Newsletter nr. 47 - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai
Newsletter nr. 47 - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai
Newsletter nr. 47 - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Anul IV, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186)<br />
19 - 25 noiembrie 2004<br />
Rubrici<br />
Rela¡ii<br />
externe<br />
PSD<br />
Sediul central<br />
Palatul<br />
Parlamentului<br />
Palatul<br />
Victoria<br />
Ministere<br />
Curier<br />
jude¡ean<br />
Buletin<br />
såptåmânal PSD<br />
<strong>Newsletter</strong><br />
Realizat de <strong>Institutul</strong> <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> „<strong>Ovidiu</strong> ªincai“<br />
¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD<br />
Sumar<br />
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, candidatul Uniunii Na¡ionale<br />
PSD+PUR la func¡ia de pre¿edinte al României, cu ocazia mitingului electoral<br />
din ora¿ul Alba Iulia, jude¡ul Alba (20 noiembrie 2004) .......................... 2<br />
Adrian Nåstase, un pre¿edinte puternic pentru o Românie europeanå ...... 4<br />
Din presa interna¡ionalå ..................................................<br />
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase<br />
5<br />
cu prilejul vizitårii Târgului de Carte (20 noiembrie 2004) ........................<br />
Alocu¡iunea primului ministru, domnul Adrian Nåstase, la inaugurarea<br />
8<br />
Muzeului Costumelor Populare din România (24 noiembrie 2004) ................<br />
Ac¡iunile electorale ale domnului Mircea Geoanå, desemnat<br />
9<br />
de Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR la func¡ia de prim-ministru “2007 e mâine!” .... 11<br />
E¿ec electoral al lui Båsescu la Sibiu .....................................<br />
Båsescu ¿i Alian¡a PNL – PD au sus¡inut posibilitatea suspendårii construc¡iei<br />
13<br />
Autostråzii „Transilvania” .................................................... 13<br />
Liderii PNL-PD prin¿i cu minciuna la Gala¡i ............................... 14<br />
Alegerile vor confirma maturitatea clasei politice române¿ti ............... 15<br />
Declara¡ie de sprijin .................................................... 15<br />
PNL-PD Gala¡i manipuleazå opinia publicå ............................... 15<br />
De la Purtåtorul de cuvânt al Guvernului ................................ 17<br />
Monitorizarea situa¡iei determinate de fenomenele meteorologice specifice<br />
acestui anotimp .............................................................. 18<br />
ªedin¡a de Guvern din 24 noiembrie 2004 ............................... 19<br />
Ministere ............................................................... 23<br />
Curier jude¡ean ......................................................... 44<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 1
2<br />
Eveniment<br />
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, candidatul Uniunii Na¡ionale<br />
PSD+PUR la func¡ia de pre¿edinte al României, cu ocazia mitingului electoral<br />
din ora¿ul Alba Iulia, jude¡ul Alba<br />
Dragi prieteni ardeleni,<br />
Am venit cu bucurie in Alba-Iulia stiind ca ma voi intalni<br />
cu o multime de prieteni.<br />
Am venit cu emotie, in inima tarii. Cu o emotie pe care<br />
ti-o da numai intalnirea cu Istoria.<br />
Dar intalnirea cu toti cei prezenti aici, la Alba-Iulia, cu<br />
peste 20.000 de ardeleni, ma face sa fiu si mai emotionat si sa<br />
va spun: Multumesc ! Peste foarte putine zile, aici, vom sarbatori<br />
Ziua Nationala a Romaniei. Vom fi cu gandul la o generatie<br />
de inaintasi care a luptat, a suferit si a invins. Marea<br />
noastra mostenire este o tara intregita, a carei istorie nu se<br />
opreste niciodata. Au trecut 86 de ani de la Marea Unire, dar<br />
idealul a ramas acelasi : Vrem o Romanie puternica si respectata,<br />
parte a Europei ! Iar aceasta istorie ne cheama, chiar in<br />
aceste zile, sa ne decidem iarasi viitorul ca romani. Ca parinti.<br />
Ca tineri. Ca oameni care muncesc. Generatia noastra are<br />
sansa de a duce la bun sfarsit opera Scolii Ardelene, a patriotilor<br />
transilvaneni: O Romanie egala si aliata cu marile democratii<br />
occidentale. Astazi suntem membri ai NATO, circulam<br />
liber prin Europa, iar in 770 de zile intram in Uniunea<br />
Europeana. Romania trebuie condusa de oameni puternici,<br />
responsabili, de oameni cu frica lui Dumnezeu.<br />
Nu de aventurieri si indivizi interesati doar de micsorarea<br />
impozitelor pentru propria capatuiala. Romania trebuie condusa<br />
de oameni seriosi. Nu de un Mitica sau un Traienica.<br />
Cineva care azi sustine proiectul Rosia Montana, maine se<br />
opune construirii Catedralei Neamului si ne anunta ca nu vrea<br />
autostrazi in Transilvania.<br />
Un Traienica, un politician, care poimaine se plictiseste de<br />
Primarie si pleaca aiurea, iar cand ne uitam in urma, nu vedem<br />
in urma decat Dezatru si Anarhie ! Transilvania mi-a dat mie,<br />
ca roman, doua lectii de viata. Cu mult inainte de a deveni un<br />
om politic.<br />
M-a invatat ce inseamna sa fii un bun roman. Transilvania<br />
este acel loc de pe harta care nu te lasa nici o clipa sa uiti ca<br />
esti roman.Transilvania a fost si este acel spatiu care defineste<br />
un anumit fel romanesc de a fi.<br />
A fi roman nu inseamna numai ca te-ai nascut undeva<br />
anume si ca vorbesti o limba anume. Inseamna si un anumit<br />
mod de a trai, de a munci, de a te bucura. Un fel anume de a<br />
cere de la viata tot ce e mai bun, de a trai in familie, intre vecini<br />
si prieteni.<br />
De aceea, nu e deloc intamplator ca, ori de cate ori se vorbeste<br />
serios despre viitorul acestei natiuni, vine vorba despre<br />
Transilvania. Vrem sa intram in Uniunea Europeana pentru ca<br />
aceasta este singura cale prin care romanii, toti romanii, pot<br />
avea parte de o viata normala. De hrana buna, case bune, scoli<br />
bune, spitale bune, venituri bune. De aceea vin astazi aici si va<br />
spun : viitorul Romaniei depinde de votul dumneavoastra.<br />
Vrem sa mergem inainte spre Uniunea Europeana ? Vrem<br />
sa ne bucuram de roadele muncii noastre din ultimii patru ani?<br />
Vrem sa intram demni in Europa?<br />
(20 noiembrie 2004)<br />
Atunci dati-ne increderea voastra!<br />
Dati-ne votul dumneavoastra si va promit ca n-o sa va<br />
dezamagim! 1918 si prezentul se leaga printr-o conjunctura<br />
comuna. Si atunci, ca si acum s-a rezolvat o nedreptate istorica.<br />
Atunci, romanii erau tinuti departe unii de ceilalti, iar<br />
Unirea i-a adus impreuna. Acum, romanii vin dupa ani in care<br />
au fost tinuti deoparte de ceilalti europeni, iar integrarea ii va<br />
aduce impreuna. La fel ca in 1918, astazi avem o sansa imensa.<br />
Acum, aceasta sansa e aceea de a deveni o tara europeana<br />
dezvoltata. Sa nu o irosim, pentru ca s-ar putea sa nu mai<br />
avem alta. Putem reusi doar daca vom fi seriosi si daca vom<br />
mentine stabilitatea si linistea in tara. Am auzit ca si pe aici,<br />
in ultima vreme, s-au plimbat o multime de iepurasi imbracati<br />
in portocaliu. Mici, da` rai. Vreau sa va spun un singur lucru :<br />
paziti-va portofelele si gradinile cand ii vedeti. Ei vor sa puna<br />
mana pe putere, folosindu-se de minciuna, vor sa aduca din<br />
nou dezastrul si anarhia in tara. Eu, Adrian Nastase, candidez<br />
la Presedintia Romaniei pentru ca pot conduce tara pe drumul<br />
spre bunastare, asa cum am facut-o si ca prim ministru. Eu<br />
vreau autostrazi in Romania! Eu vreau ca romanii sa traiasca<br />
mai bine! Vreau ca tinerii sa aiba o sansa alaturi de parintii lor,<br />
aici in Romania! Eu vreau ca saracia sa scada, vreau ca in cele<br />
400 de sali de sport pe care le-am construit, copiii nostri sa<br />
creasca mandri! Vreau ca in fiecare dimineata copiii din<br />
Romania sa aiba cel putin un corn si un pahar cu lapte! Iar<br />
toate acestea, eu, Adrian Nastase, impreuna cu echipa mea,<br />
LE-AM FACUT!<br />
Sunt, insa, multe lucruri pe care nu le-am realizat! Va trebui<br />
sa muncim si mai mult si mai bine, in anii care urmeaza.<br />
Churchill le promitea englezilor ca va castiga razboiul, dar ca<br />
va fi nevoie de lacrimi, sudoare si sange. Eu vin si va spun ca<br />
vom ajunge acolo unde visam doar cu sacrificii, sudoare si<br />
munca! Pentru a spune toate aceste lucruri, nu e loc mai<br />
potrivit decat Ardealul. Aici exista un adevarat cult pentru<br />
lucrul bine facut, pentru lucrul facut fara amanare si fara vorba<br />
multa.<br />
Aici exista un adevarat cult al legii si al ordinii, al seriozitatii,<br />
al solidaritatii si al proprietatii. Iar acestea sunt valorile<br />
fundamentale pe care trebuie sa le avem in vedere mereu!<br />
Stiu ca ardelenilor nu le plac oamenii care fac scandal in<br />
loc sa faca treaba. Nu le plac oamenii care inlocuiesc faptele<br />
cu vorbele. Stiu la fel de bine ca multor ardeleni nu le place<br />
un anumit fel de politica facuta la Bucuresti.<br />
Stiu ca nu iubiti chiulangiii, demagogii, lenesii, pe cei care<br />
se plimba dupa ciolan prin multe partide, pe cei care mint ca<br />
sa fure un vot in plus dupa care, vor sa fure din averea tarii.<br />
Pot sa spun toate aceste lucruri pentru ca, de patru ani incoace,<br />
ma lupt pentru rezultate rapide, dupa zece ani in care lucrurile<br />
au batut pasul pe loc.<br />
Si pot veni in fata dvs cu fruntea sus pentru ca am obtinut<br />
asemenea rezultate! Nu le voi reaminti aici.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
Dar pentru o tara cu 22 de milioane de suflete, 4 ani de<br />
eforturi nu sunt suficienti pentru ca efectele sa se faca simtite<br />
in fiecare buzunar si in fiecare casa.<br />
De cate ori am indeplinit un obiectiv pentru Romania -<br />
cand am intrat in NATO, cand s-au eliminat vizele, cand am<br />
marit pensiile, m-am bucurat.<br />
Dar am stiut de fiecare data ca nu e suficient Aceasta a fost<br />
si a ramas marea mea mahnire. Si marea provocare la care<br />
vreau si stiu sa raspund! Iata de ce va cer votul, alaturi de<br />
Uniunea Nationala PSD+PUR. Nu doar ca sa continuam, ci<br />
mai ales ca sa acceleram! Avem anul acesta cea mai mare<br />
crestere economica din Europa – 8,1 la suta. Este rezultatul<br />
unor eforturi extraordinare, dar cel mai important lucru este:<br />
Romania a dovedit ca poate avea o economie performanta !<br />
Dati-ne votul dumneavoastra si noi va vom da Autostrada<br />
Transilvania. Dati-ne votul dumneavoastra si noi vom construi<br />
case pentru zeci de mii de tineri, alte sute de sali de sport,<br />
vom crea alte sute de mii de locuri de munca. Aici, la Alba<br />
Iulia, la optzeci si sase de ani de la Marea Unire, judecandune<br />
faptele, vreau sa va aduc la cunostinta, simplu si clar,<br />
proiectul meu pentru Romania si promisiunea mea de suflet<br />
fata de Ardeal. Voi veghea, inainte de toate, ca saracia sa iasa<br />
din tara si fiecare roman sa se aseze temeinic la casa lui.<br />
Cei tineri sa-si poata intemeia cum se cuvine o familie, cei<br />
plecati la munca in strainatate sa se poata intoarce acasa, cei<br />
care au muncit zeci de ani sa nu mai aiba grija zilei de maine.<br />
Voi fi un presedinte puternic si implicat, care va urmari felul<br />
in care fiecare institutie a statului isi indeplineste obligatiile!<br />
Nu voi accepta ca presedinte neglijente, amanari si scuze , asa<br />
cum nu le-am acceptat nici ca prim ministru! Voi fi presedin-<br />
Eveniment<br />
tele care va sti sa faca Romania respectata in lume, inconjurata<br />
de prietenii pe care si-i doreste si de care are nevoie!<br />
Voi folosi pentru tara noastra experienta pe care o am si<br />
relatiile pe care le-am construit de-a lungul anilor, pentru ca<br />
asa inteleg sa dau inapoi macar o parte din ceea ce mi-a dat<br />
Romania de-a lungul vietii! Voi fi presedintele faptelor si al<br />
rezultatelor concrete, al ritmurilor rapide de dezvoltare! Eu<br />
cred in destinul si forta acestei tari. Cred in mandria de a fi<br />
roman!<br />
Cred ca puteti si meritati mult mai mult decat vi s-a oferit!<br />
Voi face in asa fel incat, inclusiv prin exemplul personal,<br />
mojiciile, insultele, mitocania si vorbele goale sa iasa din viata<br />
noastra politica.<br />
A venit vremea ca Mitica, sau mai nou Traienica, sa dispara<br />
din politica romaneasca! Bucurestiul, capitala Romaniei,<br />
are nevoie de invatatura Ardealului si din acest punct de<br />
vedere! Bucurestiul are oameni dinamici si descurcareti.<br />
Dar nu poate fi capitala Romaniei fara invatatura moldovenilor,<br />
fara taria si spiritul de lupta al oltenilor, dar mai ales<br />
fara seriozitatea si dragostea de tara a ardelenilor. Pe 28 noiembrie,<br />
veti vota un presedinte care sa va reprezinte pe toti si<br />
care sa munceasca pentru toti.<br />
Un presedinte de care sa fiti mandri! Politica de la Bucuresti<br />
are nevoie de bun simt, de respect fata de oameni si fata<br />
de cuvantul dat!<br />
Cu toata increderea, va cer un singur lucru: in alegerile<br />
care vin, dati-mi posibilitatea sa devin, impreuna cu Mircea<br />
Geoana si echipa mea de guvernare, cel ce va impune intr-o<br />
Romanie europeana, seriozitate, corectitudine si eficienta!”.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 3
4<br />
Eveniment<br />
Adrian Nåstase, un pre¿edinte puternic pentru o Românie europeanå<br />
Aflat în vizitå în municipiul Ia¿i, mar¡i, 23 noiembrie, candidatul<br />
Uniunii Na¡ionale PSD+PUR la Pre¿edin¡ia României,<br />
Adrian Nåstase le-a promis ie¿enilor realizarea a trei mari<br />
proiecte strategice pentru Ia¿i: drumul rapid Ia¿i - Cluj, ¿oseaua<br />
de centurå a ora¿ului ¿i modernizarea aeroportului interna¡ional.<br />
"Existå trei proiecte care vor trebui urmårite cu maximå<br />
aten¡ie în perioada urmåtoare. Este vorba despre drumul<br />
rapid Ia¿i-Cluj, care va trebui sus¡inut ¿i pe care må angajez<br />
så-l sus¡inem. În al doilea rând, este vorba despre centura de<br />
ocolire a Ia¿ului, ea fiind absolut necesarå pentru a evita traficul<br />
din ora¿ al autocamioanelor ¿i al ma¿inilor grele în general.<br />
De asemenea, nu în ultimul rand, între aceste trei prioritå¡i,<br />
Aeroportul interna¡ional care necesitå lucråri de modernizare,<br />
lungimea pistei trebuind så fie aduså la dimensiunea care<br />
så permitå aterizarea unor avioane de mai mare capacitate", a<br />
precizat Adrian Nåstase.<br />
Vizita la Ia¿i a debutat diminea¡å la Societatea Comercialå<br />
IASITEX, unde înso¡it de Mircea Geoanå, Gabriel Oprea, Ion<br />
Solcanu ¿i Gheorghe Nichita, Adrian Nåstase a vizitat fiecare<br />
sec¡ie ¿i a discutat cu salaria¡ii fabricii: "Grija fa¡å de tinerele<br />
familii, fa¡å de tinerele mame, s-a numårat ¿i se numårå printre<br />
prioritå¡ile Guvernului. Aloca¡ia acordatå tinerelor mame,<br />
locuin¡ele pentru tineri, iar, in viitor, facilitå¡i însemnate pentru<br />
patronii care vor angaja absolven¡i ai institu¡iilor de învå¡åmânt<br />
sunt doar câteva dintre måsurile pe care le-am pregåtit.<br />
Credem cå scutirea de la plata contribu¡iei sociale pentru<br />
tinerii absolven¡i, reprezentând peste 50% din salariu, este<br />
un factor important care va conduce la o scådere însemnatå a<br />
somajului pe acest segment al popula¡iei", a declarat Adrian<br />
Nåstase în fa¡a salariatelor IASITEX Ia¿i.<br />
La rândul såu, Mircea Geoanå care a afirmat cå va discuta<br />
cu conducerea societå¡ii posibilitatea majorårii salariilor.<br />
Fiind de fa¡å, patronul IASITEX, ªtefan Vuza a confirmat<br />
cre¿terea salarialå în cadrul firmei sale, specificând cå au fost<br />
încheiate negocierile privind noul contract de muncå pe 2005,<br />
care include ¿i majoråri salariale.<br />
Dupå IASITEX, cea de-a doua societate ie¿eanå vizitatå de<br />
Adrian Nåstase ¿i Mircea Geoanå a fost cunoscuta fabricå producåtoare<br />
de medicamente, "Antibiotice" SA Ia¿i. "Må bucur<br />
cå ceea ce am stabilit în 2001, împreunå cu administra¡ia societå¡ii,<br />
s-a pus în practicå. Rezultatele economice ale societå¡ii<br />
vorbesc de la sine despre faptul cå strategia stabilitå atunci a<br />
fost cea corectå. Acum,"Antibiotice" este o firmå care poate<br />
controla pre¡urile la medicamente, contribuie decisiv la stocul<br />
strategic na¡ional de medicamente, iar, în acela¿i timp, salaria¡ii<br />
au condi¡ii de muncå excelente ¿i o salarizare pe måsurå.<br />
Un salariu mediu de 12 milioane este foarte bun, înså, zic<br />
eu, este loc ¿i de mai bine. Nu trebuie uitate nici consecin¡ele<br />
ce vor apårea dupå aderarea României la Uniunea Europeanå.<br />
Aici investi¡iile trebuiesc continuate ¿i vå asigur de tot sprijinul<br />
guvernamental de care ve¡i avea nevoie pentru a duce la<br />
bun sfâr¿it politica ¿i strategiile de dezvoltare", a subliniat<br />
Adrian Nåstase.<br />
Dupå sus¡inerea unei conferin¡e de preså la sediul organiza¡iei<br />
jude¡ene Ia¿i a Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>, Adrian Nåstase,<br />
înso¡it de Mircea Geoanå, Gabriel Oprea, Ion Solcanu,<br />
Gheorghe Nichita, s-a deplasat la Catedrala Mitropolitanå<br />
Ia¿i, unde s-a închinat la moa¿tele Sfintei Cuvioase Parascheva,<br />
ocrotitoarea întregii Moldovei. Momentul culminat al vizitei<br />
de mar¡i l-a reprezentat întâlnirea cu peste 10.000 de ie-<br />
¿eni aduna¡i în Pia¡a Palatului, mai exact o mare de tineri ¿i<br />
vârstnici, îmbråca¡i în albastru, cu însemnele Uniunii Na-<br />
¡ionale PSD+PUR, purtând steagurile albastre ale Uniunii.<br />
Adrian Nåstase ¿i Mircea Geoanå, împreunå cu so¡iile, au<br />
dansat alåturi de forma¡iile Voltaj ¿i Direc¡ia 5. În aplauzele<br />
auditoriului, pre¿edintele PSD Ia¿i, Ion Solcanu, i-a prezentat<br />
pe Adrian Nåstase ¿i pe Mircea Geoanå: "Adrian Nåstase ¿i<br />
Mircea Geoanå sunt garan¡ia unui viitor european al României.<br />
Dragi ie¿eni, nu trebuie så låsåm ca un om care este împotriva<br />
construirii Catedralei Neamului ¿i care spune cå 20 la<br />
sutå dintre români sunt homosexuali så fie pre¿edinte. Este<br />
vorba de Båsescu. Merge¡i la vot pe data de 28 noiembrie,<br />
vota¡i Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR ¿i Adrian Nåstase pre-<br />
¿edinte. Så votåm pentru un guvern în care prim ministru så<br />
fie Mircea Geoanå."<br />
În aceea¿i notå, Mircea Geoanå, premierul desemnat al<br />
Uniunii Na¡ionale PSD+PUR a declarat cå "a venit clipa ca<br />
Ia¿ul så se mândreascå nu numai cu cultura sa formidabilå, nu<br />
numai cu contribu¡ia sa la istoria na¡ionalå, nu numai cu monumente<br />
frumoase, ci cu oamenii såi frumo¿i ¿i inteligen¡i. A<br />
venit clipa ca Ia¿ul så se bucure de o via¡å mai bunå."<br />
Mitingul a fost încheiat de Adrian Nåstase care a spus în<br />
final: "Vom face multe lucruri bune împreunå. Voi fi un pre-<br />
¿edinte puternic pentru o Românie europeanå. Vreau så câ¿tigåm<br />
împreunå cu Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR. Victorie!"<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
THE WASHINGTON<br />
TIMES<br />
Stânga româneascå<br />
conduce în sondaje<br />
THE WASHINGTON<br />
TIMES (SUA), 19 noiembrie<br />
2004 - (UPI) – Partidul <strong>Social</strong><br />
<strong>Democrat</strong>, fost comunist,<br />
din România de¡ine un modest<br />
avans în fa¡a coali¡iei<br />
partidelor de centru-dreapta<br />
din opozi¡ie, conform unui<br />
sondaj de opinie dat publicitå¡ii<br />
vineri. Studiul, realizat<br />
de agen¡ia Data Media, survine<br />
cu numai 10 zile înaintea<br />
alegerilor generale care<br />
vor avea loc în România. <strong>Social</strong>-democra¡ii<br />
sunt credita¡i<br />
cu un sprijin de 40% fa¡å de<br />
34% cât revine opozi¡iei.<br />
Sondajul a fost realizat pe un<br />
e¿antion reprezentativ de<br />
2.976 de adul¡i, între 4 ¿i 8<br />
noiembrie. Sondajul a måsurat<br />
totodatå preferin¡ele alegåtorilor<br />
la alegerile preziden¡iale,<br />
care vor avea loc simultan.<br />
Premierul Adrian<br />
Nåstase a ob¡inut un sprijin<br />
de 41%, iar primarul Bucure¿tiului<br />
s-a plasat pe locul<br />
doi, cu 32%. Candidatul na-<br />
¡ionalist Vadim Tudor a fost<br />
al treilea, cu 13%. România<br />
sperå så adere la UE în 2007<br />
sau 2008, alåturi de Bulgaria<br />
¿i posibil Croa¡ia.<br />
NÉPSZABADSÁG<br />
România se a¿teaptå<br />
anul acesta la un PIB<br />
de 8,1%<br />
NÉPSZABADSÁG (Ungaria),<br />
21 noiembrie 2004 –<br />
Potrivit ultimei aprecieri a<br />
primului ministru român,<br />
anul acesta PIB va cre¿te cu<br />
8,1%, ceea ce înseamnå<br />
depå¿irea aprecierii din<br />
octombrie care pronostica o<br />
cre¿tere de 7,6%. Adrian<br />
Nåstase a comunicat cå previziunea<br />
ascendentå se ba-<br />
Din presa interna¡ionalå<br />
zeazå pe rezultatele economiei<br />
române¿ti ob¡inute în<br />
primele nouå luni, iar acest<br />
fapt semnaleazå o extindere<br />
puternicå deopotrivå în industrie,<br />
agriculturå ¿i industria<br />
construc¡iilor. Dupå stagnarea<br />
din anii ‘90, este al cincilea<br />
an consecutiv când economia<br />
româneascå prezintå o<br />
cre¿tere. Anul trecut PIB a<br />
crescut cu 4,9%, iar pentru<br />
anul viitor pronosticul oficial<br />
al guvernului prevede 5,3%.<br />
AFP<br />
Alegeri române -<br />
domnul Nåstase ¿i PSD<br />
în frunte, potrivit<br />
unui sondaj<br />
AFP (Fran¡a), 22 noiembrie<br />
2004. Partidul <strong>Social</strong><br />
<strong>Democrat</strong> ¿i candidatul såu la<br />
pre¿edin¡ie, primul ministru<br />
în exerci¡iu, Adrian Nåstase,<br />
ar fi în fruntea alegerilor legislative<br />
¿i a primului tur al<br />
preziden¡ialelor, prevåzute<br />
pentru duminicå, în România,<br />
potrivit unui sondaj publicat<br />
luni. Pentru legislative,<br />
PSD ar strânge 41% din voturi,<br />
devansând alian¡a de<br />
opozi¡ie “Dreptate ¿i Adevår”,<br />
care ar ob¡ine 34%, iar<br />
partidul de extremå dreapta<br />
România Mare 12%. Pentru<br />
preziden¡iale, domnul Nåstase<br />
este creditat cu 42% din<br />
inten¡iile de vot, în fa¡a candidatului<br />
Alian¡ei DA, primarul<br />
Bucure¿tiului, Traian<br />
Båsescu (32%), ¿i a pre¿edintelui<br />
PRM, Corneliu Vadim<br />
Tudor (13%).<br />
Domnii Nåstase ¿i Båsescu,<br />
dupå toate aparen¡ele,<br />
ar urma så se înfrunte în turul<br />
doi al preziden¡ialelor, prevåzut<br />
pentru 12 decembrie.<br />
Aproximativ 30% din<br />
persoanele intervievate sunt<br />
indecise sau au declarat cå nu<br />
vor vota, potrivit acestui sondaj<br />
realizat de <strong>Institutul</strong><br />
CURS. “Aceste cifre nu re-<br />
prezintå o predic¡ie pentru rezultatele<br />
alegerilor, care depind<br />
de votul indeci¿ilor ¿i de<br />
rata de participare ¿i care ar<br />
putea fi influen¡ate de dezbaterile<br />
televizate programate<br />
în timpul ultimelor zile de<br />
campanie”, a ¡inut så precizeze<br />
<strong>Institutul</strong> într-un comunicat.<br />
Sondajul a fost efectuat<br />
între 12 ¿i 18 noiembrie pe<br />
un e¿antion reprezentativ de<br />
1.100 de persoane ¿i comportå<br />
o marjå de eroare de<br />
plus sau minus 3%.<br />
FINANCIAL TIMES<br />
DEUTSCHLAND<br />
Cre¿terea economicå<br />
a României atinge<br />
un nivel record<br />
Alegeri prezidentiale duminica.<br />
Germania partenerul<br />
economic <strong>nr</strong>. 2 Economia<br />
Germaniei investeste si profita<br />
de pe urma salariilor reduse.<br />
Articol de Astrid Maier<br />
In biroul lui Alexandru Blemovici,<br />
managerul lui INA-<br />
Schäffler din Brasov pe pereti<br />
stau agatate diplome<br />
peste diplome. Pe de alta<br />
parte productia in aceste hale<br />
noi de productie de Wälzlager<br />
(rulmenti si parti de automobile),<br />
nici macar nu a inceput.<br />
Cu toate aceastea, fabrica<br />
s-a impodobit cu o lozinca:<br />
“The most admired<br />
Company”. Holdingul familial<br />
INA-Schäffler aduce<br />
viitorul in Brasov, un oras<br />
aflat la 170 km. de Bucuresti.<br />
De la punerea temeliei in<br />
Junie 2003 si pana la inceperea<br />
productiei in cele trei hale<br />
in anul 2007, se vor investi in<br />
acest proiect 180 milioane<br />
Euro si loc de munca pentru<br />
3000 de angajati.<br />
Duminica vor avea loc in<br />
Romania alegeri prezidentiale<br />
si parlamentare. Premierul<br />
Nastase care deja de 4 ani<br />
pune in aplicare un set de reforme<br />
ambitioase menite sa<br />
integreze Romania in EU,<br />
candideaza pentru Presedintie.<br />
Cresterea economica este<br />
tema principala a campaniei<br />
sale.<br />
Halele brasovene lasa o<br />
prima impresie in acest sens.<br />
Pana acum s-a construit doar<br />
o hala de productie la INA-<br />
Schäffler cu 700 de angajati.<br />
Insa premisele pentru o cresterea<br />
ulterioara sunt prezente.<br />
“Eu am constiinta impacata”<br />
ne spune managerul Blenovici.<br />
“noi nu le luam colegilor<br />
germani locul de<br />
munca”. Halele noastre au<br />
luat fiinta prin cresterea<br />
cererii.<br />
Dar si un alt aspect este<br />
important. Un muncitor roman<br />
va castiga 240 % lunar,<br />
o zecime cat colegul sau german.<br />
Mult timp Romania era<br />
cotata la investorii straini<br />
drept o “NO-GO Land”. Coruptie,<br />
nesiguranta justitiara<br />
si o privatizare de forma, au<br />
dus Romania la marginea<br />
catastrofei. In 1997 a scazut<br />
BIP-ul cu 6 procente. Dar<br />
mai ales din recunoasterea<br />
importantei integrarii in EU<br />
s-au schimbat multe intre<br />
timp. Nastase a initiat reforme.<br />
Ultimul raport al EU a<br />
conferit Romaniei statutul de<br />
economie de piata functionala.<br />
Anul 2004 a fost un<br />
«boom year» pentru Romania.<br />
Comisia economica a<br />
EU a apreciat cresterea economica<br />
la 7,2% mai mult<br />
decat se astepta. Consumul<br />
privat a crescut cu 8%, cea<br />
mai mare crestere de 15 ani.<br />
Pe durata medie se preconizeaza<br />
o crestere economica<br />
de 5% anual ne spune Dirk<br />
Rütze Directorul Camerei<br />
Germane de comert din<br />
Bucuresti.<br />
Cu cele 22 de milioane<br />
Romania va fi dupa Polonia,<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 5
tara nou integrata in EU cu<br />
cea mai numeroasa populatie.<br />
Romania va deveni o<br />
data cu cresterea nivelului de<br />
trai si al castigului si o piata<br />
de desfacere tot mai interesanta<br />
ne-a spus Klaus Mangold<br />
presedintele Comitetului<br />
economic german pt.<br />
Europa de Est. Referitor la<br />
alegerile de duminica, sondajele<br />
arata o concurenta cap la<br />
cap intre ADA si PSD. Rütze<br />
este sigur: la ambele partide<br />
exista vointa categorica si<br />
ireversibila de continuare a<br />
reformelor si a integrarii.<br />
“Astazi, a continuat Mangold,<br />
exista in rindul investorilor<br />
o larga incredere fata de<br />
Romania”. Totalul investitiilor<br />
a fost in 2004 cu 20%<br />
mai mare decat in 2003 si a<br />
fost depasita suma de 2 miliarde<br />
Euro. Germania este,<br />
dupa Italia, partenerul economic<br />
<strong>nr</strong>. 2, iar volumul de<br />
schimburi dintre ambele tari<br />
depaseste 6 miliarde de Euro.<br />
Mita, coruptia si lipsa de<br />
transparenta sunt inca o problema.<br />
“Discutiile despre coruptie<br />
in Romania sunt exagerate”<br />
ne spune Rütze. Comisia<br />
EU vede treaba insa altfel<br />
si anume, coruptia este impedimentul<br />
<strong>nr</strong>. 1 in integrarea<br />
Romaniei in 2007. Rütze ne<br />
confirma ca Romania are un<br />
mare potential de ingineri<br />
bine pregatiti.<br />
“Este previzibil, ne spune<br />
el, ca in domeniul prelucrarii<br />
metalelor si a constructiilor<br />
de masini, intreprinzatorii<br />
germani vor veni in mod sporit<br />
cu liniile lor de productie<br />
spre Romania. Romania este<br />
in Europa de est locul ideal”<br />
ne confirma si Jürgen Geißlinger<br />
seful INA. Mangold ii<br />
da dreptate: “Romania se<br />
dezvolta tot mai mult intr-o<br />
placa turnanta pentru toata<br />
regiunea Europei de SE. Ar fi<br />
o lipsa de clarviziune pentru<br />
un intreprinzator sa nu se ori-<br />
6<br />
Din presa interna¡ionalå<br />
enteze catre Romania”.<br />
Concernul RENAULT a<br />
facut-o deja. Din Septembrie<br />
decurge productia la Dacia<br />
Logan, un automobil de 5000<br />
Euro, care va invada piata<br />
