauzå de salvgardare ar avea
acelea¿i ra¡iuni. ªi în cazul celor 10 noi state membre, au existat
clauze de salvgardare care ar fi limitat libera circula¡ie a
mårfurilor pe pia¡a comunitarå, recunoa¿terea unor decizii judecåtore¿ti
sau libera circula¡ie a persoanelor în UE dacå se
dovedea cå aceste state nu respectå standardele europene în
domeniile respective.
Clauza de salvgardare are menirea unei måsuri asiguratorii
atât pentru Uniunea Europeanå, cât ¿i pentru statul candidat, ¿i
anume cå, în 2007, noul stat membru va fi bine pregåtit pentru
acest statut.
Clauza s-ar putea aplica doar în condi¡iile în care România
nu va fi pregåtitå pentru a fi membru al Uniunii Europene.
Interesul României este så fie cât mai bine pregåtitå pentru
aderarea la Uniunea Europeanå, iar interesul cetå¡enilor este
så fie corect informa¡i. Nu serve¿te nimånui, nici måcar adep-
¡ilor Alian¡ei PNL-PD, så colporteze diverse informa¡ii false
despre procesul de integrare. În plus, acest gen de atitudine
poate dåuna procesului de negociere prin afectarea mediului
în care negocierile de aderare se desfå¿oarå.
Facem un apel la Alian¡a PNL-PD så nu mai politizeze
demagogic procesul de integrare europeanå ¿i så adopte o ati-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 29

tudine constructivå ¿i responsabilå fa¡å de viitorul României
ca membru al UE”.
30
Declara¡iile domnului Traian Båsescu
referitoare la negocierile de aderare
a României la UE
În legåturå cu declara¡ia domnului Traian Båsescu privind
negocierile de aderare a României ¿i Bulgariei, dl. Vasile
Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu UE precizeazå:
„Dl. Traian Båsescu aratå în continuare cå liderii ADA
doresc så foloseascå tema negocierilor pentru a dezinforma
popula¡ia, demonstrând, de fapt, o desconsiderare totalå fa¡å
de acest subiect pe care doar îl politizeazå la televiziuni sau în
discursuri publice. Recent, dl. Båsescu sus¡inea cå, în anul
2000, România era în fa¡a Bulgariei în negocierile de aderare
la UE.
Din påcate, la sfâr¿itul anului 2000, când Guvernul
Nåstase a preluat negocierile de aderare la UE, România era în
urma Bulgariei, cu 9 capitole deschise, dintre care 6 închise
provizoriu, în timp ce ¡ara vecinå avea 11 capitole deschise,
dintre care 8 închise provizoriu.
La acel moment, se pare cå guvernul din care au fåcut
parte ¿i PNL ¿i PD erau ocupa¡i cu scåderea nivelului de trai
al României. Guvernul CDR s-a concentrat asupra negocierii
capitolelor u¿oare, care nu necesitau negocieri îndelungate, în
timp ce, pentru capitole complexe, cum ar fi Agricultura,
Mediul, Justi¡ie ¿i afaceri interne etc., România nu avea nici o
idee cum så se raporteze la acquis.
Iatå, a¿adar, cå ¿i statistica eronatå folositå de dl. Båsescu
dovede¿te cå acesta nu s-a preocupat în mod real de integrarea
europeanå nici când a fost la guvernare ¿i nici acum.
Scopul României este så fie cât mai bine pregåtitå pentru
statutul de membru UE. Iar pentru aceasta, este nevoie de
efortul întregii societå¡i.
Dacå dl. Båsescu dore¿te într-adevår ca România så fie
bine pregåtitå pentru aderare, ar trebui så arate ce are de gând
så facå pentru aplicarea acquis-ului comunitar ¿i nu så facå
declara¡ii demagogice pe aceastå temå”.
În legåturå cu afirma¡iile domnului senator
PNL Gheorghe Flutur privind negocierile
la capitolul Agricultura
Dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu UE,
precizeazå: “Declara¡iile senatorului PNL Gheorghe Flutur,
conform cårora, în negocierile la Capitolul 7 – „Agricultura”,
s-ar fi „acceptat tacit cifrele ¿i cotele impuse de Bruxelles”,
sunt complet nefondate ¿i råuvoitoare. De asemenea, afirma¡iile
domniei sale, prin care pretinde cå România ar fi negociat
cu Uniunea Europeanå „prin fax”, sunt ridicole ¿i dovedesc
fie o craså necunoa¿tere a procedurii de negociere, fie
dorin¡a de a min¡i cetå¡enii din mediul rural. Date fiind numeroasele
participåri ale reprezentan¡ilor PNL la consultårile ini-
¡iate de Ministerul Integrårii Europene, consideråm cå declara¡iile
domnului Flutur dovedesc o rea voin¡å ¿i o iresponsabilitate
dåunåtoare atât procesului de integrare în Uniunea Europeanå,
cât ¿i percep¡iei publice a acestui proces. Aceasta, cu
atât mai mult cu cât cifrele înaintate presei de cåtre senatorul
Ministere
PNL sunt complet eronate ¿i lipsite de bazå realå. Negocierile
la Capitolul Agriculturå, care s-au derulat pe durata a peste doi
ani, au fost extrem de laborioase ¿i dificile. În negocieri s-a
ob¡inut maxim posibil, ¡inând cont de ceea ce se produce acum
în România ¿i de modul în care se dezvoltå pia¡a agricolå a
Uniunii Europene. S-au ob¡inut fonduri comunitare considerabile,
de 4,721 miliarde Euro, care vor face ca agricultura
României så asigure necesitå¡ile interne ¿i chiar så intre pe
pia¡a altor state membre, iar nu så devinå o pia¡å de desfacere,
cum sugereazå tenden¡ios domnul Flutur. Sectorul industriei
alimentare a reprezentat o prioritate în negocierile pentru
„Agriculturå”. Atât producåtorii, cât ¿i procesatorii vor fi
ajuta¡i în pregåtirea pentru intrarea pe pia¡a europeanå de timpul
suplimentar ob¡inut în negociere, perioadele de tranzi¡ie
de trei ani pentru conformarea la cerin¡ele comunitare a unitå¡ilor
de carne ¿i lapte. Toate perioadele de tranzi¡ie au fost
negociate pe baza cerin¡elor ¿i argumentelor formulate de producåtori
¿i procesatori. În plus, lista unitå¡ilor care beneficiazå
de astfel de perioadå de tranzi¡ie va fi actualizatå anual. Consideråm
cå, dacå ar dori într-adevår så contribuie la dezvoltarea
agriculturii române¿ti, dl. Flutur ar trebui så se concentreze
asupra modului în care agricultura noastrå se poate alinia
la standardele comunitare de calitate, asupra utilizårii la maximum
a fondurilor negociate ¿i a acoperirii cotelor ob¡inute
prin produc¡ii de calitate. De asemenea dl. Flutur ar trebui så
renun¡e la a mai dezinforma cetå¡enii României, inclusiv pe
cei de la sate despre viitorul agriculturii române¿ti.”
Traian Båsescu va putea mulge vaca ¿i dupå
aderarea României la Uniunea Europeanå
Recent, candidatul Alian¡ei PNL-PD la Pre¿edin¡ia României,
dl. Båsescu, afirma cå ¡åranul român “de la 1 ianuarie
2007, nu mai are voie så punå mâna pe ¡â¡a vacii”.
În legåturå cu aceste declara¡ii, ministrul delegat, negociator
¿ef cu UE, precizeazå: „Afirma¡iile candidatului Alian¡ei
PNL-PD la pre¿edin¡ia României, Traian Båsescu, sunt hilare,
în condi¡iile în care nici autoritå¡ile române, nici cele comunitare
nu vor împiedica vreodatå fermierii români så î¿i creascå
animalele cum cred ei de cuviin¡å. Fermierii români pot
folosi, chiar ¿i de la 1 ianuarie 2007, orice metode doresc pentru
opera¡iunile de muls, atâta timp cât produsul pe care îl
livreazå la unitå¡ile de procesare respectå normele comunitare
de calitate (germeni ¿i celule somatice).
Din momentul aderårii, unitå¡ile de procesare vor solicita
producåtorilor lapte de calitate, dar nimeni nu va impune o
opera¡iune standard de mulgere. Laptele pentru livråri va
putea fi în continuare muls manual, în condi¡ii igienice. În
cazul în care fermierii nu vor putea face acest lucru pe cont
propriu, nu va fi nicidecum necesarå „introducerea de ma¿ini
electrice de muls în toate gospodåriile ¡åråne¿ti”, a¿a cum
gre¿it sugereazå Traian Båsescu. Lucrurile se pot rezolva ¿i
altfel, de exemplu prin organizarea unor structuri asociative
care så permitå atât desfå¿urarea opera¡iunilor de muls în
condi¡ii igienice în centre specializate, cât ¿i minimizarea costurilor.
Trebuie, de asemenea, men¡ionat faptul cå, în cadrul negocierilor
la Capitolul 7 – „Agricultura”, România a ob¡inut o
perioadå de tranzi¡ie de trei ani, pânå la 31.12.2009, pentru
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

modernizarea si retehnologizarea unitå¡ilor de procesare a
laptelui, precum ¿i pentru organizarea centrelor de colectare si
a celor de standardizare lapte. În ceea ce prive¿te laptele pentru
vânzåri directe, pe pia¡a localå, acesta este reglementat de
prevederi na¡ionale ¿i nu comunitare.
Prin declara¡iile sale, candidatul la pre¿edin¡ia României
din partea Alian¡ei PNL-PD dovede¿te încå odatå, fie o documentare
lacunarå despre negocierile de aderare la Uniunea
Europeanå, fie dorin¡a de dezinformare a opiniei publice în
vederea atragerii de voturi în campania electoralå”.
Precizåri
În legåturå cu afirma¡iile dlui Traian Båsescu, în cadrul
unei emisiuni TV electorale, din seara zilei de 22 noiembrie,
ministrul delegat, negociator ¿ef cu UE, dl. Vasile Pu¿ca¿, precizeazå:
„Încå o datå, dl. Traian Båsescu demonstreazå lipsa
unor cuno¿tin¡e de bazå cu privire la Uniunea Europeanå, care
sunt indispensabile unui candidat la func¡ia de Pre¿edinte al
României.
În timp ce pretind cå sus¡in aderarea României la Uniunea
Europeanå în anul 2007, PNL ¿i PD se alåturå declara¡iilor
unor alia¡i politici ai lor din UE care propun o amânare a aderårii
României ¿i aduc aceste aspecte în discu¡iile electorale, în
speran¡a de a câ¿tiga un capital politic prin dezinformarea ¿i
derutarea cetå¡enilor, chiar dacå efectele ar putea fi negative
pentru cetå¡enii României.
Dl. Traian Båsescu este un exponent tipic al acestei alian¡e
contradictorii. Sus¡inând cå amânarea aderårii ar costa prea
mult România, dânsul spune ¿i cå aderarea conform calendarelor
ar fi peste puterile cetå¡enilor români. Atunci când
vorbe¿te despre o lipså de informare a cetå¡enilor cu privire la
aderarea României la UE, este evident cå dânsul, care aspirå
så fie pre¿edintele în exerci¡iu al României la data aderårii, nu
este capabil så ofere informa¡ii corecte pe aceastå temå. De¿i
admite cå nu cunoa¿te o opera¡iune dintre cele mai importante
ale Uniunii Europene (opera¡iunea Althea), dl. Båsescu se lanseazå
în afirma¡ii cu privire la capacitatea României de a participa
la opera¡iunea din Bosnia, opera¡iune care va fi preluatå
de UE de la NATO la începutul anului 2005 ¿i la care România
s-a angajat så participe cu o for¡å de poli¡ie de peste 200
de oameni.
Dl. Båsescu vorbe¿te despre cre¿teri ale pre¡urilor la energie
în urma negocierilor de aderare, dar se pare cå nu cunoa¿te
faptul cå pre¡ul energiei nu este reglementat de acquis-ul comunitar
la capitolul 14 – Energie, deci nu este obiect al negocierilor
de aderare.
De asemenea, am constatat cå dl. Båsescu nu ¿tie care este
procedura în cazul unei eventuale redeschideri a unui capitol
de negociere. Un capitol de negociere poate fi redeschis la solicitarea
oricåreia dintre pår¡i, deci atât a României, cât ¿i a
Uniunii Europene, atunci când apar elemente noi în negociere.
De altfel, dorim så precizåm cå România a propus, la începutul
lunii octombrie a.c., noi negocieri la capitolul 10- Impozitarea,
pentru a solicita un numår de 7 noi perioade de tranzi¡ie
pentru douå directive care au fost adoptate în 2003, dupå
ce capitolul fusese deja închis provizoriu. România a solicitat
¿ase perioade de tranzi¡ie, de 2 pânå la 6 ani dupå data
aderårii, pentru Directiva 96/2003/CE privind restructurarea
Ministere
cadrului comunitar pentru impozitarea electricitå¡ii ¿i a produselor
energetice, tocmai pentru ca pre¡urile la benzinå fårå
plumb, motorinå, gaze naturale, påcurå ¿i electricitate så nu
afecteze cetå¡enii în urma aplicårii accizelor la nivelul din
Uniunea Europeanå.
De asemenea, România a solicitat o perioadå de tranzi¡ie
de 4 ani pentru directiva 49/2003/CE privind sistemul comun
de impozitare a plå¡ilor de dobândå ¿i de redeven¡e efectuate
între companii asociate din diferite State Membre. Aceasta din
urmå are în vedere påstrarea unei surse de venit la bugetul de
stat, în condi¡iile în care mediul de afaceri nu va fi afectat ¿i
î¿i va men¡ine predictibilitatea.
Alian¡a PNL-PD repro¿a Guvernului o a¿a-ziså grabå în
negocieri. Aceasta dupå ce ani de-a rândul unii reprezentan¡i
ai partidelor men¡ionate îndemnau la gråbirea procesului. Dorim
så asiguråm cå ceea ce ne intereseazå cel mai mult sunt
rezultatele pozitive pentru România.
V-am oferit exemplul capitolului 10 – Impozitarea, dar
aceasta a fost ¿i este valabil ¿i pentru celelalte capitole de
negociere.
Dorim så reafirmåm cå negocierile de aderare ale României
au fost purtate strict pe baza interesului na¡ional, al cetå¡enilor
români, în acord cu poten¡ialul României ¿i cu capacitatea
efectivå de a valorifica acest poten¡ial. Din påcate, ceea
ce dl. Båsescu nume¿te „asta este realitatea” denotå mai mult
decât necunoa¿terea realitå¡ii din România, demonstreazå incapacitatea
unei for¡e politice – Alian¡a PNL-PD – de a
ac¡iona în interesul României, al cetå¡enilor români, ¿i de a
gåsi solu¡iile cele mai avantajoase pentru provocårile aderårii
la UE.”
Negocierile de aderare a României
la Uniunea Europeanå
Dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu UE,
precizeazå, în legåturå cu negocierile de aderare a României la
Uniunea Europeanå: „Obiectivul comun al României ¿i UE
este finalizarea negocierilor de aderare la Consiliul European
din 17 decembrie 2004. Aceastå datå a fost fixatå de cåtre ¿efii
de state ¿i guverne din UE, la Consiliile Europene (iunie,
decembrie 2003, iunie 2004). Restul etapelor tehnice (conferin¡e
de aderare, consultåri etc.) sunt astfel prevåzute încât
România så se încadreze în calendarul de finalizare a negocierilor
la 17 decembrie 2004.
Pânå la Consiliul European, Uniunea Europeanå ¿i România
vor organiza conferin¡e de aderare, la nivel de negociatori
¿efi (urmåtoarea va fi, probabil, în data de 26 noiembrie)
¿i la nivel ministerial, în cadrul cårora se poate decide închiderea
provizorie sau continuarea negocierilor la capitolele
aflate în discu¡ie.
În prezent, pe masa negocierilor se aflå cinci capitole:
Concuren¡å, Mediu, Justi¡ie ¿i afaceri interne, Diverse ¿i Impozitare.
La primele patru capitole, negocierile sunt dificile pentru
cå se discutå un numår de 8 perioade de tranzi¡ie, aspecte financiare
etc. Pentru capitolul Impozitare, România dore¿te renegocierea
pentru a solicita ¿apte noi perioade de tranzi¡ie
pentru acquis-ul care a fost adoptat dupå închiderea provizorie
a capitolului (aprilie 2003). Acest acquis, adoptat în 2003, sta-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 31