est-europeana, dar cerinta<br />
este atat de mare incat va fi<br />
exportat si in Europa de Vest.<br />
Cancelaria primului ministru<br />
Adrian Nastase Departamentul<br />
pentru Analiza Institutionala<br />
si <strong>Social</strong>a Tel./<br />
Fax: 311.36.37. Frankfurt<br />
Allgemeine Zeitung, luni,<br />
22.11.04 Investitorii straini<br />
prind noua incredere. Inaintea<br />
intrarii in EU 2007: Romanii<br />
trec in fine la reforme<br />
de Carola Kaps. A durat o<br />
vesnicie, insa in fine Romania<br />
s-a trezit. Tara este aidoma<br />
unui mare santier, care<br />
conform unui contract-afilierea<br />
la EU 2007- trebuie sa<br />
fie terminat. Pretutindeni s-a<br />
trecut la treaba cu patos,<br />
reformele sunt in timp record<br />
duse la indeplinire. Tot mai<br />
multi investori straini sunt<br />
convinsi ca noul curs spre<br />
reforme este ireversibil si ca<br />
asteptata integrare EU a crescut<br />
atractivitatea pentru Romania<br />
a investorilor. Bucuresti,<br />
21 noiembrie. Inca ultima<br />
bariera inaintea integrarii<br />
EU n-a fost ridicata. Cancelarul<br />
Schröder si Günter Verheugen<br />
au reconfirmat data<br />
integrarii, insa Consiliul EU<br />
va hotari daca sa dea unda<br />
verde integrarii Romaniei si<br />
Bulgariei la 17 decembrie in<br />
Bruxelles. Pentru a nu rata<br />
ocazia, Romania trebuie sa<br />
duca la indeplinire inca cele<br />
doua clauze restante: Justitia<br />
si libera concurenta, precum<br />
si ocrotirea mediului. Altfel<br />
plesneste acest vis de-a intra<br />
in EU deodata cu Bulgaria.<br />
In caz contrar, Romania ar<br />
intra in o noua discutie abia<br />
in primavara 2005, prea tarziu<br />
pentru a mai fi integrata<br />
in 2007. Comisarul roman<br />
ptr. integrare V. Puscas este<br />
optimist:” Noi avem totul sub<br />
control” cauta sa ne linisteasca<br />
politicianul de Cluj. Din<br />
partea romaneasca s-a facut<br />
tot ce era necesar. Nu doar<br />
guvernul, dar si populatia a<br />
luat foarte in serios criticile<br />
venite de la Bruxelles si in<br />
ultimele 12 luni au fortat<br />
cursul reformelor si a schimbarilor<br />
institutionale, asa ca<br />
am reajuns din urma toate<br />
intarzierile de pana acum.<br />
“Deoarece am recunoscut ca<br />
reformele sunt pentru noi si<br />
nu de dragul EU, ne luam<br />
angajamentul ca si pe viitorii<br />
ani sa ducem cu elan la capat<br />
cursul de reforme. Romania a<br />
facut eforturi imense in ultimul<br />
timp de aliniere a legislatiei<br />
sale cu a celei EU, de<br />
aceea va fi tara noastra in<br />
clipa integrarii mai avansata<br />
in cursul de reforme decat au<br />
fost tarile din primul val, la<br />
timpul integrarii lor”, adauga<br />
Puscas. Pentru o tara a carei<br />
economie de piata a fost categorista<br />
ca atare doar cu cateva<br />
saptamani in urma, aceste<br />
declaratii ale domnului<br />
Puscas par putin cam exagerate.<br />
Totusi nimeni de buna<br />
credinta nu poate pune la indoiala<br />
hotarirea si elanul cu<br />
care actuala guvernare a trecut<br />
la ducerea la capat a reformelor,<br />
si de promovare a<br />
tuturor elementelor birocratice<br />
ce stateau in calea unei<br />
libere dezvoltari spre economia<br />
de piata si privatizare.<br />
Ca un ultim si recent succes<br />
apare pana si demascarea publica<br />
de ultima ora cu problema<br />
coruptiei pana la nivel<br />
inalt care a dus pana la aparitia<br />
primelor victime de epurare<br />
chiar din mijlocul guvernului.<br />
De la aceasta premisa<br />
porneste pana si Banca pentru<br />
Est Europa din Londra in<br />
ultimul sau raport in care se<br />
specifica seriosul salt inainte<br />
al Romaniei si Bulgariei. La<br />
aceasta dezvoltare pozitiva in<br />
Romania, nu vor schimba<br />
nimic nici imediatele alegeri<br />
prezidentiale si parlamentare<br />
ce vor avea loc duminica<br />
aceasta. Asta deoarece toate<br />
partidele politice marcanate<br />
au drept tel, integrarea in EU.<br />
Si de altfel, faptul vizibilei<br />
integrari lasa foarte putine<br />
sanse deviationiste oricare va<br />
fi invingatorul. De asemenea,<br />
decizia Bancii Nationale in<br />
prezilele alegerii de-a liberaliza<br />
cursul leului actioneaza<br />
ca presiune asupra guvernantilor<br />
de-a continua cursul reformelor<br />
si a stabiliza macroeconomia,<br />
ceea ce indirect va<br />
stopa lipsa de disciplina fiscala.<br />
Astfel se pun jaloanele<br />
unei noi orientari. “Investorii<br />
nu au de ce se teme, continuitatea<br />
acestei politici va fi<br />
asigurata si aceasta politica<br />
poate fi considerata drept<br />
demna de incredere” ne asigura<br />
primulaministru Adrian<br />
Nastase. Ultimele investitii<br />
externe ce cresc cu vigoare si<br />
care vor depasi cifra magica<br />
de 2 miliarde Euro in acest an<br />
sunt dovada elocventa ca Romania<br />
se afla pe drumul cel<br />
bun si prostul sau renume<br />
aproape traditional in Occident<br />
pare sa fie inlaturat, ba<br />
mai mult, Romania ambitioneaza<br />
chiar sa devina un loc<br />
extrem de atractiv cu un potential<br />
de deschidere catre<br />
lumea larga. Faptul ca respectatul<br />
concern Renault in<br />
sucursala sa romana Dacia<br />
planifica constructia unei<br />
masini ieftine pentru pietele<br />
din Europa, Asia si Sud<br />
America dovedeste cresterea<br />
increderii investorilor straini<br />
pe aceste meleaguri. De asemenea,<br />
cooperarea cu concernul<br />
petrolier austriac<br />
OMV vorbeste in acest sens,<br />
la fel si cooperarea concernului<br />
german EON cu partea<br />
romana. In mod constant, tot<br />
mai multi intreprinzatori de<br />
rang mediu se intereseaza<br />
pentru Romania. Ei sunt<br />
atrasi nu doar de salariile<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
mici, de costurile de asemena<br />
scazute si imensitatea pietei,<br />
dar si de buna calificare profesionala<br />
a romanilor. Intre<br />
timp a devenit cunoscut fapul<br />
ca guvernul roman are o permanenta<br />
atentie si intelegere<br />
pentru problemele investorilor,<br />
dar si pentru dezvoltarea<br />
infrastructurii unde universitati<br />
excelente acorda o<br />
calificare inalta viitorilor colaboratori<br />
interni. De amintit<br />
ca Romania nu mai este doar<br />
o Nähstube (peiorativ pentru<br />
o croitorie de mahala) unde<br />
sa se execute exact fara conceptie<br />
un model elaborat in<br />
Occident, ci incepe sa devina<br />
un partener egal al firmelor<br />
noastre de conceptie. Tot mai<br />
des apar companii precum<br />
Din presa interna¡ionalå<br />
INA-Schaeffler, Siemens<br />
VDO etc., firme care pentru<br />
produsele lor de inalta finete<br />
folosesc ingineri sau programatori<br />
romani de inalta calificare.<br />
Siemens VDO de<br />
pilda are in staff-ul sau din<br />
anul 2000 deja circa 800 de<br />
Programatori Software pentru<br />
electronica de automobile,<br />
in Timisoara si isi face<br />
planuri de o extindere masiva<br />
in acest sens pe baza bunelor<br />
rezultate obtinute pana acum<br />
cu romanii. “Combinatia urmatoarelor<br />
conditii : costuri<br />
reduse, pregatire profesionala<br />
excelenta, conlucrari universitare<br />
si infrastructura satisfacatoare,<br />
sunt de nebatut”<br />
spune Jörg Winterhagen purtatorul<br />
de cuvant al Siemens<br />
VDO. De asemenea, la INA<br />
Schaeffler - Brasov unde<br />
1000 de angajati produc rulmenti<br />
de inalta calitate se fac<br />
planuri de extindere. De asemenea<br />
fabrica de “Wälzlager”<br />
FAG Kugelfischer<br />
planifica o deschidere spre<br />
Romania. Filialele romanesti<br />
ale firmelor germane producatoare<br />
de parti de automobile<br />
au deja peste 40.000 angajati.<br />
Si, in general, comertul<br />
bilateral romano-german<br />
se cifreaza deja la 6 milliarde<br />
Euro in ultimul an si ca<br />
investor cu 1 milliard Euro,<br />
partenerul german ocupa<br />
locul 1. Fireste asta nu este<br />
suficient guvernului roman<br />
care a declarat ca doreste<br />
Germania ca motor si exem-<br />
plu de dezvoltare a economiei<br />
romanesti. Mai ales<br />
investorii de rang mediu sunt<br />
doriti in tara. Exista insa si<br />
critici. Romania are ingineri<br />
suficienti, insa muncitorii calificati<br />
sunt rari. De asemenea<br />
in Justitie si Administratie<br />
se necesita inca schimbari<br />
si reforme. Codul Muncii<br />
emis in 2003 trece drept<br />
inflexibil si antiinvestitional.<br />
Santiere neterminate sunt cu<br />
nemiluita ne spune Radu Merica<br />
directorul general al lui<br />
Tiriac Holdings. In fiecare zi<br />
e putintel mai bine se bucura<br />
managerul Radu Merica crescut<br />
si educat in Germania. Incurajator<br />
si faptul ca romanii<br />
in gandirea lor au devenit<br />
substantial mai europeni.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 7
8<br />
Declara¡ii, mesaje, discursuri<br />
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase<br />
cu prilejul vizitårii Târgului de Carte<br />
In primul rând, doresc så-mi exprim sentimentul de<br />
bucurie reînnoitå prilejuitå de gestul atingerii unei cår¡i noi, de<br />
mirosul de carte. Må simt extrem de bine, extrem de acaså,<br />
aici, în pavilionul acesta, la Târgul de Carte ¿i mi-ar fi fåcut<br />
plåcere så stau mai mult aici dacå noi, cei care suntem în partidele<br />
politice, n-am fi fost ocupa¡i cu lupta pentru reu¿itå la<br />
alegeri.<br />
Întrebare: - Cum vi se pare oferta în cadrul acestui<br />
Târg? Dumneavoastrå a¡i lansat aståzi o carte. Ce ne<br />
pute¡i spune despre cartea pe care a¡i lansat-o aståzi?<br />
Dl. Adrian Nåstase: - Cartea pe care am lansat-o aståzi<br />
este o carte despre experien¡a mea în politicå ¿i despre experien¡a<br />
mea de via¡å, atât cât am dobândit pânå acum, ¿i cât de<br />
relevantå poate fi ea pentru al¡ii. Este o carte despre întâlnirile<br />
mele cu oameni politici, cu oameni simpli, o întâlnire cu literatura<br />
¿i cultura cårora le datorez, pânå la urmå, formarea mea.<br />
În acela¿i timp, este ¿i o carte despre pårin¡i ¿i despre prieteni,<br />
despre copii, o carte despre mine, o carte despre Karl Marx ¿i<br />
despre Coca-Cola, despre valorile de dinainte de 1989, precum<br />
¿i despre universul mult prea mercantil al vie¡ii de aståzi,<br />
al unui capitalism care, adeseori, înseamnå mai curând simboluri<br />
transna¡ionale, de consumerism gen Coca-Cola. Oferta<br />
de carte este imenså. Numårul de titluri a crescut enorm, chiar<br />
dacå tirajele au scåzut, dar este o ofertå extrem de diversificatå,<br />
o ofertå care, în mod evident, satisface cele mai multe<br />
dintre op¡iunile ¿i preferin¡ele cititorilor.<br />
Întrebare: - Am våzut cå sunte¡i înso¡it de fiul cel mic<br />
¿i må întrebam dacå el a reu¿it så citeascå vreo parte din<br />
cartea dumneavoastrå, dacå i-a¡i sugerat...<br />
Dl. Adrian Nåstase: - Am vorbit cu el de multe ori despre<br />
cartea aceasta ¿i, uneori, a asistat la î<strong>nr</strong>egistrarea discu¡iilor<br />
mele cu Alin Teodorescu. Câteodatå må oprea ¿i må întreba<br />
câte ceva despre unele lucruri care le povesteam despre ceea<br />
ce a fost via¡a mea înainte de 1989 ¿i, în orice caz, înainte så<br />
se nascå el, pentru cå aici este într-un fel ¿i simbolul acestor<br />
(20 noiembrie 2004)<br />
schimbåri: unul dintre båie¡ii no¿tri este nåscut înainte de<br />
Revolu¡ie, celålalt dupå Revolu¡ie. Probabil cå înnoirea,<br />
schimbårile inevitabile vor veni odatå cu aceste noi genera¡ii,<br />
în special cu cei care s-au nåscut dupå Revolu¡ie, care nu vor<br />
mai fi întreba¡i niciodatå ce au fåcut în ultimii 5 ani. Aståzi am<br />
cumpårat câteva cår¡i, câteva mici enciclopedii pentru båiatul<br />
cel mic ¿i am cumpårat o carte, o antologie Gelu Naum, pe<br />
care eu l-am iubit foarte tare ¿i pe care îl pre¡uiesc foarte mult<br />
pentru ceea ce a scris, pentru rafinamentul lui ¿i gustul pentru<br />
avangardå.<br />
Întrebare: - Se apropie actualul târg cu ceea ce se face<br />
în stråinåtate în acest domeniu?<br />
Dl. Adrian Nåstase: - În mod categoric. Am fost la multe<br />
târguri de carte în stråinåtate ¿i Târgul Gaudeamus este absolut<br />
compatibil cu ceea ce se întâmplå în stråinåtate. Mi se pare<br />
cå Târgul de Carte a crescut foarte mult, de la înghesuiala ¿i<br />
spa¡iul foarte strâns de la Pia¡a Universitå¡ii pânå la acest spa-<br />
¡iu, mult mai generos, iar aceastå înso¡ire cu inelul de preså,<br />
cu oferta de ziar mi se pare, de asemenea, o idee foarte bunå.<br />
Întrebare: - Spunea¡i cå România va î<strong>nr</strong>egistra în acest<br />
moment o cre¿tere economicå de 8,1 la sutå. Este vorba,<br />
cumva, de rezultatul din agriculturå?<br />
Dl. Adrian Nåstase: - Da. Este un lucru absolut extraordinar,<br />
nu-mi vine så cred. A¿tept så våd dacå acestea vor fi<br />
rezultatele finale, dar am pornit anul acesta cu a¿teptåri de<br />
cre¿tere economicå de 5 la sutå, pe urmå am ajuns la 6 la sutå<br />
¿i apoi 7 la sutå. Vorbeam såptåmânile anterioare de o cre¿tere<br />
de 7,6 la sutå, iar ieri mi s-au transmis evaluårile pe primele 9<br />
luni ¿i cu previziuni pentru întregul an. Cre¿terea economicå<br />
va fi de 8,1 %. Este absolut incredibil, sigur, este vorba de<br />
contribu¡ia agriculturii, dar este vorba, în mare måsurå, ¿i de o<br />
cre¿tere fantasticå în zona construc¡iilor - aproape 10%, în<br />
zona industriei, 6%, deci este vorba, practic, de rezultate<br />
foarte bune în toatå gama de activitå¡i primare, secundare ¿i<br />
ter¡iare.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
Întrebare: - Ce pårere ave¡i despre presa noastrå?<br />
Dl. Adrian Nåstase: - Presa, în România, la fel ca în toate<br />
celelalte ¡åri, are un rol de control ¿i de monitorizare, un rol<br />
constructiv, cel mai adesea. Uneori, poate så exprime un anu-<br />
Declara¡ii, mesaje, discursuri<br />
mit tip de partizanat, în func¡ie de op¡iunile ziari¿tilor. Cred,<br />
înså, cå, o datå cu timpul, aceste lucruri se corecteazå a¿a cum<br />
se corecteazå ¿i doctrinele partidelor ¿i programele de guvernare.<br />
Convergen¡a înseamnå nu numai în¡elepciune ci ¿i nivel<br />
de dialog. Mul¡umesc.<br />
Alocu¡iunea primului ministru, domnul Adrian Nåstase,<br />
la inaugurarea Muzeului Costumelor Populare din România<br />
Doamnelor ¿i domnilor,<br />
Stimate doamnå Margheri¡a Constantinescu Rogojanu,<br />
Domnule ministru,<br />
Doamnå Florescu,<br />
Domnilor ambasadori,<br />
Dragi prieteni.<br />
Sunt fericit så particip la deschiderea acestui noi muzeu.<br />
Discutåm foarte mult despre viitor, ne aruncåm într-o lume<br />
virtualå unde încercåm så construim ceva, uitând cå putem så<br />
construim în prezent ¿i cå putem så låsåm pentru cei care vor<br />
veni semnele trecerii noastre prin lume. Sunt atâtea lucruri extraordinare<br />
care exprimå identitatea româneascå, atâtea lucruri<br />
extraordinare care înseamnå tradi¡ie ¿i participarea noastrå la<br />
diversitatea europeanå, dacå vom ¿ti, în primul rând noi în¿ine,<br />
så le pre¡uim! Acest muzeu este doar una dintre expresiile<br />
profunde ale respectului nostru pentru ceea ce are valoros,<br />
ceea ce are pre¡ios na¡iunea românå.<br />
Când se vor mai face vreodatå, dacå se vor mai face astfel<br />
de costume? Cine va mai avea timp, între 2 talk show-uri ¿i o<br />
emisiune „Iartå-må” sau ceva de genul telenovelelor, så se<br />
aplece ore întregi asupra råzboiului de ¡esut, sau pentru a face<br />
aceastå muncå migåloaså de ¡esåturå cu fir de argint. Pårerea<br />
mea de råu ar fi fost så fi låsat så treacå pe lângå noi o ¿anså<br />
unicå. Pentru cå rolul Guvernului nu este neapårat de a face el<br />
anumite lucruri, ci, în primul rând, de a permite ca al¡ii så<br />
punå în valoare munca lor. Avem bucuria så expunem aici o<br />
colec¡ie extraordinarå a doamnei Rogojan; ªtiam câte ceva<br />
despre aceastå colec¡ie de ani de zile, ne-am mai întâlnit ¿i<br />
anul trecut, când s-a fåcut o dona¡ie, de asemeni superbå, pentru<br />
Camera Deputa¡ilor, ne-am întâlnit ¿i la Guvern, atunci<br />
când ambasadele noastre au beneficiat de un numår de astfel<br />
de costume tocmai pentru a aråta celor cu care ne întâlnim în<br />
alte ¡åri, cât de importantå este tradi¡ia ¿i cultura româneascå.<br />
ªi atunci, m-am gândit la acest muzeu, ¿i vreau så-i mul-<br />
¡umesc în mod deosebit domnului Petre Badea, colegilor såi,<br />
pentru felul extraordinar de rapid în care au reu¿it så finalizeze<br />
lucrårile aici. Vreau så le mul¡umesc, în mod deosebit, ¿i celor<br />
care s-au ocupat de organizarea propriu-ziså a acestui muzeu.<br />
Sunt foarte bucuros cå am reu¿it så scoatem aceste costume<br />
din låzile unde, inevitabil, urmau så stea riscând ca, în timp,<br />
ele så se risipeascå, så se degradeze, fårå o atentå pre¡uire ¿i<br />
îngrijire din partea muzeografilor. Am realizat aceste lucruri<br />
împreunå cu doamna Florescu, cåreia îi mul¡umesc, încå o<br />
datå, cu domnul ministru Råzvan Theodorescu, unul dintre cei<br />
mai dinamici mini¿tri ¿i un om cåruia nu i-au trebuit mai mult<br />
(24 noiembrie 2004)<br />
de 2 fraze, dupå prima propozi¡ie, pentru stabili complicitå¡i în<br />
acest plan al construirii de muzee. Sunt încå multe lucruri de<br />
fåcut, dintre care vå dau un singur exemplu: în România existå,<br />
în momentul de fa¡å, zeci de mii de icoane care se degradeazå<br />
în spa¡ii, din nefericire, nepotrivite pentru påstrarea lor,<br />
multe având nevoie de restaurare. Ini¡ial am dorit så facem<br />
aici, în acest spa¡iu, un muzeu al icoanelor române¿ti, dar era<br />
nevoie de activitå¡i de pregåtire mult mai îndelungate datoritå<br />
ac¡iunilor de restaurare, efortul principal, ele fiind în proprietatea<br />
Bisericii cel mai adesea, dar urmând så fie restaurate ¿i<br />
expuse un timp, dupå care, reintroduse în circuitul muzeal în<br />
diferite locuri în ¡arå. Proiectul acesta råmâne de rezolvat în<br />
viitor. Un alt proiect este cel al unei pinacoteci a Bucure¿tilor<br />
¿i spa¡iul existå, este vizavi: deja este vorba de 2 etaje care nu<br />
sunt finalizate, precum ¿i de lucråri care, în momentul de fa¡å,<br />
stau în spa¡ii de depozitare, nu întotdeauna foarte potrivite;<br />
deci s-ar putea dezvolta acest muzeu de care Bucure¿tiul are<br />
nevoie. Pot så vå dau multe alte exemple; såptåmâna viitoare<br />
vom deschide la Posada un muzeu cinegetic, de fapt îl vom<br />
relansa într-o formulå nouå mult schimbatå, iar toate aceste<br />
lucruri sunt, într-un fel, o parte a unui exerci¡iu de guvernare<br />
care a încercat, pe de o parte, så revigoreze economia ¿i, pe<br />
aceastå bazå, så suplineascå unele lipsuri în domeniul activitå¡ilor<br />
culturale ¿i, mai ales, så nu piardå momentele în care<br />
aceste proiecte ar fi putut så fie realizate. Uneori trecem peste<br />
momentele deosebite, le pierdem, a¿a cum s-a întâmplat, la un<br />
moment, dat cu Brâncu¿i, cu Brauner ¿i multe alte exemple,<br />
contemporanii ne¿tiind så gåseascå momentul de întâlnire fast<br />
cu cei care puteau, în timp, så însemne mai mult pentru prezen¡a<br />
lor atât în sufletele românilor, dar ¿i în con¿tiin¡a europeanå.<br />
De aceea, acest muzeu reprezintå un mesaj pentru viitor,<br />
un mesaj pentru colec¡ionari, ace¿tia fiind oameni care au pus<br />
suflet pentru a strânge anumite lucruri, lucruri pe care nu le<br />
pre¡uiesc în bani. Pre¡ul lor constå în eforturile ¿i pasiunea de<br />
a pune împreunå piese care, poate, nu întotdeauna au aceea¿i<br />
valoare în sine, importantå fiind, înså, valoarea pasiunii ¿i a<br />
consumului de timp sau de efort.<br />
De aceea, încå o datå, fac un apel la colec¡ionarii din România,<br />
la cei care pot så ajute la aceastå consolidare a identitå¡ii<br />
culturale române¿ti, prin includerea lor în spa¡iul muzeal<br />
deschis tuturor românilor. Acest loc va deveni, sunt convins,<br />
nu neapårat un loc de pelerinaj, aceasta fiind o formulå exageratå,<br />
dar cei care vor veni så viziteze aceastå clådire, ¿i sunt<br />
din ce în ce mai mul¡i, vor vedea, inevitabil, cå România se<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 9
manifestå nu doar prin opere gigantice din marmurå, ci, mai<br />
ales, prin aceastå subtilå combina¡ie de culori ¿i de neasemuitå<br />
frumuse¡e a lucrului de mânå.<br />
De aceea, încå o datå, vreau så mul¡umesc doamnei Margheri¡a<br />
Rogojanu pentru generozitatea sa, sperând så se bucure<br />
a¿a cum må bucur ¿i eu pentru cå, separându-se de aceste<br />
10<br />
Declara¡ii, mesaje, discursuri<br />
lucråri, de fapt, dânsa câ¿tigå sufletele a 22 de milioane de<br />
români. Este un schimb avantajos ¿i cred cå pentru câteva sute<br />
de astfel de costume minunate ob¡ine, în schimb, ceea ce i se<br />
cuvine: respectul ¿i dragostea noastrå. Vå mul¡umesc tuturor<br />
¿i vå invit så continuåm.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
Ac¡iunile electorale ale domnului Mircea Geoanå,<br />
desemnat de Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR la func¡ia de prim-ministru<br />
Mircea Geoanå, premierul desemnat al Uniunii PSD+<br />
PUR, a vizitat joi, 18 noiembrie, ora¿ul Sibiu, unde a fost întâmpinat<br />
de localnici cu mult interes. Principalul obiectiv al<br />
deplasårii l-a constituit întâlnirea cu oamenii de culturå ai<br />
ora¿ului, întâlnire ce s-a desfå¿urat în Sala Barocå a Muzeului<br />
Brukenthal. Mircea Geoanå ¿i primarul Sibiului, Klaus Johannis,<br />
au semnat protocolul “Sibiu-capitalå culturalå europeanå<br />
2007”, protocol prin care så promoveze agresiv ¿i profesionist<br />
evenimentul cultural din 2007. Cu aceea¿i ocazie<br />
premierului desemnat al Uniunii PSD+PUR i-a fost înmânatå<br />
stema ora¿ului Sibiu.<br />
La întâlnire au participat 80 de oameni de culturå ai<br />
ora¿ului, majoritatea reprezentan¡i ai Funda¡iei „Sibiu-capitalå<br />
culturalå europeanå 2007”. Mircea Geoanå a aråtat cå Proiectul<br />
reprezintå un moment special pentru acest ora¿, mai ales<br />
cå, în 2007, Sibiul ¿i Luxemburgul vor fi cele douå capitale<br />
culturale europene. Totodatå, ministrul de Externe a men¡ionat<br />
cå, anul viitor, Sibiul se va bucura de sprijinul pre¿edin¡iei<br />
luxemburgheze a Uniunii Europene ¿i a promis cå o så promoveze<br />
proiectul inclusiv cu ocazia semnårii tratatului de<br />
aderare a României la UE în martie-aprilie 2005. În plus, în<br />
2007, Sibiul va fi singurul jude¡ din România stråbåtut de<br />
douå autostråzi europene. Premierul desemnat al Uniunii<br />
PSD+PUR a transmis participan¡ilor la întâlnire cå, dincolo de<br />
culoarea politicå, Sibiul ¿i primarul acestui ora¿ s-au bucurat<br />
de tot sprijinul guvernului de acum. În cadrul întâlnirii, ministrul<br />
de externe a subliniat impactul extraordinar pe care evenimentul<br />
din 2007 îl va avea asupra dezvoltårii ora¿ului, în special<br />
datoritå afluxului mare de turi¿ti pe care-l va aduce.<br />
Un exemplu concudent în acest sens este cel al ora¿ului<br />
polonez Cracovia, care a cunoscut o cre¿tere cu 500 la sutå în<br />
anul în care a fost declarat capitalå culturalå europeanå. Desemnarea<br />
Sibiului drept capitalå culturalå europeanå înseamnå<br />
nu numai promovarea acestui ora¿, dar poate fi ¿i o excelentå<br />
oportunitate pentru promovarea altor obiective turistice<br />
din România, printre care månåstirile din nordul Moldovei ¿i<br />
cetatea medievalå a Sighi¿oarei. Mircea Geoanå a vorbit de<br />
asemenea despre promovarea evenimentului prin intermediul<br />
postului de televiziune Euronews, våzut ca un excelent vehicul<br />
de promovare în acest scop. Ambasadele ¿i ata¿a¡ii culturali<br />
ai României vor fi, de asemenea, un suport foarte solid<br />
în promovarea acestui proiect. Mircea Geoanå a mai amintit<br />
despre un alt eveniment în cadrul cåruia va putea fi promovat<br />
Sibiul, ¿i anume Ziua României la Expozi¡ia Mondialå de la<br />
Tokyo, pe 1 iunie 2005. Geoanå a subliniat faptul cå promovarea<br />
evenimentului trebuie gânditå în a¿a fel încât så atragå<br />
tineri stråini în România, care ar putea fi promotori ai unei<br />
imagini noi ¿i proaspete pentru România. Pentru începerea<br />
proiectului, Mircea Geoanå a propus, pentru prima perioadå a<br />
anului viitor, o „simulare cu public” la care så fie invita¡i operatorii<br />
de turism, agen¡tiile mari de turism stråine ¿i manageri<br />
culturali, pentru pregåtirea personalului necesar. „Un aspect<br />
foarte important de care trebuie så ¡inem seama este ca,<br />
“2007 e mâine!”<br />
dupå eveniment, interesul pentru Sibiu så se men¡inå, iar<br />
acest proiect så fie o rampå de lansare pentru promovarea<br />
acestui ora¿ ¿i a României”, a subliniat Mircea Geoanå.<br />
Trebuie remarcate interven¡iile Lumini¡ei Cioabå, din<br />
partea rromilor, care a spus cå, la Sibiu, în 2007 va exista un<br />
sector special dedicat culturii romanes, ¿i a Episcopului Vicar<br />
Visarion Rå¿inåreanu care a subliniat cå, în perioada 1-7 septembrie<br />
2007, Sibiul va fi gazda celei de-a treia mari întâlniri<br />
ecumenice.<br />
De la Brukenthal, Mircea Geoanå, înso¡it de Mihaela<br />
Geoanå, s-a depalsat pe jos spre Hotelul Continental, optând<br />
pentru o promenadå prin centrul Sibiului, spre plåcuta surprindere<br />
a locuitorilor ora¿ului de pe Cibin. Un alt moment<br />
important al deplasårii lui Mircea Geoanå la Sibiu l-a constituit<br />
întâlnirea cu oamenii de afaceri din acest ora¿, ce s-a desfå¿urat<br />
la Hotelul Continental. Peste 150 de oameni de afaceri<br />
au participat la eveniment. Pornind de la prezentarea protocolului<br />
semnat cu primarul Sibiului, Klaus Johannis, Mircea<br />
Geoanå a spus cå guvernul pe care-l va conduce dupå alegeri<br />
va cre¿te competitivitatea sectorului privat, principala orientare<br />
fiind politica parteneriat public-privat. Alegerile din noiembrie<br />
sunt cele mai importante de dupå 1990, a subliniat<br />
Mircea Geoanå, dupå care a facut o prezentare a planului de<br />
modernizare din programul propus de Uniunea PSD+PUR.<br />
Premierul desemnat al Uniunii PSD+PUR a insistat pe principala<br />
propunere din programul de guvernare, ¿i anume<br />
investi¡ia în capitalul uman ¿i formarea profesionalå de înalt<br />
nivel. Mircea Geoanå a atras totodatå aten¡ia oamenilor de<br />
afaceri asupra politicii adoptate. “Så nu-¿i închipuie cineva<br />
cå lucrurile vor merge de la sine indiferent de politica adoptatå<br />
din 2005”. Atuul major al planului propus de PSD provine<br />
din faptul cå este construit pe coordonatele Agendei Lisabona.<br />
Totodatå, Mircea Geoanå le-a transmis oamenilor de<br />
afaceri sibieni cå ieri, agen¡ia Fitch a “urcat” calificativul de<br />
¡arå acordat României - o premierå pentru ¡ara noastrå - ¿i a<br />
aråtat cå tot ce a construit guvernul actual s-ar putea pråbu¿i<br />
în momentul în care programul Alian¡ei DA ar conduce la un<br />
deficit bugetar de 6-8 la sutå din PIB, ceea ce ar însemna un<br />
dezastru pentru economie. De aceea, este nevoie de o politicå<br />
prudentå, dar capabilå så fructifice la maximum fondurile<br />
europene.<br />
O problemå discutatå în cadrul întâlnirii a fost propuså de<br />
un om de afaceri din domeniul agricol, care a vorbit despre<br />
faptul cå motorina este foarte scumpå, iar pre¡ul tractoarele<br />
s-a dublat în ultimii ani. În condi¡iile în care pre¡ul de vânzare<br />
al fructelor e acela¿i, oamenii de afaceri din acest sector nu<br />
mai pot face investi¡ii. Drept råspuns, Mircea Geoanå a vorbit<br />
despre importan¡a rolului sectorului agricol în economia<br />
României, men¡ionând cå Uniunea PSD+PUR propune în programul<br />
såu o sus¡inere din partea statului de 50 la sutå din<br />
pre¡ul echipamentelor agricole. Ceilal¡i 50 % sunt garanta¡i tot<br />
de stat. În ceea ce prive¿te ajutoarele de stat care vor fi acceptate<br />
de UE ¿i dupå 2007, acestea vor viza mai ales dezvoltarea<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 11
12<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
resurselor umane ¿i protec¡ia mediului. „Pentru rezolvarea<br />
problemei pre¡ului la motorinå, este absolut necesar så ne<br />
aliniem la pre¡urile europene, chiar mondiale. De aceea,<br />
Uniunea PSD+PUR propune un proiect cu Banca Mondialå<br />