ile¿te accize pentru unele produse petroliere ¿i energetice,
precum ¿i noi norme în domeniul impozitårii. Negocierea
acestor perioade de tranzi¡ie urmåre¿te limitarea la minim a
influen¡ei acestor accize asupra pre¡urilor la produsele energetice,
precum ¿i e¿alonarea pe mai mul¡i ani, astfel încât så nu
aibå impact nefavorabil asupra popula¡iei.
De asemenea, se mai negociazå scutirea de accize pentru
unele categorii de consumatori. A¿adar, România negociazå
subiecte foarte grele în aceste zile. Stadiul actual al negocierilor
ne face så fim convin¿i cå putem finaliza negocierile de
aderare în cursul anului 2004, la Consiliul European din 17
decembrie a.c., cu toate condi¡iile de excep¡ie, generate de
campania electoralå din ¡ara noastrå ¿i modificårile de la
nivelul institu¡iilor UE.”
Clarificåri privind elaborarea pozi¡iei României
fa¡å de noul acquis în domeniul impozitårii
Negocierile la Capitolul 10 - Impozitarea au fost închise
provizoriu în cadrul Conferin¡ei de Aderare România - UE la
nivel ministerial din 2 iunie 2003. Ulterior închiderii provizorii
a capitolului 10 – Impozitarea, în al doilea semestru al
anului 2003 (octombrie 2003) au fost adoptate douå noi directive
cu relevan¡å ¿i impact pentru România, respectiv: - Directiva
nr. 96/2003/CE privind restructurarea cadrului comunitar
pentru impozitarea produselor energetice ¿i a electricitå-
¡ii, adoptatå de Consiliul UE la 27 octombrie 2003 ¿i publicatå
în Jurnalul Oficial 283 din 31.10.2003. - Directiva nr. 49/
2003/CE, privind un sistem comun de impozitare aplicabil
plå¡ilor de dobândå ¿i de redeven¡e efectuate între companii
asociate din diferite State Membre, adoptatå de Consiliul UE
la 3 iunie 2003 ¿i publicatå în Jurnalul Oficial 157 din
26.06.2003.
Având în vedere complexitatea ¿i impactul implementårii
prevederilor acestor directive pentru România, Delega¡ia Na-
¡ionalå de Negociere a Aderårii României la UE, a convocat,
la data de 11 februarie 2004, delega¡ia sectorialå pentru negocierea
acestui capitol, în scopul elaborårii pozi¡iei României
fa¡å de noul acquis. De¿i delega¡ia sectorialå de negociere a
Capitolului 10 - Impozitarea este formatå din Ministerul Finan¡elor
Publice, Autoritatea Na¡ionalå Vamalå, Consiliul
Concuren¡ei ¿i Ministerul Integrårii Europene, având în vedere
complexitatea noului acquis, la reuniuni au mai fost invitate
så participe ¿i alte institu¡ii cu atribu¡ii în transpunerea
noului acquis, respectiv:
- Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului,
- Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor,
- Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii Rurale,
- Banca Na¡ionalå a României,
- Autoritatea Na¡ionalå de Reglementare în domeniul
Energiei,
- Autoritatea Na¡ionalå de Reglementare în domeniul
Gazelor Naturale,
- Autoritatea Na¡ionalå de Reglementare pentru serviciile
publice de gospodårire comunalå,
- Agen¡ia Na¡ionalå pentru Resurse Minerale. În urma realizårii
evaluårii autoritå¡ilor române implicate ¿i a formulårii
pozi¡iei României fa¡å de acquis, România a transmis, la începutul
lunii octombrie 2004, conform practicii instituite în ne-
32
Ministere
gocierile cu Uniunea Europeanå, pozi¡ia României fa¡å de
noul acquis, dupå ce, în prealabil, în cursul lunii septembrie
a.c. au avut loc consultåri cu Comisia Europeanå. România a
solicitat 6 perioade de tranzi¡ie între 2 ¿i 6 ani pentru alinierea
la nivelul accizei stabilite de acquis pentru benzina fårå
plumb, motorinå folositå drept carburant pentru automobile,
gaz utilizat în scopuri necomerciale, påcurå (perioadå diferen-
¡ialå în func¡ie de utilizare - în sistemul de termoficare sau
pentru alte destina¡ii) ¿i electricitate.
În plus, România a solicitat scutiri sau reduceri de accizå
pentru consumatorii casnici - gospodårii ¿i organiza¡ii caritabile.
De asemenea, s-a mai solicitat o perioadå de tranzi¡ie
pentru aplicarea Directivei nr. 49/2003/CE, privind un sistem
comun de impozitare aplicabil plå¡ilor de dobândå ¿i de redeven¡e
efectuate între companii asociate din diferite State
Membre. Pentru a justifica cererea perioadelor de tranzi¡ie,
România a explicat cå majorarea nivelului accizelor la nivelul
solicitat de Uniunea Europeanå ar duce la o cre¿tere a pre-
¡urilor la respectivele produse energetice, iar aceasta ar avea
un impact negativ asupra standardului de viat¡å al consumatorilor
români de energie.
Reamintim cå procedura negocierilor de aderare la Uniunea
Europeanå este una complexå ¿i de duratå, desfå¿urându-se
în scris. Documentele con¡inând pozi¡ia statului candidat
pe capitolele de acquis sunt transmise Conferin¡ei de Aderare.
Ulterior, acestea sunt evaluate de Comisia Europeanå
care elaboreazå proiectul de pozi¡ie comunå a Uniunii Europene.
Acest document este transmis Grupului Extindere al
COREPER - unde participå reprezentan¡ii tuturor statelor
membre ale Uniunii - care se pronun¡å asupra acestuia. In momentul
în care se ob¡ine unanimitatea acestor ¡åri, se adoptå
Pozi¡ia comunå a UE. Dupå adoptarea de cåtre Consiliu a
acestei pozi¡ii comune, capitolul de acquis se finalizeazå în
cursul unei Conferin¡e de aderare (stabilitå de comun acord de
cele douå pår¡i). Redeschiderea unui capitol face parte din
procedura normalå de negociere ¿i a fost utilizat ¿i de alte state
foste candidate. Speråm så clarificåm toate aceste aspecte privind
capitolul de Impozitare cu ocazia proximei conferin¡e de
aderare România-UE. Aceastå negociere la capitolul de de Impozitare
nu va influen¡a calendarul de aderare (finalizarea negocierilor
de aderare în 2004, semnarea Tratatului de aderare
cât mai devreme în 2004 ¿i aderarea la UE la 1 ianuarie 2007).
Precizåri privind dezbaterile din cadrul AFET
privind raportul pentru România
În data de 24 noiembrie 2004, Comisia de Afaceri Externe
a Parlamentului European a dezbåtut raportul cu privire la
progresele României în vederea aderårii. În legåturå cu prevederile
acestui raport, cu amendamentele propuse, dar ¿i cu o
serie de comentarii care au apårut în preså, domnul Vasile
Pu¿ca¿, ministru-delegat, negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå,
face urmåtoarele declara¡ii: „Dezbaterea proiectului de
Raport al Parlamentului European privind evolu¡iile României
pe calea aderårii ¿i a amendamentelor înscrise constituie un
moment politic important ¿i pentru finalizarea negocierilor de
aderare, cu o dublå semnifica¡ie pentru noi: pe de o parte, proiectul
de Raport itereazå sus¡inerea calendarului de negociere
propus de Consiliile Europene din iunie 2003, decembrie
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