prin care se vor construi 300 de silozuri mari, în toatå ¡ara,<br />
unde producåtorii så-¿i poatå depozita recolta fårå a fi necesare<br />
transporturi multiple în acest scop, ceea ce va permite o<br />
economie importantå la motorinå. Astfel, recolta va putea fi<br />
depozitatå gratuit în aceste silozuri, iar producåtorii vor<br />
putea så-¿i vândå recolta la momentul potrivit pentru a ob-<br />
¡ine un profit corespunzåtor”, a mai spus Mircea Geoanå.<br />
Un alt aspect discutat la aceastå întâlnire îl reprezinta cel<br />
legat de parcurile tehnologice. Existå în Sibiu deja o zonå pe<br />
care statul a trecut-o în proprietatea primåriei, care a dezvoltat<br />
aici un parc industrial tehnologic. Mircea Geoanå a insistat pe<br />
ideea cå parcurile tehnologice reprezintå o oportunitate de<br />
dezvoltare prin care centrele de cercetare din cadrul universitå¡ilor<br />
pot face parteneriate cu marii investitori. De altfel, în<br />
Sibiu func¡ioneazå deja 5 parcuri industriale. În încheierea întâlnirii,<br />
premierul desemnat al Uniunii PSD+PUR a subliniat<br />
faptul ca Uniunea va sprijini modernizarea agriculturii ca så<br />
ob¡inem pre¡uri competitive ¿i stabile, men¡ionând cå acest<br />
sector va fi puternic sprijinit de Uniunea Europeanå. Întâlnirea<br />
cu oamenii de afaceri sibieni a fost completatå de o conferin¡å<br />
de preså. Mircea Geoana s-a deplasat apoi în jude¡ul Brasov,<br />
unde a vizitat comuna Voila, apoi cetatea medievalå a Fågåra¿ului.<br />
Mircea Geoanå a fost întâmpinat de localnici cu pâine,<br />
sare ¿i pålincå ¿i de un ansamblu popular care i-a urat bun<br />
venit în zona Fågårå¿ului. Aici, Mircea Geoanå s-a întâlnit cu<br />
locuitorii ora¿ului ¿i cu candida¡ii Uniunii PSD+PUR în sala<br />
Muzeului ºårii Fågåra¿ului. Timp de câteva minute, una dintre<br />
sålile muzeului ¿i coridoarele au devenit neîncåpåtoare<br />
pentru cei 400 de oameni care au venit så-l vadå ¿i så stea de<br />
vorbå cu el. Din Fågåra¿, Mircea Geoana s-a deplasat în<br />
comuna Mândra, unde l-au a¿teptat 100 de oameni, ¿i a vizitat<br />
un cabinet medical ¿i un centru social foarte moderne.<br />
Continuându-¿i traseul prin jude¡ul Bra¿ov, Mircea<br />
Geoanå a participat la o întâlnire cu oameni de afaceri ¿i asocia¡ii<br />
profesionale din turism, întâlnire ce s-a desfå¿urat la<br />
Hotelul Aro Palace din Bra¿ov. În drumul spre intrarea în<br />
hotel, Mircea Geoanå a fost întâmpinat de 50 de instructori de<br />
schi. Dupa ce a subliniat, încå de la începutul întâlnirii, cå, în<br />
zona carpaticå ¿i subcarpaticå, România “are sute de kilometri<br />
de Paradis”, Mircea Geoanå a vorbit despre douå proiecte de<br />
sus¡inere a turismului montan. Primul dintre ele, aflat deja în<br />
derulare, intitulat “Superschi în Carpa¡i”, vizeazå dezvoltarea<br />
pârtiilor din sta¡iunile din aceastå zonå. Al doilea proiect propus<br />
urmåre¿te realizarea unei legåturi de transport prin cablu<br />
între Râ¿nov ¿i Poiana Bra¿ov. Mircea Geoanå a anun¡at, totodatå,<br />
cå dore¿te ca aceste douå proiecte de dezvoltare a turismlui<br />
montan så fie sus¡inute ¿i de finan¡are europeanå. “Trebuie<br />
så învå¡åm så exploatåm cât mai bine poten¡ialul turistic pe<br />
care-l are ¡ara noastrå”, a declarat Mircea Geoanå ¿i a insistat<br />
pe cre¿terea diversitå¡ii serviciilor în turism, subliind faptul<br />
cå nu existå suficien¡i oameni califica¡i în acest domeniu.<br />
De aceea, Mircea Geoanå propune înfiin¡area unor consor¡ii<br />
între asocia¡iile de turism ¿i stat pentru refacerea ¿colilor<br />
de pregåtire a personalului necesar, astfel încât turi¿tii stråini<br />
care viziteazå sta¡iunile montane române¿ti så gåseascå aici<br />
oameni pregåti¡i, inclusiv în ceea ce prive¿te cunoa¿terea limbilor<br />
stråine, chiar ¿i pe cele ale ¡årilor vecine (de exemplu,<br />
Rusia, Serbia etc.). O altå observa¡ie a viitorului premier s-a<br />
referit la nevoia de pregåtire a unor pachete turistice mai sofisticate,<br />
care så atragå cât mai mul¡i turi¿ti stråini. De asemenea,<br />
trebuie încurajat nu doar turismul de schi, ci turismul în<br />
general, Mircea Geoanå propunând ca turismul sportiv så fie<br />
o surså de promovare a altor genuri de turism, de mare interes<br />
pe pia¡a interna¡ionalå (ecologic, religios). O altå problemå<br />
discutatå a fost personalitatea juridicå a sta¡iunii Poiana Bra-<br />
¿ov, care trebuie clarificatå cât mai reprede, pentru ca aceastå<br />
sta¡iune så devinå o marcå ¿i pentru a intra în circuitul marilor<br />
sta¡iuni montane.<br />
Clarificarea statutului såu ar însemna, implicit, simplificarea<br />
traseului cåtre investitori.<br />
Dupa încheierea întâlnirii cu oamenii de afaceri ¿i cu asocia¡iile<br />
profesionale din turism, Mircea Geoanå a participat la<br />
un miting împreunå cu candida¡ii pentrut Parlament ai Uniunii<br />
PSD+PUR. Sala sporturilor care a gåzduit întâlnirea a fost<br />
arhiplinå, Mircea Geoana explicându-le oamenilor care este<br />
miza acestor alegeri. La sfâr¿itul mitingului, premierul desemnat<br />
al Uniunii PSD+PUR a coborât de pe scenå ¿i a strâns<br />
mâinile oamenilor care au venit så-l vadå. Mircea Geoanå a<br />
¡inut apoi o conferin¡å de preså pentru ziarele locale, dupå care<br />
a fost invitat så participe la o emisiune la postul de televiziune<br />
Antena 1 Bra¿ov, emisiune preluatå ¿i de alte douå posturi locale<br />
de televiziune - NOVA Bra¿ov ¿i Radio Televiziunea<br />
Bra¿ov.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
Mitingul electoral al candidatului la Pre¿edin¡ie din partea<br />
Alian¡ei PNL-PD, Traian Båsescu, desfå¿urat duminicå, 21<br />
noiembrie, la Sibiu a fost un e¿ec total. Pia¡a Mare, locul în<br />
care s-a desfå¿urat adunarea, a fost mai mult goalå, în locul<br />
celor câteva mii de sibieni a¿tepta¡i de organizatori, fiind prezente<br />
aproximativ 1200 de persoane. În parcarea din spatele<br />
sålii Transilvania erau sta¡ionate peste 20 de autobuze ¿i microbuze<br />
cu însemnele PNL-PD, care aveau numere de înmatriculare<br />
din jude¡ele învecinate Sibiului: Alba, Mure¿, sau<br />
Bra¿ov, dar ¿i din zone mai îndepårtate, Cluj, Bacåu ¿i Bucure¿ti.<br />
Astfel, din totalul celor prezen¡i la miting, circa 1000 de<br />
persoane erau veni¡i din alte jude¡e, doar 200 fiind sibieni.<br />
Emil T., un reprezentat al PNL-PD, din Târgu Mure¿ a<br />
declarat cå Sibiul este al ¿aselea jude¡ unde este transportat<br />
alåturi de al¡i colegi, pentru a participa la mitingurile electorale<br />
ale lui Traian Båsescu, contra cost, chiar dacå este membru<br />
al PD. Fondul sonor al adunårii electorale a constat în repetarea<br />
obsesivå a melodiei cântatå de un grup hip-hop ¿i<br />
anume „România treze¿te-te“, înså cel adormit pårea chiar liderul<br />
PD, Traian Båsescu.<br />
Candidatul PNL-PD pårea mai obosit ca niciodatå. Discursul<br />
total neconstructiv s-a rezumat doar la atacuri la adresa<br />
PSD ¿i a pre¿edintelui Adrian Nåstase.<br />
Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR a luat act de comunicatul<br />
PNL – PD prin care cele douå partide îl acuzå pe Adrian<br />
Nåstase cå se folose¿te de proiectul „Autostrada Transilvania”<br />
pentru a ob¡ine voturile ardelenilor. Ne exprimåm public protestul<br />
fa¡å de faptul cå minciuna ¿i dezinformarea sunt singurele<br />
practici consecvente ale reprezentan¡ilor PNL – PD.<br />
Precizåm faptul cå Traian Båsescu, liderul PD, ¿i Cålin<br />
Popescu Tåriceanu, liderul interimar al PNL, sunt cei care au<br />
declarat cå, în cazul în care vor veni la putere, vor reexamina<br />
contractul încheiat cu firma americanå Bechtel pentru construirea<br />
autostråzii „Transilvania”, precum ¿i alte proiecte finan-<br />
¡ate de mari investitori occidentali.<br />
În discursul ¡inut în fa¡a a 10.000 de români aduna¡i la<br />
Alba Iulia, premierul Adrian Nåstase a reamintit ardelenilor cå<br />
oprirea construirii autostråzii „Transilvania” reprezintå o<br />
op¡iune care a fost luatå în considerare în declara¡ii publice ale<br />
reprezentan¡ilor PNL–PD, în timp ce continuarea proiectului<br />
E¿ec electoral al lui Båsescu la Sibiu<br />
Raluca Tåtårcan-Turcan, tânåra consilierå personalå a lui<br />
Teodor Stolojan, care se aflå pe prima pozi¡ie pe listele Alian-<br />
¡ei la Sibiu, pentru Camera Deputa¡ilor, s-a aflat cu aceastå<br />
ocazie pentru prima datå în fa¡a sibienilor, mai bine zis în fa¡a<br />
a circa 200 de localnici strân¿i cu greu de pe stråzile ora¿ului.<br />
Traian Båsescu s-a dovedit a fi total neinformat asupra<br />
ultimelor programe demarate de Guvernul Adrian Nåstase.<br />
Promisiunile fåcute în fa¡a alegåtorilor prezen¡i, s-au rezumat<br />
la programul de recalculare a pensiilor, începând cu prima<br />
parte a anului 2005. Ceea ce nu cunoa¿te candidatul Alian¡ei<br />
PNL-PD este faptul cå, actualul Guvern a luat aceastå måsurå<br />
de douå luni, programul fiind deja în plinå derulare.<br />
Pentru a completa lista gafelor, din boxe se auzeau urale ¿i<br />
aplauze în pauzele lungi din discursul lui Båsescu, fapt sesizat<br />
de to¡i participan¡ii.<br />
Prin fa¡a microfonului aflat pe scena impovizatå s-a<br />
perindat ¿i Mona Muscå, care pentru a completa penibilul situa¡iei<br />
a repetat obsesiv despre ¿eful ei din Alian¡å cå: „E bun,<br />
e bun!“. În mai pu¡in de 30 de minute de la începerea mitingului,<br />
Pia¡a Mare a ora¿ului era goalå iar pe jos erau sute de flutura¿i<br />
gålbui cu chipul lui Traian Båsescu.<br />
Båsescu ¿i Alian¡a PNL – PD au sus¡inut posibilitatea suspendårii<br />
construc¡iei Autostråzii „Transilvania”<br />
este garantatå de o nouå guvernare PSD+PUR.<br />
Primul-ministru nu a spus la Alba – Iulia o noutate, ci doar<br />
a reluat un semnal emis de Traian Båsescu ¿i amicii såi. Precizåm<br />
cå „Autostrada Transilvania” nu este singurul proiect<br />
împotriva cåruia s-au pronun¡at Traian Båsescu ¿i PNL–PD.<br />
Pe aceastå cale, reamintim faptul cå Traian Båsescu ¿i PNL –<br />
PD au declarat în repetate rânduri cå vor închide RAFO,<br />
punând astfel pe drumuri 25.000 de familii.<br />
De asemenea, Traian Båsescu ¿i PNL – PD au spus cå vor<br />
diminua fondurile alocate politicilor sociale, eliminând astfel<br />
venitul minim garantat, dar ¿i alte formule de ajutorare acordate<br />
în prezent de Guvernul Adrian Nåstase.<br />
Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR reclamå inconsecven¡a<br />
semnalelor politice emise de PNL–PD ¿i î¿i exprimå dezamågirea<br />
fa¡å de aceste atitudini duplicitare ale liberalilor ¿i democra¡ilor<br />
care genereazå confuzie în rândul electoratului.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 13
14<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
Liderii PNL-PD prin¿i cu minciuna la Gala¡i<br />
Pre¿edintele Partidului <strong>Democrat</strong> Gala¡i, Mircea Toader, a<br />
prezentat pe data de 22.11.2004 douå buletine de vot – pentru<br />
Pre¿edinte ¿i Senat - despre care a afirmat cå sunt tipårite pentru<br />
a fi folosite în fraudarea alegerilor din data de 28 noiembrie<br />
2004.<br />
În urma sesizårii fåcute de Prefectul jude¡ului Gala¡i, Marius<br />
Gerard Necula cåtre Tipografia ALMA, care se ocupå cu<br />
tipårirea buletinelor de vot ¿i cåtre poli¡ie, speciali¿tii au demarat<br />
cercetåri în urma cårora a rezultat cå buletinele de vot<br />
erau false ¿i confec¡ionate special pentru a induce în eroare<br />
opinia publicå. Astfel, s-a constatat cå: 1. Dimensiunile buletinelor<br />
de vot prezentate este mai mare decât cea prevåzutå de<br />
lege; 2. În partea de jos existå gåuri în hârtie, ceea ce dovede¿te<br />
faptul cå nu a fost finisatå; 3. Capsarea buletinelor de vot<br />
de la Senat s-a fåcut în partea interioarå-central, spre deosebire<br />
de buletinele de vot tipårite de Tipografia ALMA, care<br />
sunt capsate lateral-exterior.<br />
În urma verificårilor s-a constatat cå Tipografia nu posedå<br />
o ma¿inå sau componentå cu falca lungå, care så poatå capsa<br />
buletine de vot similar celor przentate de Mircea Toader. 4.<br />
Speciali¿tii de la Tipografie, în urma analizei preliminare, au<br />
constatat cå buletinele de vot au fost tåiate „la cu¡it“ ¿i nu „la<br />
ghilotinå“. Acest lucru dovede¿te încå o datå disperarea liderilor<br />
Alian¡ei PNL-PD care, alarma¡i de rezultatele ultimelor<br />
sondaje din care rezultå cå nu se bucurå de sus¡inere din partea<br />
electoratului, recurg la manevre condamnabile ¿i care atrag<br />
råspunderea penalå, de dezinformare a opiniei publice.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
Alegerile vor confirma maturitatea clasei politice române¿ti<br />
Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR î¿i exprimå încrederea cå<br />
alegerile care vor avea loc duminicå, 28 noiembrie, vor confirma,<br />
prin întreaga lor desfå¿urare, maturitatea clasei politice<br />
române¿ti, responsabilitatea acesteia fa¡å de respectarea<br />
regulilor democra¡iei ¿i a principiilor statului de drept.<br />
Importan¡a acestor alegeri depå¿e¿te miza fireascå, individualizatå,<br />
a partidelor ¿i coali¡iilor politice aflate în competi¡ia<br />
electoralå, angajând, practic, imaginea întregii societå¡i<br />
române¿ti, prestigiul României ¿i statutul acesteia de ¡arå civilizatå<br />
¿i demnå så facå parte din comunitatea europeanå.<br />
Alegerile din 28 noiembrie a.c. au loc în condi¡iile unei<br />
democra¡ii consolidate, la capåtul a peste 14 ani de tranzi¡ie,<br />
ce au presupus multe eforturi costisitoare din partea na¡iunii<br />
noastre, pentru afirmarea principiilor democratice în societate,<br />
pentru realizarea mecanismelor ¿i institu¡iilor statului de<br />
drept, pentru desfå¿urarea vie¡ii sociale ¿i politice în conformitate<br />
cu normele democra¡iei.<br />
De aceea, toate aceste succese incontestabile – ob¡inute<br />
prin efortul tuturor partidelor, al societå¡ii civile, al întregului<br />
popor – trebuie så fie confirmate ¿i consolidate de apropiatele<br />
alegeri, prin modul lor de organizare ¿i desfå¿urare ¿i prin<br />
acceptarea rezultatelor.<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>, membru asociat al Partidului<br />
<strong>Social</strong>i¿tilor Europeni, a primit miercuri, 24 noiembrie 2004,<br />
din partea pre¿edintelui PSE, Poul Nyrup Rasmussen, o declara¡ie<br />
de sprijin a candida¡ilor såi pentru alegerile parlamentare<br />
¿i preziden¡iale din 28 noiembrie 2004, pe care v-o<br />
prezentåm în continuare:<br />
“La 28 noiembrie 2004, în România, va fi organizat primul<br />
tur al alegerilor preziden¡iale. Este vorba despre un moment<br />
deosebit de important pentru viitorul României, în contextual<br />
aderårii acestei ¡åri la Uniunea Europeanå. România a cunoscut<br />
mari progrese în ultimii ani, datoritå politicii sus¡inute,<br />
conduså de cåtre Primul Ministru Adrian Nåstase,<br />
care a permis avansarea decisivå în cadrul negocierilor de<br />
aderare la Uniunea Europeanå. În ace¿ti ultimi patru ani,<br />
România, sub impulsul Primului Ministru Adrian Nåstase, a<br />
beneficiat de un progres economic important, de o cre¿tere<br />
Declara¡ie de sprijin<br />
Aceasta este nu numai o cerin¡å îndreptå¡itå a tuturor compatrio¡ilor<br />
no¿tri, ci ¿i orizontul de a¿teptare al comunitå¡ii interna¡ionale,<br />
al institu¡iilor ¿i organiza¡iilor de peste hotare<br />
care vor fi reprezentate, prin observatori special acredita¡i, la<br />
procesul electoral de duminicå. ¿i tot în acest sens a fost prezentat<br />
¿i obiectivul pe care delega¡ia de observatori ai OSCE<br />
l-a transmis cu ocazia primirii sale de cåtre pre¿edintele Partidului<br />
<strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>, Adrian Nåstase.<br />
În numele responsabilitå¡ii tuturor fa¡å de viitorul României,<br />
nimeni nu are dreptul, sub nici un motiv, så mai provoace<br />
repetarea unor gre¿eli din trecut.<br />
Indiferent cine va câ¿tiga alegerile, România nu trebuie<br />
så piardå!<br />
Pornind de la aceastå cerin¡å de maximå importan¡å, Uniunea<br />
Na¡ionalå PSD+PUR solicitå Biroului Electoral<br />
Central, Birourilor Electorale Jude¡ene ¿i, îndeosebi, tuturor<br />
partidelor politice angajate în competi¡ia electoralå så<br />
manifeste întreaga lor responsabilitate pentru asigurarea<br />
corectitudinii alegerilor ¿i desfå¿urarea lor civilizatå, în<br />
conformitate cu normele ¿i criteriile care så consolideze<br />
respectul ¿i prestigiul României, ca stat de drept, cu o<br />
democra¡ie consolidatå.<br />
economicå puternicå ¿i de o scådere a ratei ¿omajului.<br />
Poul Nyrup Rasmussen, Pre¿edintele Partidului <strong>Social</strong>i¿tilor<br />
Europeni, exprimå sus¡inerea PSE în vederea integrårii<br />
României în Uniunea Europeanå. Membru al Partidului <strong>Social</strong>i¿tilor<br />
Europeni de mul¡i ani, Adrian Nåstase împreunå cu<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> au demonstrat ata¿amentul lor pentru<br />
construirea unei Europe solidare ¿i democratice, aproape<br />
de a¿teptårile cetå¡enilor.<br />
PSE încurajeazå cetå¡enii români så-l sus¡inå pe<br />
Adrian Nåstase, candidat la alegerile preziden¡iale si<br />
ansamblul candida¡ilor PSD la alegerile parlamentare ¿i<br />
så împiedice întoarcerea conservatorilor la putere. PSE<br />
face de asemenea apel la cetå¡enii români, så se delimiteze<br />
de orice formå de sus¡inere a partidelor care promoveazå<br />
mesaje radicale ¿i demagogice.”<br />
PNL-PD Gala¡i manipuleazå opinia publicå<br />
Organiza¡ia Gala¡i Constatåm din nou disperarea liderilor<br />
Alian¡ei PNL-PD care, alarma¡i din cauza rezultatele<br />
ultimelor sondaje de opinie, recurg la dezinformåri ale opiniei<br />
publice. Astfel, cu trei zile în urmå, pre¿edintele PD Gala¡i,<br />
Mircea Toader, prezenta public douå buletine de vot despre<br />
care afirma cå sunt tipårite pentru fraudarea alegerilor. În<br />
urma investiga¡iilor efectuate la sesizarea prefectului jude¡ului<br />
Gala¡i, s-a constatat faptul cå buletinele de vot erau false,<br />
având o dimensiune mai mare decât cea prevåzutå de lege;<br />
aveau gåuri în partea de jos; capsarea buletinelor de vot de la<br />
Senat s-a fåcut în partea interioarå-central, spre deosebire de<br />
buletinele de vot tipårite de Tipografia ALMA, care sunt capsate<br />
lateral-exterior; buletinele au fost tåiate „la cu¡it“ ¿i nu „la<br />
ghilotinå“. Cel mai grav fapt este înså legåtura care pare a fi<br />
între directorul televiziunii locale Expres TV, Cåtålin Negoi¡å<br />
¿i George B., student al såu la Facultatea de Litere ¿i Teologie<br />
– Sec¡ia Jurnalism. Conform cercetårilor, George B. a rugat-o<br />
pe Gianina G., care lucra în calitate de colaborator la Ti-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 15
16<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
pografia ALMA, så sustragå buletine de vot, pentru a provoca<br />
o ¿tire de preså. Aceasta a sustras cele douå buletine de vot<br />
nefinalizate tehnologic. George B. i-a predat buletinele lui<br />
Cåtålin Negoi¡å care le-a dat co-pre¿edintelui PNL-PD Gala¡i,<br />
Mircea Toader.<br />
Consideråm cå situa¡ia a fost creatå în scopul de a manipula<br />
cetå¡enii, prin acuza¡ii de fraudå aduse la adresa Uniunii<br />
Na¡ionale PSD+PUR, acuza¡ii care se dovedesc iarå¿i false.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
Guvernul României respinge categoric<br />
interpretarea datå de Alian¡a PNL-<br />
PD proiectului de Raport al Parlamentului<br />
European privind România.<br />
Exponen¡ii Alian¡ei PNL - PD, consecven¡i<br />
demersurilor lor politicianiste<br />
¿i iresponsabile în raport cu interesele<br />
na¡ionale, electoralizeazå o temå a politicii<br />
de stat, atribuind unui raport de<br />
evaluare corect ¿i echilibrat calificative<br />
potrivite propriilor lor performan¡e, din<br />
perioada când se aflau la guvernare.<br />
Documentul prezintå progresele<br />
consistente ale României în ceea ce<br />
prive¿te toate criteriile de aderare, precum<br />
¿i etapele care råmân de parcurs<br />
pentru respectarea calendarului, autorii<br />
afirmându-¿i încrederea cå negocierile<br />
pot fi finalizate în anul 2004 pentru ca<br />
Tratatul de Aderare så fie semnat cât<br />
mai devreme în 2005 ¿i så intre în vigoare<br />
în 1 ianuarie 2007, datå când România<br />
va dobândi statutul de membru UE.<br />
În ceea ce prive¿te criteriul politic,<br />
proiectul de raport aratå cå România<br />
continuå så îndeplineascå acest criteriu,<br />
cå ¡ara noastrå ¿i-a întårit institu¡iile, garantând<br />
astfel democra¡ia, statul de<br />
drept, respectul minoritå¡ilor ¿i al drepturilor<br />
omului. Raportul apreciazå cå revizuirea<br />
Constitu¡iei, progresele î<strong>nr</strong>egistrate<br />
în reforma administra¡iei ¿i a sistemului<br />
judiciar, adoptarea pachetului<br />
legislativ de reformå a justi¡iei, adoptarea<br />
Planului de Ac¡iune Schengen, introducerea<br />
unor reguli mai stricte privind<br />
adop¡iile ca fiind evolu¡ii pozitive.<br />
În privin¡a criteriului economic, proiectul<br />
raportului privind România aratå<br />
cå Parlamentul împårtå¿e¿te opinia Comisiei<br />
Europene cå ¡ara noastrå are o<br />
economie de pia¡å func¡ionalå ¿i cå a<br />
implementat un program viguros de reforme<br />
structurale care ar trebui så îi permitå<br />
så facå fa¡å presiunii concuren¡iale<br />
de pe pia¡a Uniunii Europene.<br />
Proiectul Raportului Parlamentului<br />
European noteazå cå România a adoptat<br />
legisla¡ia ¿i programul social pentru<br />
2003 ¿i 2004 ¿i a crescut alocårile finan-<br />
Palatul Victoria<br />
De la Purtåtorul de cuvânt al Guvernului<br />
ciare în acest domeniu, solicitând continuarea<br />
reformei sistemului de asisten¡å<br />
socialå.<br />
Referitor la acquis-ul comunitar,<br />
proiectul de raport aratå cå România a<br />
ajuns la un grad satisfåcåtor de transpunere<br />
a acquis-ului în cea mai mare parte<br />
a domeniilor ¿i, dacå va continua în actualul<br />
ritm, aceasta îi va permite så finalizeze<br />
transpunerea acquis-ului comunitar<br />
pânå la data aderårii.<br />
Guvernul României va continua demersurile<br />
de respectare a recomandårilor<br />
din proiectul de Raport: implementarea<br />
acquis-ului comunitar, reforma justi-<br />
¡iei ¿i a administra¡iei, måsuri de combatere<br />
a corup¡iei, de respectare a libertå¡ii<br />
presei, de ameliorare a condi¡iilor din<br />
penitenciare. Reformele economice, în<br />
acord cu politicile europene, sunt premisa<br />
reducerii såråciei ¿i asigurårii prosperitå¡ii<br />
pentru to¡i cetå¡enii României.<br />
Ne exprimåm îngrijorarea fa¡å de<br />
anti-europenismul manifest al Alian¡ei,<br />
care a sus¡inut, prin intermediari externi,<br />
cå România ar trebui så adere la UE<br />
doar peste 5 sau 6 ani, pentru cå doar<br />
atunci ar fi pregåtitå ¿i care a mobilizat<br />
for¡e politice europene adepte ale incapacitå¡ii<br />
noastre de a face fa¡å criteriilor<br />
de aderare în 2007. Unica ¡intå a Alian¡ei<br />
este de a distan¡a ¡ara noastrå de<br />
Europa, condamnând astfel România la<br />
izolarea într-un spa¡iu cenu¿iu, iar pe<br />
cetå¡enii români la o nedemnå ¿i nemeritatå<br />
condi¡ie de a relua procesul<br />
tranzi¡iei.<br />
Guvernul României va continua procesul<br />
de pregåtire internå pentru aderare,<br />
pentru respectarea calendarului convenit<br />
cu partenerii europeni, considerând<br />
cå aceasta este singura atitudine<br />
responsabilå fa¡å de cetå¡enii români ¿i<br />
fa¡å de angajamentul european al României.<br />
Publicarea în Monitorul Oficial<br />
al României, Partea I, a rectificårii<br />
contrasemnåturilor la Ordonan¡a de<br />
urgen¡å a Guvernului <strong>nr</strong>. 101/2004<br />
Având în vedere interven¡iile ten-<br />
den¡ioase ale unor lideri politici, premierul<br />
Adrian Nåstase a considerat cå<br />
este necesar, potrivit prevederilor legale<br />
în vigoare, så solicite publicarea în Monitorul<br />
Oficial al României, Partea I, a<br />
rectificårii contrasemnåturilor la Ordonan¡a<br />
de urgen¡å a Guvernului <strong>nr</strong>. 101<br />
/2004, privind preluarea de cåtre Autoritatea<br />
pentru Valorificarea Activelor<br />
Statului a unor crean¡e fiscale asupra societå¡ilor<br />
comerciale Rafo S.A. ¿i<br />
Carom S.A. One¿ti.<br />
Actul normativ a fost aprobat în<br />
¿edin¡a executivului din 16 noiembrie<br />
2004 ¿i a intrat în vigoare la data de 18<br />
noiembrie 2004, potrivit art. 115, al. 5<br />
din Constitu¡ia României, dupå depunerea<br />
sa spre dezbatere în procedurå de urgen¡å<br />
la Senat, unde a fost î<strong>nr</strong>egistratå<br />
cu numårul Bp 556/18.11.2004 ¿i publicarea<br />
în Monitorul Oficial al României,<br />
Partea I, <strong>nr</strong>. 1070/18.11.2004. Precizåm<br />
cå Nota de fundamentare, care a înso¡it<br />
proiectul de act normativ, dezbåtut ¿i<br />
aprobat de membrii executivului în ¿edin¡a<br />
din 16.11.2004, a fost semnatå de<br />
mini¿trii titulari ai ministerelor ini¡iatoare<br />
¿i avizatoare. Datoritå unor motive<br />
obiective, actul normativ a fost contrasemnat<br />
de secretarii de stat din ministerele<br />
de resort, pe baza mandatului avut<br />
de ace¿tia din partea mini¿trilor titulari.<br />
Men¡ionåm cå rectificarea se referå<br />
strict numai la contrasemnåturi, textul<br />
actului normativ fiind cel publicat în<br />
Monitorul Oficial al României, Partea I,<br />
<strong>nr</strong>. 1070/18.11.2004. De asemenea,<br />
Nota de fundamentare la Ordonan¡a de<br />
urgen¡å <strong>nr</strong>. 101/2004 este publicatå, potrivit<br />
legii, pe site-ul www.gov.ro. Rectificarea<br />
solicitatå de primul ministru<br />
con¡ine toate semnåturile mini¿trilor titulari<br />
¿i s-a publicat în Monitorul Oficial<br />
al României <strong>nr</strong>. 1084, de luni, 22.11.<br />
2004.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 17
Primul ministru, domnul Adrian<br />
Nåstase a solicitat institu¡iilor cu atribu¡ii<br />
în domeniu - ministerelor Administra¡iei<br />
¿i Internelor, Transporturilor,<br />
Construc¡iilor ¿i Turismului, Mediului<br />
¿i Gospodåririi Apelor – monitorizarea<br />
situa¡iei determinate de fenomenele<br />
meteorologice specifice acestui anotimp<br />
¿i î<strong>nr</strong>egistrate în ultima perioadå.<br />
În acest sens, primul ministru a dispus<br />
Comandamentelor de Iarnå, constitute<br />
atât la nivel central, cât ¿i la nivelul<br />
fiecårui jude¡, så ac¡ioneze cu operativitate<br />
pentru solu¡ionarea tuturor situa¡iilor<br />
care pot så aparå în teritoriu, asigurând,<br />
astfel, desfå¿urarea în condi¡ii normale<br />
a activitå¡ilor.<br />
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor<br />
(MAI) a transmis prefecturilor o<br />
avertizare meteorologicå, în baza prognozelor<br />
realizate de Administra¡ia Na-<br />
¡ionalå de Meteorologie, cu privire la<br />
posibilitatea producerii, începând cu<br />
noaptea de 19-20 noiembrie a unor fenomene<br />
meteorologice specifice acestei<br />
perioade, care pot afecta desfå¿urarea în<br />
condi¡ii normale a activitå¡ilor din ¡arå.<br />
Totodatå, MAI a dispus prefec¡ilor<br />
så intervinå pe lângå autoritå¡ile administra¡iei<br />
publice locale ¿i serviciile publice<br />
de specialitate pentru asigurarea<br />
materialelor antiderapante necesare în<br />
situa¡ia producerii poleiului sau a cåderilor<br />
masive de zåpadå, så verifice re-<br />
18<br />
Palatul Victoria<br />
Monitorizarea situa¡iei determinate de fenomenele meteorologice<br />
specifice acestui anotimp<br />
zervele de materiale ¿i echipamente de<br />
interven¡ie necesare ac¡iunilor operative,<br />
iar acolo unde este cazul, så dispunå<br />
completarea acestora.<br />
Întrucât fenomenele meteorologice<br />
au determinat întreruperea alimentårii<br />
cu energie electricå ¿i a comunica¡iilor<br />
telefonice în unele localitå¡i, echipele de<br />
interven¡ie ale SC Electrice au ac¡ionat<br />
în jude¡ele Alba, Arad, Boto¿ani, Cluj,<br />
Constan¡a, Dolj, Harghita, Ia¿i, Maramure¿,<br />
Neam¡, Prahova, Suceava, Teleorman<br />
¿i Timi¿ pentru realimentarea<br />
cu energie electricå a peste 420 de localitå¡i,<br />
precum ¿i pentru refacerea a 35<br />
linii electrice ¿i remedierea a 774 posturi<br />
de transformare. În diminea¡a zilei<br />
de 21 noiembrie în majoritatea localitå-<br />
¡ilor unde s-au produs avarii la liniile de<br />
alimentare cu energie electricå s-a realizat<br />
reconectarea acestora la sistemul<br />
na¡ional. Echipele de interven¡ie continuå<br />
lucrårile pentru înlåturarea defec-<br />
¡iunilor ¿i realimentarea cu energie electricå<br />
a localitå¡ilor din jude¡ele Alba,<br />
Cara¿-Severin, Constan¡a, Dolj, Harghita,<br />
Suceava.<br />
În jude¡ele Alba, Cara¿-Severin ¿i<br />
Teleorman, echipele Direc¡iilor de telecomunica¡ii<br />
ac¡ioneazå pentru refacerea<br />
re¡elelor avariate ¿i reluarea comunica-<br />
¡iilor telefonice.<br />
Vântul puternic a determinat avarierea<br />
acoperi¿urilor a 13 blocuri de locu-<br />
in¡e, 19 case, 4 hale ¿i 3 silozuri din jude¡ele<br />
Arad, Boto¿ani, Cara¿-Severin,<br />
Constan¡a ¿i Timi¿.<br />
Rafalele de vânt produse în jude¡ele<br />
Arad, Cluj, Constan¡a, Harghita au doborât<br />
copaci care au blocat temporar circula¡ia<br />
pe drumurile publice. Interven¡ia<br />
operativå a echipelor cu utilaje specializate<br />
a permis reluarea circula¡iei rutiere.<br />
Potrivit datelor centralizate la Ministerul<br />
Transporturilor, Construc¡iilor<br />
¿i Turismului, în prezent nu sunt drumuri<br />
cu circula¡ie închiså pe re¡eaua de<br />
drumuri na¡ionale, porturi, aeroporturi<br />
sau linii ferate închise traficului.<br />
Comisiile jude¡ene ¿i locale de apårare<br />
împotriva dezastrelor, din jude¡ele<br />
¿i localitå¡ile afectate, forma¡iunile de<br />
protec¡ie civilå, de dirijare ¿i control a<br />
circula¡iei rutiere se aflå în stare de<br />
operativitate.<br />
Primul ministru, domnul Adrian<br />
Nåstase, a solicitat Comandamentelor<br />
de Iarnå asigurarea stocurilor de materiale<br />
antiderapante, în paralel cu interven¡ia<br />
operativå pentru deszåpezire,<br />
furnizarea energiei termice în localitå¡i,<br />
aprovizionarea cu alimente, precum ¿i<br />
asigurarea asisten¡ei medicale necesare.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
Au fost discutate<br />
¿i aprobate urmåtoarele<br />
puncte aflate pe ordinea de zi:<br />
1. Proiect de Lege privind acceptarea<br />
Codului de siguran¡å pentru<br />
nave cu destina¡ie specialå (Codul<br />
SPS) adoptat de Adunarea Organiza-<br />
¡iei Maritime Interna¡ionale prin Rezolu¡ia<br />
A.534(13) la Londra la 17 noiembrie<br />
1983, precum ¿i a amendamentelor<br />
din 1996 referitoare la acesta<br />
Guvernul a aprobat Proiectul de<br />
Lege privind acceptarea Codului de<br />
siguran¡å pentru nave cu destina¡ie specialå<br />
(Codul SPS) adoptat de Adunarea<br />
Organiza¡iei Maritime Interna¡ionale<br />
prin Rezolu¡ia A.534(13) la Londra la<br />
17 noiembrie 1983, precum ¿i a amendamentelor<br />
din 1996 referitoare la acesta.<br />
Scopul Codului SPS este de a recomanda<br />
criterii de proiectare, norme tehnice<br />
de construc¡ie ¿i alte måsuri de siguran¡å<br />
pentru nave cu destina¡ie specialå<br />
cum ar fi nave pentru cercetare, expedi¡ii<br />
¿i nave hidrografice, nave ¿coalå<br />
pentru pregåtirea personalului marinåresc,<br />
nave pentru prelucrarea pe¿telui<br />
care nu se utilizeazå la capturarea acestuia<br />
etc. Pe lângå prevederile specifice<br />
cuprinse explicit în acest cod, navele cu<br />
destina¡ie specialå trebuie så respecte ¿i<br />
unele cerin¡e din Conven¡ia interna¡ionalå<br />
pentru ocrotirea vie¡ii pe mare<br />
(SOLAS 74) a¿a cum a fost amendatå.<br />
Prevederile Codului SPS, amendat, se<br />
aplicå la 12 luni de la data intrårii în vigoare<br />
a prezentei legi navelor cu destina¡ie<br />
specialå care arboreazå pavilionul<br />
român ¿i care se construiesc dupå acea<br />
datå. Proiectul de lege va fi transmis<br />
Parlamentului spre dezbatere ¿i aprobare.<br />
2. Guvernul a adoptat Proiectul de<br />
lege privind acceptarea Codului pentru<br />
efectuarea în siguran¡å a transportului<br />
mårfurilor ¿i persoanelor de<br />
cåtre navele de aprovizionare (Codul<br />
OSV) adoptat de Adunarea Organiza¡iei<br />
Maritime Interna¡ionale prin<br />
Rezolu¡ia A.863(20) la Londra la 27<br />
noiembrie 1997<br />
Palatul Victoria<br />
ªedin¡a de Guvern din 24 noiembrie 2004<br />
Scopul acestui Cod este de a asigura,<br />
atât operatorului cât ¿i contractantului,<br />
un standard interna¡ional pentru evitarea<br />
sau reducerea la minim a pericolelor la<br />
care sunt expuse navele de aprovizionare,<br />
în timpul opera¡iunilor lor zilnice<br />
de transport mårfuri ¿i persoane la instala¡iile<br />
din larg, de la acestea sau între<br />
aceste instala¡ii. Proiectul de Lege prevede<br />
ca toate companiile care sunt proprietare<br />
de nave de aprovizionare sau<br />
care opereazå nave de aprovizionare<br />
care arboreazå pavilionul român vor lua<br />
în considerare Codul OSV în procesul<br />
de punere în aplicare a Sistemului propriu<br />
de management al siguran¡ei prevåzut<br />
de Codul interna¡ional de management<br />
al siguran¡ei (Codul ISM) pe care<br />
România l-a acceptat prin Legea 85/<br />
1997. Proiectul de lege va fi transmis<br />
Parlamentului spre dezbatere ¿i aprobare.<br />
3. Hotårârea privind alocarea unei<br />
sume din Fondul de rezervå bugetarå<br />
la dispozi¡ia Guvernului, prevåzut în<br />
bugetul de stat pe anul 2004, Ministerului<br />
Sånåtå¡ii<br />
Guvernul a aprobat suplimentarea,<br />
cu 20 de miliarde de lei a bugetului Ministerului<br />
Sånåtå¡ii pe anul 2004, din<br />
fondul de rezervå bugetarå la dispozi¡ia<br />
Guvernului. Suma va fi utilizatå în cadrul<br />
Programului comunitar de sånåtate<br />
publicå, pentru acoperirea cheltuielilor<br />
determinate de achizi¡ionarea suplimentarå<br />
de doze de vaccin gripal ¿i supra-<br />
vegherea epidemiologicå a popula¡iei.<br />
În anul 2004, pentru vaccinarea antigripalå,<br />
Ministerul Sånåtå¡ii a achizi¡ionat<br />
ini¡ial, prin licita¡ie la nivel na-<br />
¡ional, un numår de 1.200.000 de doze<br />
de vaccin gripal. Solicitårile numeroase<br />
de la nivelul Direc¡iilor jude¡ene de sånåtate<br />
publicå au determinat suplimentarea<br />
cu 200.000 de doze de vaccin gripal<br />
a cantitå¡ii ini¡iale.<br />
4. Hotårâre privind organizarea ¿i<br />
func¡ionarea Agen¡iei Na¡ionale pentru<br />
Pescuit ¿i Acvaculturå Guvernul a<br />
aprobat actul normativ privind organizarea<br />
¿i func¡ionare Agen¡iei Na¡ionale<br />
pentru Pescuit ¿i Acvaculturå<br />
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit ¿i<br />
Acvaculturå, institu¡ie publicå cu personalitate<br />
juridicå, se organizeazå ¿i<br />
func¡ioneazå ca organ de specialitate, în<br />
subordinea Ministerului Agriculturii,<br />
Pådurilor ¿i Dezvoltårii Rurale, fiind finan¡atå<br />
integral de la bugetul de stat.<br />
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit ¿i<br />
Acvaculturå are responsabilitatea coordonårii<br />
tehnice ¿i metodologice a activitå¡ilor<br />
din domeniul pescuitului ¿i acvaculturii.<br />
Pentru realizarea obiectivelor<br />
din domeniul såu de activitate, Agen¡ia<br />
Na¡ionalå pentru Pescuit ¿i Acvaculturå<br />
exercitå urmåtoarele func¡ii: de strategie,<br />
prin care se alaboreazå, în conformitate<br />
cu politica economicå a Guvernului<br />
¿i cu tendin¡ele pe plan interna-<br />
¡ional, strategia de dezvoltare a pescuitului<br />
¿i acvaculturii; de reglementare,<br />
prin care se asigurå, în conformitate cu<br />
strategia adoptatå, realizarea cadrului<br />
juridic ¿i elaborarea reglementårilor<br />
specifice activitå¡ilor din domeniul pescuitului<br />
¿i acvaculturii; de reprezentare,<br />
pe plan intern ¿i extern în domeniul<br />
pescuitului ¿i acvaculturii; de autoritate<br />
de stat, prin care se asigurå implementarea,<br />
monitorizarea ¿i controlul<br />
aplicårii ¿i respectårii reglementårilor în<br />
domeniul pescuitului ¿i acvaculturii. Pe<br />
lângå Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit<br />
¿i Acvaculturå func¡ioneazå Consiliiul<br />
Consultativ, structurå fårå personalitate<br />
juridicå, format din speciali¿ti recunoscu¡i<br />
în domeniul pescuitului ¿i acvaculturii,<br />
reperezentan¡ii ai autoritå¡ii publice<br />
cu responsabilitå¡ii în domeniu, reprezenta¡ii<br />
ai proprietarilor/administra-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 19
torilor resurselor acvatice vii ¿i/sau ai<br />
amenajårilor piscicole, ai organiza¡iilor<br />
grupurilor de producåtori, asocia¡iilor<br />
de pescari, asocia¡ilor de pescuit sportiv,<br />
precum ¿i reprezenta¡ii ai societå¡ii civile.<br />
Consiliul Consultativ este consultat<br />
cu privire la problemele ce ¡in de conservarea<br />
¿i gestionarea resurselor acvatice<br />
vii, participând la solicitarea Agen-<br />
¡iei Na¡ionale pentru Pescuit ¿i Acvaculturå<br />
la procesul de elaborare a actelor<br />
normative din domeniul såu de activitate.<br />
Componen¡a ¿i func¡ionarea Consiliului<br />
Consultativ se stabilesc prin ordin<br />
al ministrului de resort, la propunerea<br />
pre¿edintelui Agen¡iei Na¡ionale pentru<br />
Pescuit ¿i Acvaculturå. Agen¡ia Na¡ionalå<br />
pentru Pescuit ¿i Acvaculturå este<br />
conduså de un pre¿edinte cu rang de<br />
director general, numit prin ordin al ministrului<br />
agriculturii, pådurilor ¿i dezvoltårii<br />
rurale.<br />
5. Hotårâre privind organizarea ¿i<br />
func¡ionarea Sistemului Na¡ional de<br />
Eviden¡å Informatizatå a Cazierului<br />
Judiciar<br />
Actul normativ reglementeazå modul<br />
de proiectare, achizi¡ionare, organizare,<br />
func¡ionare ¿i gestionare a Sistemului<br />
Na¡ional de Eviden¡å Informatizatå<br />
a Cazierului Judiciar. Acest sistem<br />
se organizeazå la nivelul Ministerului<br />
Administra¡iei ¿i Internelor, de¡inåtorul<br />
tuturor eviden¡elor necesare operårii<br />
acestui sistem. Prin darea în exploatare a<br />
acestui sistem se creeazå posibilitatea<br />
ca, în limitele legii, toate institu¡iile din<br />
sistemul na¡ional de ordine publicå, siguran¡å<br />
na¡ionalå ¿i justi¡ie, så aibå<br />
acces, în mod operativ, la baza de date<br />
ce va fi creatå prin transferarea pe suport<br />
magnetic a eviden¡elor manuale ale Cazierului<br />
Judiciar, existente în prezent.<br />
Sistemul Na¡ional de Eviden¡å Informatizatå<br />
a Cazierului Judiciar este conceput<br />
într-o structurå complexå, care så<br />
permitå, pe de o parte, gestionarea pe<br />
multiple baze de date în legåturå cu<br />
cazierul judiciar ¿i dactiloscopia decadactilarå<br />
¿i, pe de altå parte, interconectarea<br />
¿i accesul simultan la aceste<br />
date, în condi¡iile legii, a institu¡iilor<br />
men¡ionate. Sistemul cuprinde urmåtoarele<br />
douå categorii de date, în format<br />
electronic: a) datele prevåzute de art. 9<br />
din Legea <strong>nr</strong>. 290/2004 privind cazierul<br />
judiciar, b) impresiunile digitale ale per-<br />
20<br />
Palatul Victoria<br />
soanelor aflate în eviden¡a cazierului<br />
judiciar. În termen de 24 de luni de la<br />
data intrårii în exploatare a S.N.E.I.C.J.,<br />
Direc¡ia Cazier Judiciar - Statisticå ¿i<br />
Eviden¡e Operative din cadrul Inspectoratului<br />
General al Poli¡iei Române va<br />
finaliza preluarea în format electronic a<br />
datelor din arhiva cazierului judiciar.<br />
Pentru eliberarea copiilor de pe cazierul<br />
judiciar ¿i a certificatelor de cazier judiciar,<br />
pânå la finalizarea implementårii în<br />
sistem, în format electronic, a datelor<br />
existente în eviden¡a manualå a Direc¡ia<br />
Cazier Judiciar - Statisticå ¿i Eviden¡e<br />
Operative din cadrul Inspectoratului<br />
General al Poli¡iei Române, se pot folosi<br />
¿i modelele de cazier judiciar prevåzute<br />
în anexele hotårârii. Persoanele fizice<br />
care solicitå eliberarea certificatelor de<br />
cazier judiciar prin S.N.E.I.C.J. trebuie<br />
så facå dovada achitårii taxei de timbru<br />
fiscal prevåzutå în Hotårârea Guvernului<br />
<strong>nr</strong>. 44/2004 – Anexå la normele de<br />
aplicare a prevederilor titlului IX din<br />
Codul fiscal, prevede actul normativ.<br />
Pentru exploatarea optimå a sistemului,<br />
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor<br />
asigurå organizarea unor compartimente<br />
distincte în acest domeniu de<br />
activitate, din care va face parte personalul<br />
existent, asigurându-se totodatå<br />
suplimentarea structurii respective cu<br />
personal de specialitate necesar pentru<br />
exploatarea sistemelor informatice aferente<br />
S.N.E.I.C.J. la nivelul tuturor<br />
unitå¡ilor ¿i subunitå¡ilor de poli¡ie. Normele<br />
tehnico-administrative de exploatare<br />
a S.N.E.I.C.J. se elaboreazå de cåtre<br />
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor,<br />
în termen de 4 luni de la data intrårii în<br />
vigoare a acestei hotårâri adoptate. Conectarea<br />
la S.N.E.I.C.J. a institu¡iilor<br />
publice din sistemul na¡ional de ordine<br />
publicå, siguran¡å na¡ionalå ¿i justi¡ie se<br />
face pe baza solicitårii scrise a acestora,<br />
cu respectarea prevederilor legale ¿i cu<br />
precizarea corectå a informa¡iilor la care<br />
fiecare institu¡ie dore¿te så aibå acces.<br />
În termen de 6 luni de la data solicitårii<br />
accesului la S.N.E.I.C.J. aceste institu¡ii<br />
întreprind måsurile ce se impun, la nivel<br />
intern, în vederea preluårii ¿i prelucrårii<br />
în interes propriu a datelor respective,<br />
realizând totodatå interfa¡a cu<br />
S.N.E.I.C.J.<br />
6. Hotårâre privind acordarea<br />
unor ajutoare financiare<br />
Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare<br />
financiare în valoare totalå de<br />
7.<strong>47</strong>5 milioane lei, din creditele bugetare<br />
aprobate cu aceastå destina¡ie în<br />
bugetului Ministerului Muncii, Solidaritå¡ii<br />
<strong>Social</strong>e ¿i Familiei pe anul 2004,<br />
pentru 972 familii ¿i persoane singure<br />
aflate situa¡ii de extremå dificultate. Beneficiarii<br />
ajutoarelor financiare au<br />
domiciliul în jude¡ele Alba, Arad,<br />
Arge¿, Bacåu, Bihor, Bistri¡a- Nåsåud,<br />
Boto¿ani, Bråila, Bra¿ov, Cara¿-Severin,<br />
Cålåra¿i, Cluj, Covasna, Dâmbovi-<br />
¡a, Dolj, Gala¡i, Giurgiu, Gorj, Harghita,<br />
Ialomi¡a, Ia¿i, Ilfov, Mure¿, Neam¡, Olt,<br />
Prahova, Satu-Mare, Sålaj, Sibiu, Suceava,<br />
Teleorman, Tulcea, Vâlcea, Vaslui,<br />
Vrancea ¿i municipiul Bucure¿ti.<br />
Din anchetele sociale efectuate la<br />
domiciliu a rezultat cå membrii acestor<br />
familii au venituri nete lunare foarte<br />
mici, iar unii dintre ei au probleme<br />
grave de sånåtate. Anchetele sociale au<br />
fost realizate de cåtre direc¡iile jude¡ene<br />
pentru dialog, familie ¿i solidaritate<br />
socialå, respectiv Direc¡ia pentru dialog,<br />
familie ¿i solidaritate socialå a municipiului<br />
Bucure¿ti. Propunerile de acordare<br />
a ajutoarelor financiare sunt sus¡inute<br />
de primarii localitå¡ilor de domiciliu,<br />
respective ai sectoarelor municipiului<br />
Bucure¿ti, cu avizul Prefec¡ilor.<br />
7. Proiect de Lege pentru aderarea<br />
României la Tratatul Interna¡ional<br />
privind Resursele Genetice Vegetale<br />
pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå,<br />
adoptat la Roma la 3 noiembrie 2001<br />
Guvernul a aprobat proiectul de<br />
Lege pentru aderarea României la Tratatul<br />
Interna¡ional privind Resursele<br />
Genetice Vegetale pentru Alimenta¡ie ¿i<br />
Agriculturå, adoptat la Roma la 3<br />
noiembrie 2001, în cadrul celei de-a 31a<br />
Sesiuni a Conferin¡ei Organiza¡iei Na-<br />
¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i<br />
Agriculturå (FAO), intrat în vigoare la<br />
data de 29 iunie 2004. Tratatul reprezintå<br />
o realizare majorå în domeniu, prin<br />
furnizarea cadrului juridic interna¡ional<br />
care va garanta consevarea ¿i utilizarea,<br />
de o manierå durabilå, justå ¿i echitabilå,<br />
a resurselor fito-genetice ale plantelor.<br />
Tratatul stabile¿te/creazå, pentru<br />
prima datå, un sistem multilateral de<br />
acces la informa¡ie ¿i de partajare a expertizei<br />
în materie de culturi ¿i furaje vitale<br />
pentru securitatea alimentarå mon-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
dialå. Aderarea la acest tratat conferå o<br />
serie de beneficii, precum: facilitarea<br />
accesului la resursele genegtice vegetale<br />
pentru a fi utilizate în: alimenta¡ie, agriculturå,<br />
cercetare, ameliorare, instruire,<br />
prin intermediul unui Sistem Multilateral<br />
de Acces; stabilirea unor mecanisme<br />
privind împår¡irea echitabilå a beneficiilor<br />
rezultatelor din utilizarea resurselor<br />
genetice vegetale, inclusiv din<br />
folosirea comercialå a acestora, prin<br />
mijloace ca: schimbul de informa¡ii, accesul<br />
la/¿i transferul de tehnologii, consolidarea<br />
sau construirea capacitå¡ilor;<br />
furnizarea a trei elemente de bazå privind<br />
drepturile fermierilor: protec¡ia<br />
cuno¿tin¡elor tradi¡ionale relevante pentru<br />
resursele genetice vegetale pentru<br />
alimenta¡ie ¿i agriculturå; acordarea<br />
dreptului de a participa, în mod echitabil,<br />
la împår¡irea beneficiilor rezultate<br />
din utilizarea resurselor genetice vegetale<br />
pentru alimenta¡ie ¿i agriculturå;<br />
asigurarea dreptului de a lua parte, la<br />
nivel na¡ional, în procesul decizional<br />
legat de conservarea ¿i utilizarea durabilå<br />
a resurselor genetice vegetale pentru<br />
alimenta¡ie ¿i agriculturå; furnizarea<br />
unei strategii de finan¡are, transparentå<br />
¿i eficientå, pe baza cåreia vor fi<br />
mobilizate resurse financiare în vederea<br />
implementårii unor activitå¡i prioritare<br />
cuprinse în Tratat; facilitarea implementårii<br />
Planului Global de Ac¡iune al<br />
FAO pentru conservarea ¿i utilizarea<br />
durabilå a resurselor genetice vegetale<br />
pentru alimenta¡ie ¿i agriculturå, potrivit<br />
acordului de la Leipzig din 1996. În<br />
prezent, 56 de state au ratificat/depus<br />
documentele sale na¡ionale, iar data<br />
intrårii în vigoare a Tratatului a fost stabilita<br />
la 29 iunie 2004. Proiectul de Lege<br />
a fost înaintat Parlamentului pentru dezbatere<br />
¿i adoptare.<br />
8. Ordonan¡å de urgen¡å privind<br />
ratificarea Acordului între România<br />
¿i Uniunea Europeanå stabilind cadrul<br />
general de participare a României<br />
la opera¡iunile UE de gestionare a<br />
crizelor, semnat la Bruxelles, la 22<br />
noiembrie 2004<br />
Acordul cuprinde dispozi¡ii referitoare<br />
la: Scopul încheierii Acordului<br />
Cadrul general de participare a României<br />
Statutul personalului ¿i al for-<br />
¡elor Schimbul de informa¡ii clasificate<br />
Participarea personalului la ope-<br />
Palatul Victoria<br />
ra¡iuni civile ¿i militare de gestionare a<br />
crizelor Aspectele financiare/contribu¡ia<br />
la costurile comune Solu¡ionarea<br />
diferendelor Intrarea în vigoare<br />
Denun¡area. Acordul va face referire<br />
numai la viitoarele opera¡iuni UE de<br />
gestionare a crizelor ¿i nu va aduce atingere<br />
eventualelor acorduri în vigoare<br />
care reglementeazå participarea României<br />
într-o opera¡iune UE de gestionare a<br />
crizelor în desfå¿urare. Prin acest<br />
Acord, România se angajeazå så facå o<br />
declara¡ie privind renun¡area la revendicåri<br />
împotriva oricårui stat participant<br />
la o opera¡iune UE de gestionare a crizelor<br />
la care participå ¿i România. De<br />
asemenea, statele membre ale Uniunii<br />
Europene se angajeazå så facå o declara¡ie<br />
privind renun¡area la revendicåri,<br />
pentru orice viitoare participare a României<br />
într-o opera¡iune UE de gestionare<br />
a crizelor. România va lua toate<br />
måsurile necesare pentru a asigura protejarea<br />
informa¡iilor UE clasificate, în<br />
conformitate cu reglementårile de securitate<br />
ale Consiliului UE ¿i în conformitate<br />
cu liniile directoare elaborate de autoritå¡ile<br />
competente, inclusiv Comandantul<br />
Opera¡iunii UE, privind o opera¡iune<br />
militarå a UE de gestionare a crizelor<br />
sau ¿eful Misiunii UE, în cazul<br />
unei opera¡iuni civile UE de gestionare a<br />
crizelor. În cazul în care UE ¿i România<br />
au încheiat un acord asupra procedurilor<br />
de securitate privind schimbul de informa¡ii<br />
clasificate, prevederile lui se vor<br />
aplica în contextul unei opera¡iuni UE<br />
de gestionare a crizelor. Personalul desemnat<br />
de România va råmâne sub comanda<br />
deplinå a autoritå¡ilor na¡ionale.<br />
România va avea acelea¿i drepturi ¿i<br />
obliga¡ii, în ceea ce prive¿te gestionarea<br />
cotidianå a opera¡iunii, ca ¿i statele<br />
membre ale UE care participå la opera-<br />
¡iune. În cadrul opera¡iunii, România va<br />
desemna un Punct de Contact al Contingentului<br />
Na¡ional (PCCN) care va reprezenta<br />
contingentul na¡ional în opera¡iune.<br />
Decizia de încheiere a opera¡iunii<br />
va fi luatå de cåtre Uniunea Europeanå,<br />
dupå consultarea prealabilå a României,<br />
în condi¡iile în care, la data încheierii<br />
acesteia, România contribuie încå<br />
la opera¡iunea civilå a UE de gestionare<br />
a crizelor. România î¿i va asuma costurile<br />
asociate participårii sale la opera-<br />
¡iune, cu excep¡ia costurilor care fac<br />
obiectul finan¡årii comune, în conformi-<br />
tate cu bugetul opera¡ional al opera¡iunii.<br />
Tot prin derogare, Uniunea Europeanå<br />
va excepta, în principiu, statele<br />
ter¡e de la plata contribu¡iilor financiare<br />
pentru o anumitå opera¡iune civilå UE<br />
de gestionare a crizelor atunci când: <br />
UE decide cå statul ter¡ participant la<br />
opera¡iune are o contribu¡ie semnificativå<br />
care este esen¡ialå pentru opera¡iune<br />
Statul ter¡ participant la opera¡iune are<br />
un VNB pe cap de locuitor ce nu depå¿e¿te<br />
pe cel al nici unui stat membru<br />
al UE. România va numi un Înalt Reprezentant<br />
Militar (ÎRM), care va reprezenta<br />
deta¿amentul såu na¡ional în cadrul<br />
opera¡iunii militare UE de gestionare<br />
a crizelor. Dacå una dintre Pår¡i nu<br />
î¿i îndepline¿te obliga¡iile, a¿a cum sunt<br />
ele prevåzute în Articolele precedente,<br />
cealaltå Parte are dreptul de a considera<br />
cå acest Acord ¿i-a încetat valabilitatea,<br />
cu transmiterea unei notificåri de o lunå.<br />
Acordul intrå în vigoare începând cu<br />
prima zi a primei luni dupå notificarea<br />
reciprocå de cåtre Pår¡i a finalizårii procedurilor<br />
interne necesare pentru intrarea<br />
în vigoare. Acest acord poate fi<br />
amendat în baza unui acord reciproc<br />
scris între Pår¡i. De asemenea, el poate fi<br />
denun¡at de oricare dintre pår¡i prin<br />
transmiterea celeilalte pår¡i a unei notificåri<br />
de denun¡are scrise. O astfel de<br />
denun¡are va avea efect dupå 6 luni de la<br />
primirea notificårii de cåtre cealaltå Parte.<br />
9. Ordonan¡å de Urgen¡å privind<br />
trecerea teatrului Na¡ional din Târgu<br />
- Mure¿ în subordinea Ministerului<br />
Culturii ¿i Cultelor<br />
Guvernul a decis trecerea Teatrului<br />
Na¡ional din Târgu Mure¿, jude¡ul Mure¿,<br />
în subordinea Ministerului Culturii ¿i<br />
Cultelor, ca o recunoa¿tere a statutului<br />
acestuia de institu¡ie de culturå de<br />
interes na¡ional. Potrivit Ordonan¡ei,<br />
finan¡area Teatrului Na¡ional din Târgu<br />
– Mure¿ va fi asiguratå din venituri proprii<br />
¿i din subven¡ii acordate de la bugetul<br />
de stat. Teatrul Na¡ional din Târgu –<br />
Mure¿, care cuprinde o sec¡ie în limba<br />
românå ¿i una în limba maghiarå, constituie<br />
una din cele mai importante institu¡ii<br />
teatrale din ¡arå, recunoscutå pe<br />
plan interna¡ional. În scopul îmbunåtå¡irii<br />
managementului cultural, Teatrul<br />
a organizat, ca o componentå importantå<br />
a activitå¡ii sale, o gamå largå de programe<br />
¿i proiecte culturale: expozi¡ii<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 21
tematice, gale, festivaluri, aniversarea<br />
unor importante evenimente culturale.<br />
În termen de 15 zile de la data intrårii în<br />
22<br />
Palatul Victoria<br />
vigoare a Ordonan¡ei de Urgen¡å, cheltuielile<br />
efectuate în anul 2004 pentru<br />
finan¡area Teatrului Na¡ional din Târgu<br />
– Mure¿ se regularizeazå cu bugetul de<br />
stat, conform precizårilor elaborate de<br />
Ministerul Finan¡elor Publice.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor<br />
¥ntâlnire interna¡ionalå<br />
În perioada 17-19.11.2004, domnul Gerald Hesztera, purtåtor<br />
de cuvânt al BKA (Oficiul Federal Criminal) Viena, s-a<br />
aflat în vizitå la Inspectoratul General al Poli¡iei Române, în<br />
cadrul programului de instruire pe care Poli¡ia BKA Viena îl<br />
desfå¿oarå sub egida Pactului de stabilitate - Grupul de lucru<br />
pentru crimå organizatå. Oaspetele din Austria a avut o întrevedere<br />
cu conducerea Poli¡iei Române, ocazie cu care s-a<br />
reafirmat buna colaborare dintre cele douå institu¡ii.<br />
Agenda de lucru a mai cuprins ¿i o întâlnire cu ofi¡erii de<br />
preså ai Serviciului de Informare ¿i Rela¡ii Publice din cadrul<br />
Inspectoratului General al Poli¡iei Române, Direc¡iei Generale<br />
a Poli¡iei Municipiului Bucure¿ti ¿i ai unor Inspectorate de<br />
Poli¡ie Jude¡ene. Pe parcursul acestei vizite, domnul Gerald<br />
Hesztera a prezentat conceptul de marketing al BKA Viena,<br />
precum ¿i strategia de ob¡inere a unei imagini cât mai bune a<br />
structurilor poli¡iene¿ti.<br />
Totodatå, purtåtorului de cuvânt al Poli¡iei Federale Judiciare<br />
Austriece i-a fost prezentat Programul prioritar al Ministerului<br />
Administra¡iei ¿i Internelor „Imagine prin Fapte”,<br />
oaspetele apreciind ca deosebite rezultatele ob¡inute de structurile<br />
de rela¡ii publice din Poli¡ia Românå.<br />
Vizitå oficialå<br />
Domnul Otto Schily, ministrul federal de interne al Republicii<br />
Federale Germania, a sosit luni, 22 noiembrie 2004, în<br />
România.<br />
Domnia sa a fost întâmpinat la Aeroportul Interna¡ional<br />
Sibiu de cåtre domnul Marian Florian Såniu¡å, ministru de<br />
stat, ministrul administra¡iei ¿i internelor.<br />
Dupå intonarea Imnurilor de Stat ale Germaniei ¿i României<br />
¿i trecerea în revistå a Gårzii de Onoare, constituitå dintro<br />
subunitate de jandarmi, cei doi oficiali s-au deplasat cåtre<br />
Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu. Aici, domnului Otto<br />
Schily, ministru federal de interne al Republicii Federale Germania,<br />
i s-a conferit cel mai înalt titlu onorific ,,Doctor Honoris<br />
Causa”.<br />
În continuare, domnul Otto Schily, ministru federal de<br />
interne al Republicii Federale Germania, urmeazå så aibå convorbiri<br />
oficiale cu domnul Marian Florian Såniu¡å, ministru de<br />
stat, ministrul administra¡iei ¿i internelor.<br />
Convorbiri oficiale româno-germane<br />
Luni, 22 noiembrie 2004, în municipiul Sibiu au avut loc<br />
convorbiri oficiale între domnul Marian Florian Såniu¡å, ministru<br />
de stat, ministrul administra¡iei ¿i internelor ¿i domnul<br />
Otto Schily, ministrul federal de interne al Republicii Federale<br />
Germania.<br />
Cu acest prilej, s-au discutat probleme ale cooperårii bilaterale,<br />
printre care opera¡ionalizarea Agen¡iei Europene a Poli¡iei<br />
de Frontierå ¿i solicitarea unei expertize pentru Poli¡ia de<br />
Autostradå. Partea germanå va oferi o dona¡ie pentru dez-<br />
Ministere<br />
voltarea Centrului SECI (Ini¡iativa de Cooperare Sud-Est<br />
Europeanå) în valoare de 250.000 Euro.<br />
Dupå convorbirile oficiale, a urmat o conferin¡å de preså<br />
comunå, la care a participat ¿i primarul municipiului Sibiu,<br />
domnul Klaus Werner Johannis, în cadrul cåreia domnul Marian<br />
Florian Såniu¡å, ministru de stat, ministrul administra¡iei<br />
¿i internelor a spus: „Excelen¡a Sa domnul Otto Schily, ministrul<br />
federal de interne al Republicii Federale Germania, personalitate<br />
marcantå a scenei politice interne germane ¿i interna¡ionale,<br />
ne-a fåcut, din nou, deosebita onoare de a vizita<br />
România, într-un cadru ¿i o semnifica¡ie aparte pentru actualul<br />
nivel ridicat al raporturilor româno-germane, ocazionat de<br />
conferirea titlului de „Doctor Honoris Causa” al Universitå¡ii<br />
„Lucian Blaga” din Sibiu.<br />
Nu fac un secret din faptul cå distinsul nostru oaspete<br />
ne-a acordat ¿i ne acordå, în continuare, un sprijin deosebit de<br />