2003 ¿i iunie 2004 ¿i, pe de altå parte, furnizeazå un cadru de
referin¡å foarte util nouå pentru ajustarea acelor aspecte care
au mai råmas de rezolvat, în scopul optimizårii procesului de
pregåtire pentru aderare.
Astfel, propunerile raportorului, sus¡inute, a¿a cum au aråtat-o
dezbaterile de aståzi, de marea majoritate a membrilor
Comisiei de Afaceri Externe, au confirmat calendarul de aderare
a României: finalizarea negocierilor pânå la finele acestui
an, semnarea Tratatului de Aderare cât mai devreme în 2005
¿i aderarea efectivå în 2007.
Aspectele semnalate de raport ¿i de cele mai multe dintre
amendamentele înscrise vor fi analizate atent de cåtre Guvern.
Noi suntem pregåti¡i så ne asumåm cu toatå responsabilitatea
concluziile finale ale acestui raport. Guvernul României a
elaborat, dupå ultimul Raport de ¡arå al Comisiei Europene,
un Plan de måsuri prioritare pentru integrare europeanå, în
perioada noiembrie 2004 – decembrie 2005, pe care îl vom
urma în continuare, cu ajustårile care se degajå din concluziile
Raportului Moscovici.”
Ministerul Afacerilor Externe
Validarea Colegiului noii Comisii Europene
Ministerul Afacerilor Externe a primit cu deosebitå satisfac¡ie
decizia Parlamentului European, de validare, cu o majoritate
covâr¿itoare, a colegiului noii Comisii, conduse de
Jose Manuel Barroso.
Votul pozitiv din Parlamentul European reprezintå un moment
deosebit de important pentru func¡ionarea eficienta a
Uniunii, permi¡ând preluarea si exercitarea atribu¡iilor noii
Comisii, pe baza unui parteneriat solid si constructiv cu forul
democratic european.
Salutåm acest exerci¡iu democratic, care pune bazele unei
rela¡ii consolidate între cele douå institu¡ii comunitare.
Ministerul Afacerilor Externe exprimå încrederea ¿i întreaga
disponibilitate a autoritå¡ilor române de a conlucra
strâns cu Comisia Europeanå, în noua sa componen¡å, pentru
realizarea obiectivelor de integrare europeanå ale României,
pe baza calendarului stabilit de aderare: încheierea negocierilor
de aderare în 2004, semnarea Tratatului de Aderare cât mai
curând în 2005 ¿i aderarea la Uniunea Europeanå la 1 ianuarie
2007.
Suntem convin¿i cå noua Comisie conduså de Jose Manuel
Barroso se va angaja cu hotårâre ¿i competen¡å în realizarea
proiectelor europene de anvergurå – încheierea actualului proces
al extinderii, prin aderarea României ¿i Bulgariei, urmårirea
punerii în aplicare a måsurilor ambi¡ioase ale Strategiei
Lisabona, adoptarea cadrului financiar al Uniunii 2007-2013,
cât ¿i formularea unor noi proiecte menite så aprofundeze construc¡ia
europeanå.
De asemenea, pentru România, începerea mandatului noii
Comisii prezintå o semnifica¡ie speciala, actualul Colegiu european
fiind primul în a cårui componen¡å urmeazå så intre un
comisar român, dupå aderarea României la Uniune, la 1 ianuarie
2007.
Ministere
MAE român a luat notå cu îngrijorare
despre producerea unui accident
în zona estuarului Bâstroe
Ministerul român al Afacerilor Externe a luat notå cu
îngrijorare despre producerea unui accident în zona estuarului
Bâstroe, existând posibilitatea generårii unui impact ecologic
negativ asupra Deltei Dunårii, parte componentå a patrimoniului
natural mondial aflatå sub protec¡ia UNESCO.
Conform unor informa¡ii publicate vineri, 19 noiembrie de
organiza¡ia neguvernamentalå ucraineanå „Pecenegii” ¿i de
presa centralå din România, utilaje de dragaj ale companiei
„Moebius” care lucreazå în zona estuarului Bâstroe au fost
dislocate ca urmare a furtunii produse în Marea Neagrå la
începutul såptåmânii ¿i purtate în largul mårii, determinând
împrå¿tierea sedimentelor de-a lungul cordonului litoral. Ministerul
Afacerilor Externe dore¿te så informeze pe aceastå
cale cå, pentru clarificarea acestei situa¡ii, a fost convocat un
reprezentant al Ambasadei Ucrainei la Bucure¿ti cåruia i-a
fost adus la cuno¿tin¡å evenimentul respectiv, fiindu-i adresatå
solicitarea ca partea ucraineanå så transmitå pår¡ii române, în
regim de urgen¡å, informa¡ii complete referitoare la incidentul
men¡ionat, precum ¿i la eventualul impact transfrontalier al
acestuia.
Totodatå, în acela¿i context, MAE al României ¿i-a exprimat
îngrijorarea, fa¡å de modalitatea în care partea ucraineanå
deruleazå lucrårile de construire a canalului de mare adâncime
Dunåre-Marea Neagrå, precum ¿i fa¡å de riscurile generate la
adresa ecosistemului Deltei Dunårii. A¿a cum demonstreazå
faptele pår¡ii ucrainene, aceste riscuri nu sunt prevenite prin
måsuri de protec¡ie adecvate ¿i eficiente, pe care autoritå¡ile
ucrainene au sus¡inut în repetate rânduri cå le-ar fi adoptat (19
noiembrie 2004).
Adoptarea rezolu¡iei privind autorizarea
EUFOR în Bosnia ¿i Her¡egovina,
negociat sub coordonarea României
La 22 noiembrie a.c., Consiliul de Securitate (CS) al ONU
a adoptat, prin consens, rezolu¡ia 1575/2004 privind crearea
for¡ei UE de men¡inere a påcii (EUFOR) în Bosnia ¿i Her¡egovina.
Aceasta prevede încheierea opera¡iunii de men¡inere a
påcii a NATO (SFOR) ¿i autorizeazå mandatul noii for¡e a
UE-EUFOR, stabilind în acela¿i timp ¿i coordonatele continuårii
prezen¡ei NATO în aceastå ¡arå. România a coordonat
negocierea proiectului de rezolu¡ie în cadrul Grupului de coordonare
¿i redactare (CDG – formatul de lucru de la New York
al Grupului de contact pentru fosta Iugoslavie), introducându-l
apoi, în mod formal, în reuniune de urgen¡å a CS, pentru
a fi votat la 22 noiembrie. Facilitarea procesului de negociere
a prezentat o importan¡å sporitå în condi¡iile în care autorizarea
transferului cåtre EUFOR trebuie så aibå loc înainte de
2 decembrie a.c.
Membrii CDG au apreciat în mod special modul în care
România a coordonat negocierea proiectului ¿i faptul cå acesta
a putut fi finalizat la timp, înainte de transferul de la NATO
la UE, programat pentru luna decembrie a.c.. Pânå în prezent,
România a participat la opera¡iunea NATO din Bosnia ¿i Her-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 33

¡egovina (SFOR) cu 113 militari ¿i 9 poli¡i¿ti. În calitate de
membru în Comitetul Contributorilor (organism cu rol-cheie
în gestionarea cotidianå a misiunii UE), România va participa
cu trupe ¿i la noua opera¡iune a UE din Bosnia ¿i Her¡egovina.
Acest fapt va oferi României posibilitatea de a contribui la stabilizarea
regiunii ¿i va demonstra sprijinul ¡årii noastre pentru
dezvoltarea Politicii Europene de Securitate ¿i Apårare, precum
¿i pentru eforturile de implicare mai puternicå a UE în
Balcani. În urma acestei implicåri în Bosnia ¿i Her¡egovina,
România va beneficia, în cadrul Comandamentului opera¡iunii
UE, de 8 pozi¡ii de ofi¡er de stat major.
34
¥ngrijorare în legåturå cu deficien¡ele majore
înregistrate în scrutinul preziden¡ial
din Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe î¿i exprimå îngrijorarea în
legåturå cu deficien¡ele majore înregistrate în scrutinul preziden¡ial
desfå¿urat duminicå în Ucraina, calificat de OSCE ¿i
Consiliul Europei ca neconform standardelor europene în
materie de alegeri libere ¿i corecte. Suntem preocupa¡i de evolu¡iile
post-electorale din ¡ara vecinå ¿i am luat notå de reac-
¡iile opiniei publice dupå comunicarea rezultatelor comisiei
electorale.
Consideråm cå Ucraina trece prin cel mai important moment
politic de la declararea independen¡ei ¿i în acest moment
este nevoie de maturitate ¿i de un grad înalt de în¡elegere, aplicare
¿i respectare a regulilor democratice.
Ministerul Afacerilor Externe a luat notå ¿i se asociazå
apelului adresat autoritå¡ilor ucrainiene de cåtre Uniunea
Europeana referitor la reevaluarea, împreunå cu reprezentan¡ii
OSCE/ODIHR, a procesului electoral ¿i a rezultatelor
alegerilor.
Participarea României la cea de-a 12-a reuniune
a echipei de proiect a Investment Compact
Subsecretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe,
Cosmin Dobran, a participat la cea de a 12-a reuniune a
Echipei de Proiect care coordoneazå Carta pentru Investi¡ii Investment
Compact din cadrul Mesei de Lucru II „Reconstruc-
¡ie, Dezvoltare ¿i Cooperare Economicå” a Pactului de Stabilitate
pentru Europa de Sud – Est (PSESE), care a avut loc
la Sofia în perioada 22 – 23 noiembrie.
Reuniunea a oferit oportunitatea discutårii principalelor
aspecte referitoare la evaluarea activitå¡ii Investment Compact
¿i a noii strategii a acesteia pentru anul 2005, precum ¿i a Planului
de Ac¡iune al Reformei Guvernan¡ei în ¡årile din Europa
de Sud-Est.
Totodatå, au fost abordate aspecte legate de îmbunåtå¡irea
coordonårii dintre Investment Compact, Comisia Europeanå
¿i alte institu¡ii interna¡ionale, inclusiv alte ini¡iative ale Pactului
de Stabilitate, precum ¿i cre¿terea implicårii sectorului
privat în dezvoltarea proiectelor regionale.
Cu aceastå ocazie, România a prezentat noi propuneri pentru
Strategia Investment Compact pentru anul 2005, pornind
de la aportul adus în regiune prin ini¡iativele dezvoltate în
domeniul fiscal ¿i al reformei legislative ¿i posibilitatea cre¿terii
suportului politic prin coordonarea Investment Compact
Ministere
cu Procesul de Cooperare în Sud – Estul Europei (SEECP),
România asigurând pre¿edin¡ia în exerci¡iu al acestui for pentru
o perioada de un an începând cu luna aprilie 2004.
Scopul strategic al Mesei de Lucru II a fost de a promova
prosperitatea în regiune ¿i de a contribui la dezvoltarea ¿i integrarea
progresivå a ¡årilor din Europa de Sud-Est în economia
europeanå ¿i globalå.
Transmiterea buletinelor de vot
cåtre sec¡iile de votare din stråinåtate
Ministerul Afacerilor Externe a încheiat, în cursul acestei
såptåmâni, trimiterea buletinelor de vot cåtre sec¡iile de votare
din ambasadele, consulatele ¿i consulatele onorifice ale României
în stråinåtate, pentru alegerile parlamentare ¿i preziden¡iale
de la 28 noiembrie. Buletinele de vot au fost recep¡ionate
de birourile electorale constituite la nivelul ambasadelor,
consulatelor ¿i consulatelor onorifice. Expedierea s-a fåcut
prin curierat rapid.
Totodatå, au fost îndeplinite procedurile pentru desemnarea
¿i acreditarea în calitate de observatori interni ¿i observatori
a unui numår de 71 de reprezentan¡i ai partidelor politice
parlamentare, la 49 de sec¡ii de votare, precum ¿i a unui
numår de 49 de observatori ai organiza¡iilor neguvernamentale,
la 43 de sec¡ii de votare. Ministerul Afacerilor Externe
reaminte¿te tuturor cetå¡enilor români care se vor afla în
stråinåtate în ziua alegerilor, cå procesul electoral se va desfå-
¿ura la 142 de sec¡ii de votare în 90 de ¡åri, organizate la
ambasadele, consulatele ¿i consulatele onorifice ale României
în stråinåtate. Informa¡ii privind localizarea fiecårei sec¡ii de
votare sunt disponibile pe pagina web a Ministerului Afacerilor
Externe, la adresa www.mae.ro, unde existå un link special
pentru alegeri. Votarea la sec¡iile din stråinåtate se va desfå¿ura
între orele 07:00-21:00, ora localå a ¡årii de re¿edin¡å a
fiecårei sec¡ii de votare. Competen¡ele ¿i responsabilitatea
privind organizarea activitå¡ii sec¡iilor de votare, accesul persoanelor
la vot, asigurarea respectårii legii ¿i a procedurilor de
votare apar¡in membrilor birourilor electorale ale fiecårei
sec¡ii de votare. Rezultatul alegerilor de la fiecare sec¡ie de
votare din stråinåtate va fi comunicat, dupå ora de închidere a
alegerilor, corespunzåtoare fiecårui fus orar, în func¡ie de statul
în care se terminå procesul de vot, la Biroul special de
monitorizare a alegerilor din stråinåtate, constituit la Ministerul
Afacerilor Externe. Procesele verbale cu datele centralizate
în urma încheierii votului se vor transmite de la centrele
de vot din stråinåtate la MAE, unde vor fi preluate de comisii
formate din câte trei persoane, dintre care una este pre¿edinte
desemnat în urma tragerii la sor¡i efectuate de pre¿edintele
Biroului Electoral Central, dintre judecåtorii în exerci¡iu la
instan¡ele din municipiul Bucure¿ti. Comisiile se completeazå
cu câte un reprezentant al partidelor parlamentare. Biroul de
monitorizare va ¡ine permanent legåtura cu sec¡iile de votare
din stråinåtate ¿i cu Biroul Electoral Central.
Acreditarea observatorilor ¿i ziari¿tilor stråini
la alegerile parlamentare ¿i preziden¡iale
Un numår de 58 de observatori stråini au fost acredita¡i
pânå în prezent de Biroul Electoral la propunerea MAE, pen-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