important, având ca finalitate consfin¡irea, în anul 2007, a locului<br />
¿i rolului pe care România le meritå, alåturi de Germania<br />
¿i celelalte state membre ale Uniunii Europene.<br />
Ne aflåm într-un moment în care a¿teptåm deciziile referitoare<br />
la închiderea negocierilor cu Uniunea Europeanå pe Capitolul<br />
24 – Justi¡ie ¿i Afaceri Interne ¿i suntem convin¿i cå<br />
vocea Germaniei, personal a domnului ministru federal Otto<br />
Schily, va avea greutate în luarea deciziei pe care noi, românii,<br />
o a¿teptåm cu încredere. Suntem pregåti¡i så ne continuåm<br />
eforturile, astfel încât, la momentul aderårii în 2007 la Uniunea<br />
Europeanå, România så poatå face fa¡å exigen¡elor sporite<br />
pe care le comportå dobândirea calitå¡ii de stat membru.<br />
Parteneriatul solid, sub forma „twinning-ului strategic”,<br />
stabilit între Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor ¿i Ministerul<br />
Federal de Interne, reprezintå un adevårat catalizator al<br />
procesului de accelerare a pregåtirilor de aderare a României<br />
la Uniunea Europeanå ¿i, nu în ultimul rând, un generator de<br />
efecte, mai mult decât benefice, în plan politic, economic,<br />
tehnic ¿i operativ.<br />
Am parcurs în ultimii patru ani o etapå deosebit de importantå,<br />
extrem de consistentå, care oferå o perspectivå clarå<br />
pentru continuarea, în acela¿i ritm sus¡inut, a conlucrårii noastre<br />
cu autoritå¡ile germane în domeniul afacerilor interne, de<br />
care ne leagå o tradi¡ie îndelungatå. Nu a¿ putea så nu evoc, ¿i<br />
cu aceastå ocazie, ce a însemnat instituirea regimului liberei<br />
circula¡ii a cetå¡enilor români în spa¡iul Schengen, cu un sprijin<br />
dintre cele mai consistente, poate chiar decisiv, din partea<br />
domnului ministru german, în luarea acestei decizii cu importante<br />
conota¡ii pentru consacrarea apartenen¡ei României la<br />
„Marea Familie Europeanå ¿i Euroatlanticå”.<br />
Dialogul ¿i consultårile pe care le-am avut, aståzi, cu colegul<br />
meu german au scos în eviden¡å cå, pe mai departe, va<br />
trebui så ne coordonåm ac¡iunile, astfel încât rela¡iile parteneriale<br />
existente între cele douå ministere, pe care le pot aprecia<br />
ca fiind exemplare, så råspundå, pe deplin, destinului comun<br />
de a fi parte la construc¡ia Europei unite. Problematica abordatå<br />
a acoperit o arie largå a preocupårilor actuale aflate pe<br />
agenda de lucru bi- ¿i multilateralå, pornind de la realitatea cå<br />
domeniile aflate în responsabilitate sunt indisolubil legate de<br />
noile concepte de politicå externå, armonizare europeanå,<br />
apårare ¿i siguran¡å, iar råspunsul la amenin¡årile, din ce în ce<br />
mai alarmante, ale pericolelor neconven¡ionale la adresa secu-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 23
itå¡ii trebuie så fie, pe mai departe, unul cât se poate de ferm.<br />
Cred cå, ¿i de aceastå datå, am reu¿it så identificåm cele mai<br />
bune modalitå¡i de ac¡iune, astfel încât arsenalul mecanismelor<br />
de lucru ¿i cooperare de care dispunem så se focalizeze, în<br />
principal, pe combaterea migra¡iei ilegale, traficului de fiin¡e<br />
umane, crimei organizate, terorismului ¿i traficului de droguri.<br />
Aderarea la Uniunea Europeanå reprezintå nu numai un obiectiv<br />
major ¿i legitim al politicii externe române¿ti, dar ¿i un ¡el<br />
comun, care este înså indisolubil legatå de îndeplinirea integralå<br />
de cåtre România a anumitor condi¡ii ¿i, mai ales, de suportarea<br />
costurilor sociale ale adaptårii, într-un ritm alert, la<br />
exigen¡ele sporite pe care le comportå statutul de economie de<br />
pia¡å func¡ionalå. Suntem extrem de preocupa¡i de a instensifica<br />
lupta declan¿atå de cåtre autoritå¡ile guvernamentale române<br />
împotriva corup¡iei, existând o determinare clarå a executivului<br />
de la Bucure¿ti de a continua, cu consecven¡å, politica<br />
¿i båtålia împotriva acestui flagel, la toate nivelele. Avem,<br />
pe mai departe, o multitudine de proiecte de finalizat sau altele<br />
de demarat, am reu¿it så punem bazele unei conclucråri solide<br />
în domeniul securizårii frontierei, conlucråm îndeaproape în<br />
plan operativ, inclusiv prin ata¿a¡i de afaceri interne ¿i ofi¡eri<br />
de legåturå, care î¿i desfå¿oarå activitatea în Republica Federalå<br />
Germania ¿i în România. Acum este foarte important<br />
ca, în perioada imediat urmåtoare, så asiguråm, în mod unitar,<br />
o mai bunå coordonare ¿i dirijare a întregului poten¡ial de<br />
cooperare de care dispunem, cu accent pe combaterea traficului<br />
de droguri, a criminalitå¡ii transfrontaliere ¿i migra¡iei ilegale.<br />
Finalitatea ac¡iunilor comune în domeniul frontierei trebuie<br />
så aibå ca rezultantå un model clar al viitoarei frontiere<br />
externe a Uniunii Europene, prin care så putem asigura un<br />
control eficient, iar aceastå chestiune va de¡ine, în continuare,<br />
un loc central în cadrul cooperårii româno-germane. Sunt convins<br />
cå, prin tot ceea ce am întreprins, am reu¿it, cu sprijinul<br />
domnului ministru Schily ¿i al Guvernului pe care Excelen¡a<br />
Sa îl reprezintå, så ne aducem o contribu¡ie semnificativå la<br />
consolidarea ¿i intensificarea rela¡iilor dintre România ¿i Republica<br />
Federalå Germania, stat prieten ¿i aliat, pe care contåm<br />
în atingerea obiectivului strategic de integrare în Uniunea<br />
Europeanå, conform calendarului stabilit. Toate aceste dezvoltåri<br />
ne dau, pe mai departe, ferma convingere cå, prin continuarea<br />
eforturilor ¿i accelerarea procesului de pregåtire a<br />
aderårii la Uniunea Europeanå, România va fi, la rândul ei, un<br />
partener de încredere al Republicii Federale Germania ¿i al<br />
celorlalte state membre, pe care se poate conta în regiunea<br />
sud-est europeanå ¿i nu numai.” La rândul såu, domnul Otto<br />
SCHILY, ministrul federal de interne al Republicii Federale<br />
Germania, a confirmat sus¡inerea Germaniei pentru închiderea<br />
Capitolului 24 „Justi¡ie Afaceri Interne” ¿i integrarea României<br />
în Uniunea Europeanå la 1 ianuarie 2007. Totodatå, a<br />
apreciat cooperarea între cele douå institu¡ii ¿i a reiterat necesitatea<br />
dezvoltårii acesteia în viitor.<br />
ªedin¡a comunå a Comisiei Tehnice Centrale<br />
¿i a Comisiei de Transparen¡å,<br />
privind organizarea ¿i desfå¿urarea alegerilor<br />
parlamentare ¿i preziden¡iale<br />
Luni, 22 noiembrie 2004, a avut loc ¿edin¡a comunå a<br />
Comisiei Tehnice Centrale ¿i a Comisiei de Transparen¡å, pri-<br />
24<br />
Ministere<br />
vind organizarea ¿i desfå¿urarea alegerilor parlamentare ¿i<br />
preziden¡iale din noiembrie 2004. Pre¿edintele Comisiei Tehnice<br />
Centrale, domnul Gheorghe Emacu, a prezentat stadiul<br />
pregåtirii alegerilor, principalele ac¡iuni întreprinse pânå în<br />
prezent ¿i a celor care sunt prevåzute pentru såptåmâna în<br />
curs. Între principalele activitå¡i desfå¿urate la nivel teritorial<br />
se numårå finalizarea listei cu magistra¡i sau al¡i juri¿ti, pentru<br />
desemnarea, prin tragere la sor¡i, a pre¿edin¡ilor birourilor<br />
electorale ale sec¡iilor de votare ¿i loc¡iitorii acestora. În<br />
cursul zilei de aståzi se încheie ac¡iunea de ridicare a ¿tampilelor<br />
cu men¡iunea „VOTAT” ¿i a timbrelor autocolante de la<br />
Monetåria Statului. În toate jude¡ele se imprimå buletinele de<br />
vot. Pânå în prezent, 34 jude¡e ¿i municipiul Bucure¿ti au finalizat<br />
tipårirea documentelor necesare pentru alegerea pre¿edintelui,<br />
23 de jude¡e ¿i municipiul Bucure¿ti au finalizat imprimarea<br />
celor pentru Camera Deputa¡ilor ¿i 25 de jude¡e ¿i<br />
municipiul Bucure¿ti, pentru Senat. Imprimarea buletinelor de<br />
vot se va finaliza mar¡i, 23 noiembrie, pentru Camera Deputa¡ilor<br />
¿i Senat ¿i respectiv miercuri, 24 noiembrie a.c, cele<br />
pentru alegerea pre¿edintelui. În aceastå såptåmânå se mai<br />
desfå¿oarå urmåtoarele activitå¡i: desemnarea – în cursul zilei<br />
de luni, a pre¿edin¡ilor birourilor electorale ale sec¡iilor de votare<br />
¿i a loc¡iitorilor acestora; acreditarea observatorilor interni<br />
¿i a reprezentan¡ilor presei scrise ¿i audiovizual pânå vineri<br />
26 noiembrie; predarea ¿tampilelor ¿i a celorlalte materiale<br />
necesare votårii cåtre pre¿edin¡ii birourilor electorale ale<br />
sec¡iilor de votare; distribuirea buletinelor de vot cåtre pre¿edin¡ii<br />
birourilor electorale ale sec¡iilor de votare. În cadrul ¿edin¡ei,<br />
au fost prezentate Comisiei de Transparen¡å, cheltuielile<br />
angajate de cåtre fiecare institu¡ie centralå cu atribu¡ii în<br />
organizarea ¿i desfå¿urarea alegerilor, punându-se la dispozi¡ie<br />
copii dupå situa¡iile de cheltuieli. Pânå în prezent toate<br />
activitå¡ile sunt realizate în termenele stabilite în Programul<br />
calendaristic aprobat.<br />
Activitatea poli¡i¿tilor de frontierå în zonele de<br />
competen¡å în primele 10 luni ale anului 2004<br />
În primele 10 luni ale anului 2004, Poli¡ia de Frontierå<br />
Românå a întreprins måsurile legale fa¡å de 1.552.057 persoane<br />
(1.482.615 români ¿i 69.442 stråini) care, prin diverse<br />
metode, au incalcat legislatia romana in vigoare. Aceste masuri<br />
au constat atat in aplicarea de sanctiuni contraventionale,<br />
nepermiterea tranzitarii prin punctele de frontiera sau redirectionarea<br />
catre localitatile de domiciliu, cat si in intocmirea de<br />
dosare penale pentru fapte de drept comun, ori pentru fapte<br />
care au legatura cu infractionalitatea transfrontaliera.<br />
In compara¡ie cu perioada similarå a anului 2003 (când au<br />
fost luate måsuri legale fa¡å de 963.637 persoane – 893.960<br />
români ¿i 69.677 stråini), se constata o crestere cu aproximativ<br />
61%, fapt ce demonstreaza implicarea lucratorilor nostri in<br />
contracararea ilegalitatilor din zonele de competenta.<br />
De asemenea, au fost constatate 100.042 fapte ilegale<br />
(11.101 infrac¡iuni ¿i 88.941 contraven¡ii), cele mai multe î<strong>nr</strong>egistrându-se<br />
în domeniile migra¡iei ilegale de persoane, contrabandei<br />
cu bunuri de larg consum ¿i braconajului piscicol.<br />
Comparativ cu perioada similarå a anului trecut, când au<br />
fost constatate 84.086 fapte ilegale (7.119 infrac¡iuni ¿i<br />
76.967 contraven¡ii), se constatå o cre¿tere cu 19% a numåru-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
lui actelor ilegale depistate de poli¡i¿tii de frontierå la grani¡ele<br />
României.<br />
Analizand radiograma infractionalitatii in zonele de frontiera,<br />
se constatå o cre¿tere a numårului infrac¡iunilor privind<br />
tentativa de trecere a frontierei de stat, trecerile ilegale, falsul<br />
¿i uzul de fals, traficul cu ma¿ini furate ¿i droguri, infrac¡iunile<br />
comise de români returna¡i ¿i alte fapte penale (ce nu au legåturå<br />
cu regimul juridic al frontierei de stat), în paralel scåzând<br />
numårul infrac¡iunilor pe linia infractionalitatii economicofinanciare,<br />
a traficului cu armament, precum ¿i încålcårile la<br />
regimul juridic.<br />
În materie de constatare ¿i sanc¡ionare a contraven¡iilor, în<br />
10 luni ale anului 2004, s-au aplicat måsuri unui numår de<br />
88.941 persoane (69.463 români ¿i 19.<strong>47</strong>8 stråini), cu amenzi<br />
contraven¡ionale în valoare de aproximativ 40,2 miliarde lei,<br />
în cre¿tere cu 15,5% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului precedent,<br />
când au fost aplicate sanc¡iuni contraven¡ionale unui<br />
numår de 76.967 persoane.<br />
Acord bilateral româno-german<br />
Miercuri, 24 noiembrie a.c., în prezen¡a domnului Marian<br />
Florian Såniu¡å, ministru de stat, ministrul administra¡iei ¿i<br />
internelor, ¿i a Excelen¡ei Sale Wilfried GRUBER, ambasadorul<br />
Republicii Federale Germania la Bucure¿ti, la Palatului<br />
Parlamentului, a avut loc ceremonia de semnare a Acordului<br />
între Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infrac¡ionalitå¡ii<br />
Transfrontaliere ¿i Guvernul Republicii Federale Germania,<br />
pentru implementarea celei de-a doua faze a Proiectului<br />
SECI UPGRADE 2004. Pentru Partea Românå, documentul<br />
a fost semnat de cåtre domnul chestor principal Alexandru<br />
Iona¿, director în cadrul Centrului Regional SECI, iar<br />
pentru Partea Germanå, de Excelen¡a Sa, domnul Wilfried<br />
Gruber, ambasadorul Republicii Federale Germania. Prin<br />
acest instrument, Guvernul Republicii Federale Germania a<br />
donat suma de 250.000 Euro Centrului SECI, ca dovadå a<br />
interesului aparte acordat Europei de Sud-Est ¿i sus¡inerii<br />
¡årilor din regiune în eforturile de integrare europeanå.<br />
Semnarea Acordului face parte dintr-un proiect complex<br />
ce vizeazå dezvoltarea sistemelor de comunica¡ie între Centrul<br />
Regional SECI ¿i Punctele Na¡ionale Focale ale statelor membre,<br />
cu finalitate opera¡ionalå, iar suma reprezintå partea a<br />
doua a proiectului men¡ionat (în septembrie 2003, Republica<br />
Federalå Germania a acordat Centrului SECI o altå dona¡ie, în<br />
valoare de 189.000 Euro).<br />
La ultima reuniune a Comitetului Comun de Cooperare al<br />
Centrului Regional SECI, care a avut loc la Budapesta, la 28<br />
octombrie 2004, s-a adoptat Rezolu¡ia JCC/R/03/28.10.2004,<br />
care prevede ca Statele membre SECI så ia în considerare<br />
recomandårile Raportului de evaluare a Centrului elaborat de<br />
Comisia Europeanå ¿i så adopte måsurile necesare pentru implementarea<br />
acestora, în vederea îmbunåtå¡irii func¡ionårii<br />
Centrului, conform standardelor ¿i celor mai bune practici ale<br />
Uniunii Europene. Statele membre SECI vor trebui så consolideze<br />
capacitå¡ile Centrului ¿i så-¿i îndeplineascå angajamentele<br />
asumate prin Acordul SECI sub toate aspectele, inclusiv<br />
completarea necesarului de ofi¡eri de legåturå, ¿i så ia<br />
måsurile necesare pentru stabilirea Punctelor Na¡ionale Focale<br />
opera¡ionale.<br />
Ministere<br />
În prezent, prin semnarea Acordului între Centrul SECI ¿i<br />
Republica Federalå Germania, s-a fåcut un pas important pentru<br />
aplicarea recomandårilor fåcute de Comisia Europeanå. În<br />
acest context, ¡årile membre SECI sunt în deplinå concordan¡å<br />
cu recomandårile Uniunii Europene ¿i vor depune în continuare<br />
toate eforturile pentru respectarea statutului organiza¡iei,<br />
pentru securitatea ¿i stabilitatea Europei de Sud-Est, astfel<br />
încât så garanteze drepturile ¿i libertå¡ile fundamentale ale cetå¡enilor<br />
¿i så ac¡ioneze pentru securizarea frontierelor externe<br />
ale UE.<br />
Poli¡ist român câ¿tigå premiul lunar<br />
al centrului regional SECI<br />
Premiul lunar al Centrului SECI a fost înmânat miercuri,<br />
24 noiembrie, de cåtre directorul acestui centru, dr. Alexandru<br />
Iona¿, reprezentan¡ilor Centrului Regional Suceava pentru<br />
Combaterea Crimei Organizate ¿i Antidrog. Opera¡iunea “ºiganiada”,<br />
un caz de trafic de fiin¡e umane finalizat prin arestarea<br />
a 36 de infractori a fost rezolvat cu succes de cåtre autoritå¡ile<br />
române ¿i italiene prin intermediul Centrului Regional<br />
SECI pentru Combaterea Criminalitå¡ii Transfrontaliere.<br />
În cursul investiga¡iilor, autoritå¡ile au stabilit cå mai mult<br />
de 100 de victime – bårba¡i, femei ¿i copii – fuseserå transporta¡i<br />
în Italia pentru a fi exploata¡i ca cer¿etori, ho¡i de<br />
buzunare sau în alte moduri. Raidurile si perchezi¡iile simultane<br />
desfå¿urate la locuin¡ele trafican¡ilor au condus la confiscarea<br />
de bunuri în valoare de peste 300.000 USD (autoturisme,<br />
bijuterii, aparaturå electronicå sau bani).<br />
Ceremonia de premiere a avut loc la sediul Centrului SECI<br />
în prezen¡a domnului Marian Florian Såniu¡å, ministru de stat,<br />
ministrul administra¡iei ¿i internelor ¿i a ambasadorului german,<br />
E.S. Wilfried Gruber, precum ¿i a altor oficialitå¡i din<br />
¡årile membre ale SECI ¿i cu statut de observator ¿i reprezentan¡i<br />
ai presei. Începând cu anul 2004, Centrul Regional SECI<br />
pentru Combaterea Criminalitå¡ii Transfrontaliere a decis<br />
acordarea de premii ofi¡erilor de poli¡ie ¿i lucråtorilor vamali<br />
din Europa de Sud-Est pentru rezultate semnificative.<br />
Nominalizårile sunt fåcute de statele membre ale Centrului<br />
SECI, în conformitate cu urmåtoarele criterii: cazul trebuie så<br />
fie rezultatul unei colaboråri transfrontaliere fructuoase, iar<br />
coordonarea investiga¡iilor din ¡årile implicate trebuie så se<br />
facå prin Centrul SECI.<br />
Måsuri de ordine ¿i siguran¡å publicå<br />
pentru perioada campaniei electorale<br />
În conformitate cu atribu¡iile conferite prin lege, Ministerul<br />
Administra¡iei ¿i Internelor a întreprins måsurile necesare<br />
pentru asigurarea desfå¿urårii în condi¡ii de deplinå ordine<br />
¿i siguran¡å publicå a alegerilor parlamentare ¿i preziden¡iale.<br />
Astfel, la nivelul institu¡iei a fost adoptat ,,Planul de<br />
måsuri al M.A.I. privind asigurarea ordinii ¿i siguran¡ei publice<br />
pe timpul campaniei electorale ¿i alegerilor pentru pre-<br />
¿edintele României, Camerei Deputa¡ilor ¿i a Senatului”, care<br />
a fost transmis tuturor structurilor cu competen¡e în domeniu.<br />
Gestionarea unitarå ¿i eficientå a ac¡iunilor este asiguratå,<br />
la nivel na¡ional, de cåtre domnul chestor-¿ef Zaharia Toma,<br />
secretar de stat, ¿eful Departamentului Ordine ¿i Siguran¡å<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 25
Publicå, iar la nivel teritorial, conform Ordinului ministrului<br />
administra¡iei ¿i internelor, de cåtre ¿eful inspectoratului de<br />
poli¡ie jude¡ean, respectiv directorul general al Direc¡iei Generale<br />
de Poli¡ie a Municipiului Bucure¿ti. Principalele misiuni<br />
executate de efectivele M.A.I. în acest interval de timp, se<br />
referå la: - asigurarea pazei cu efective de jandarmi a locurilor<br />
în care se tipåresc buletinele de vot ¿i pe timpul transportului<br />
acestora la circumscrip¡iile ¿i oficiile electorale; - asigurarea<br />
ordinii ¿i siguran¡ei publice în zona sec¡iilor de votare, prin<br />
instituirea dispozitivelor specializate de poli¡i¿ti ¿i jandarmi; -<br />
asigurarea måsurilor ¿i mijloacelor de prevenire ¿i stingere a<br />
incendiilor la loca¡iile unde este se desfå¿oarå votarea; - asigurarea<br />
transportului documentelor de votare de la sec¡ia de votare<br />
la biroul electoral de circumscrip¡ie ¿i ulterior la Biroul<br />
Electoral Central; - constituirea Grupei de lucru pentru monitorizarea<br />
¿i coordonarea activitå¡ilor de pazå, ordine ¿i siguran¡å<br />
publicå, pe timpul desfå¿urårii alegerilor, formatå din<br />
speciali¿ti ai Aparatului Central al ministerului, inspectoratelor<br />
generale ¿i comandamentelor de armå din subordine; -<br />
instituirea måsurilor pentru cre¿terea capacitå¡ii de ac¡iune a<br />
structurilor M.A.I., în perioada 27-30.11.2004.<br />
De asemenea, pe timpul desfå¿urårii campaniei electorale,<br />
structurile de ordine ¿i siguran¡å publicå din Ministerul Administra¡iei<br />
¿i Internelor vor avea în aten¡ie, cu precådere: - asigurarea<br />
unui climat de normalitate în zona locurilor de desfå-<br />
¿urare a lansårilor de campanie, adunårilor, întrunirilor ¿i mitingurilor<br />
electorale; - asigurarea capacitå¡ii optime de ac-<br />
¡iune, în vederea contracarårii fenomenului infrac¡ional, cre¿terii<br />
operativitå¡ii în interven¡ie la solicitårile cetå¡enilor, desfå¿urårii<br />
de activitå¡i preventive în scopul dezamorsårii oricåror<br />
ståri conflictuale, prin supravegherea zonelor cu poten-<br />
¡ial criminogen ridicat; - asigurarea integritå¡ii locurilor speciale<br />
de afi¿aj ¿i a materialelor de informare ¿i propagandå<br />
electoralå; - respectarea interdic¡iei desfå¿urårii campaniei<br />
electorale în unitå¡ile militare precum ¿i a neimplicårii personalului<br />
M.A.I. în activitå¡i politice ¿i electorale.<br />
26<br />
Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului<br />
Vizitå în Municipiul Cålåra¿i<br />
Vineri, 19 noiembrie 2004, dl. Dan Ioan Popescu, ministru<br />
de stat, ministrul Economiei si Comertului s-a aflat in Municipiul<br />
Calarasi.<br />
Cu acest prilej, domnia sa a vizitat Otelaria SC Donasid<br />
SA, unde s-a inaugurat Laminorul de profile grele si sina. La<br />
eveniment au participat reprezentantii autoritatilor locale precum<br />
si parlamentari.<br />
Evenimentul s-a incheiat cu o conferinta de presa, la care<br />
au participat reprezentantii investitorilor italieni la SC<br />
Donasid SA, dnii Antonio Beltrame, Gianalfredo Tisocco si<br />
Gioacchino di Palma. Referindu-se la revitalizarea zonei Calarasi,<br />
datorita repornirii acestui combinat, dl. Dan Ioan Popescu,<br />
ministru de stat, Ministrul Economiei si Comertului a<br />
spus: «In aceasta scurta vizita in jud. Calarasi am putut vedea<br />
cum a renascut un segment din industria romaneasca. In 1991<br />
Ministere<br />
au venit unii care au spus ca industria romaneasca e un morman<br />
de fiare vechi si s-au grabit sa o transforme intr-un pustiu.<br />
In perioada 1993-1996, guvernul a facut aici investitii si a<br />
reusit sa repuna in functiune anumite capacitati. Acel utilaj de<br />
verificare a sinelor de cale ferata performant pe care l-ati vazut<br />
a fost practic ultima investitie facuta in anul 1996. Din pacate<br />
atunci s-au facut numai probele. Achizitia s-a facut cu<br />
garantii oferite de guvern pentru cca 38 mil. USD, pentru terminarea<br />
investitiilor la Calarasi.<br />
In perioada 1997-2000 insa politica guvernului a considerat<br />
mai tentant sa cumparam sina din Ucraina si am cumparat<br />
pentru cativa ani. In 1999 Basescu a fost de asemenea cointeresat,<br />
ca membru al acelui guvern, sa semneze decesul acestei<br />
unitati.<br />
Au venit acesti investitori italieni, care au inteles ca in<br />
aceasta unitate se poate face o activitate performanta, se pot<br />
face lucruri de calitate, de care au nevoie si alte tari din Europa<br />
si din lume. As vrea sa-i multumesc in mod deosebit dlui<br />
Beltrame ca si-a asumat responsabilitatea de a reporni aceasta<br />
capacitate de productie. Azi traim un moment important, emotionant<br />
pentru mine: otelaria functioneaza datorita acestor investitii.<br />
Iata ca orasul Calarasi intra din nou in circuitul industrial<br />
al Romaniei prin 2 capacitati de importanta nationala si nu<br />
numai.<br />
Este vorba de Donasid si de investitia care a fost ieri inaugurata,<br />
aceea legata de realizarea geamului float de catre societatea<br />
franceza Saint Gobain.<br />
Din 2001 ne-a preocupat problema renasterii acestui combinat<br />
ca modalitate de redresare economica a zonei. Franta si<br />
Italia au investit la Calarasi. E cel mai eficient si serios mod<br />
de integrare europeana si cel mai eficient tip de transfer de<br />
know-how».<br />
“2004 - anul gazelor naturale”<br />
Vineri, 19 noiembrie 2004, s-a desfasurat la Targu Mures<br />
manifestarea intitulata “2004 - anul gazelor naturale” dedicata<br />
aniversarilor din industria gaziera din Romania. Cu acest<br />
prilej dl Dan Ioan Popescu, Ministru de Stat, Ministrul Economiei<br />
si Comertului a adresat participantilor la eveniment urmatorul<br />
mesaj: “Cår¡ile vechi, casele vechi, vinul vechi sunt<br />
semne ale culturii ¿i civiliza¡iei unei societå¡i. Poate de pu¡ine<br />
ori înså comunitatea s-a gândit ce înseamnå o istorie într-un<br />
domeniu industrial de mare performan¡å. Industria gazierå, ca<br />
¿i cea petrolierå din România se pot mândri cu numeroase decenii<br />
nu doar de existen¡å, ci ¿i de performan¡å recunoscute în<br />
comunitatea interna¡ionalå, ca ¿i de cåtre ansamblul societå¡ii<br />
pe care o servesc. Vå felicit pe to¡i cei care lucra¡i în industria<br />
gazierå din România pentru devotamentul, profesionalismul ¿i<br />
demnitatea de care a¡i dat dovadå în cursul întregii voastre<br />
cariere, dar mai ales pentru tot ce a¡i fåcut în ultimii 15 ani,<br />
când, a trebuit så dispune¡i de tenacitate ¿i råbdare ca så<br />
ajungem la rezultatele ¿i condi¡iile de azi din domeniul vostru<br />
de activitate. Faptul cå s-a investit în acest domeniu pentru<br />
dezvoltarea infrastructurii, faptul cå au fost puse în aplicare<br />
politici de restructurare ¿i modernizare, de integrare în circuitul<br />
european ¿i în structurile economice ale UE ¿i regionale,<br />
trebuie în¡eles, asumat de cåtre to¡i angaja¡ii, pentru a putea<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
contribui la atingerea obiectivelor cuprinse în strategiile de<br />
dezvoltare. Fårå contribu¡ia fiecårui angajat, de la director la<br />
tehnician, de la tineri la seniori, nici investi¡iile, nici politicile<br />
nu ar fi putut aduce valoarea pe care aståzi ne mândrim cå am<br />
adus-o în patrimoniul de dezvoltare economicå a României,<br />
care, a dobândit de drept statutul de mediu economic competi¡ional,<br />
performant, acordat de cele mai severe ¿i riguroase<br />
sisteme de evaluare. Contribu¡ia extrem de valoroaså a întregului<br />
Sistem Energetic Na¡ional la crearea cadrului economic<br />
atractiv pentru toate tipurile de investi¡ii, pentru consolidarea<br />
unei industrii performante, bunul renume generat de industrii<br />
cum este industria gazierå, prin performan¡e ¿i printr-o lungå<br />
istorie de pia¡å au dus la credibilitatea pie¡ei române¿ti ¿i<br />
industriei române¿ti. Vå mul¡umesc, vå felicit ¿i vå rog så må<br />
socoti¡i un adevårat membru de drept al comunitå¡ii voastre”.<br />
Primirea delega¡iei<br />
Grupului bancar italian Unicredit<br />
Vineri, 19 noiembrie 2004, la sediul Ministerului Economiei<br />
si Comertului, dl. Decebal Ilina, secretar de stat pentru<br />
industria de aparare in cadrul MEC, a primit o delegatie a<br />
Grupului bancar italian Unicredit, condusa de dl. Paolo Fiorentino,<br />
director general adjunct, responsabilul Diviziei Servicii<br />
Bancare Globale. Din delegatia italiana au facut parte dl.<br />
Andrea Moneta, director general adjunct, sef al Diviziei Noua<br />
Europa si dl. Giuseppe Scognamiglio, seful Relatiilor cu Institutiile<br />
Internationale. La intalnire au participat si E.S. dl.<br />
Stefano Ronca, ambasadorul Italiei la Bucuresti, precum si dl.<br />
E<strong>nr</strong>ico Pavone, responsabilul cu probleme economice si comerciale<br />
al Ambasadei Italiei. Vizita la Bucuresti a delegatiei<br />
italiene se inscrie pe linia demersurilor initiate de Grupul<br />
Bancar Unicredit, dupa cativa ani de experienta incununata de<br />
succes pe piata romaneasca, vizand extinderea activitatii bancare<br />
in intelesul clasic si implementarea unui program de<br />
backing-office bancar in Romania, destinat sa acopere intreaga<br />
zona a Europei Centrale si de Sud Est. Dupa cum au mentionat<br />
in discutii oaspetii, alegerea Romaniei ca locatie de<br />
baza pentru implementarea noului program de servicii bancare<br />
– testat cu succes in Italia in anii ’90 – s-a intemeiat pe rezultatele<br />
exceptionale ale Grupului in tara noastra, unde peste<br />
90% din angajati sunt romani, marea majoritate absolventi de<br />
studii superioare de specialitate, dispunand de un inalt nivel de<br />
competenta profesionala. La randul sau, dl. Decebal Ilina, secretar<br />
de stat in cadrul MEC le-a prezentat oaspetilor un rezumat<br />
al bilantului ultimilor 4 ani al economiei Romaniei,<br />
aspecte ale procesului complex de restructurare a industriei.<br />
S-a apreciat prezenta activa pe piata romaneasca a investitiilor<br />
italiene si bunele rezultate ale cooperarii economice bilaterale<br />
romano-italiene. Oficialul MEC si-a exprimat convingerea ca<br />
intensificarea prezentei si rolului Grupului Unicredit pe piata<br />
romaneasca va impulsiona aceasta cooperare.<br />
Acceptarea Companiei Na¡ionale Transelectrica<br />
în calitate de membru al European<br />
Transmission System Operators – ETSO<br />
In data de 9 noiembrie 2004, Compania Nationala Transelectrica<br />
SA, operatorul de transport si de sistem din Romania<br />
Ministere<br />
(OTS) a fost acceptata ca membru al European Transmission<br />
System Operators (ETSO) - Asociatia Operatorilor de Transport<br />
si de Sistem din Uniunea Europeana. „Cresterea calitatii<br />
este obiectivul <strong>nr</strong>. 1 in etapa care urmeaza in gestiunea Sistemului<br />
Energetic National” – a spus dl Dan Ioan Popescu,<br />
ministrul Economiei si Comertului, comentand in cadrul unei<br />
intalniri de analiza cu mai multi factori de decizie din SEN.<br />
ETSO a fost creata initial in 1999, de catre companiile din tarile<br />
Uniunii Europene care indeplinesc functia de operator de<br />
transport si de sistem, ca urmare a solicitarii Comisiei Europene.<br />
In 29 iunie 2001, ETSO devine oficial o asociatie internationala,<br />
cu sediul la Bruxelles, membrii acesteia fiind operatorii<br />
de transport si de sistem din cele 15 tari ale Uniunii<br />
Europene, Norvegia si Elvetia. Ca urmare a extinderii Uniunii<br />
Europene, ETSO a integrat pe rand si companiile de profil din<br />
Slovenia (membru deplin din 2001), Cehia (membru asociat<br />
in 2001 si membru deplin in iunie 2003), Ungaria, Polonia si<br />
Slovacia (membri asociati in 2001 si membri deplini in iunie<br />
2004), Estonia (membru asociat in septembrie 2004). Beneficiind<br />
de experienta pozitiva a cooperarii europene in scopuri<br />
tehnice, derulata in cadrul UCTE – Uniunea pentru Coordonarea<br />
Transportului Energiei electrice, si ca urmare a necesitatii<br />
de cooperare in domeniul infrastructurii pietei de energie<br />
electrica, companiile de profil din tarile Uniunii Europene au<br />
decis infiintarea ETSO sub coordonarea Comisiei Europene.<br />
Obiectivul ETSO este de a asigura un cadru unic de cooperare<br />
europeana prin intermediul careia operatorii de transport si de<br />
sistem sa-si coordoneze actiunile in vederea asigurarii conditiilor<br />
pentru dezvoltarea pietei interne de electricitate din Uniunea<br />
Europeana, pentru armonizarea regulilor si conditiilor de<br />
acces la retelele electrice de transport si folosirea acestora<br />
pentru tranzactiile de energie electrica, in special cele transfrontaliere.<br />
In acest scop, ETSO pregateste implementarea<br />
unor mecanisme comune de piata in vederea derularii de catre<br />
operatorii de transport si de sistem din Uniunea Europeana<br />
pentru propunerile legislative din domeniul energiei electrice,<br />
ce se emit de catre Comisia Europeana. Printre realizarile cele<br />
mai importante ale ETSO se pot aminti: implementarea in<br />
2002 a mecanismului de compensare Inter-TSO (intre operatorii<br />
de transport si sistem) a efectelor utilizarii retelelor de<br />
transport pentru tranzitele de energie electrica; dezvoltarea<br />
conceptelor si procedurilor pentru managementul congestiilor<br />
de retea; publicarea centralizata a datelor de interes pentru<br />
piata de energie electrica. Prin acceptarea ca membru, ETSO<br />
confirma faptul ca Transelectrica indeplineste conditiile impuse<br />
de Comisia Europeana companiilor de profil din tarile<br />
Uniunii Europene si poate participa la mecanismele de piata<br />
derulate in comun de companiile similare din aceste tari.<br />
Avand in vedere si acceptarea in mai 2003 ca membru al<br />
UCTE, prin integrarea Transelectrica in ETSO Romania devine<br />
prima tara din sud-estul Europei, nemembra a Uniunii<br />
Europene, care se integreaza in ambele structuri organizatorice<br />
de specialitate ale operatorilor de transport si de sistem<br />
din cadrul Uniunii Europene. Pe langa accesul la experienta si<br />
mecanismele relevante din domeniul pietei de energie electrica<br />
dobandite de companiile similare din Uniunea Europeana,<br />
integrarea Transelectrica in ETSO contribuie la derularea cu<br />
succes a procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Eu-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 27
opeana. Obiectivele urmatoare ale Transelectrica sunt asimilarea<br />
mecanismelor de piata dezvoltate de gruparea operatorilor<br />
de transport din regiunea de sud-est a Europei (SETSO<br />
Task Force) cu cele aplicate in Uniunea Europeana.<br />
28<br />
ªedin¡a Comitetului de lucru<br />
a Secretariatului Cartei Energiei<br />
In perioada 17 – 18 noiembrie 2004, a avut loc la Bruxelles,<br />
¿edin¡a Comitetului de lucru a Secretariatului Cartei<br />
Energiei. Cu aceasta ocazie delega¡iilor ¡årilor semnatare ale<br />
Cartei Energiei au prezentat rapoarte cu privire la situa¡ia sectorului<br />
energetic ¿i a problemelor de eficien¡å energeticå. De<br />
asemenea, a avut loc ¿i prezentarea, în amånunt, a manierei în<br />
care fiecare ¡arå semnatarå a Cartei Energiei, a aplicat recomandårile,<br />
fåcute de Secretariatul Cartei Energiei Evenimentul,<br />
în domeniul Sectorului Energetic ¿i Eficien¡ei Energetice.<br />
România, reprezentatå la eveniment de dna Adriana Sarzea,<br />
consilier în Direc¡ia Generalå pentru Integrare Europeanå ¿i<br />
Negocieri din cadrul Ministerului Economiei ¿i Comer¡ului, ¿i<br />
de dl Corneliu Rotaru, consilier la Agen¡ia Românå pentru<br />
Conservarea Energiei, a adus la cuno¿tin¡a celor prezen¡i la<br />
¿edin¡a Comitetului de lucru a Secretariatul Cartei Energiei,<br />
maniera în care au fost aplicate recomandårile în Sectorul<br />
Energetic, respectiv în domeniul Eficien¡ei Energetice.<br />
Astfel, au fost avute în vedere aspecte legislative, institu¡ionale,<br />
de mediu, precum ¿i cooperarea cu alte institu¡ii ¿i ONGuri,<br />
în domeniul energetic. Prin participarea activå la astfel de<br />
evenimente, Agen¡ia Românå pentru Conservarea Energiei,<br />
demonstreazå cå este consecventå misiunii care i-a fost încredin¡atå<br />
¿i este preocupatå în permanen¡å de implementarea<br />
solu¡iilor menite a conduce la îmbunåtå¡irea eficien¡ei energetice.<br />
Este cunoscut faptul cå utilizarea eficientå a energiei<br />
permite reducerea consumurilor de energie ¿i resurse energetice<br />
primare, contribuind în mod benefic la: • stimularea dezvoltårii<br />
economice ¿i sociale, • conservarea resurselor naturale,<br />
• reducerea impactului activitå¡ilor economice asupra<br />
mediului prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de serå.<br />
Sesiunea Grupei de lucru româno-turcå<br />
în domeniul industriei<br />
„Asigurarea unui flux de informatie upgradata permanent,<br />
conform evolutiilor din economia reala, flux orientat catre comunitatile<br />
de afaceri din cele 2 tari inseamna o importanta<br />
contributie la dezvoltarea relatiilor economice bilaterale. De<br />
asemenea, monitorizarea diferitelor probleme ce tin de competenta<br />
statului si administratiei, probleme pe care intreprinzatorii,<br />
investitorii reusesc sa le depaseasca cu greu, solutionarea<br />
acestora trebuie sa ne preocupe in mai mare masura pentru<br />
a evidentia sprijinul si interesul nostru pentru dezvoltarea<br />
relatiilor economice bi- si multilaterale” – a spus dl Dan Ioan<br />
Popescu, ministrul Economiei si Comertului joi, 18 noiembrie<br />
2004 la cea de a IV-a Sesiune a Grupei de lucru Romano-<br />
Turca in domeniul industriei. Delegatia turca a fost condusa<br />
de dl. EYÜP SENOL ÖMERÖGLU adjunct al ministrului<br />
industriei si comertului din Republica Turcia. Au participat<br />
reprezentanti ai patronatelor si asociatiilor profesionale din<br />
industriile: constructii navale, componente si subsansamble<br />
Ministere<br />
auto, bunuri de larg consum electrocasnice, textile si confectii,<br />
prelucrare in si canepa, producere zahar. Cu aceasta ocazie<br />
a fost evaluat stadiului cooperarii dintre societatile romanesti<br />
si cele turcesti in domeniul industriei si au fost prezentate<br />
aspecte generale privind evolutia economiilor celor doua tari,<br />
evolutia comertului exterior, a investitiilor straine precum si<br />
progrsele i<strong>nr</strong>egistrate in vederea integrarii in Uniunea Europeana.<br />
S-a exprimat satisfactia privind evolutia favorabila a<br />
schimburilor comerciale bilaterale, care prezinta o crestere de<br />
61% (1,8 miliarde USD) in anul 2003, fata de 2002, iar in<br />
primele 9 luni ale acestui an a depasit 2 miliarde USD. Totodata<br />
a crescut volumul investitiilor turcesti in Romania (cca<br />
450 milioane USD in peste 9000 societati). Au fost convenite<br />
noi actiuni pentru dezvoltarea cooperarii in urmatoarele domenii:<br />
metalurgie, industria constructoare de masini inclusiv<br />
piese si subansamble pentru industria auto, industria bunurilor<br />
de larg consum electrocasnice, industria de textile si confectii,<br />
industria zaharului, industria constructoare de echipamente industriale.<br />
De asemenea, s-a evidentiat importanta pe care Romania<br />
o acorda intreprinderilor mici si mijlocii si necesitatea<br />
intaririi cooperarii si pe acest segment precum si necesitatea<br />
unei colaborari mai stranse cu Consiliul de Afaceri Romano-<br />
Turc, pentru organizarea in comun de intalniri pe domenii de<br />
interes comun. Memorandumul incheiat are drept tinta cresterea<br />
volumului schimburilor comerciale bilaterale la cca 3<br />
miliarde USD a investitiilor din Turcia la peste 1 miliard USD<br />
in anul 2005 si imbunatatirea in ansamblu a cooperarii romano-turce<br />
si identificarea unor noi domenii de colaborare. Se<br />
apreciaza ca lucrarile celei de-a IV-a sesiuni a Comisiei pentru<br />
Industrie, s-au desfasurat intr-un climat care va permite<br />
amplificarea formelor de cooperare, cu efecte economice benefice<br />
de ambelor tari (20 noiembrie 2004).<br />
Conferin¡a economicå<br />
pentru Europa de Sud-Est<br />
In perioada 17-18 noiembrie 2004, a avut loc la Berlin, cea<br />
de a 4-a Conferinta economica pentru Europa de Sud-Est, desfasurata<br />
sub deviza „Prin stabilitate, spre dezvoltare”. La acest<br />
eveniment au participat premierii din Albania, Croatia,<br />
Serbia-Muntenegru, Bosnia si Hertegovina. Bulgaria a fost<br />
reprezentata de viceprim-ministru, iar Macedonia si Romania<br />
de ministri de resort. Delegatia Romaniei a fost condusa de dl.<br />
Vasile Radu, ministru delegat pentru comert, in Ministerul<br />
Economiei si Comertului. Din partea germana participat ministrul<br />
federal pentru cooperare economica si dezvoltare dl.<br />
Heidemarie Wieczoreck – Zeul. Domnia sa a subliniat importanta<br />
pe care o acorda Germania dezvoltarii cooperarii economice<br />
cu tarile din aceasta regiune a Europei, precum si asistenta<br />
tehnica pusa la dispozitie pentru restructurarea si modernizarea<br />
economiei din fiecare tara. Seful delegatiei romane,<br />
dl. Vasile Radu, a subliniat eforturile depuse de catre guvernul<br />
din care face parte pentru finalizarea, in perioada imediat<br />
urmatoare, a negocierilor pentru aderarea tarii noastre la<br />
Uniunea Europeana si semnarea, in prima parte a anului 2005,<br />
a tratatului de aderare, ce urmeaza a intra in vigoare in ianuarie<br />
2007. In cadrul panelului cu tema „Piata fara frontiere –<br />
Acordurile de comert liber in Europa de Sud-Est si apropierea<br />
de Uniunea Europeana”, dl Vasile Radu a subliniat rolul aces-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
tor instrumente pentru amplificarea schimburilor comerciale<br />
intre tarile din zona, argumentand prin ritmul de crestere al<br />
comertului romanesc cu partenerii sud-est europeni, care a<br />
depasit, de peste doua ori, ritmul mediu de majorare al comertului<br />
exterior romanesc total. Conferinta s-a bucurat de prezenta<br />
Cancelarului Federal Gerhard Schroeder. In alocutiunea<br />
prezentata, domnia sa a subliniat interesul tarii sale, inclusiv al<br />
cercurilor de afaceri, fata de tarile din Europa de Sud-Est, care<br />
ofera ample posibilitati de dezvoltare in contextul apropierii<br />
lor de standardele Uniunii Europene. Cancelarul german s-a<br />
intalnit si cu sefii de delegatii, tema principala abordata a fost<br />
evolutia procesului de preaderare la Uniunea Europeana a tarilor<br />
din regiune si rolul Germaniei in acest proces, subliniindu-se<br />
ca orizontul de asteptare al acestora il constituie aderarea<br />
la Uniunea Europeana. Inaltul demnitar german a reconfirmat<br />
sprijinul pe care il acorda Germania parcursului european<br />
al Romaniei si Bulgariei, tari care vor adera la Uniunea Europeana<br />
la inceputul anului 2007.<br />
Au fost adoptate trei legi importante privind<br />
privatizarea marilor societå¡i din energeticå<br />
Luni, 22 noiembrie 2004, în plenul Camerei Deputa¡ilor,<br />
camerå decizionalå, au fost adoptate trei legi importante privind<br />
privatizarea marilor societå¡i din energetica româneascå:<br />
Petrom, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Banat ¿i<br />
Electrica Dobrogea. Cele trei acte normative au fost validate<br />
de 175 de deputa¡i. Adoptarea acestor acte normative va permite<br />
finalizarea contractelor de privatizare semnate cu mari<br />
companii europene: OMV, Gaz de France, E.ON Ruhrgas ¿i<br />
Enel, dispunînd totodatå plata obliga¡iilor financiare cåtre<br />
statul român. Prin adoptarea acestei decizii se deschide drum<br />
liber finalizårii celor 4 tranzac¡ii ¿i începerii procesului investi¡ional<br />
pe care noii asocia¡i ¿i-l propun.<br />
Credit japonez<br />
Colaborarea intre Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului si<br />
Guvernul japonez continua prin acordarea, de catre Banca<br />
Japoneza pentru Cooperare Internationala – JBIC, a unui credit<br />
de tip ODA (Asistenta Oficiala de Dezvoltare) destinat finantarii<br />
unei investitii la Complexul Energetic Turceni, a<br />
anuntat in cursul saptamanii trecute ES dl. Naotoshi Sugiuchi,<br />
ambasadorul Japoniei la Bucuresti.<br />
Valoarea acestui credit este de 28,746 mld. Yeni (cca. 200<br />
mil. USD) si va fi rambursat in conditii foarte avantajoase<br />
pentru statul roman, respectiv 40 de ani – perioada de rambursare,<br />
din care 10 ani perioada de gratie, cu o dobanda de<br />
0,75%. Aceasta investitie va asigura montarea unei instalatii<br />
de desulfurare la grupurile energetice <strong>nr</strong>. 3, 4, 5 si 6 din cadrul<br />
Centralei Termoelectrice Turceni, proiect in premiera nationala,<br />
care are ca scop limitarea emisiilor de bioxid de sulf la<br />
nivelele prevazute in legislatia romaneasca si in directivele<br />
Uniunii Europene referitoare la parametrii de mediu ai centralei<br />
de la Turceni si implicit reducerea semnificativa a poluarii<br />
in zona.<br />
Proiectul se inscrie in prevederile H.G. <strong>nr</strong>. 890/29.07.<br />
2003 prin care a fost aprobata Foaia de parcurs pentru sectorul<br />
energetic al Romaniei aferent perioadei 2003 – 2015, docu-<br />
Ministere<br />
ment elaborat de Ministerul Economiei si Comertului.<br />
Printre obiectivele majore de investi¡ii, la capitolul V –<br />
,,Mediul” din Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, se<br />
regåse¿te programul referitor la limitarea emisiilor în atmosferå<br />
provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform<br />
limitelor impuse prin Directivele Uniunii Europene 2001/<br />
80/Ec (emisii de materii solide, SO2, NOX).<br />
La capitolul VI –,,Restructurarea sectorului de producere a<br />
energiei ¿i operare a producåtorilor pe pia¡å”, din acela¿i document,<br />
se prevede func¡ionarea în continuare a blocurilor<br />
energetice <strong>nr</strong>. 3, 4, 5 ¿i 6 din Complexul Energetic Turceni.<br />
Realizarea acestui obiectiv implica atat utilizarea eficienta<br />
a resurselor energetice, cat si luarea masurilor necesare protejarii<br />
mediului inconjurator.<br />
Prin realizarea acestei investitii, carbunele energetic va<br />
continua sa aiba un rol important pe piata resurselor de energie,<br />
avand in vedere potentialul de rezerve exploatabile, inclusiv<br />
utilizarea in continuare a fortei de munca calificate existente<br />
in Valea Jiului.<br />
Ministerul Integrårii Europene<br />
Precizåri: „Clauza de salvgardare”<br />
În legåturå cu afirma¡iile Alian¡ei PNL-PD privind aplicarea<br />
clauzei de salvgardare, dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat,<br />
negociator ¿ef cu UE precizeazå:<br />
„Clauza de salvgardare este un instrument asiguratoriu.<br />
Aceasta a fost propuså de Comisia Europeanå ¿i Bulgariei ¿i a<br />
fost acceptatå de aceastå ¡arå în iunie 2004. Motivul solicitårii<br />
unei asemenea clauze a fost cå, între perioada dintre finalizarea<br />
negocierilor de aderare ¿i momentul aderårii efective<br />
existå o perioadå de 2 ani în care statul candidat trebuie så<br />
continue pregåtirea pentru aderarea la UE. România este întro<br />
situa¡ie similarå ¿i o asemenea clauzå de salvgardare ar avea<br />
acelea¿i ra¡iuni. ªi în cazul celor 10 noi state membre, au existat<br />
clauze de salvgardare care ar fi limitat libera circula¡ie a<br />
mårfurilor pe pia¡a comunitarå, recunoa¿terea unor decizii judecåtore¿ti<br />
sau libera circula¡ie a persoanelor în UE dacå se<br />
dovedea cå aceste state nu respectå standardele europene în<br />
domeniile respective.<br />
Clauza de salvgardare are menirea unei måsuri asiguratorii<br />
atât pentru Uniunea Europeanå, cât ¿i pentru statul candidat, ¿i<br />
anume cå, în 2007, noul stat membru va fi bine pregåtit pentru<br />
acest statut.<br />
Clauza s-ar putea aplica doar în condi¡iile în care România<br />
nu va fi pregåtitå pentru a fi membru al Uniunii Europene.<br />
Interesul României este så fie cât mai bine pregåtitå pentru<br />
aderarea la Uniunea Europeanå, iar interesul cetå¡enilor este<br />
så fie corect informa¡i. Nu serve¿te nimånui, nici måcar adep-<br />
¡ilor Alian¡ei PNL-PD, så colporteze diverse informa¡ii false<br />
despre procesul de integrare. În plus, acest gen de atitudine<br />
poate dåuna procesului de negociere prin afectarea mediului<br />
în care negocierile de aderare se desfå¿oarå.<br />
Facem un apel la Alian¡a PNL-PD så nu mai politizeze<br />
demagogic procesul de integrare europeanå ¿i så adopte o ati-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 29
tudine constructivå ¿i responsabilå fa¡å de viitorul României<br />
ca membru al UE”.<br />
30<br />
Declara¡iile domnului Traian Båsescu<br />
referitoare la negocierile de aderare<br />
a României la UE<br />
În legåturå cu declara¡ia domnului Traian Båsescu privind<br />
negocierile de aderare a României ¿i Bulgariei, dl. Vasile<br />
Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu UE precizeazå:<br />
„Dl. Traian Båsescu aratå în continuare cå liderii ADA<br />
doresc så foloseascå tema negocierilor pentru a dezinforma<br />
popula¡ia, demonstrând, de fapt, o desconsiderare totalå fa¡å<br />
de acest subiect pe care doar îl politizeazå la televiziuni sau în<br />
discursuri publice. Recent, dl. Båsescu sus¡inea cå, în anul<br />
2000, România era în fa¡a Bulgariei în negocierile de aderare<br />
la UE.<br />
Din påcate, la sfâr¿itul anului 2000, când Guvernul<br />
Nåstase a preluat negocierile de aderare la UE, România era în<br />
urma Bulgariei, cu 9 capitole deschise, dintre care 6 închise<br />
provizoriu, în timp ce ¡ara vecinå avea 11 capitole deschise,<br />
dintre care 8 închise provizoriu.<br />
La acel moment, se pare cå guvernul din care au fåcut<br />
parte ¿i PNL ¿i PD erau ocupa¡i cu scåderea nivelului de trai<br />
al României. Guvernul CDR s-a concentrat asupra negocierii<br />
capitolelor u¿oare, care nu necesitau negocieri îndelungate, în<br />
timp ce, pentru capitole complexe, cum ar fi Agricultura,<br />
Mediul, Justi¡ie ¿i afaceri interne etc., România nu avea nici o<br />
idee cum så se raporteze la acquis.<br />
Iatå, a¿adar, cå ¿i statistica eronatå folositå de dl. Båsescu<br />
dovede¿te cå acesta nu s-a preocupat în mod real de integrarea<br />
europeanå nici când a fost la guvernare ¿i nici acum.<br />
Scopul României este så fie cât mai bine pregåtitå pentru<br />
statutul de membru UE. Iar pentru aceasta, este nevoie de<br />
efortul întregii societå¡i.<br />
Dacå dl. Båsescu dore¿te într-adevår ca România så fie<br />
bine pregåtitå pentru aderare, ar trebui så arate ce are de gând<br />
så facå pentru aplicarea acquis-ului comunitar ¿i nu så facå<br />
declara¡ii demagogice pe aceastå temå”.<br />
În legåturå cu afirma¡iile domnului senator<br />
PNL Gheorghe Flutur privind negocierile<br />
la capitolul Agricultura<br />
Dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu UE,<br />
precizeazå: “Declara¡iile senatorului PNL Gheorghe Flutur,<br />
conform cårora, în negocierile la Capitolul 7 – „Agricultura”,<br />
s-ar fi „acceptat tacit cifrele ¿i cotele impuse de Bruxelles”,<br />
sunt complet nefondate ¿i råuvoitoare. De asemenea, afirma¡iile<br />
domniei sale, prin care pretinde cå România ar fi negociat<br />
cu Uniunea Europeanå „prin fax”, sunt ridicole ¿i dovedesc<br />
fie o craså necunoa¿tere a procedurii de negociere, fie<br />
dorin¡a de a min¡i cetå¡enii din mediul rural. Date fiind numeroasele<br />
participåri ale reprezentan¡ilor PNL la consultårile ini-<br />
¡iate de Ministerul Integrårii Europene, consideråm cå declara¡iile<br />
domnului Flutur dovedesc o rea voin¡å ¿i o iresponsabilitate<br />
dåunåtoare atât procesului de integrare în Uniunea Europeanå,<br />
cât ¿i percep¡iei publice a acestui proces. Aceasta, cu<br />
atât mai mult cu cât cifrele înaintate presei de cåtre senatorul<br />
Ministere<br />
PNL sunt complet eronate ¿i lipsite de bazå realå. Negocierile<br />
la Capitolul Agriculturå, care s-au derulat pe durata a peste doi<br />
ani, au fost extrem de laborioase ¿i dificile. În negocieri s-a<br />
ob¡inut maxim posibil, ¡inând cont de ceea ce se produce acum<br />
în România ¿i de modul în care se dezvoltå pia¡a agricolå a<br />
Uniunii Europene. S-au ob¡inut fonduri comunitare considerabile,<br />
de 4,721 miliarde Euro, care vor face ca agricultura<br />
României så asigure necesitå¡ile interne ¿i chiar så intre pe<br />
pia¡a altor state membre, iar nu så devinå o pia¡å de desfacere,<br />
cum sugereazå tenden¡ios domnul Flutur. Sectorul industriei<br />
alimentare a reprezentat o prioritate în negocierile pentru<br />
„Agriculturå”. Atât producåtorii, cât ¿i procesatorii vor fi<br />
ajuta¡i în pregåtirea pentru intrarea pe pia¡a europeanå de timpul<br />
suplimentar ob¡inut în negociere, perioadele de tranzi¡ie<br />
de trei ani pentru conformarea la cerin¡ele comunitare a unitå¡ilor<br />
de carne ¿i lapte. Toate perioadele de tranzi¡ie au fost<br />
negociate pe baza cerin¡elor ¿i argumentelor formulate de producåtori<br />
¿i procesatori. În plus, lista unitå¡ilor care beneficiazå<br />
de astfel de perioadå de tranzi¡ie va fi actualizatå anual. Consideråm<br />
cå, dacå ar dori într-adevår så contribuie la dezvoltarea<br />
agriculturii române¿ti, dl. Flutur ar trebui så se concentreze<br />
asupra modului în care agricultura noastrå se poate alinia<br />
la standardele comunitare de calitate, asupra utilizårii la maximum<br />
a fondurilor negociate ¿i a acoperirii cotelor ob¡inute<br />
prin produc¡ii de calitate. De asemenea dl. Flutur ar trebui så<br />
renun¡e la a mai dezinforma cetå¡enii României, inclusiv pe<br />
cei de la sate despre viitorul agriculturii române¿ti.”<br />
Traian Båsescu va putea mulge vaca ¿i dupå<br />
aderarea României la Uniunea Europeanå<br />
Recent, candidatul Alian¡ei PNL-PD la Pre¿edin¡ia României,<br />
dl. Båsescu, afirma cå ¡åranul român “de la 1 ianuarie<br />
2007, nu mai are voie så punå mâna pe ¡â¡a vacii”.<br />
În legåturå cu aceste declara¡ii, ministrul delegat, negociator<br />
¿ef cu UE, precizeazå: „Afirma¡iile candidatului Alian¡ei<br />
PNL-PD la pre¿edin¡ia României, Traian Båsescu, sunt hilare,<br />
în condi¡iile în care nici autoritå¡ile române, nici cele comunitare<br />
nu vor împiedica vreodatå fermierii români så î¿i creascå<br />
animalele cum cred ei de cuviin¡å. Fermierii români pot<br />
folosi, chiar ¿i de la 1 ianuarie 2007, orice metode doresc pentru<br />
opera¡iunile de muls, atâta timp cât produsul pe care îl<br />
livreazå la unitå¡ile de procesare respectå normele comunitare<br />
de calitate (germeni ¿i celule somatice).<br />
Din momentul aderårii, unitå¡ile de procesare vor solicita<br />
producåtorilor lapte de calitate, dar nimeni nu va impune o<br />
opera¡iune standard de mulgere. Laptele pentru livråri va<br />
putea fi în continuare muls manual, în condi¡ii igienice. În<br />
cazul în care fermierii nu vor putea face acest lucru pe cont<br />
propriu, nu va fi nicidecum necesarå „introducerea de ma¿ini<br />
electrice de muls în toate gospodåriile ¡åråne¿ti”, a¿a cum<br />
gre¿it sugereazå Traian Båsescu. Lucrurile se pot rezolva ¿i<br />
altfel, de exemplu prin organizarea unor structuri asociative<br />
care så permitå atât desfå¿urarea opera¡iunilor de muls în<br />
condi¡ii igienice în centre specializate, cât ¿i minimizarea costurilor.<br />
Trebuie, de asemenea, men¡ionat faptul cå, în cadrul negocierilor<br />
la Capitolul 7 – „Agricultura”, România a ob¡inut o<br />
perioadå de tranzi¡ie de trei ani, pânå la 31.12.2009, pentru<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
modernizarea si retehnologizarea unitå¡ilor de procesare a<br />
laptelui, precum ¿i pentru organizarea centrelor de colectare si<br />
a celor de standardizare lapte. În ceea ce prive¿te laptele pentru<br />
vânzåri directe, pe pia¡a localå, acesta este reglementat de<br />
prevederi na¡ionale ¿i nu comunitare.<br />
Prin declara¡iile sale, candidatul la pre¿edin¡ia României<br />
din partea Alian¡ei PNL-PD dovede¿te încå odatå, fie o documentare<br />
lacunarå despre negocierile de aderare la Uniunea<br />
Europeanå, fie dorin¡a de dezinformare a opiniei publice în<br />
vederea atragerii de voturi în campania electoralå”.<br />
Precizåri<br />
În legåturå cu afirma¡iile dlui Traian Båsescu, în cadrul<br />
unei emisiuni TV electorale, din seara zilei de 22 noiembrie,<br />
ministrul delegat, negociator ¿ef cu UE, dl. Vasile Pu¿ca¿, precizeazå:<br />
„Încå o datå, dl. Traian Båsescu demonstreazå lipsa<br />
unor cuno¿tin¡e de bazå cu privire la Uniunea Europeanå, care<br />
sunt indispensabile unui candidat la func¡ia de Pre¿edinte al<br />
României.<br />
În timp ce pretind cå sus¡in aderarea României la Uniunea<br />
Europeanå în anul 2007, PNL ¿i PD se alåturå declara¡iilor<br />
unor alia¡i politici ai lor din UE care propun o amânare a aderårii<br />
României ¿i aduc aceste aspecte în discu¡iile electorale, în<br />
speran¡a de a câ¿tiga un capital politic prin dezinformarea ¿i<br />
derutarea cetå¡enilor, chiar dacå efectele ar putea fi negative<br />
pentru cetå¡enii României.<br />
Dl. Traian Båsescu este un exponent tipic al acestei alian¡e<br />
contradictorii. Sus¡inând cå amânarea aderårii ar costa prea<br />
mult România, dânsul spune ¿i cå aderarea conform calendarelor<br />
ar fi peste puterile cetå¡enilor români. Atunci când<br />
vorbe¿te despre o lipså de informare a cetå¡enilor cu privire la<br />
aderarea României la UE, este evident cå dânsul, care aspirå<br />
så fie pre¿edintele în exerci¡iu al României la data aderårii, nu<br />
este capabil så ofere informa¡ii corecte pe aceastå temå. De¿i<br />
admite cå nu cunoa¿te o opera¡iune dintre cele mai importante<br />
ale Uniunii Europene (opera¡iunea Althea), dl. Båsescu se lanseazå<br />
în afirma¡ii cu privire la capacitatea României de a participa<br />
la opera¡iunea din Bosnia, opera¡iune care va fi preluatå<br />
de UE de la NATO la începutul anului 2005 ¿i la care România<br />
s-a angajat så participe cu o for¡å de poli¡ie de peste 200<br />
de oameni.<br />
Dl. Båsescu vorbe¿te despre cre¿teri ale pre¡urilor la energie<br />
în urma negocierilor de aderare, dar se pare cå nu cunoa¿te<br />
faptul cå pre¡ul energiei nu este reglementat de acquis-ul comunitar<br />
la capitolul 14 – Energie, deci nu este obiect al negocierilor<br />
de aderare.<br />
De asemenea, am constatat cå dl. Båsescu nu ¿tie care este<br />
procedura în cazul unei eventuale redeschideri a unui capitol<br />
de negociere. Un capitol de negociere poate fi redeschis la solicitarea<br />
oricåreia dintre pår¡i, deci atât a României, cât ¿i a<br />
Uniunii Europene, atunci când apar elemente noi în negociere.<br />
De altfel, dorim så precizåm cå România a propus, la începutul<br />
lunii octombrie a.c., noi negocieri la capitolul 10- Impozitarea,<br />
pentru a solicita un numår de 7 noi perioade de tranzi¡ie<br />
pentru douå directive care au fost adoptate în 2003, dupå<br />