tru monitorizarea alegerilor parlamentare ¿i preziden¡iale de la
28 noiembrie. Totodatå, peste 60 de ziari¿ti stråini au fost
acredita¡i pe lângå BEC pentru a urmåri desfå¿urarea procesului
electoral.
Ca urmare a unei invita¡ii oficiale adresate de Guvern în
iunie 2004 în România este prezentå o Misiune de Evaluare a
Alegerilor desemnatå de Oficiul pentru Institu¡ii Democratice
¿i Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE. Reamintim faptul cå
sec¡ia electoralå a ODIHR a trimis în România, în luna septembrie
2004, o misiune tehnicå de evaluare a necesitå¡ii observårii
alegerilor parlamentare ¿i preziden¡iale.
Raportul misiunii tehnice de evaluare, publicat la data de
21 octombrie 2004, preciza cå în România sunt create condi¡iile
pentru „asigurarea unui nivel substan¡ial de transparen-
¡å” a procesului electoral ¿i propunea trimiterea în ¡ara noastrå
a unei misiuni de evaluare a alegerilor pe termen scurt, formatå
din 6 observatori. Având în vedere importan¡a actualului
scrutin electoral, ultimul înaintea integrårii de jure a României
în Uniunea Europeanå, precum ¿i ac¡iunea fermå a României
în vederea asigurårii desfå¿urårii unor alegeri libere, corecte ¿i
transparente, Guvernul României a solicitat OSCE suplimentarea
misiunii de evaluare. Misiunea OSCE de Evaluare a
Alegerilor este formatå din 18 persoane (asistatå de 8 traducåtori)
¿i se aflå în România în perioada 21 noiembrie – 1 decembrie
2004. Membrii misiunii au avut ¿i vor avea întâlniri
cu reprezentan¡ii principalelor partidelor politice, ai institu-
¡iilor implicate în organizarea alegerilor (Biroul Electoral
Central, Autoritatea Electoralå Permanentå, ministere), precum
¿i ai mecanismelor de verificare democraticå a procesului
electoral (Înalta Curte de Casa¡ie ¿i de Justi¡ie, Curtea de
Conturi, Curtea Constitu¡ionalå, presa scriså ¿i audio-vizualå,
organiza¡ii neguvernamentale). O parte a Misiunii s-a deplasat
în jude¡ele Timi¿, Ia¿i, Cluj, Bra¿ov ¿i Constan¡a, fiind posibilå
vizitarea ¿i a altor circumscrip¡ii electorale. Membrii Misiunii
de Evaluare au fost primi¡i de primul ministru al României,
Adrian Nåstase, ocazie cu care au fost trecute în revistå
ultimele evolu¡ii politice din România, precum ¿i alte
chestiuni de interes legate de organizarea alegerilor.
Alåturi de observatorii care compun Misiunea de Evaluare
a OSCE, au mai fost acreditate 20 de persoane propuse de
Ambasada SUA (diploma¡i, func¡ionari USAID, doi reprezentan¡i
ai International Republican Institute, interpre¡i), patru reprezentan¡i
ai National Democratic Institute din SUA, 5 membri
ai Ligii Apårårii Drepturilor Omului din Republica Moldova
(LADOM), reprezentantul unui ONG francez, RECIDEV,
precum ¿i doi diploma¡i ai Ambasadei Indoneziei la Bucure¿ti.
Prezen¡a largå a observatorilor stråini la alegerile parlamentare
¿i preziden¡iale reprezintå o dovadå a interesului comunitå¡ii
interna¡ionale pentru România, fiind de naturå så consolideze
încrederea în procesul electoral din România, caracterizat
prin corectitudine ¿i transparen¡å.
Ministerul Afacerilor Externe, alåturi de celelalte institu¡ii
române¿ti competente, î¿i reafirmå disponibilitatea de a acorda
întreaga asisten¡å necesarå observatorilor.
Ministere
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Ocuparea
For¡ei de Muncå
21.069 locuri de muncå vacante
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
(ANOFM) a oferit, prin agentiile judetene pentru ocuparea
fortei de munca si a municipiului Bucuresti, 21.069 locuri de
munca vacante, in saptamana 22-28 noiembrie 2004.
Dintre acestea, 559 locuri de munca au fost destinate absolventilor
institutiilor de invatamant.
Ministerul Agriculturii, Pådurilor
¿i Dezvoltårii Rurale
Punct de vedere
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
afla cu surprindere viner, 19 noiembrie 2004, ca domnul senator
PNL Gheorghe Flutur crede ca s-a negociat “prin fax”
Capitolul 7 Agricultura. Aceasta, deoarece din 4 iunie a.c. si
pana in prezent, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale a informat in detaliu Parlamentul Romaniei, massmedia
si partenerii sociali asupra etapelor de negociere si a
rezultatelor obtinute.
De asemenea, consideram ca daca au existat neclaritati legate
de intelegerea procesului de negociere ele putea fi exprimate
de domnul senator Flutur pana acum si nu aruncate in
presa doar pentru un plus de imagine nelegata de realitate.
Putem sintetiza pentru domnul Senator, inca o data, principalele
etape de negociere, astfel incat sa nu fim suspectati nefondat
de lipsa de transparenta: Astfel, calendarul de negociere
a cuprins urmatoarele etape: • 15 februarie 2000 - Consiliul
Uniunii Europene a deschis negocierile de aderare cu
România • 10 decembrie 2001 - demararea negocierile pentru
Capitolul 7 Agricultura prin inaintarea Documentului de Pozitie
(CONF-RO 1/02) • 2 septembrie 2002 – Documentul de
Informatii Suplimentare I (CONF-RO 46/02) • 1 octombrie
2002 – intrarea intr-o noua etapa de negociere – prin primirea
Documentului de Pozitie a Statelor Membre UE pentru sectorul
veterinar si fitosanitar • 9 octombrie 2002 - Raportul
anual al Comisiei Europene consemneaza progresele importante
in cadrul procesului de integrare in Uniunea Europeana
in domeniul agriculturii • 20 decembrie 2002 – negocierile se
desfasoara pe intreaga tematica a Capitolului 7 Agricultura –
prin primirea Documentului de Pozitie a Statelor Membre UE
privind masurile orizontale, organizatii comune de piata si
dezvoltarea rurala • 7 aprilie 2003 - Document complementar
de pozi¡ie I privind sectoarele sanitar veterinar si fitosanitar
(CONF-RO 10/03) • 14 august 2003 - Document complementar
de pozi¡ie II privind masurile orizontale, organizatiile comune
de piata, dezvoltarea rurala si silvicultura (CONF-RO
25/03) • 16 octombrie 2003 – Raportul anual al Comisiei Europene
– evidentiaza pozitiv progresele in armonizarea legislatiei,
restructurarea sectorului, redresarea zootehniei, diversi-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 35

ficarea schemelor de sprijin, pregatirea institutionala si intensificarea
comertului cu UE • 27 – 30 octombrie 2003 – demararea
negocierilor de substanta in cadrul consultarilor tehnice
de la Bruxelles • 17 februarie 2004 - Document de informa¡ii
suplimentare II (CONF –RO 04/04); apreciat de CE ca unul
dintre cele mai complete documente pe care le-a primit de la
tarile candidate • martie – aprilie 2004 – consultari tehnice la
Bruxelles o 23 martie - sanitar veterinar si fitosanitar o 26
martie - lapte si sector zootehnic o 5 aprilie - dezvoltare rurala
– populatia ocupata in agricultura si sector zahar • 7 aprilie
2004 - Document de informa¡ii suplimentare III (CONF-RO
9/04) • aprilie 2004 - informatii suplimentare sub forma de
scrisoare din partea Misiunii Romaniei la UE: - 6 aprilie –
clarificari date statistice pentru sectorul tutun - 22 aprilie -
informatii suplimentare pentru sectorul lapte, carne si zahar -
26 aprilie - informatii suplimentare privind bauturile spirtoase
• 12 – 13 mai 2004 – intalniri oficiale si consultari tehnice la
Bruxelles la nivel de ministru pentru finalizarea negocierilor •
19 mai 2004 – Document de Informatii Suplimentare IV 4
iunie 2004 INCHIDERE NEGOCIERI.
Nu credem ca sunt necesare mai multe comentarii privind
derularea negocierilor „prin fax”, dar, asa cum Ministerul
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a mai informat,
toate demersurile prezentate au fost intarite de realizarea a 40
intalniri oficiale la nivel inalt si numeroase alte reuniuni la
nivel de experti, in Romania si in strainatate, cu omologi din
ministerele de resort din tarile partenere, pentru promovarea si
sustinerea intereselor nationale in domeniul agricol.
Ca concluzie ce se impune privind finalizarea negocierilor
este bine de remarcat finantarea acordata, in valoare de 4,721
miliarde de euro pentru perioada 2007-2009. In ce priveste
sectorul industriei alimentare, din anul 2001 si pana in prezent
au fost adoptate peste 50 de acte normative, discutate cu
partenerii, care fac posibila alinierea la cerintele comunitare in
mod treptat, avand in vedere posibilitatile reale de investitii si
modernizari. Pentru pregatirea industriei au fost organizate instruiri
la nivel central, regional si local si s-a acordat asistenta
pentru ca unitatile sa isi intocmeasca planurile de restructurare
necesare.
Pentru a oferi cea mai buna solutie posibila de adaptare,
ministerul agriculturii a reusit ca in negocieri sa obtina perioade
de tranzitie de 3 ani pentru unitatile care dovedesc seriozitate
si care de un timp indelungat sunt in dialog cu administratia
in vederea optimizarii procesului de conformare.
De asemenea, industria alimentara fiind considerata prioritara,
a beneficiat in primul pachet de masuri SAPARD acreditate,
de investitii in toate domeniiile: lapte si produse lactate,
cane si produse din carne, oua, legume fructe si cartofi, vin,
peste si produse piscicole, cereale. Investitiile vizeaza prima
procesare si depozitarea. Pana in prezent au fost contractate pe
aceasta masura 134 de proiecte, cu o valoare de 68,02 milioane
euro si au fost autorizate plati de 29,7 milioane euro. In
plus, urmatorul pas pregatit de minister este definitivarea masurii
SAPARD privind imbunatatirea structurilor in vederea
realizarii controlului de calitate veterinar si fitosanitar, calitatea
produselor alimentare si protectia consumatorului.
De aceasta masura vor beneficia laboratoarele de referinta
de interes national, care vor putea astfel, prin analizele efectu-
36
Ministere
ate sa confirme calitatea produselor asigurand mai rapid accesul
lor pe piata europeana. In plus, in baza prevederilor OUG
120/2002 si HG 1557/2002 privind acordarea sprijinului financiar
de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii
produselor alimentare, au fost alocate in anul
2004, 50 miliarde lei pentru sustinerea pana la 50%, in limita
a maximum 30.000 Euro / proiect, a urmatoarelor tipuri de
proiecte destinate industriei alimentare: - implementarea si
certificarea sistemelor calitatii si a sistemelor de management
de mediu, - acreditarea laboratoarelor, precum si dotarea acestora
si - inregistrarea si protejarea pe piata externa a marcilor,
desenelor si modelelor industriale romanesti. In acest sens,
Comisia constituita prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei
si padurilor nr. 158 /2003, analizeaza si avizeaza
documentatiile prezentate de agentii economici.
Se estimeaza ca fondul alocat din bugetul de stat pentru
anul 2004, va fi consumat in totalitate. Astfel, pana in prezent
au fost primite la minister, 48 proiecte in valoare totala de
1.981.320 Euro (81,2 miliarde lei), din care : 11 proiecte de
implementare si certificare a sistemelor de calitate si 37
proiecte pentru dotarea si certificarea laboratoarelor.
Din acestea, 18 proiecte in valoare de 845.838 Euro (34,7
miliarde lei) au fost avizate si a inceput finantarea acestora; 11
proiecte in valoare de 438.481 Euro (18 miliarde lei), au fost
avizate si se afla in faza de contractare in vederea inceperii
finantarii, iar 4 proiecte in valoare de 156.777 Eoro ( 6,4 miliarde
lei ), se supun avizarii comisiei in luna noiembrie (la 6
proiecte s-a solicitat completarea documentatiei si 9 proiecte
au fost respinse).
Prin realizarea acestui program, agentii economici vor implementa
sistemele de calitate care sa asigura competitivitatea
acestora cu cei din Uniunea Europeana.
De asemenea, pentru o cat mai buna si eficienta informare
a agentilor economici, pe site-ul ministerului a fost intocmit :
“G H I D pentru agentii economici care doresc sa obtina sprijin
financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a
competitivitatii produselor alimentare “, care precizeaza toate
etapele pe care trebuie sa le parcurga agetul economic care
doreste sa obtina sprijin financiar prin acest program.
Daca domnul Senator Flutur considera ca preocuparea
noastra de a asigura cadrul legislativ, institutional si financiar
necesar pentru cresterea competitivitatii sectorului agricol nu
este suficient, il invitam sa prezinte realizari domniei sale in
domeniu.
Studii de fezabilitate aprobate
Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii Rurale a
aprobat studiile de fezabilitate pentru urmåtoarele perimetre
de ameliorare: • Criva, Ple¿oiu ¿i Vårzåre¿ti, jude¡ul Olt, cu o
suprafa¡å de 274 ha; • Måne¿ti, jude¡ul Dâmbovi¡a, cu o suprafa¡å
de 70 ha; • Dedulescu Mågurele, jude¡ul Prahova, cu o
suprafa¡å de 66 ha; • Furcule¿ti, Plosca, Valea Pårului, Peretu,
jude¡ul Teleorman, în suprafa¡å de 815 ha; • Ungra Straja,
jude¡ul Bra¿ov, cu o suprafa¡å de 90,32 ha. Suprafa¡a acestor
perimetre de ameliorare este afectatå de exces de umiditate,
eroziune de suprafa¡å ¿i eroziune de adâncime, alunecåri de
teren.
Principalele lucråri de ameliorare prevåzute a se realiza
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

sunt: reamenajarea drumurilor de exploatare, drumuri antierozionale,
canale marginale la drumuri, re¡ea de drenaj, drenuri
absorbante ¿i colectoare, captåri izvoare, debu¿ee ¿i canale de
evacuare, pode¡e tubulare, taluzåri, uniformizåri în planuri
continue, scarificåri în douå sensuri perpendiculare, nivelare
modelare, praguri ¿i traverse din beton ¿i gabioane, cleionaje,
planta¡ii silvice de protec¡ie (23 noiembrie 2004).
Precizåri
In urma conferintei de presa care a avut loc mar¡i,
23.11.2004, la sediul Confederatiei Cartel ALFA, Ministerul
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale aduce la cunostinta
opiniei publice urmatoarele: Lista de revendicari prezentata
de sindicatele din domeniul imbunatatirilor funciare nu a
fost expusa conducerii Ministerului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale (MAPDR) si nu au existat negocieri intre
reprezentantii ministerului si cei ai sindicatelor din Cartelul
ALFA, pentru simplul fapt ca reprezentantii salariatilor din
sistemul de irirgatii nu au solicitat acest lucru. In mod normal
se poate recurge la greva in conditiile in care pentru solicitarea
unor revendicari, acestea ar fi fost refuzate de conducerea
MAPDR. Astfel, reprezentantii MAPDR si SNIF isi manifesta
oricand disponibilitatea pentru o discutie pe marginea listei
de revendicari a salariatilor din sectorul imbunatatirilor funciare.
Avand in vedere situatia prezentata mai sus, credem ca
amenintarea cu pichetarea nu are decat un scop electoral, pentru
ca situatia s-ar fi putut rezolva numai prin negocieri directe
ale acestor revendicari.
Instruiri
În vederea continuårii îmbunåtå¡irii abilitå¡ilor profesionale
pentru detec¡ia ¿i identificarea organismelor dåunåtoare
dupå standardele Uniunii Europene, personalul din cadrul Laboratorului
Central pentru Carantinå Fitosanitarå a participat
la instruiri organizate cu exper¡i pe termen scurt, care au avut
urmåtoarele obiective: - aprofundarea ¿i armonizarea procedurilor
referitoare la metodele de diagnostic utilizate pentru
Globodera spp., organisme de carantinå la pomi fructiferi ,
Citrus ¿i cartofi; - stabilirea principiilor privind constituirea
re¡elei na¡ionale ¿i rela¡iile dintre pår¡i, în cazul analizelor
nematologice; La aceste instruiri alåturi de speciali¿tii din
cadrul LCCF au participat ¿i speciali¿ti din laboratoarele regionale
de namatologie din ¡arå (Bucure¿ti, Bra¿ov, Suceava)
precum ¿i speciali¿tii din re¡eaua de cercetare (Sta¡iunea de
Cercetarea Cartofului Suceava), ceea ce a permis o abordare
globalå a aspectelor legate de munca în re¡ea precum ¿i un
schimb util de informa¡ii între speciali¿tii din ¡ara ¿i cei de statele
membre (23 noiembrie 2004).
Drept la replicå
(23 noiembrie 2004) Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i
Dezvoltårii Rurale (MAPDR) dore¿te så aducå la cuno¿tin¡a
opiniei publice urmåtoarele : Aflåm cu stupoare din såptåmânalul
“Banii No¿tri“ despre a¿a zisa implicare, ingerin¡å a
MAPDR, în via¡a antreprenorialå ¿i de afaceri a celor din
industria cårnii, mai exact, în litigiul intervenit între firmele
Cris – Tim ¿i Campofrio România, asupra mårcii “salam så-
Ministere
sesc”. Pentru informarea corectå a opiniei publice, precum ¿i,
a procesatorilor care realizeazå acest produs ¿i în mod deosebit
consumatorii, facem urmåtoarele precizåri: Pânå în
anul 1990, “Salamul Såsesc” nu s-a produs în unitå¡ile din industria
cårnii ¿i, ca atare, nu a existat un act normativ, respectiv
o Norma tehnicå de ramurå pentru fabricarea acestuia.
Dupå anul 1990, Normele tehnice de ramurå pentru fabricarea
produselor alimentare, nu au mai avut caracter de obligativitate,
produsele alimentare realizându-se dupå re¡ete ¿i norme
proprii fiecårui producåtor. Începând cu data de 23 iulie
1998, oricare producåtor de produse alimentare, are posibilitatea
så-¿i protejeze mårcile produselor pe care le realizeazå,
conform Legii 84/1998 privind mårcile ¿i indica¡iile geografice,
respectiv a Regulamentului de aplicare a acesteia aprobat
prin HG 833/1998.
Conform prevederilor celor douå acte normative, MAPDR
furnizeazå documente în vederea stabilirii notorietå¡ii mårcii
produsului respectiv în România, numai în situa¡ia când se
solicitå de cåtre Oficiul de Stat pentru Inven¡ii ¿i Mårci.
Furnizarea de documente, dupå opinia noastrå, nu constitue
a¿a zisa implicare, ingerin¡å, a MAPDR, în via¡a antreprenorialå
¿i de afaceri a celor din industria cårnii.
Afirma¡ia cå la MAPDR, salamul såsesc este un subiect
prea iute, plimbat de la Ana la Caiafa, este nefondatå, nerealå,
tenden¡ioaså ¿i nerelevantå, întrucât acestea nu sunt elemente
de competen¡å ¿i responsabilitatea ministerului.
Comunicat de preså
În aceastå perioadå s-a încheiat semånatul la rapi¡a, grâu ¿i
plante furajere, urmând a se finaliza în zilele urmåtoare ¿i la
celelalte culturi. Situa¡ia este urmåtoarea: Rapi¡a pentru
ulei. S-a semånat pe suprafa¡a de 87.791 ha, depå¿ind cu 19%
suprafa¡a programatå. Grâu + secara. S-a semånat pe
suprafa¡a de 2.239.907 ha, depå¿ind cu 17 % suprafa¡a programatå.
Orzul de toamnå S-a semånat pe suprafa¡a de 224.201
ha, reprezentând 95% din suprafa¡a programata a se semåna în
aceasta toamnå. Orzoaica de toamnå. S-a semånat pe suprafa¡a
de 52.543 ha, reprezentând 71% din suprafa¡a programata
a se semåna în aceasta toamnå. Legume de câmp ¿i
solarii Semånatul s-a realizat pe o suprafa¡a de 15.060 ha ceea
ce reprezintå 96% din suprafa¡a programata a se semåna în
aceasta toamna. Culturi furajere Semånatul s-a realizat pe o
suprafa¡a de 38.833 ha, depå¿ind cu 34% suprafa¡a programatå
a se semåna în aceastå toamnå.
Ministerul Finan¡elor Publice
Crean¡ele din Irak
Ministrul finantelor, Mihai Nicolae Tanasescu, a transmis
mar¡i, 23 noiembrie 2004, catre toate statele est-europene
(Bulgaria, Cehia, Croatia, Polonia si Slovacia) care detin creante
in Irak o scrisoare prin care le solicita omologilor sai o
pozitie comuna privind recuperarea datoriilor pe care le are
statul irakian. “Romania nu este membra a Clubului de la
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 37

Paris, prin urmare nu avem obligativitatea de a respecta
decizia acestuia. Noi trebuie sa aparam interesul national al
Romaniei, prin urmare vom face toate demersurile necesare
pentru a recupera datoria de aproximativ 1,7 miliarde de
dolari.
Acestia sunt bani care apartin romanilor si avem datoria
sa-i recuperam. Intelegem dificultatile economice prin care
trece Irakul si vom incerca sa ajungem la o intelegere comuna
cu ocazia vizitei ministrului de finante irakian”, a declarat
Mihai Nicolae Tanasescu. Suntem convinsi ca membri Clubului
de la Paris si institutiile financiare internationale vor
arata intelegere fata de punctul nostru de vedere in aceasta privinta,
tinand cont de sprijinul permanent acordat de Romania
structurilor economice, politice si de securitate necesare reconstructiei
Republicii Irak.
38
Ministerul Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului
Sta¡ia de metrou Nicolae Grigorescu 2
Vineri, 19 noiembrie 2004, Miron Mitrea, ministrul
Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului, a fost prezent la
sta¡ia de metrou Nicolae Grigorescu, unde a inspectat stadiul
lucrårilor în curs pe acest tronson al metroului. Sta¡ia de
metrou Nicolae Grigorescu 2 este sta¡ia prin care se face legåtura
dintre Magistrala 4 - Racordul 1(N. Grigorescu- Linia de
Centurå) ¿i Magistrala 1 de metrou (Industriilor –Republica)
¿i este amplasatå în partea de est a Municipiului Bucure¿ti, la
intersec¡ia Bd. Camil Ressu cu Bd. Nicolae Grigorescu. Construc¡ia
sta¡iei a demarat în anul 1989, lucrårile fiind sistate în
perioada 1990-2001, datoritå lipsei surselor de finan¡are. Promovând
o concep¡ie nouå, S.C. TMB „METROREX” S.A. a
reluat lucrårile de reabilitare urbanå pe întregul Racord 1 care
cuprinde sta¡iile de metrou: Nicolae Grigorescu 2, 1 Decembrie,
Policolor ¿i sta¡ia Linia de centurå. Pentru finan¡area lucrårilor
a fost încheiat un Acord de Împrumut cu Banca Europeanå
de Investi¡ii prin care s-au angajat credite externe garantate
de Guvernul României, fonduri destinate pentru achizi¡ia
a 20 de trenuri electrice de metrou genera¡ie nouå ¿i pentru
terminarea lucrårilor de structurå ¿i punerea în siguran¡å a
tunelelor de metrou. Urmare licita¡iei organizate în septembrie
2001, s-a încheiat cu Societatea SOMET- ITALSTRADE
contractul pentru execu¡ia sta¡iei N. Grigorescu 2.
Lucrårile pentru structurå, în valoare de circa 11,5 milioane
EURO, vor fi finalizate pânå la sfâr¿itul trimestrului I
2005, iar pânå la sfâr¿itul anului 2005 vor fi finalizate lucrårile
pentru darea în exploatare cu cålåtori a tronsonului : Sta¡ia
Nicolae Grigorescu 2 - sta¡ia 1 Decembrie. Restul traseului,
pânå la sta¡ia Linia de Centurå, va fi dat în func¡iune la finele
anului 2006. Fondurile necesare acestor lucråri, asigurate exclusiv
de la bugetul de stat, sunt estimate la circa 28 milioane
EURO. Proiectarea ¿i construirea acestei sta¡ii, adiacente celei
existente, a solicitat o solu¡ie tehnicå deosebitå, impunându-se
¿i executarea unor lucråri speciale condi¡ionate de supratraversarea
¿i racordarea la Magistrala 1. Totodatå, au fost necesare
lucråri de depresionare ¿i evacuarea apelor infiltrate, con-
Ministere
solidarea tunelelor, a cåii de rulare existente pe Magistrala 1
în zonele de inciden¡å cu Racordul Nicolae Grigorescu 2 -
Linia de Centurå ¿i a zonelor adiacente sta¡iei de metrou. Lucrårile
au condus la întreruperea ¿i alternarea circula¡iei metroului
pe câte o linie. De asemenea, a fost necesarå întreruperea
¿i alternarea circula¡iei din zonå a tramvaielor ¿i ocuparea
carosabilului, alternativ, pe câte un sens de circula¡ie.
Pentru disconfortul creat de aceste întreruperi, SC ME-
TROREX cere scuze locuitorilor din aceastå zonå. Pentru urgentarea
revenirii la condi¡iile normale de circula¡ie cu autoturismul
¿i cu tramvaiul, în perioada iulie 2002- iulie 2004 au
fost efectuate lucråri de refacere ¿i modernizare a liniei de
tramvai ¿i a carosabilului pe zonele: Fizicienilor - Bd. Nicolae
Grigorescu, Vlåhi¡a, Policolor, Depou RATB Titan. Valoarea
acestor lucråri, în sumå de peste 2,2 milioane EUR, a fost
asiguratå prin grija ordonatorului principal de credite, Ministerul
Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului, exclusiv
din fonduri de la Bugetul de Stat. Urmare finalizårii acestor
lucråri a putut fi reorganizat traficul de suprafa¡å, cât ¿i legåtura
cu Autostrada Soarelui Bucure¿ti - Constan¡a, în acest
mod contribuindu-se la dezvoltarea urbanisticå a zonei de est
a Capitalei. Cu ocazia vizitei la sta¡ia de metrou N. Grigorescu
2, Miron Mitrea, Ministrul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i
Turismului a declarat: „În primul rând vreau så-i felicit pe to¡i
cei care lucreazå la metrou aståzi, pentru cå metroul bucure¿tean
împline¿te 25 de ani, este un metrou tânår, ¿i de aceea
la ora actualå este unul dintre cele mai moderne din Europa.
Aståzi am vrut så marchez ace¿ti 25 de ani în sta¡ia Nicolae
Grigorescu 2, o sta¡ie care este în construc¡ie, care este
finalizatå din punct de vedere al infrastructurii, al structurii de
rezisten¡å. Vreau så aråt cå metroul în continuare se dezvoltå
în Bucure¿ti ¿i noi în ultimii patru ani am avut foarte multe
investi¡ii în metrou. Sta¡ia N. Grigorescu 2 este o sta¡ie de pe
un tronson nou de pe magistrala care face legåtura între Dristor
¿i centura Capitalei, în zona din care pleacå autostrada
Soarelui”.
Seminar româno-japonez pentru protec¡ia
la cutremur a cetå¡enilor
din clådiri vulnerabile seismic
Sâmbåtå, 20 noiembrie 2004, la sediul Ministerului Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului a avut loc „Seminarul
româno-japonez pentru protec¡ia la cutremur a cetå¡enilor
din clådiri vulnerabile seismic”.
La seminar participå exper¡i tehnici japonezi, pre¿edin¡i ai
asocia¡iilor de proprietari, reprezentan¡i ai Federa¡iei Asocia-
¡iilor de Proprietari din România, speciali¿ti din cadrul UTCB,
INCERC, CNRSS, delega¡i din partea Primåriei Municipiului
Bucure¿ti ¿i ai primåriilor de sectoare. ªi-au confirmat participarea
reprezentan¡i ai asocia¡iilor de proprietari din cele 5
blocuri din Capitalå deja consolidate (din Str. Vasile Påun nr.
5, Str. Lascår Catargiu nr. 15A, Str. Iuliu Barasch 12, Str. Paleologu
nr. 3 ¿i str. Marinescu nr. 3) ¿i din celelalte 118 clådiri
din Bucure¿ti aflate pe lista imobilelor încadrate în clasa I de
risc seismic ¿i care prezintå pericol public.
Centrul Na¡ional pentru Reducerea Riscului Seismic –
CNRRS, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului deruleazå Proiectul româno - ja-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