ce capitolul fusese deja închis provizoriu. România a solicitat<br />
¿ase perioade de tranzi¡ie, de 2 pânå la 6 ani dupå data<br />
aderårii, pentru Directiva 96/2003/CE privind restructurarea<br />
Ministere<br />
cadrului comunitar pentru impozitarea electricitå¡ii ¿i a produselor<br />
energetice, tocmai pentru ca pre¡urile la benzinå fårå<br />
plumb, motorinå, gaze naturale, påcurå ¿i electricitate så nu<br />
afecteze cetå¡enii în urma aplicårii accizelor la nivelul din<br />
Uniunea Europeanå.<br />
De asemenea, România a solicitat o perioadå de tranzi¡ie<br />
de 4 ani pentru directiva 49/2003/CE privind sistemul comun<br />
de impozitare a plå¡ilor de dobândå ¿i de redeven¡e efectuate<br />
între companii asociate din diferite State Membre. Aceasta din<br />
urmå are în vedere påstrarea unei surse de venit la bugetul de<br />
stat, în condi¡iile în care mediul de afaceri nu va fi afectat ¿i<br />
î¿i va men¡ine predictibilitatea.<br />
Alian¡a PNL-PD repro¿a Guvernului o a¿a-ziså grabå în<br />
negocieri. Aceasta dupå ce ani de-a rândul unii reprezentan¡i<br />
ai partidelor men¡ionate îndemnau la gråbirea procesului. Dorim<br />
så asiguråm cå ceea ce ne intereseazå cel mai mult sunt<br />
rezultatele pozitive pentru România.<br />
V-am oferit exemplul capitolului 10 – Impozitarea, dar<br />
aceasta a fost ¿i este valabil ¿i pentru celelalte capitole de<br />
negociere.<br />
Dorim så reafirmåm cå negocierile de aderare ale României<br />
au fost purtate strict pe baza interesului na¡ional, al cetå¡enilor<br />
români, în acord cu poten¡ialul României ¿i cu capacitatea<br />
efectivå de a valorifica acest poten¡ial. Din påcate, ceea<br />
ce dl. Båsescu nume¿te „asta este realitatea” denotå mai mult<br />
decât necunoa¿terea realitå¡ii din România, demonstreazå incapacitatea<br />
unei for¡e politice – Alian¡a PNL-PD – de a<br />
ac¡iona în interesul României, al cetå¡enilor români, ¿i de a<br />
gåsi solu¡iile cele mai avantajoase pentru provocårile aderårii<br />
la UE.”<br />
Negocierile de aderare a României<br />
la Uniunea Europeanå<br />
Dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu UE,<br />
precizeazå, în legåturå cu negocierile de aderare a României la<br />
Uniunea Europeanå: „Obiectivul comun al României ¿i UE<br />
este finalizarea negocierilor de aderare la Consiliul European<br />
din 17 decembrie 2004. Aceastå datå a fost fixatå de cåtre ¿efii<br />
de state ¿i guverne din UE, la Consiliile Europene (iunie,<br />
decembrie 2003, iunie 2004). Restul etapelor tehnice (conferin¡e<br />
de aderare, consultåri etc.) sunt astfel prevåzute încât<br />
România så se încadreze în calendarul de finalizare a negocierilor<br />
la 17 decembrie 2004.<br />
Pânå la Consiliul European, Uniunea Europeanå ¿i România<br />
vor organiza conferin¡e de aderare, la nivel de negociatori<br />
¿efi (urmåtoarea va fi, probabil, în data de 26 noiembrie)<br />
¿i la nivel ministerial, în cadrul cårora se poate decide închiderea<br />
provizorie sau continuarea negocierilor la capitolele<br />
aflate în discu¡ie.<br />
În prezent, pe masa negocierilor se aflå cinci capitole:<br />
Concuren¡å, Mediu, Justi¡ie ¿i afaceri interne, Diverse ¿i Impozitare.<br />
La primele patru capitole, negocierile sunt dificile pentru<br />
cå se discutå un numår de 8 perioade de tranzi¡ie, aspecte financiare<br />
etc. Pentru capitolul Impozitare, România dore¿te renegocierea<br />
pentru a solicita ¿apte noi perioade de tranzi¡ie<br />
pentru acquis-ul care a fost adoptat dupå închiderea provizorie<br />
a capitolului (aprilie 2003). Acest acquis, adoptat în 2003, sta-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 31
ile¿te accize pentru unele produse petroliere ¿i energetice,<br />
precum ¿i noi norme în domeniul impozitårii. Negocierea<br />
acestor perioade de tranzi¡ie urmåre¿te limitarea la minim a<br />
influen¡ei acestor accize asupra pre¡urilor la produsele energetice,<br />
precum ¿i e¿alonarea pe mai mul¡i ani, astfel încât så nu<br />
aibå impact nefavorabil asupra popula¡iei.<br />
De asemenea, se mai negociazå scutirea de accize pentru<br />
unele categorii de consumatori. A¿adar, România negociazå<br />
subiecte foarte grele în aceste zile. Stadiul actual al negocierilor<br />
ne face så fim convin¿i cå putem finaliza negocierile de<br />
aderare în cursul anului 2004, la Consiliul European din 17<br />
decembrie a.c., cu toate condi¡iile de excep¡ie, generate de<br />
campania electoralå din ¡ara noastrå ¿i modificårile de la<br />
nivelul institu¡iilor UE.”<br />
Clarificåri privind elaborarea pozi¡iei României<br />
fa¡å de noul acquis în domeniul impozitårii<br />
Negocierile la Capitolul 10 - Impozitarea au fost închise<br />
provizoriu în cadrul Conferin¡ei de Aderare România - UE la<br />
nivel ministerial din 2 iunie 2003. Ulterior închiderii provizorii<br />
a capitolului 10 – Impozitarea, în al doilea semestru al<br />
anului 2003 (octombrie 2003) au fost adoptate douå noi directive<br />
cu relevan¡å ¿i impact pentru România, respectiv: - Directiva<br />
<strong>nr</strong>. 96/2003/CE privind restructurarea cadrului comunitar<br />
pentru impozitarea produselor energetice ¿i a electricitå-<br />
¡ii, adoptatå de Consiliul UE la 27 octombrie 2003 ¿i publicatå<br />
în Jurnalul Oficial 283 din 31.10.2003. - Directiva <strong>nr</strong>. 49/<br />
2003/CE, privind un sistem comun de impozitare aplicabil<br />
plå¡ilor de dobândå ¿i de redeven¡e efectuate între companii<br />
asociate din diferite State Membre, adoptatå de Consiliul UE<br />
la 3 iunie 2003 ¿i publicatå în Jurnalul Oficial 157 din<br />
26.06.2003.<br />
Având în vedere complexitatea ¿i impactul implementårii<br />
prevederilor acestor directive pentru România, Delega¡ia Na-<br />
¡ionalå de Negociere a Aderårii României la UE, a convocat,<br />
la data de 11 februarie 2004, delega¡ia sectorialå pentru negocierea<br />
acestui capitol, în scopul elaborårii pozi¡iei României<br />
fa¡å de noul acquis. De¿i delega¡ia sectorialå de negociere a<br />
Capitolului 10 - Impozitarea este formatå din Ministerul Finan¡elor<br />
Publice, Autoritatea Na¡ionalå Vamalå, Consiliul<br />
Concuren¡ei ¿i Ministerul Integrårii Europene, având în vedere<br />
complexitatea noului acquis, la reuniuni au mai fost invitate<br />
så participe ¿i alte institu¡ii cu atribu¡ii în transpunerea<br />
noului acquis, respectiv:<br />
- Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului,<br />
- Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor,<br />
- Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii Rurale,<br />
- Banca Na¡ionalå a României,<br />
- Autoritatea Na¡ionalå de Reglementare în domeniul<br />
Energiei,<br />
- Autoritatea Na¡ionalå de Reglementare în domeniul<br />
Gazelor Naturale,<br />
- Autoritatea Na¡ionalå de Reglementare pentru serviciile<br />
publice de gospodårire comunalå,<br />
- Agen¡ia Na¡ionalå pentru Resurse Minerale. În urma realizårii<br />
evaluårii autoritå¡ilor române implicate ¿i a formulårii<br />
pozi¡iei României fa¡å de acquis, România a transmis, la începutul<br />
lunii octombrie 2004, conform practicii instituite în ne-<br />
32<br />
Ministere<br />
gocierile cu Uniunea Europeanå, pozi¡ia României fa¡å de<br />
noul acquis, dupå ce, în prealabil, în cursul lunii septembrie<br />
a.c. au avut loc consultåri cu Comisia Europeanå. România a<br />
solicitat 6 perioade de tranzi¡ie între 2 ¿i 6 ani pentru alinierea<br />
la nivelul accizei stabilite de acquis pentru benzina fårå<br />
plumb, motorinå folositå drept carburant pentru automobile,<br />
gaz utilizat în scopuri necomerciale, påcurå (perioadå diferen-<br />
¡ialå în func¡ie de utilizare - în sistemul de termoficare sau<br />
pentru alte destina¡ii) ¿i electricitate.<br />
În plus, România a solicitat scutiri sau reduceri de accizå<br />
pentru consumatorii casnici - gospodårii ¿i organiza¡ii caritabile.<br />
De asemenea, s-a mai solicitat o perioadå de tranzi¡ie<br />
pentru aplicarea Directivei <strong>nr</strong>. 49/2003/CE, privind un sistem<br />
comun de impozitare aplicabil plå¡ilor de dobândå ¿i de redeven¡e<br />
efectuate între companii asociate din diferite State<br />
Membre. Pentru a justifica cererea perioadelor de tranzi¡ie,<br />
România a explicat cå majorarea nivelului accizelor la nivelul<br />
solicitat de Uniunea Europeanå ar duce la o cre¿tere a pre-<br />
¡urilor la respectivele produse energetice, iar aceasta ar avea<br />
un impact negativ asupra standardului de viat¡å al consumatorilor<br />
români de energie.<br />
Reamintim cå procedura negocierilor de aderare la Uniunea<br />
Europeanå este una complexå ¿i de duratå, desfå¿urându-se<br />
în scris. Documentele con¡inând pozi¡ia statului candidat<br />
pe capitolele de acquis sunt transmise Conferin¡ei de Aderare.<br />
Ulterior, acestea sunt evaluate de Comisia Europeanå<br />
care elaboreazå proiectul de pozi¡ie comunå a Uniunii Europene.<br />
Acest document este transmis Grupului Extindere al<br />
COREPER - unde participå reprezentan¡ii tuturor statelor<br />
membre ale Uniunii - care se pronun¡å asupra acestuia. In momentul<br />
în care se ob¡ine unanimitatea acestor ¡åri, se adoptå<br />
Pozi¡ia comunå a UE. Dupå adoptarea de cåtre Consiliu a<br />
acestei pozi¡ii comune, capitolul de acquis se finalizeazå în<br />
cursul unei Conferin¡e de aderare (stabilitå de comun acord de<br />
cele douå pår¡i). Redeschiderea unui capitol face parte din<br />
procedura normalå de negociere ¿i a fost utilizat ¿i de alte state<br />
foste candidate. Speråm så clarificåm toate aceste aspecte privind<br />
capitolul de Impozitare cu ocazia proximei conferin¡e de<br />
aderare România-UE. Aceastå negociere la capitolul de de Impozitare<br />
nu va influen¡a calendarul de aderare (finalizarea negocierilor<br />
de aderare în 2004, semnarea Tratatului de aderare<br />
cât mai devreme în 2004 ¿i aderarea la UE la 1 ianuarie 2007).<br />
Precizåri privind dezbaterile din cadrul AFET<br />
privind raportul pentru România<br />
În data de 24 noiembrie 2004, Comisia de Afaceri Externe<br />
a Parlamentului European a dezbåtut raportul cu privire la<br />
progresele României în vederea aderårii. În legåturå cu prevederile<br />
acestui raport, cu amendamentele propuse, dar ¿i cu o<br />
serie de comentarii care au apårut în preså, domnul Vasile<br />
Pu¿ca¿, ministru-delegat, negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå,<br />
face urmåtoarele declara¡ii: „Dezbaterea proiectului de<br />
Raport al Parlamentului European privind evolu¡iile României<br />
pe calea aderårii ¿i a amendamentelor înscrise constituie un<br />
moment politic important ¿i pentru finalizarea negocierilor de<br />
aderare, cu o dublå semnifica¡ie pentru noi: pe de o parte, proiectul<br />
de Raport itereazå sus¡inerea calendarului de negociere<br />
propus de Consiliile Europene din iunie 2003, decembrie<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
2003 ¿i iunie 2004 ¿i, pe de altå parte, furnizeazå un cadru de<br />
referin¡å foarte util nouå pentru ajustarea acelor aspecte care<br />
au mai råmas de rezolvat, în scopul optimizårii procesului de<br />
pregåtire pentru aderare.<br />
Astfel, propunerile raportorului, sus¡inute, a¿a cum au aråtat-o<br />
dezbaterile de aståzi, de marea majoritate a membrilor<br />
Comisiei de Afaceri Externe, au confirmat calendarul de aderare<br />
a României: finalizarea negocierilor pânå la finele acestui<br />
an, semnarea Tratatului de Aderare cât mai devreme în 2005<br />
¿i aderarea efectivå în 2007.<br />
Aspectele semnalate de raport ¿i de cele mai multe dintre<br />
amendamentele înscrise vor fi analizate atent de cåtre Guvern.<br />
Noi suntem pregåti¡i så ne asumåm cu toatå responsabilitatea<br />
concluziile finale ale acestui raport. Guvernul României a<br />
elaborat, dupå ultimul Raport de ¡arå al Comisiei Europene,<br />
un Plan de måsuri prioritare pentru integrare europeanå, în<br />
perioada noiembrie 2004 – decembrie 2005, pe care îl vom<br />
urma în continuare, cu ajustårile care se degajå din concluziile<br />
Raportului Moscovici.”<br />
Ministerul Afacerilor Externe<br />
Validarea Colegiului noii Comisii Europene<br />
Ministerul Afacerilor Externe a primit cu deosebitå satisfac¡ie<br />
decizia Parlamentului European, de validare, cu o majoritate<br />
covâr¿itoare, a colegiului noii Comisii, conduse de<br />
Jose Manuel Barroso.<br />
Votul pozitiv din Parlamentul European reprezintå un moment<br />
deosebit de important pentru func¡ionarea eficienta a<br />
Uniunii, permi¡ând preluarea si exercitarea atribu¡iilor noii<br />
Comisii, pe baza unui parteneriat solid si constructiv cu forul<br />
democratic european.<br />
Salutåm acest exerci¡iu democratic, care pune bazele unei<br />
rela¡ii consolidate între cele douå institu¡ii comunitare.<br />
Ministerul Afacerilor Externe exprimå încrederea ¿i întreaga<br />
disponibilitate a autoritå¡ilor române de a conlucra<br />
strâns cu Comisia Europeanå, în noua sa componen¡å, pentru<br />
realizarea obiectivelor de integrare europeanå ale României,<br />
pe baza calendarului stabilit de aderare: încheierea negocierilor<br />
de aderare în 2004, semnarea Tratatului de Aderare cât mai<br />
curând în 2005 ¿i aderarea la Uniunea Europeanå la 1 ianuarie<br />
2007.<br />
Suntem convin¿i cå noua Comisie conduså de Jose Manuel<br />
Barroso se va angaja cu hotårâre ¿i competen¡å în realizarea<br />
proiectelor europene de anvergurå – încheierea actualului proces<br />
al extinderii, prin aderarea României ¿i Bulgariei, urmårirea<br />
punerii în aplicare a måsurilor ambi¡ioase ale Strategiei<br />
Lisabona, adoptarea cadrului financiar al Uniunii 2007-2013,<br />
cât ¿i formularea unor noi proiecte menite så aprofundeze construc¡ia<br />
europeanå.<br />
De asemenea, pentru România, începerea mandatului noii<br />
Comisii prezintå o semnifica¡ie speciala, actualul Colegiu european<br />
fiind primul în a cårui componen¡å urmeazå så intre un<br />
comisar român, dupå aderarea României la Uniune, la 1 ianuarie<br />
2007.<br />
Ministere<br />
MAE român a luat notå cu îngrijorare<br />
despre producerea unui accident<br />
în zona estuarului Bâstroe<br />
Ministerul român al Afacerilor Externe a luat notå cu<br />
îngrijorare despre producerea unui accident în zona estuarului<br />
Bâstroe, existând posibilitatea generårii unui impact ecologic<br />
negativ asupra Deltei Dunårii, parte componentå a patrimoniului<br />
natural mondial aflatå sub protec¡ia UNESCO.<br />
Conform unor informa¡ii publicate vineri, 19 noiembrie de<br />
organiza¡ia neguvernamentalå ucraineanå „Pecenegii” ¿i de<br />
presa centralå din România, utilaje de dragaj ale companiei<br />
„Moebius” care lucreazå în zona estuarului Bâstroe au fost<br />
dislocate ca urmare a furtunii produse în Marea Neagrå la<br />
începutul såptåmânii ¿i purtate în largul mårii, determinând<br />
împrå¿tierea sedimentelor de-a lungul cordonului litoral. Ministerul<br />
Afacerilor Externe dore¿te så informeze pe aceastå<br />
cale cå, pentru clarificarea acestei situa¡ii, a fost convocat un<br />
reprezentant al Ambasadei Ucrainei la Bucure¿ti cåruia i-a<br />
fost adus la cuno¿tin¡å evenimentul respectiv, fiindu-i adresatå<br />
solicitarea ca partea ucraineanå så transmitå pår¡ii române, în<br />
regim de urgen¡å, informa¡ii complete referitoare la incidentul<br />
men¡ionat, precum ¿i la eventualul impact transfrontalier al<br />
acestuia.<br />
Totodatå, în acela¿i context, MAE al României ¿i-a exprimat<br />
îngrijorarea, fa¡å de modalitatea în care partea ucraineanå<br />
deruleazå lucrårile de construire a canalului de mare adâncime<br />
Dunåre-Marea Neagrå, precum ¿i fa¡å de riscurile generate la<br />
adresa ecosistemului Deltei Dunårii. A¿a cum demonstreazå<br />
faptele pår¡ii ucrainene, aceste riscuri nu sunt prevenite prin<br />
måsuri de protec¡ie adecvate ¿i eficiente, pe care autoritå¡ile<br />
ucrainene au sus¡inut în repetate rânduri cå le-ar fi adoptat (19<br />
noiembrie 2004).<br />
Adoptarea rezolu¡iei privind autorizarea<br />
EUFOR în Bosnia ¿i Her¡egovina,<br />
negociat sub coordonarea României<br />
La 22 noiembrie a.c., Consiliul de Securitate (CS) al ONU<br />
a adoptat, prin consens, rezolu¡ia 1575/2004 privind crearea<br />
for¡ei UE de men¡inere a påcii (EUFOR) în Bosnia ¿i Her¡egovina.<br />
Aceasta prevede încheierea opera¡iunii de men¡inere a<br />
påcii a NATO (SFOR) ¿i autorizeazå mandatul noii for¡e a<br />
UE-EUFOR, stabilind în acela¿i timp ¿i coordonatele continuårii<br />
prezen¡ei NATO în aceastå ¡arå. România a coordonat<br />
negocierea proiectului de rezolu¡ie în cadrul Grupului de coordonare<br />
¿i redactare (CDG – formatul de lucru de la New York<br />
al Grupului de contact pentru fosta Iugoslavie), introducându-l<br />
apoi, în mod formal, în reuniune de urgen¡å a CS, pentru<br />
a fi votat la 22 noiembrie. Facilitarea procesului de negociere<br />
a prezentat o importan¡å sporitå în condi¡iile în care autorizarea<br />
transferului cåtre EUFOR trebuie så aibå loc înainte de<br />
2 decembrie a.c.<br />
Membrii CDG au apreciat în mod special modul în care<br />
România a coordonat negocierea proiectului ¿i faptul cå acesta<br />
a putut fi finalizat la timp, înainte de transferul de la NATO<br />
la UE, programat pentru luna decembrie a.c.. Pânå în prezent,<br />
România a participat la opera¡iunea NATO din Bosnia ¿i Her-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 33
¡egovina (SFOR) cu 113 militari ¿i 9 poli¡i¿ti. În calitate de<br />
membru în Comitetul Contributorilor (organism cu rol-cheie<br />
în gestionarea cotidianå a misiunii UE), România va participa<br />
cu trupe ¿i la noua opera¡iune a UE din Bosnia ¿i Her¡egovina.<br />
Acest fapt va oferi României posibilitatea de a contribui la stabilizarea<br />
regiunii ¿i va demonstra sprijinul ¡årii noastre pentru<br />
dezvoltarea Politicii Europene de Securitate ¿i Apårare, precum<br />
¿i pentru eforturile de implicare mai puternicå a UE în<br />
Balcani. În urma acestei implicåri în Bosnia ¿i Her¡egovina,<br />
România va beneficia, în cadrul Comandamentului opera¡iunii<br />
UE, de 8 pozi¡ii de ofi¡er de stat major.<br />
34<br />
¥ngrijorare în legåturå cu deficien¡ele majore<br />
î<strong>nr</strong>egistrate în scrutinul preziden¡ial<br />
din Ucraina<br />
Ministerul Afacerilor Externe î¿i exprimå îngrijorarea în<br />
legåturå cu deficien¡ele majore î<strong>nr</strong>egistrate în scrutinul preziden¡ial<br />
desfå¿urat duminicå în Ucraina, calificat de OSCE ¿i<br />
Consiliul Europei ca neconform standardelor europene în<br />
materie de alegeri libere ¿i corecte. Suntem preocupa¡i de evolu¡iile<br />
post-electorale din ¡ara vecinå ¿i am luat notå de reac-<br />
¡iile opiniei publice dupå comunicarea rezultatelor comisiei<br />
electorale.<br />
Consideråm cå Ucraina trece prin cel mai important moment<br />
politic de la declararea independen¡ei ¿i în acest moment<br />
este nevoie de maturitate ¿i de un grad înalt de în¡elegere, aplicare<br />
¿i respectare a regulilor democratice.<br />
Ministerul Afacerilor Externe a luat notå ¿i se asociazå<br />
apelului adresat autoritå¡ilor ucrainiene de cåtre Uniunea<br />
Europeana referitor la reevaluarea, împreunå cu reprezentan¡ii<br />
OSCE/ODIHR, a procesului electoral ¿i a rezultatelor<br />
alegerilor.<br />
Participarea României la cea de-a 12-a reuniune<br />
a echipei de proiect a Investment Compact<br />
Subsecretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe,<br />
Cosmin Dobran, a participat la cea de a 12-a reuniune a<br />
Echipei de Proiect care coordoneazå Carta pentru Investi¡ii Investment<br />
Compact din cadrul Mesei de Lucru II „Reconstruc-<br />
¡ie, Dezvoltare ¿i Cooperare Economicå” a Pactului de Stabilitate<br />
pentru Europa de Sud – Est (PSESE), care a avut loc<br />
la Sofia în perioada 22 – 23 noiembrie.<br />
Reuniunea a oferit oportunitatea discutårii principalelor<br />
aspecte referitoare la evaluarea activitå¡ii Investment Compact<br />
¿i a noii strategii a acesteia pentru anul 2005, precum ¿i a Planului<br />
de Ac¡iune al Reformei Guvernan¡ei în ¡årile din Europa<br />
de Sud-Est.<br />
Totodatå, au fost abordate aspecte legate de îmbunåtå¡irea<br />
coordonårii dintre Investment Compact, Comisia Europeanå<br />
¿i alte institu¡ii interna¡ionale, inclusiv alte ini¡iative ale Pactului<br />
de Stabilitate, precum ¿i cre¿terea implicårii sectorului<br />
privat în dezvoltarea proiectelor regionale.<br />
Cu aceastå ocazie, România a prezentat noi propuneri pentru<br />
Strategia Investment Compact pentru anul 2005, pornind<br />
de la aportul adus în regiune prin ini¡iativele dezvoltate în<br />
domeniul fiscal ¿i al reformei legislative ¿i posibilitatea cre¿terii<br />
suportului politic prin coordonarea Investment Compact<br />
Ministere<br />
cu Procesul de Cooperare în Sud – Estul Europei (SEECP),<br />
România asigurând pre¿edin¡ia în exerci¡iu al acestui for pentru<br />
o perioada de un an începând cu luna aprilie 2004.<br />
Scopul strategic al Mesei de Lucru II a fost de a promova<br />
prosperitatea în regiune ¿i de a contribui la dezvoltarea ¿i integrarea<br />
progresivå a ¡årilor din Europa de Sud-Est în economia<br />
europeanå ¿i globalå.<br />
Transmiterea buletinelor de vot<br />
cåtre sec¡iile de votare din stråinåtate<br />
Ministerul Afacerilor Externe a încheiat, în cursul acestei<br />
såptåmâni, trimiterea buletinelor de vot cåtre sec¡iile de votare<br />
din ambasadele, consulatele ¿i consulatele onorifice ale României<br />
în stråinåtate, pentru alegerile parlamentare ¿i preziden¡iale<br />
de la 28 noiembrie. Buletinele de vot au fost recep¡ionate<br />
de birourile electorale constituite la nivelul ambasadelor,<br />
consulatelor ¿i consulatelor onorifice. Expedierea s-a fåcut<br />
prin curierat rapid.<br />
Totodatå, au fost îndeplinite procedurile pentru desemnarea<br />
¿i acreditarea în calitate de observatori interni ¿i observatori<br />
a unui numår de 71 de reprezentan¡i ai partidelor politice<br />
parlamentare, la 49 de sec¡ii de votare, precum ¿i a unui<br />
numår de 49 de observatori ai organiza¡iilor neguvernamentale,<br />
la 43 de sec¡ii de votare. Ministerul Afacerilor Externe<br />
reaminte¿te tuturor cetå¡enilor români care se vor afla în<br />
stråinåtate în ziua alegerilor, cå procesul electoral se va desfå-<br />
¿ura la 142 de sec¡ii de votare în 90 de ¡åri, organizate la<br />
ambasadele, consulatele ¿i consulatele onorifice ale României<br />
în stråinåtate. Informa¡ii privind localizarea fiecårei sec¡ii de<br />
votare sunt disponibile pe pagina web a Ministerului Afacerilor<br />
Externe, la adresa www.mae.ro, unde existå un link special<br />
pentru alegeri. Votarea la sec¡iile din stråinåtate se va desfå¿ura<br />
între orele 07:00-21:00, ora localå a ¡årii de re¿edin¡å a<br />
fiecårei sec¡ii de votare. Competen¡ele ¿i responsabilitatea<br />
privind organizarea activitå¡ii sec¡iilor de votare, accesul persoanelor<br />
la vot, asigurarea respectårii legii ¿i a procedurilor de<br />
votare apar¡in membrilor birourilor electorale ale fiecårei<br />
sec¡ii de votare. Rezultatul alegerilor de la fiecare sec¡ie de<br />
votare din stråinåtate va fi comunicat, dupå ora de închidere a<br />
alegerilor, corespunzåtoare fiecårui fus orar, în func¡ie de statul<br />
în care se terminå procesul de vot, la Biroul special de<br />
monitorizare a alegerilor din stråinåtate, constituit la Ministerul<br />
Afacerilor Externe. Procesele verbale cu datele centralizate<br />
în urma încheierii votului se vor transmite de la centrele<br />
de vot din stråinåtate la MAE, unde vor fi preluate de comisii<br />
formate din câte trei persoane, dintre care una este pre¿edinte<br />
desemnat în urma tragerii la sor¡i efectuate de pre¿edintele<br />
Biroului Electoral Central, dintre judecåtorii în exerci¡iu la<br />
instan¡ele din municipiul Bucure¿ti. Comisiile se completeazå<br />
cu câte un reprezentant al partidelor parlamentare. Biroul de<br />
monitorizare va ¡ine permanent legåtura cu sec¡iile de votare<br />
din stråinåtate ¿i cu Biroul Electoral Central.<br />
Acreditarea observatorilor ¿i ziari¿tilor stråini<br />
la alegerile parlamentare ¿i preziden¡iale<br />
Un numår de 58 de observatori stråini au fost acredita¡i<br />
pânå în prezent de Biroul Electoral la propunerea MAE, pen-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
tru monitorizarea alegerilor parlamentare ¿i preziden¡iale de la<br />
28 noiembrie. Totodatå, peste 60 de ziari¿ti stråini au fost<br />
acredita¡i pe lângå BEC pentru a urmåri desfå¿urarea procesului<br />
electoral.<br />
Ca urmare a unei invita¡ii oficiale adresate de Guvern în<br />
iunie 2004 în România este prezentå o Misiune de Evaluare a<br />
Alegerilor desemnatå de Oficiul pentru Institu¡ii <strong>Democrat</strong>ice<br />
¿i Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE. Reamintim faptul cå<br />
sec¡ia electoralå a ODIHR a trimis în România, în luna septembrie<br />
2004, o misiune tehnicå de evaluare a necesitå¡ii observårii<br />
alegerilor parlamentare ¿i preziden¡iale.<br />
Raportul misiunii tehnice de evaluare, publicat la data de<br />
21 octombrie 2004, preciza cå în România sunt create condi¡iile<br />
pentru „asigurarea unui nivel substan¡ial de transparen-<br />
¡å” a procesului electoral ¿i propunea trimiterea în ¡ara noastrå<br />
a unei misiuni de evaluare a alegerilor pe termen scurt, formatå<br />
din 6 observatori. Având în vedere importan¡a actualului<br />
scrutin electoral, ultimul înaintea integrårii de jure a României<br />
în Uniunea Europeanå, precum ¿i ac¡iunea fermå a României<br />
în vederea asigurårii desfå¿urårii unor alegeri libere, corecte ¿i<br />
transparente, Guvernul României a solicitat OSCE suplimentarea<br />
misiunii de evaluare. Misiunea OSCE de Evaluare a<br />
Alegerilor este formatå din 18 persoane (asistatå de 8 traducåtori)<br />
¿i se aflå în România în perioada 21 noiembrie – 1 decembrie<br />
2004. Membrii misiunii au avut ¿i vor avea întâlniri<br />
cu reprezentan¡ii principalelor partidelor politice, ai institu-<br />
¡iilor implicate în organizarea alegerilor (Biroul Electoral<br />
Central, Autoritatea Electoralå Permanentå, ministere), precum<br />
¿i ai mecanismelor de verificare democraticå a procesului<br />
electoral (Înalta Curte de Casa¡ie ¿i de Justi¡ie, Curtea de<br />
Conturi, Curtea Constitu¡ionalå, presa scriså ¿i audio-vizualå,<br />
organiza¡ii neguvernamentale). O parte a Misiunii s-a deplasat<br />
în jude¡ele Timi¿, Ia¿i, Cluj, Bra¿ov ¿i Constan¡a, fiind posibilå<br />
vizitarea ¿i a altor circumscrip¡ii electorale. Membrii Misiunii<br />
de Evaluare au fost primi¡i de primul ministru al României,<br />
Adrian Nåstase, ocazie cu care au fost trecute în revistå<br />
ultimele evolu¡ii politice din România, precum ¿i alte<br />
chestiuni de interes legate de organizarea alegerilor.<br />
Alåturi de observatorii care compun Misiunea de Evaluare<br />
a OSCE, au mai fost acreditate 20 de persoane propuse de<br />
Ambasada SUA (diploma¡i, func¡ionari USAID, doi reprezentan¡i<br />
ai International Republican Institute, interpre¡i), patru reprezentan¡i<br />
ai National <strong>Democrat</strong>ic Institute din SUA, 5 membri<br />
ai Ligii Apårårii Drepturilor Omului din Republica Moldova<br />
(LADOM), reprezentantul unui ONG francez, RECIDEV,<br />
precum ¿i doi diploma¡i ai Ambasadei Indoneziei la Bucure¿ti.<br />
Prezen¡a largå a observatorilor stråini la alegerile parlamentare<br />
¿i preziden¡iale reprezintå o dovadå a interesului comunitå¡ii<br />
interna¡ionale pentru România, fiind de naturå så consolideze<br />
încrederea în procesul electoral din România, caracterizat<br />
prin corectitudine ¿i transparen¡å.<br />
Ministerul Afacerilor Externe, alåturi de celelalte institu¡ii<br />
române¿ti competente, î¿i reafirmå disponibilitatea de a acorda<br />
întreaga asisten¡å necesarå observatorilor.<br />
Ministere<br />
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Ocuparea<br />
For¡ei de Muncå<br />
21.069 locuri de muncå vacante<br />
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca<br />
(ANOFM) a oferit, prin agentiile judetene pentru ocuparea<br />
fortei de munca si a municipiului Bucuresti, 21.069 locuri de<br />
munca vacante, in saptamana 22-28 noiembrie 2004.<br />