ponez pentru reducerea riscului seismic la clådiri ¿i structuri.
În cadrul proiectului sunt prevåzute ac¡iuni comune cu exper¡ii
japonezi privind educa¡ia antiseismicå a popula¡iei.
În cadrul seminarului s-a prezentat:
Activitatea Centrului Na¡ional pentru Reducerea Riscului
Seismic - CNRRS privind elaborarea de tehnici noi de consolidare
a clådirilor ¿i structurilor vulnerabile la cutremur,
instrumentarea seismicå, transferarea cuno¿tin¡elor avansate
privind educa¡ia ¿i protec¡ia antiseismicå;
Experien¡a exper¡ilor japonezi prezen¡i la seminar privind
prevenirea ¿i atenuarea efectelor dezastrelor seismice; s-a
prezentat un film al Televiziunii Na¡ionale Japoneze realizat
în România dupå cutremurului din 4 martie 1977.
Experien¡a unor proprietari din clådiri ce au fost recent
consolidate în cadrul programelor anuale pentru proiectarea ¿i
execu¡ia lucrårilor de consolidare la clådiri de locuit finan¡ate
din fonduri publice.
Acest seminar constituie un bun prilej de realizare a unui
schimb de informa¡ii ¿i experien¡å între speciali¿ti în inginerie
seismicå, proprietarii locuin¡elor ¿i reprezentan¡ii autoritå¡ilor
publice privind cadrul legislativ existent ¿i facilitå¡ile financiare
acordate în sprijinul consolidårii imobilelor de locuit
multietajate încadrate în clasa I de risc seismic ¿i care prezintå
pericol public.
De asemenea, tot în cadrul seminarului a fost difuzat un
Chestionar care are drept obiectiv determinarea gradului de
informare al proprietarilor privind måsurile de consolidare,
precum ¿i opiniile lor fa¡å de ac¡iunile de interven¡ie prevåzute
de legile în vigoare.
Programul de consolidare a clådirilor multietajate încadrate
prin raport de expertizå tehnicå în clasa I de risc seismic
¿i care prezintå pericol public este în desfå¿urare.
Legisla¡ia promovatå de Guvernul României prevede facilitå¡i
financiare pentru proprietarii din clådirile de locuit multietajate
încadrate în clasa I de risc seismic ¿i care prezintå
pericol public, cu precådere cele construite înainte de anul
1940. Guvernul României investe¿te în proprietatea privatå ¿i
oferå proprietarilor posibilitatea de a-¿i finan¡a consolidarea
locuin¡elor cu sprijinul integral din partea statului. Condi¡ie
esen¡ialå în acest proces este ca proprietarii så-¿i dea acordul.
În perioada 2001-2004 au fost finalizate proiecte de consolidare
pentru 21 clådiri din clasa I de risc seismic ¿i care
prezintå pericol public.
În perioada 2003-2004 s-a finalizat consolidarea a 5 clådiri
(intr. Vasile Påun nr. 5, str. Iuliu Barasch nr.12, str. Ghe. Marinescu
nr. 3, B-dul Lascår Catargiu nr. 15A ¿i str. Paleologu
nr. 3). Se continuå lucrårile de consolidare la alte 9 clådiri: str.
J.L. Calderon nr 59, str. M. Eminescu nr. 17, Bdul N. Bålcescu
nr. 25, Calea Victoriei nr. 33-35, str. Ion Brezoianu nr.
44, str. C.A. Rosetti nr. 25, str. Mendeleev nr.17, str. M. Rosetti
nr. 55, str. ªtirbei Vodå nr. 17. Se vor organiza licita¡ii
pentru: Calea Victoriei nr. 25, Bdul N. Bålcescu nr. 24, str.
Beldiman nr.1, str. Stelea Spåtaru nr. 17, str. Vasile Lascår nr.
18, str. Ion Brezoianu nr. 38, str. Salcâmilor nr. 12.
Sunt în curs de finalizare proiectele pentru 5 clådiri.
În Municipiul Bucure¿ti existå în prezent 122 clådiri de
locuit multietajate încadrate prin raport de expertizå tehnicå în
clasa I de risc seismic ¿i care prezintå pericol public.
Ministere
Au fost finalizate, sunt în execu¡ie sau în proiect consolidåri
în Târgu Mure¿, Bråila, Roman, Suceava, Gala¡i, Bacåu.
Proprietarii de locuin¡e persoane fizice beneficiazå de
urmåtoarele facilitå¡i financiare aprobate de actualul guvern:
din bugetul Ministerului Transporturilor, Construc¡iilor
¿i Turismului se asigurå sumele necesare proiectårii ¿i executårii
lucrårilor de consolidare.
la terminarea consolidårilor proprietarii restitue sumele
pentru executarea consolidårilor, în rate lunare egale, fårå
dobândå, cu o duratå de rambursare de pânå la 25 de ani.
Aceste sume se vor constitui într-un depozit special la dispozi¡ia
consiliilor locale pentru finan¡area în continuare a
ac¡iunilor în domeniu.
persoanele care au venituri medii nete lunare pe membru
de familie sub câ¿tigul salarial mediu net lunar pe
economie sunt scutite de la plata ratelor lunare.
De asemenea, proprietarii locuin¡elor mai beneficiazå de:
finan¡area din bugetul MTCT a expertizårii tehnice a
clådirilor;
scutirea de taxå pentru emiterea autoriza¡iei privind consolidarea
clådirilor de locuit.
Condi¡ia esen¡ialå pentru executarea consolidårii este
hotårârea asocia¡iei de proprietari!!!
Aceste informa¡ii se regåsesc ¿i în bro¿ura „Prevenirea ¿i
atenuarea efectelor seismice”, editatå de MTCT în 2003 ¿i distribuitå
tuturor asocia¡iilor de proprietari.
Colaborare cu diferi¡i parteneri tradi¡ionali
În vederea consolidårii pozi¡iei pe care o ocupå la momentul
actual pe pia¡å internå, dar ¿i pe pie¡ele interna¡ionale pe
care opereazå, CFR Marfå î¿i continuå colaborarea cu diferi¡i
parteneri tradi¡ionali. În acest sens, în luna noiembrie a.c. reprezentan¡ii
CFR Marfå au purtat o serie de discu¡ii cu reprezentan¡ii
BDZ EAD (operatorul na¡ional bulgar de transport
feroviar de marfå).
Discu¡iile purtate atât la sediul CFR Marfå, cât ¿i la sediul
BDZ EAD au avut drept scop stabilirea unor modalitå¡i de
îmbunåtå¡ire a rela¡iilor de afaceri între cele douå companii.
În cadrul acestor întâlniri s-au stabilit urmåtoarele: pentru
reducerea timpului de sta¡ionare a trenurilor în frontierå se
va proceda la aplicarea principiului încrederii, practic revizia
tehnicå a trenurilor se va efectua doar de cåtre partea primitoare
a trenului, în cazul constatårii unor nereguli de circula-
¡ie, råspunderea revenind celui care a efectuat ultima revizie
tehnicå; s-au purtat discu¡ii referitoare la dezvoltarea traficului
intermodal pe rela¡ia Turcia-România, având în vedere
cererile de tranzit pe parcursul bulgar a unor fluxuri de mårfuri
pretabile transportului Ro-La. CFR Marfå de¡ine în momentul
de fa¡å un parc de 160 de vagoane specializate pentru
transportul Ro-La, utilizate în special pe rela¡ia Glogovå¡ (România)
- Wels (Austria). s-a luat în considerare posibilitatea
achizi¡ionårii de cåtre partea bulgarå a unor vagoane de diverse
tipuri (Rils, specializate pentru transportul Ro-La, vagoane
compartimentate pentru frac¡iuni de 1-5 tone) de la producåtori
de material rulant din România.
CFR Marfå are deja o experien¡å de 2 ani în exploatarea ¿i
între¡inerea vagoanelor cu platformå joaså pentru transportul
Ro-La. Prin ini¡ierea acestor proiecte, CFR Marfå se pregå-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 39

te¿te pentru a face fa¡å unei pie¡e puternic concuren¡iale, odatå
cu integrarea României în structurile Uniunii Europene.
De asemenea, punerea în practicå a punctelor de pe
ordinea de zi impune armonizarea legisla¡iei vamale din România
¿i Bulgaria, existând deja precedentul creat de extinderea
metodelor utilizate de Cåile Ferate Maghiare (MAV) ¿i
Cåile Ferate Austriece dupå integrarea în UE a Ungariei.
40
Modernizarea parcului activ de vagoane Tals
Pentru a veni în întâmpinarea cererii clien¡ilor, CFR Marfå
a început modernizarea parcului activ de vagoane Tals (vagoane
specializate pentru transportul produselor chimice) care
trebuie så fie adecvat atât solicitårilor de export via-mare cât
¿i celor de export via-terra.
De aceea, CFR Marfå a introdus vagoanele specializate
pentru transportul produselor chimice într-un program de
modernizare. Prin efectuarea de repara¡ii capitale se urmåre¿te
alinierea stårii lor tehnice la nivelul necesar în acest moment
în transportul feroviar de marfå, în concordan¡å cu reglementårile
interna¡ionale ¿i exigen¡ele clien¡ilor.
Totodatå, se urmåre¿te atât cre¿terea eficien¡ei în exploatarea
vagoanelor, cât ¿i câ¿tigarea de noi pie¡e în transportul
interna¡ional. Astfel, în urma licita¡iei organizate prin Bursa
Românå de Mårfuri în data de 16 noiembrie 2004, CFR Marfå
a achizi¡ionat servicii de repara¡ii capitale pentru 500 vagoane
specializate pentru transportul produselor chimice. Contractul
a fost adjudecat de societatea S.C Meva S.A.
În momentul de fa¡å, CFR Marfå de¡ine în parcul de vagoane
un numår de 1.034 vagoane specializate pentru transportul
produselor chimice (Tals), din care 668 sunt efectiv utilizate,
restul fiind în conservare sau în proces de modernizare
sau repara¡ii. În primele 6 luni ale anului 2004, CFR Marfå a
înregistrat o cre¿tere cu 5% a volumului de produse chimice
transportat (comparativ cu aceea¿i perioadå a anului 2003), în
special pe rela¡ia Port Constan¡a – combinate.
Autoritatea Na¡ionalå pentru
Protec¡ia Copilului ¿i Adop¡ie
Uniunea Europeanå sprijinå o nouå campanie
dedicatå cunoa¿terii drepturilor copilului
Delega¡ia Comisiei Europene în România ¿i Autoritatea
Na¡ionalå pentru Protec¡ia Copilului ¿i Adop¡ie au lansat joi,
25 noiembrie, o nouå campanie privind drepturile copilului.
Componentå a Programului Uniunii Europene Phare 2002
„Întårirea ¿i diversificarea serviciilor pentru protec¡ia copilului”,
campania de educare a popula¡iei privind drepturile
copilului, în valoare de 1,9 milioane Euro, se va desfå¿ura pe
o perioadå de 15 luni, pânå în februarie 2006.
Campania lansatå are trei obiective: o mai bunå con-
¿tientizare a populatiei cu privire la drepturile copilului, precum
¿i la drepturile ¿i responsabilitå¡ile pårin¡ilor. Campania
va include linia telefonicå gratuitå 0800 8 200 200, emisiuni
radio ¿i TV, publica¡ii, precum ¿i a treia edi¡ie a concursului
„Floare de Col¡”. Specializarea profesioni¿tilor care lu-
Ministere
creeazå în domeniul protec¡iei copilului ¿i familiei cu privire
la drepturile copiilor ¿i la obliga¡iile ce decurg din Conven¡ia
Na¡iunilor Unite privind Drepturile Copilului ¿i Conven¡ia
Europeanå privind Drepturile Omului. * Informarea massmediei
romanesti si interna¡ionale cu privire la rezultatele
reformei protec¡iei copilului în România.
La lansarea campaniei domnul Jonathan Scheele, ¿eful Delega¡iei
Comisiei Europene în România, a declarat: “Uniunea
Europeanå råmâne un partener de nådejde al României ¿i va
continua så sprijine eforturile acesteia de a deveni un lider în
regiune în sectorul protec¡iei copilului. Romania a infiin¡at
servicii alternative de sprijinire a copiilor în dificultate ¿i a
familiilor lor. Acum trebuie sa investeascå in primul rand în
oamenii care vor aplica noua legisla¡ie în sector. Dorim ca
protec¡ia copilului sa råmânå în istoria României ca o poveste
– în cele din urmå - de succes”.
Doamna Gabriela Coman, secretar de stat la Autoritatea
Na¡ionalå pentru Protec¡ia Copilului ¿i Adop¡ie a adåugat:
“Prin ultima campanie, am reu¿it så cre¿tem gradul de con-
¿tientizare a publicului, iar acum dorim så consolidåm progresele
fåcute, prin educarea tuturor celor implica¡i în protec¡ia
copilului, dar ¿i prin informarea copiilor în¿i¿i, cu privire la
drepturile pe care le au. Dorim de asemenea så convingem
mass-media, atît din România, cît ¿i din stråinåtate, cå sistemul
de protec¡ia copilului din România a fost radical reformat.”
Noua campanie va continua proiectele anterioare finantate
prin programul Phare al Uniunii Europene. Cea mai cunoscutå
campanie derulatå pânå acum este “Casa de copii nu e acaså”
– care a condus la cre¿terea con¿tientizarii populatiei privind
alternativele la institu¡ionalizare.
Contractul pentru derularea acestui proiect a fost încredin¡at,
în urma unei licita¡ii, unui consor¡iu interna¡ional format
din Entreprise plc, Mercury Promotions ¿i Ramboll Management.
Uniunea Europeanå acordå României expertizå ¿i sprijin
financiar în vederea pregåtirii pentru aderare, prin programe
specifice: Phare, Ispa ¿i Sapard.
Sectoarele beneficiare variazå de la dezvoltare regionalå ¿i
sprijin pt. IMM, pânå la investi¡ii în infrastructurå de mediu ¿i
transport ¿i dezvoltare ruralå.
Suma anualå totalå a fondurilor nerambursabile acordate
României prin cele trei programe este în cre¿tere de la cca 660
de milioane de Euro în 2003 la peste un miliard de Euro în
2006. Gestionarea acestor fonduri este realizatå de autoritå¡ile
române de resort, sub coordonarea Ministerului Finan¡elor
Publice.
Ministerul Apårårii Na¡ionale
Reuniunea directorilor na¡ionali
pentru armamente din Uniunea Europeanå
În zilele de 21 ¿i 22 noiembrie a.c., domnul dr. ing. Gheorghe
Matache, secretar de stat ¿i ¿ef al Departamentului pentru
Armamente, a participat la Reuniunea directorilor na¡ionali
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

pentru armamente din Uniunea Europeanå în format „TROI-
KA” + 5 (Bulgaria, Islanda, Norvegia, România ¿i Turcia),
organizatå la Bruxelles. Cu aceastå ocazie au avut loc prezentåri
cu privire la realizårile, evolu¡ia ¿i dezvoltarea cooperårii
în cadrul Uniunii Europene în domeniul tehnologiilor militare
¿i armamentelor.
Precizåri
În temeiul prevederilor legale referitoare la stabilirea unor
måsuri pentru organizarea ¿i desfå¿urarea alegerilor pentru
Camera Deputa¡ilor, Senat ¿i pre¿edintele României, ¿eful
Statului Major General al Armatei României, general dr.
Eugen Bådålan, a emis o dispozi¡iune privind måsurile specifice
care se întreprind în unitå¡ile militare pentru buna desfå-
¿urare a acestora, astfel: • În såptåmâna premergåtoare desfå-
¿urårii alegerilor ¿i în primele douå zile dupå acestea nu se vor
executa trageri cu armamentul individual ¿i aplica¡ii cu trageri
de luptå. • Comandan¡ii de unitå¡i sau garnizoane nu vor permite
desfå¿urarea de evenimente electorale (adunåri, întâlniri,
conferin¡e de preså, discursuri, sårbåtoriri etc.) de cåtre nici un
partid sau candidat în unitå¡ile militare, la cercurile militare
sau în alte spa¡ii apar¡inând Armatei. • Pe timpul desfå¿urårii
campaniei electorale, comandan¡ii de unitå¡i nu vor permite
filmarea sau fotografierea tehnicii sau echipamentelor militare
în scopuri electorale ¿i nu vor aproba participarea muzicilor
militare din subordine la activitå¡i legate de campania electoralå.
• Angaja¡ilor Ministerului Apårårii Na¡ionale - cadre
militare, func¡ionari publici sau salaria¡å civili - li se interzice
så facå declara¡ii de preså pe teme legate de campania electoralå,
så distribuie sau så afi¿eze în unitå¡ile militare materiale
publicitare electorale. • Redac¡iile militare de radio ¿i televiziune,
publica¡iile militare centrale ¿i teritoriale nu vor
difuza informa¡ii sau materiale de publicitate politicå, caricaturi,
editoriale sau comentarii care au legåturå cu partidele sau
candida¡ii înscri¿i în campania electoralå.
De asemenea, presa militarå nu va publica sondaje referitoare
la campania electoralå. • În baza unui protocol încheiat
cu Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor, 3472 de militari vor
asigura paza a 434 sec¡ii de votare, din care 74 vor fi organizate
în unitå¡i militare. • Militarii în termen, militarii cu termen
redus, elevii ¿i studen¡ii institu¡iilor militare de învå¡åmânt
î¿i vor exercita dreptul de vot, în condi¡iile legii, în
sec¡iile de votare organizate în unitå¡i militare ori la sec¡ii de
votare organizate în apropierea unitå¡ilor militare, la care
acestea au fost arondate. • În ziua votårii, militarii care voteazå
la sec¡ii din afara unitå¡ilor militare vor fi învoi¡i. În situa¡ia
în care, în ziua votårii, militarii se aflå în alte localitå¡i decât
aceea în care sunt înscri¿i pe listele electorale permanente, î¿i
pot exercita dreptul de vot la orice sec¡ie de votare, conform
prevederilor legale. • Comandan¡ii de unitå¡i vor lua måsuri
pentru a asigura exercitarea dreptului de vot pentru militarii
afla¡i în serviciul de pazå al unitå¡ilor în ziua alegerilor. • Personalul
armatei aflat în teatrele de opera¡ii (Afganistan, Bosnia
¿i Her¡egovina, Kosovo, Irak) ¿i la bordul Fregatei
“Regele Ferdinand”, aflatå în mar¿ spre ¡arå, î¿i exercitå dreptul
de vot la sec¡iile de votare organizate la deta¿amente (fregatå).
Echipajul Fregatei “Regina Maria”, care efectueazå pregåtirea
în Regatul Unit al Marii Britanii ¿i Irlandei de Nord,
Ministere
voteazå la sec¡ia de vot organizatå la bordul Barjei “Cornelius
Drebel”, din Portul Portsmouth. • Militarii afla¡i în misiuni independente
(func¡ionarii unor structuri sau institu¡ii interna-
¡ionale, observatori, ata¿a¡i militari etc.) voteazå la sec¡iile de
votare organizate de misiunile diplomatice ale României în
¡årile respective. • Raportarea rezultatelor votårii se face conform
prevederilor Hotårârii Biroului Electoral Central nr. 45,
din 8 noiembrie a.c. • În ziua desfå¿urårii alegerilor în toate
unitå¡ile militare în care sunt organizate sec¡ii de votare se va
organiza „Ziua Por¡ilor Deschise”, pentru accesul jurnali¿tilor
interesa¡i fiind necesarå respectarea prevederilor articolului 75
din Legea nr. 373/2004, pentru alegerea Camerei Deputa¡ilor
¿i a Senatului, care la art. 75 aliniatul (4) prevede: „Acreditarea
delega¡ilor din partea presei scrise ¿i audiovizuale române¿ti,
precum ¿i a observatorilor interni ai organiza¡iilor
neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate
apårarea valorilor democra¡iei ¿i a drepturilor omului se face
de cåtre birourile electorale de circumscrip¡ie, pe baza solicitårilor
nominale adresate în scris cu cel pu¡in 48 de ore înainte
de data votårii de cåtre conducerile redac¡iilor presei scrise ¿i
ale radiodifuzorilor, precum ¿i ale organiza¡iilor neguvernamentale
respective”. • Cererile de acreditare pentru sec¡ii de
votare organizate în unitå¡i militare din ¡arå se vor adresa
birourilor electorale de circumscrip¡ie de care apar¡in sec¡iile,
conform anexei nr. 1.
Pentru toate sec¡iile de votare organizate în teatre de opera¡ii
(anexa nr. 2) solicitårile de acreditare se vor face la Biroul
electoral de circumscrip¡ie nr. 42 Bucure¿ti, conform Hotårârii
Biroului Electoral Central nr. 45.
Ministerul Justi¡iei
Rezultatele financiare ale Teatrului Na¡ional
“I.L. Caragiale” Bucure¿ti
ob¡inute în anul 2004
¥n perioada 01.01-22.11.2004 au fost sus¡inute un numår
de 526 spectacole la care au participat 117.274 spectatori,
încasându-se aproape 18 miliarde lei. O situa¡ie specialå a
înregistrat spectacolul “Take, Ianke ¿i Cadâr”, care, dupå premiera
din 2001, a deschis patru stagiuni in fiecare an. În intervalul
2001-2004 au avut loc 137 reprezenta¡ii, cu 117.388
spectatori ¿i încasåri de peste 10 miliarde lei.
Cifrele prezentate reprezintå cei mai buni indicatori cultural-economici
din istoria Teatrului Na¡ional Bucure¿ti.
Ministerul Justi¡iei
Vizitå de lucru la Strasbourg
În perioada 16-18 noiembrie 2004 domnul Cristian Diaconescu,
ministrul Justi¡iei a efectuat o vizitå de lucru la Stras-
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 41

ourg în vederea unor consultåri cu parlamentarii din cadrul
Parlamentului European în privin¡a încheierii de cåtre România
a negocierilor de aderare la UE.
În cadrul vizitei Ministrul Justi¡iei a avut întrevederi bilaterale
cu doamna Anemie Neyts Uyttebroeck, coordonator pe
probleme de politicå externå al grupului liberal din cadrul Parlamentului
European - Belgia, domnul Berndt Posselt, membru
în Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European
- Germania, Kinga Gal vicepre¿edintele Delega¡iei România
al grupului cre¿tin-democrat - Ungaria, Gyorgy Schopflin,
membru în comisia de afaceri externe din partea grupului
cre¿tin-democrat, domnul Eugenijus Gentvilas, vicepre¿edinte
al grupului liberal - Lituania, domnul Francisco Millan Mon,
raportor pentru România din partea grupului cre¿tin-democrat
– Spania, domnul Giorgios Dimitrakopoulos, vicepre¿edinte
al grupului cre¿tin-democrat – Grecia, Domnul Bastiaan Belder,
membru al Comisiei de afaceri-externe al grupului independent-democrat
– Olanda.
De asemenea, domnul Cristian Diaconescu a purtat convorbiri
cu domnul Marinus Wiersma ¿i Hannes Swoboda,
vicepre¿edin¡i ai grupurilor din Olanda ¿i Austria, domnul
Philip Whitehead, pre¿edinte al Comisiei Pia¡å Internå, socialist
- Marea Britanie, doamna Veronique De Keyser, coordonator
de politicå Externå, - Belgia. Domeniul Justi¡ie ¿i Afaceri
Interne a fost dezbåtut ¿i pe parcursul întâlnirii ministrului
Justi¡iei cu domnul Atzo Nicolai, ministrul Afacerilor Externe
al Olandei.
Parlamentarii Europeni au apreciat progresele semnificative
fåcute de România pe plan legislativ ¿i au afirmat cå în
acest moment România dispune de un cadru normativ în concordan¡å
cu acquis-ul comunitar, înså este nevoie de intensificarea
eforturilor în vederea implementårii acestor norme.
Totodatå, parlamentarii europeni au sus¡inut, fårå excep¡ie,
termenele de aderare prevåzute în raportul privind România,
respectiv încheierea negocierilor în anul 2004, semnarea Tratatului
de Aderare în 2005 ¿i aderarea la Uniunea Europeanå
în anul 2007.
Doamna Anemie Neyts Uyttebroeck, coordonator pe probleme
de politicå externå al grupului liberal din cadrul Parlamentului
European - Belgia a confirmat cå reprezentan¡ii
acestui grup vor vota raportul Parlamentului European conform
calendarului stabilit de comun acord pentru închiderea
Capitolului 24 - Justi¡ie ¿i Afaceri Interne.
De asemenea, a fost apreciat drept bine venit demersul
ministrului Justi¡iei de a ini¡ia acest dialog pe problema
Justi¡iei ¿i Afacerilor Interne asigurând partea românå cå în
Parlamentul European va regåsi întotdeauna un bun interlocutor.
S-a convenit de comun acord fixarea unor repere clare,
care så fie urmårite de cåtre institu¡iile europene pentru o colaborare
fluentå între România ¿i Uniunea Europeanå.
De asemenea, parlamentarii europeni au subliniat faptul cå
vor acorda sprijin României în vederea pregåtirii unor exper¡i
care så påstreze un dialog continuu cu institu¡iile europene.
42
Comunicat
Ministerul Justi¡iei a fost informat oficial la data de 23
noiembrie 2004, de cåtre Ministerul Federal al Justi¡iei din
Republica Austria, de faptul cå, la data de 16 noiembrie 2004
Ministere
autoritå¡ile austriece au procedat la arestarea provizorie în vederea
extrådårii cåtre România a urmåritului interna¡ional
TCACIUC SEVERIN. Ministerul Justi¡iei a luat în regim de
maximå urgen¡å måsurile care se impuneau potrivit atribu-
¡iilor ce îi revin în materia extrådårii ¿i a transmis Biroului
Na¡ional Interpol din cadrul Inspectoratului General al Poli¡iei
Române solicitarea de a ac¡iona în aplicarea art. 67 din Legea
nr. 302/2004 privind cooperarea judiciarå interna¡ionalå în
materie penalå.
Potrivit dispozi¡iilor legale invocate, Biroul Na¡ional Interpol
urmeazå så informeze autoritatea judiciarå emitentå a
mandatului de executare a pedepsei în vederea analizårii îndeplinirii
condi¡iilor legale pentru a se solicita extrådarea persoanei
urmårite. În cazul în care instan¡a competentå - în
spe¡å, Judecåtoria Bistri¡a ¿i Judecåtoria Suceava - apreciazå
cå sunt îndeplinite condi¡iile legale pentru solicitarea extrådårii,
urmeazå ca pre¿edintele sec¡iei penale a Cur¡ii de
Apel competente - Curtea de Apel Cluj ¿i Curtea de Apel Suceava
- så formuleze cererea de extrådare. Dupå formularea
cererii de extrådare, aceasta se transmite Ministerului Justi¡iei,
pentru a proceda la examenul de regularitate interna¡ionalå,
dupå care documentele de extrådare vor fi transmise Ministerului
Federal al Justi¡iei al Republicii Austria, în condi¡iile în
care aceste sunt conforme prevederilor juridice interna¡ionale
aplicabile - respectiv Conven¡ia europeanå de extrådare, încheiatå
la Paris la 13 decembrie 1957 ¿i Protocoalele sale
adi¡ionale, adoptate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 ¿i la
17 martie 1978, ratificate de România prin Legea nr. 80/1997.
Lucrårile Comitetului de Asociere România –
Uniunea Europeanå
Miercuri, 24 noiembrie 2004 a avut loc la Bruxelles lucrårile
Comitetului de Asociere România – Uniunea Europeanå.
Din delega¡ia ce a reprezentat sistemul judiciar românesc
au mai fåcut parte: doamna Simona Maya Teodoroiu,
secretar de stat în cadrul Ministerului Justi¡iei; domnul Gheorghe
Buta, judecåtor la Înalta Curte de Casa¡ie ¿i Justi¡ie, membru
al Consiliului Superior al Magistraturii; ¿i domnul Virgil
Constantin Ivan, director în cadrul Ministerului Justi¡iei.
În cadrul reuniunii au fost prezentate eforturile României
în planul reformei sistemului judiciar, mai ales în ceea ce prive¿te
resursele financiare ¿i umane alocate acestui scop. În
acest context, au fost subliniate cu precådere progresele în implementarea
strategiei de reformå ¿i a pachetului legislativ
adoptat în iunie 2004, precum ¿i aspectele privind lupta împotriva
corup¡iei. Perioada de referin¡å avutå în vedere a fost
aceea scurså de la ultima întrunire, din luna septembrie 2004,
ce a avut loc la Bucure¿ti. Un accent deosebit a fost pus în
cadrul discu¡iilor pe asigurarea independen¡ei sistemului judiciar
¿i a eficien¡ei acestuia, fiind prezentate progresele în acest
domeniu.
În acest context, au fost eviden¡iate principalele evolu¡ii în
ceea ce prive¿te activitatea Consiliului Superior al Magistraturii,
faptul cå acesta a elaborat ¿i adoptat legisla¡ia secundarå
pentru implementarea pachetului legislativ, cå a preluat efectiv
atribu¡iile conferite de cele trei legi privind reforma sistemului
judiciar ¿i cå are un aparat de lucru propriu. De asemenea,
a fost aråtat faptul cå bugetul CSM pentru anul 2005
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004

este de aproximativ 6,448 milioane EURO, din care 2,689
milioane EURO aloca¡i pentru activitatea de pregåtire a personalului
din sistemul judiciar. Prioritå¡ile vor fi unificarea
jurispruden¡ei, introducerea unor metode moderne de solu-
¡ionare a conflictelor, continuarea informatizårii sistemului judiciar,
îmbunåtå¡irea sistemului de executare a hotårârilor judecåtore¿ti.
Oficialii europeni au fost informa¡i cu privire la
ultimele måsuri luate în scopul îmbunåtå¡irii sistemului de deten¡ie
¿i a reformei sistemului penitenciar, cu precådere privind
procesul de demilitarizare a personalului penitenciar.
În acest context, sunt avute în vedere o serie de måsuri suplimentare,
vizând managementul penitenciar ¿i implementarea
celor mai bune practici existente la nivel european. În do-
Ministere
meniul luptei împotriva corup¡iei au fost prezentate ultimele
progrese realizate în ceea ce prive¿te activitatea Parchetului
Na¡ional Anticorup¡ie ¿i consolidarea institu¡ionalå a acestuia.
De asemenea, a fost abordatå ¿i problematica cooperårii
inter-agen¡ii – care trebuie îmbunåtå¡itå – precum ¿i aceea a
instrumentårii cauzelor complexe ¿i a celor vizând corup¡ia la
nivel înalt. A fost expuså, în acest context, ¿i Strategia Na¡ionalå
Anticorup¡ie 2005 – 2007, fiind men¡ionat faptul cå, în
perioada imediat urmåtoare va fi elaborat un Plan de implementare
a acesteia, complex, prevåzând termene clare, persoane
responsabile ¿i resursele financiare disponibile.
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004 43

44
Alba
Premierul, Adrian Nåstase a fost prezent duminica, 21
noiembrie 2004, la Alba lulia. Periplul electoral al acestuia a
debutat în municipiul Blaj, la orele 12.00 unde premierul împreunå
cu Mircea Geoanå au depus o coroanå de flori la statuia
lui Inocheotie Micu Clain, a continuat cu vizita la Spitalul
municipal Blaj, la orele 13,00 au sosit pe Câmpia Libertå¡ii
unde au depus coroane de flori la busturile episcopilor Andrei
ªaguna, Ioan Lemeni. Programul vizitei s-a încheiat cu mitingul
de la Alba Iulia, ¿i o conferin¡å la sediul PSD Alba.
Luni, 22 noiembrie a.c.în Pia¡a Tricolorului din Cetatea
municipiului Alba Iulia a avut loc deschiderea oficialå a
Serbårilor Unirii, manifeståri desfå¿urate în perioada 22
noiembrie - 1 decembrie cu prilejul aniversårii a 86 de ani de
la Marea Unire de la 1918 ¿i a Zilei Na¡ionale a României.
Subprefectul, Ioan Maier, a declarat cå Guvernul României a
alocat pentru sårbåtoarea na¡ionalå suma de 2 miliarde de lei.
Pe lângå manifestårile tradi¡ionale ce se vor organiza la
Alba Iulia de 1 Decembrie, participan¡ii vor avea parte de o
serie de surprize culinare. Astfel, dupå cum ne-a declarat subprefectul
Ioan Maier, în jurul prânzului va fi organizatå o
maså popularå unde vor fi servite 7000 de por¡ii de fasole, iar
pentru cei care nu ¡in postul Cråciunului, tot atâtea por¡ii de
vir¿li cu mu¿tar. De asemenea, vor mai fi distribuite, tot gratuit
5000 de cani cu inscrip¡ii specifice sårbåtorii na¡ionale din
care se va servi vin cald.
Candidatul Uniunii PSD+PUR la Camera Deputa¡ilor,
Mugurel Liviu Sârbu a fost prezent luni, 22 noiembrie 2004 în
turneu electoral în Mun¡ii Apuseni. Acesta a avut mai multe
întâlniri cu cetå¡enii, din ora¿ele Abrud, Câmpeni ¿i a participat
la mai multe manifeståri tradi¡ionale din zonå. Cu acest
prilej a prezentat programul ¿i oferta electoralå a Uniunii Na-
¡ionale PSD+PUR ¿i a distribuit materiale electorale. ¥n jurul
amiezei Mugurel Liviu Sârbu a fost prezent la ªcoala Generalå
din Scåri¿oara unde au fost donate din partea Guvernului
¿ase calculatoare.
Mar¡i, 23 noiembrie 2004, candida¡ii Uniunii PSD+
PUR, Mugurel Liviu Sârbu ¿i Ana Topârceanu a a efectuat vizite
la mai mul¡i agen¡i economici din jude¡ul Alba: Ardeleana,
Record, UTEPS etc. ¥n partea a doua a zilei a avut loc
ac¡iunea Strada unde candida¡ii au mers în mai multe cartiere
¿i au împår¡it materiale ¿i oferte electorale ale Uniunii Na¡ionale
PSD+PUR.
Gala¡i
Vineri, 19 noiembrie 2004, prefectul Marius Gerard
Necula, impreuna cu Grupul Tehnic de Lucru constituit pen-
Curier jude¡ean
tru organizarea alegerilor parlamentare si prezidentiale, a
analizat stadiul realizarii actiunilor prevazute in calendarul de
desfasurare al alegerilor constatandu-se ca pana la aceasta
data ne aflam incadrati in termenele stipulate de acesta.
In aceea¿i zi, prefectul s-a intalnit cu dl. Chihaia Costica,
presedinte Consiliul Judetean al Persoanelor Varstnice Galati,
pentru a discuta in vederea desemnarii a doi reprezentanti, la
propunerea Consiliului Judetean al Persoanelor Varstnice, in
consiliul de admnistratie al Casei Judetene de Asigurari de
Sanatate, conform adresei nr.22 / ED 02.11.2004 a Cancelariei
Primului Ministru.
Prefectul judetului, Marius Necula, s-a intalnit, vineri,
19 noiembrie 2004, cu primarul comunei Schela, dl. Barceanu
Iacov, in vederea discutarii acordarii ajutoarelor conform
Legii nr. 416/2001.
Prefectul s-a intalnit, de asemenea, cu dl Reti Nicolae,
director Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Galati, in
vederea discutarii privind gasirea unui spatiu pentru a-si desfasura
activitatea, fapt supus atentiei si in cadrul intrunirii
Comitetului Operativ Consultativ.
Vaslui
Vineri si sambata, 19 si respectiv 20 noiembrie 2004, s-a
desfasurat in judetul Vaslui vizita dlui Miron Tudor Mitrea,
vicepresedinte al Partidului Social Democrat. In programul
vizitei a intrat intalniri cu elegatorii din cartierul Deal Birlad,
orasele Murgeni si Negresti, municipiul Husi, precum si cu
mass-media din judet (conferinta de presa, prezenta la radio
VIP, tv Antena 1 Vaslui si Telev Sat Birlad.) Pe parcursul vizitei
a fost insotit de Dumitru Buzatu, presedintele Organizatiei
judetene Vaslui a Partidului Social Democrat, si de candidati
ai PSD pentru Parlamentul Romaniei.
Vineri, 19 noiembrie 2004, Ioan Tibulca, prefectul judetului
Vaslui a participat la Topul Firmelor din judetul Vaslui,
manifestare aflata la cea de a 11-a editie, organizata de Camera
de Comert, Industrie si Agricultura Vaslui.
Duminica, 21 noiembrie 2004, in Piata Civica din municipiul
Vaslui, a avut loc un spectacol artistic dat de catre Organizatia
judeteana Vaslui a Partidului Social Democrat. Spectacolul
a fost sustinut, in prima parte, de catre Ansamblul artistic
Trandafir de la Moldova si Matilda Pascal Cojocarita, iar
in partea a doua de catre formatiile Emanuell si Iris. In pauza
din spectacol, Dumitru Buzatu, presedintele Organizatiei judetene
Vaslui a Partidului Social Democrat, a prezentat inca o
data vasluienilor prezenti in Piata pe candidatii pentru Parlamentul
Romaniei ai PSD. La aceasta stare au participat aproximativ
6500 de vasluieni.
Marti , 23 noiembrie 2004, Ioan Tibulca prefectul judetului
Vaslui impreuna cu secretarul general al prefecturii, a
participat la instruirea presedintilor sectiilor de votare din
judetul Vaslui.
Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletin
vor fi transmise la Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“,
str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro
¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff nr. 10,
telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro
Newsletter – PSD, nr. 47 (186), 19 - 25 noiembrie 2004