Dintre acestea, 559 locuri de munca au fost destinate absolventilor<br />
institutiilor de invatamant.<br />
Ministerul Agriculturii, Pådurilor<br />
¿i Dezvoltårii Rurale<br />
Punct de vedere<br />
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale<br />
afla cu surprindere viner, 19 noiembrie 2004, ca domnul senator<br />
PNL Gheorghe Flutur crede ca s-a negociat “prin fax”<br />
Capitolul 7 Agricultura. Aceasta, deoarece din 4 iunie a.c. si<br />
pana in prezent, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii<br />
Rurale a informat in detaliu Parlamentul Romaniei, massmedia<br />
si partenerii sociali asupra etapelor de negociere si a<br />
rezultatelor obtinute.<br />
De asemenea, consideram ca daca au existat neclaritati legate<br />
de intelegerea procesului de negociere ele putea fi exprimate<br />
de domnul senator Flutur pana acum si nu aruncate in<br />
presa doar pentru un plus de imagine nelegata de realitate.<br />
Putem sintetiza pentru domnul Senator, inca o data, principalele<br />
etape de negociere, astfel incat sa nu fim suspectati nefondat<br />
de lipsa de transparenta: Astfel, calendarul de negociere<br />
a cuprins urmatoarele etape: • 15 februarie 2000 - Consiliul<br />
Uniunii Europene a deschis negocierile de aderare cu<br />
România • 10 decembrie 2001 - demararea negocierile pentru<br />
Capitolul 7 Agricultura prin inaintarea Documentului de Pozitie<br />
(CONF-RO 1/02) • 2 septembrie 2002 – Documentul de<br />
Informatii Suplimentare I (CONF-RO 46/02) • 1 octombrie<br />
2002 – intrarea intr-o noua etapa de negociere – prin primirea<br />
Documentului de Pozitie a Statelor Membre UE pentru sectorul<br />
veterinar si fitosanitar • 9 octombrie 2002 - Raportul<br />
anual al Comisiei Europene consemneaza progresele importante<br />
in cadrul procesului de integrare in Uniunea Europeana<br />
in domeniul agriculturii • 20 decembrie 2002 – negocierile se<br />
desfasoara pe intreaga tematica a Capitolului 7 Agricultura –<br />
prin primirea Documentului de Pozitie a Statelor Membre UE<br />
privind masurile orizontale, organizatii comune de piata si<br />
dezvoltarea rurala • 7 aprilie 2003 - Document complementar<br />
de pozi¡ie I privind sectoarele sanitar veterinar si fitosanitar<br />
(CONF-RO 10/03) • 14 august 2003 - Document complementar<br />
de pozi¡ie II privind masurile orizontale, organizatiile comune<br />
de piata, dezvoltarea rurala si silvicultura (CONF-RO<br />
25/03) • 16 octombrie 2003 – Raportul anual al Comisiei Europene<br />
– evidentiaza pozitiv progresele in armonizarea legislatiei,<br />
restructurarea sectorului, redresarea zootehniei, diversi-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 35
ficarea schemelor de sprijin, pregatirea institutionala si intensificarea<br />
comertului cu UE • 27 – 30 octombrie 2003 – demararea<br />
negocierilor de substanta in cadrul consultarilor tehnice<br />
de la Bruxelles • 17 februarie 2004 - Document de informa¡ii<br />
suplimentare II (CONF –RO 04/04); apreciat de CE ca unul<br />
dintre cele mai complete documente pe care le-a primit de la<br />
tarile candidate • martie – aprilie 2004 – consultari tehnice la<br />
Bruxelles o 23 martie - sanitar veterinar si fitosanitar o 26<br />
martie - lapte si sector zootehnic o 5 aprilie - dezvoltare rurala<br />
– populatia ocupata in agricultura si sector zahar • 7 aprilie<br />
2004 - Document de informa¡ii suplimentare III (CONF-RO<br />
9/04) • aprilie 2004 - informatii suplimentare sub forma de<br />
scrisoare din partea Misiunii Romaniei la UE: - 6 aprilie –<br />
clarificari date statistice pentru sectorul tutun - 22 aprilie -<br />
informatii suplimentare pentru sectorul lapte, carne si zahar -<br />
26 aprilie - informatii suplimentare privind bauturile spirtoase<br />
• 12 – 13 mai 2004 – intalniri oficiale si consultari tehnice la<br />
Bruxelles la nivel de ministru pentru finalizarea negocierilor •<br />
19 mai 2004 – Document de Informatii Suplimentare IV 4<br />
iunie 2004 INCHIDERE NEGOCIERI.<br />
Nu credem ca sunt necesare mai multe comentarii privind<br />
derularea negocierilor „prin fax”, dar, asa cum Ministerul<br />
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a mai informat,<br />
toate demersurile prezentate au fost intarite de realizarea a 40<br />
intalniri oficiale la nivel inalt si numeroase alte reuniuni la<br />
nivel de experti, in Romania si in strainatate, cu omologi din<br />
ministerele de resort din tarile partenere, pentru promovarea si<br />
sustinerea intereselor nationale in domeniul agricol.<br />
Ca concluzie ce se impune privind finalizarea negocierilor<br />
este bine de remarcat finantarea acordata, in valoare de 4,721<br />
miliarde de euro pentru perioada 2007-2009. In ce priveste<br />
sectorul industriei alimentare, din anul 2001 si pana in prezent<br />
au fost adoptate peste 50 de acte normative, discutate cu<br />
partenerii, care fac posibila alinierea la cerintele comunitare in<br />
mod treptat, avand in vedere posibilitatile reale de investitii si<br />
modernizari. Pentru pregatirea industriei au fost organizate instruiri<br />
la nivel central, regional si local si s-a acordat asistenta<br />
pentru ca unitatile sa isi intocmeasca planurile de restructurare<br />
necesare.<br />
Pentru a oferi cea mai buna solutie posibila de adaptare,<br />
ministerul agriculturii a reusit ca in negocieri sa obtina perioade<br />
de tranzitie de 3 ani pentru unitatile care dovedesc seriozitate<br />
si care de un timp indelungat sunt in dialog cu administratia<br />
in vederea optimizarii procesului de conformare.<br />
De asemenea, industria alimentara fiind considerata prioritara,<br />
a beneficiat in primul pachet de masuri SAPARD acreditate,<br />
de investitii in toate domeniiile: lapte si produse lactate,<br />
cane si produse din carne, oua, legume fructe si cartofi, vin,<br />
peste si produse piscicole, cereale. Investitiile vizeaza prima<br />
procesare si depozitarea. Pana in prezent au fost contractate pe<br />
aceasta masura 134 de proiecte, cu o valoare de 68,02 milioane<br />
euro si au fost autorizate plati de 29,7 milioane euro. In<br />
plus, urmatorul pas pregatit de minister este definitivarea masurii<br />
SAPARD privind imbunatatirea structurilor in vederea<br />
realizarii controlului de calitate veterinar si fitosanitar, calitatea<br />
produselor alimentare si protectia consumatorului.<br />
De aceasta masura vor beneficia laboratoarele de referinta<br />
de interes national, care vor putea astfel, prin analizele efectu-<br />
36<br />
Ministere<br />
ate sa confirme calitatea produselor asigurand mai rapid accesul<br />
lor pe piata europeana. In plus, in baza prevederilor OUG<br />
120/2002 si HG 1557/2002 privind acordarea sprijinului financiar<br />
de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii<br />
produselor alimentare, au fost alocate in anul<br />
2004, 50 miliarde lei pentru sustinerea pana la 50%, in limita<br />
a maximum 30.000 Euro / proiect, a urmatoarelor tipuri de<br />
proiecte destinate industriei alimentare: - implementarea si<br />
certificarea sistemelor calitatii si a sistemelor de management<br />
de mediu, - acreditarea laboratoarelor, precum si dotarea acestora<br />
si - i<strong>nr</strong>egistrarea si protejarea pe piata externa a marcilor,<br />
desenelor si modelelor industriale romanesti. In acest sens,<br />
Comisia constituita prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei<br />
si padurilor <strong>nr</strong>. 158 /2003, analizeaza si avizeaza<br />
documentatiile prezentate de agentii economici.<br />
Se estimeaza ca fondul alocat din bugetul de stat pentru<br />
anul 2004, va fi consumat in totalitate. Astfel, pana in prezent<br />
au fost primite la minister, 48 proiecte in valoare totala de<br />
1.981.320 Euro (81,2 miliarde lei), din care : 11 proiecte de<br />
implementare si certificare a sistemelor de calitate si 37<br />
proiecte pentru dotarea si certificarea laboratoarelor.<br />
Din acestea, 18 proiecte in valoare de 845.838 Euro (34,7<br />
miliarde lei) au fost avizate si a inceput finantarea acestora; 11<br />
proiecte in valoare de 438.481 Euro (18 miliarde lei), au fost<br />
avizate si se afla in faza de contractare in vederea inceperii<br />
finantarii, iar 4 proiecte in valoare de 156.777 Eoro ( 6,4 miliarde<br />
lei ), se supun avizarii comisiei in luna noiembrie (la 6<br />
proiecte s-a solicitat completarea documentatiei si 9 proiecte<br />
au fost respinse).<br />
Prin realizarea acestui program, agentii economici vor implementa<br />
sistemele de calitate care sa asigura competitivitatea<br />
acestora cu cei din Uniunea Europeana.<br />
De asemenea, pentru o cat mai buna si eficienta informare<br />
a agentilor economici, pe site-ul ministerului a fost intocmit :<br />
“G H I D pentru agentii economici care doresc sa obtina sprijin<br />
financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a<br />
competitivitatii produselor alimentare “, care precizeaza toate<br />
etapele pe care trebuie sa le parcurga agetul economic care<br />
doreste sa obtina sprijin financiar prin acest program.<br />
Daca domnul Senator Flutur considera ca preocuparea<br />
noastra de a asigura cadrul legislativ, institutional si financiar<br />
necesar pentru cresterea competitivitatii sectorului agricol nu<br />
este suficient, il invitam sa prezinte realizari domniei sale in<br />
domeniu.<br />
Studii de fezabilitate aprobate<br />
Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii Rurale a<br />
aprobat studiile de fezabilitate pentru urmåtoarele perimetre<br />
de ameliorare: • Criva, Ple¿oiu ¿i Vårzåre¿ti, jude¡ul Olt, cu o<br />
suprafa¡å de 274 ha; • Måne¿ti, jude¡ul Dâmbovi¡a, cu o suprafa¡å<br />
de 70 ha; • Dedulescu Mågurele, jude¡ul Prahova, cu o<br />
suprafa¡å de 66 ha; • Furcule¿ti, Plosca, Valea Pårului, Peretu,<br />
jude¡ul Teleorman, în suprafa¡å de 815 ha; • Ungra Straja,<br />
jude¡ul Bra¿ov, cu o suprafa¡å de 90,32 ha. Suprafa¡a acestor<br />
perimetre de ameliorare este afectatå de exces de umiditate,<br />
eroziune de suprafa¡å ¿i eroziune de adâncime, alunecåri de<br />
teren.<br />
Principalele lucråri de ameliorare prevåzute a se realiza<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
sunt: reamenajarea drumurilor de exploatare, drumuri antierozionale,<br />
canale marginale la drumuri, re¡ea de drenaj, drenuri<br />
absorbante ¿i colectoare, captåri izvoare, debu¿ee ¿i canale de<br />
evacuare, pode¡e tubulare, taluzåri, uniformizåri în planuri<br />
continue, scarificåri în douå sensuri perpendiculare, nivelare<br />
modelare, praguri ¿i traverse din beton ¿i gabioane, cleionaje,<br />
planta¡ii silvice de protec¡ie (23 noiembrie 2004).<br />
Precizåri<br />
In urma conferintei de presa care a avut loc mar¡i,<br />
23.11.2004, la sediul Confederatiei Cartel ALFA, Ministerul<br />
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale aduce la cunostinta<br />
opiniei publice urmatoarele: Lista de revendicari prezentata<br />
de sindicatele din domeniul imbunatatirilor funciare nu a<br />
fost expusa conducerii Ministerului Agriculturii, Padurilor si<br />
Dezvoltarii Rurale (MAPDR) si nu au existat negocieri intre<br />
reprezentantii ministerului si cei ai sindicatelor din Cartelul<br />
ALFA, pentru simplul fapt ca reprezentantii salariatilor din<br />
sistemul de irirgatii nu au solicitat acest lucru. In mod normal<br />
se poate recurge la greva in conditiile in care pentru solicitarea<br />
unor revendicari, acestea ar fi fost refuzate de conducerea<br />
MAPDR. Astfel, reprezentantii MAPDR si SNIF isi manifesta<br />
oricand disponibilitatea pentru o discutie pe marginea listei<br />
de revendicari a salariatilor din sectorul imbunatatirilor funciare.<br />
Avand in vedere situatia prezentata mai sus, credem ca<br />
amenintarea cu pichetarea nu are decat un scop electoral, pentru<br />
ca situatia s-ar fi putut rezolva numai prin negocieri directe<br />
ale acestor revendicari.<br />
Instruiri<br />
În vederea continuårii îmbunåtå¡irii abilitå¡ilor profesionale<br />
pentru detec¡ia ¿i identificarea organismelor dåunåtoare<br />
dupå standardele Uniunii Europene, personalul din cadrul Laboratorului<br />
Central pentru Carantinå Fitosanitarå a participat<br />
la instruiri organizate cu exper¡i pe termen scurt, care au avut<br />
urmåtoarele obiective: - aprofundarea ¿i armonizarea procedurilor<br />
referitoare la metodele de diagnostic utilizate pentru<br />
Globodera spp., organisme de carantinå la pomi fructiferi ,<br />
Citrus ¿i cartofi; - stabilirea principiilor privind constituirea<br />
re¡elei na¡ionale ¿i rela¡iile dintre pår¡i, în cazul analizelor<br />
nematologice; La aceste instruiri alåturi de speciali¿tii din<br />
cadrul LCCF au participat ¿i speciali¿ti din laboratoarele regionale<br />
de namatologie din ¡arå (Bucure¿ti, Bra¿ov, Suceava)<br />
precum ¿i speciali¿tii din re¡eaua de cercetare (Sta¡iunea de<br />
Cercetarea Cartofului Suceava), ceea ce a permis o abordare<br />
globalå a aspectelor legate de munca în re¡ea precum ¿i un<br />
schimb util de informa¡ii între speciali¿tii din ¡ara ¿i cei de statele<br />
membre (23 noiembrie 2004).<br />
Drept la replicå<br />
(23 noiembrie 2004) Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i<br />
Dezvoltårii Rurale (MAPDR) dore¿te så aducå la cuno¿tin¡a<br />
opiniei publice urmåtoarele : Aflåm cu stupoare din såptåmânalul<br />
“Banii No¿tri“ despre a¿a zisa implicare, ingerin¡å a<br />
MAPDR, în via¡a antreprenorialå ¿i de afaceri a celor din<br />
industria cårnii, mai exact, în litigiul intervenit între firmele<br />
Cris – Tim ¿i Campofrio România, asupra mårcii “salam så-<br />
Ministere<br />
sesc”. Pentru informarea corectå a opiniei publice, precum ¿i,<br />
a procesatorilor care realizeazå acest produs ¿i în mod deosebit<br />
consumatorii, facem urmåtoarele precizåri: Pânå în<br />
anul 1990, “Salamul Såsesc” nu s-a produs în unitå¡ile din industria<br />
cårnii ¿i, ca atare, nu a existat un act normativ, respectiv<br />
o Norma tehnicå de ramurå pentru fabricarea acestuia. <br />
Dupå anul 1990, Normele tehnice de ramurå pentru fabricarea<br />
produselor alimentare, nu au mai avut caracter de obligativitate,<br />
produsele alimentare realizându-se dupå re¡ete ¿i norme<br />
proprii fiecårui producåtor. Începând cu data de 23 iulie<br />
1998, oricare producåtor de produse alimentare, are posibilitatea<br />
så-¿i protejeze mårcile produselor pe care le realizeazå,<br />
conform Legii 84/1998 privind mårcile ¿i indica¡iile geografice,<br />
respectiv a Regulamentului de aplicare a acesteia aprobat<br />
prin HG 833/1998.<br />
Conform prevederilor celor douå acte normative, MAPDR<br />
furnizeazå documente în vederea stabilirii notorietå¡ii mårcii<br />
produsului respectiv în România, numai în situa¡ia când se<br />
solicitå de cåtre Oficiul de Stat pentru Inven¡ii ¿i Mårci.<br />
Furnizarea de documente, dupå opinia noastrå, nu constitue<br />
a¿a zisa implicare, ingerin¡å, a MAPDR, în via¡a antreprenorialå<br />
¿i de afaceri a celor din industria cårnii.<br />
Afirma¡ia cå la MAPDR, salamul såsesc este un subiect<br />
prea iute, plimbat de la Ana la Caiafa, este nefondatå, nerealå,<br />
tenden¡ioaså ¿i nerelevantå, întrucât acestea nu sunt elemente<br />
de competen¡å ¿i responsabilitatea ministerului.<br />
Comunicat de preså<br />
În aceastå perioadå s-a încheiat semånatul la rapi¡a, grâu ¿i<br />
plante furajere, urmând a se finaliza în zilele urmåtoare ¿i la<br />
celelalte culturi. Situa¡ia este urmåtoarea: Rapi¡a pentru<br />
ulei. S-a semånat pe suprafa¡a de 87.791 ha, depå¿ind cu 19%<br />
suprafa¡a programatå. Grâu + secara. S-a semånat pe<br />
suprafa¡a de 2.239.907 ha, depå¿ind cu 17 % suprafa¡a programatå.<br />
Orzul de toamnå S-a semånat pe suprafa¡a de 224.201<br />
ha, reprezentând 95% din suprafa¡a programata a se semåna în<br />
aceasta toamnå. Orzoaica de toamnå. S-a semånat pe suprafa¡a<br />
de 52.543 ha, reprezentând 71% din suprafa¡a programata<br />
a se semåna în aceasta toamnå. Legume de câmp ¿i<br />
solarii Semånatul s-a realizat pe o suprafa¡a de 15.060 ha ceea<br />
ce reprezintå 96% din suprafa¡a programata a se semåna în<br />
aceasta toamna. Culturi furajere Semånatul s-a realizat pe o<br />
suprafa¡a de 38.833 ha, depå¿ind cu 34% suprafa¡a programatå<br />
a se semåna în aceastå toamnå.<br />
Ministerul Finan¡elor Publice<br />
Crean¡ele din Irak<br />
Ministrul finantelor, Mihai Nicolae Tanasescu, a transmis<br />
mar¡i, 23 noiembrie 2004, catre toate statele est-europene<br />
(Bulgaria, Cehia, Croatia, Polonia si Slovacia) care detin creante<br />
in Irak o scrisoare prin care le solicita omologilor sai o<br />
pozitie comuna privind recuperarea datoriilor pe care le are<br />
statul irakian. “Romania nu este membra a Clubului de la<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 37
Paris, prin urmare nu avem obligativitatea de a respecta<br />
decizia acestuia. Noi trebuie sa aparam interesul national al<br />
Romaniei, prin urmare vom face toate demersurile necesare<br />
pentru a recupera datoria de aproximativ 1,7 miliarde de<br />
dolari.<br />
Acestia sunt bani care apartin romanilor si avem datoria<br />
sa-i recuperam. Intelegem dificultatile economice prin care<br />
trece Irakul si vom incerca sa ajungem la o intelegere comuna<br />
cu ocazia vizitei ministrului de finante irakian”, a declarat<br />
Mihai Nicolae Tanasescu. Suntem convinsi ca membri Clubului<br />
de la Paris si institutiile financiare internationale vor<br />
arata intelegere fata de punctul nostru de vedere in aceasta privinta,<br />
tinand cont de sprijinul permanent acordat de Romania<br />
structurilor economice, politice si de securitate necesare reconstructiei<br />
Republicii Irak.<br />
38<br />
Ministerul Transporturilor,<br />
Construc¡iilor ¿i Turismului<br />
Sta¡ia de metrou Nicolae Grigorescu 2<br />
Vineri, 19 noiembrie 2004, Miron Mitrea, ministrul<br />
Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului, a fost prezent la<br />
sta¡ia de metrou Nicolae Grigorescu, unde a inspectat stadiul<br />
lucrårilor în curs pe acest tronson al metroului. Sta¡ia de<br />
metrou Nicolae Grigorescu 2 este sta¡ia prin care se face legåtura<br />
dintre Magistrala 4 - Racordul 1(N. Grigorescu- Linia de<br />
Centurå) ¿i Magistrala 1 de metrou (Industriilor –Republica)<br />
¿i este amplasatå în partea de est a Municipiului Bucure¿ti, la<br />
intersec¡ia Bd. Camil Ressu cu Bd. Nicolae Grigorescu. Construc¡ia<br />
sta¡iei a demarat în anul 1989, lucrårile fiind sistate în<br />
perioada 1990-2001, datoritå lipsei surselor de finan¡are. Promovând<br />
o concep¡ie nouå, S.C. TMB „METROREX” S.A. a<br />
reluat lucrårile de reabilitare urbanå pe întregul Racord 1 care<br />
cuprinde sta¡iile de metrou: Nicolae Grigorescu 2, 1 Decembrie,<br />
Policolor ¿i sta¡ia Linia de centurå. Pentru finan¡area lucrårilor<br />
a fost încheiat un Acord de Împrumut cu Banca Europeanå<br />
de Investi¡ii prin care s-au angajat credite externe garantate<br />
de Guvernul României, fonduri destinate pentru achizi¡ia<br />
a 20 de trenuri electrice de metrou genera¡ie nouå ¿i pentru<br />
terminarea lucrårilor de structurå ¿i punerea în siguran¡å a<br />
tunelelor de metrou. Urmare licita¡iei organizate în septembrie<br />
2001, s-a încheiat cu Societatea SOMET- ITALSTRADE<br />
contractul pentru execu¡ia sta¡iei N. Grigorescu 2.<br />
Lucrårile pentru structurå, în valoare de circa 11,5 milioane<br />
EURO, vor fi finalizate pânå la sfâr¿itul trimestrului I<br />
2005, iar pânå la sfâr¿itul anului 2005 vor fi finalizate lucrårile<br />
pentru darea în exploatare cu cålåtori a tronsonului : Sta¡ia<br />
Nicolae Grigorescu 2 - sta¡ia 1 Decembrie. Restul traseului,<br />
pânå la sta¡ia Linia de Centurå, va fi dat în func¡iune la finele<br />
anului 2006. Fondurile necesare acestor lucråri, asigurate exclusiv<br />
de la bugetul de stat, sunt estimate la circa 28 milioane<br />
EURO. Proiectarea ¿i construirea acestei sta¡ii, adiacente celei<br />
existente, a solicitat o solu¡ie tehnicå deosebitå, impunându-se<br />
¿i executarea unor lucråri speciale condi¡ionate de supratraversarea<br />
¿i racordarea la Magistrala 1. Totodatå, au fost necesare<br />
lucråri de depresionare ¿i evacuarea apelor infiltrate, con-<br />
Ministere<br />
solidarea tunelelor, a cåii de rulare existente pe Magistrala 1<br />
în zonele de inciden¡å cu Racordul Nicolae Grigorescu 2 -<br />
Linia de Centurå ¿i a zonelor adiacente sta¡iei de metrou. Lucrårile<br />
au condus la întreruperea ¿i alternarea circula¡iei metroului<br />
pe câte o linie. De asemenea, a fost necesarå întreruperea<br />
¿i alternarea circula¡iei din zonå a tramvaielor ¿i ocuparea<br />
carosabilului, alternativ, pe câte un sens de circula¡ie.<br />
Pentru disconfortul creat de aceste întreruperi, SC ME-<br />
TROREX cere scuze locuitorilor din aceastå zonå. Pentru urgentarea<br />
revenirii la condi¡iile normale de circula¡ie cu autoturismul<br />
¿i cu tramvaiul, în perioada iulie 2002- iulie 2004 au<br />
fost efectuate lucråri de refacere ¿i modernizare a liniei de<br />
tramvai ¿i a carosabilului pe zonele: Fizicienilor - Bd. Nicolae<br />
Grigorescu, Vlåhi¡a, Policolor, Depou RATB Titan. Valoarea<br />
acestor lucråri, în sumå de peste 2,2 milioane EUR, a fost<br />
asiguratå prin grija ordonatorului principal de credite, Ministerul<br />
Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului, exclusiv<br />
din fonduri de la Bugetul de Stat. Urmare finalizårii acestor<br />
lucråri a putut fi reorganizat traficul de suprafa¡å, cât ¿i legåtura<br />
cu Autostrada Soarelui Bucure¿ti - Constan¡a, în acest<br />
mod contribuindu-se la dezvoltarea urbanisticå a zonei de est<br />
a Capitalei. Cu ocazia vizitei la sta¡ia de metrou N. Grigorescu<br />
2, Miron Mitrea, Ministrul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i<br />
Turismului a declarat: „În primul rând vreau så-i felicit pe to¡i<br />
cei care lucreazå la metrou aståzi, pentru cå metroul bucure¿tean<br />
împline¿te 25 de ani, este un metrou tânår, ¿i de aceea<br />
la ora actualå este unul dintre cele mai moderne din Europa.<br />
Aståzi am vrut så marchez ace¿ti 25 de ani în sta¡ia Nicolae<br />
Grigorescu 2, o sta¡ie care este în construc¡ie, care este<br />
finalizatå din punct de vedere al infrastructurii, al structurii de<br />
rezisten¡å. Vreau så aråt cå metroul în continuare se dezvoltå<br />
în Bucure¿ti ¿i noi în ultimii patru ani am avut foarte multe<br />
investi¡ii în metrou. Sta¡ia N. Grigorescu 2 este o sta¡ie de pe<br />
un tronson nou de pe magistrala care face legåtura între Dristor<br />
¿i centura Capitalei, în zona din care pleacå autostrada<br />
Soarelui”.<br />
Seminar româno-japonez pentru protec¡ia<br />
la cutremur a cetå¡enilor<br />
din clådiri vulnerabile seismic<br />
Sâmbåtå, 20 noiembrie 2004, la sediul Ministerului Transporturilor,<br />
Construc¡iilor ¿i Turismului a avut loc „Seminarul<br />
româno-japonez pentru protec¡ia la cutremur a cetå¡enilor<br />
din clådiri vulnerabile seismic”.<br />
La seminar participå exper¡i tehnici japonezi, pre¿edin¡i ai<br />
asocia¡iilor de proprietari, reprezentan¡i ai Federa¡iei Asocia-<br />
¡iilor de Proprietari din România, speciali¿ti din cadrul UTCB,<br />
INCERC, CNRSS, delega¡i din partea Primåriei Municipiului<br />
Bucure¿ti ¿i ai primåriilor de sectoare. ªi-au confirmat participarea<br />
reprezentan¡i ai asocia¡iilor de proprietari din cele 5<br />
blocuri din Capitalå deja consolidate (din Str. Vasile Påun <strong>nr</strong>.<br />
5, Str. Lascår Catargiu <strong>nr</strong>. 15A, Str. Iuliu Barasch 12, Str. Paleologu<br />
<strong>nr</strong>. 3 ¿i str. Marinescu <strong>nr</strong>. 3) ¿i din celelalte 118 clådiri<br />
din Bucure¿ti aflate pe lista imobilelor încadrate în clasa I de<br />
risc seismic ¿i care prezintå pericol public.<br />
Centrul Na¡ional pentru Reducerea Riscului Seismic –<br />
CNRRS, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor,<br />
Construc¡iilor ¿i Turismului deruleazå Proiectul româno - ja-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
ponez pentru reducerea riscului seismic la clådiri ¿i structuri.<br />
În cadrul proiectului sunt prevåzute ac¡iuni comune cu exper¡ii<br />
japonezi privind educa¡ia antiseismicå a popula¡iei.<br />
În cadrul seminarului s-a prezentat:<br />
Activitatea Centrului Na¡ional pentru Reducerea Riscului<br />
Seismic - CNRRS privind elaborarea de tehnici noi de consolidare<br />
a clådirilor ¿i structurilor vulnerabile la cutremur,<br />
instrumentarea seismicå, transferarea cuno¿tin¡elor avansate<br />
privind educa¡ia ¿i protec¡ia antiseismicå;<br />
Experien¡a exper¡ilor japonezi prezen¡i la seminar privind<br />
prevenirea ¿i atenuarea efectelor dezastrelor seismice; s-a<br />
prezentat un film al Televiziunii Na¡ionale Japoneze realizat<br />
în România dupå cutremurului din 4 martie 1977.<br />
Experien¡a unor proprietari din clådiri ce au fost recent<br />
consolidate în cadrul programelor anuale pentru proiectarea ¿i<br />
execu¡ia lucrårilor de consolidare la clådiri de locuit finan¡ate<br />
din fonduri publice.<br />
Acest seminar constituie un bun prilej de realizare a unui<br />
schimb de informa¡ii ¿i experien¡å între speciali¿ti în inginerie<br />
seismicå, proprietarii locuin¡elor ¿i reprezentan¡ii autoritå¡ilor<br />
publice privind cadrul legislativ existent ¿i facilitå¡ile financiare<br />
acordate în sprijinul consolidårii imobilelor de locuit<br />
multietajate încadrate în clasa I de risc seismic ¿i care prezintå<br />
pericol public.<br />
De asemenea, tot în cadrul seminarului a fost difuzat un<br />
Chestionar care are drept obiectiv determinarea gradului de<br />
informare al proprietarilor privind måsurile de consolidare,<br />
precum ¿i opiniile lor fa¡å de ac¡iunile de interven¡ie prevåzute<br />
de legile în vigoare.<br />
Programul de consolidare a clådirilor multietajate încadrate<br />
prin raport de expertizå tehnicå în clasa I de risc seismic<br />
¿i care prezintå pericol public este în desfå¿urare.<br />
Legisla¡ia promovatå de Guvernul României prevede facilitå¡i<br />
financiare pentru proprietarii din clådirile de locuit multietajate<br />
încadrate în clasa I de risc seismic ¿i care prezintå<br />
pericol public, cu precådere cele construite înainte de anul<br />
1940. Guvernul României investe¿te în proprietatea privatå ¿i<br />
oferå proprietarilor posibilitatea de a-¿i finan¡a consolidarea<br />
locuin¡elor cu sprijinul integral din partea statului. Condi¡ie<br />
esen¡ialå în acest proces este ca proprietarii så-¿i dea acordul.<br />
În perioada 2001-2004 au fost finalizate proiecte de consolidare<br />
pentru 21 clådiri din clasa I de risc seismic ¿i care<br />
prezintå pericol public.<br />
În perioada 2003-2004 s-a finalizat consolidarea a 5 clådiri<br />
(intr. Vasile Påun <strong>nr</strong>. 5, str. Iuliu Barasch <strong>nr</strong>.12, str. Ghe. Marinescu<br />
<strong>nr</strong>. 3, B-dul Lascår Catargiu <strong>nr</strong>. 15A ¿i str. Paleologu<br />
<strong>nr</strong>. 3). Se continuå lucrårile de consolidare la alte 9 clådiri: str.<br />
J.L. Calderon <strong>nr</strong> 59, str. M. Eminescu <strong>nr</strong>. 17, Bdul N. Bålcescu<br />
<strong>nr</strong>. 25, Calea Victoriei <strong>nr</strong>. 33-35, str. Ion Brezoianu <strong>nr</strong>.<br />
44, str. C.A. Rosetti <strong>nr</strong>. 25, str. Mendeleev <strong>nr</strong>.17, str. M. Rosetti<br />
<strong>nr</strong>. 55, str. ªtirbei Vodå <strong>nr</strong>. 17. Se vor organiza licita¡ii<br />
pentru: Calea Victoriei <strong>nr</strong>. 25, Bdul N. Bålcescu <strong>nr</strong>. 24, str.<br />
Beldiman <strong>nr</strong>.1, str. Stelea Spåtaru <strong>nr</strong>. 17, str. Vasile Lascår <strong>nr</strong>.<br />
18, str. Ion Brezoianu <strong>nr</strong>. 38, str. Salcâmilor <strong>nr</strong>. 12.<br />
Sunt în curs de finalizare proiectele pentru 5 clådiri.<br />
În Municipiul Bucure¿ti existå în prezent 122 clådiri de<br />
locuit multietajate încadrate prin raport de expertizå tehnicå în<br />
clasa I de risc seismic ¿i care prezintå pericol public.<br />
Ministere<br />
Au fost finalizate, sunt în execu¡ie sau în proiect consolidåri<br />
în Târgu Mure¿, Bråila, Roman, Suceava, Gala¡i, Bacåu.<br />
Proprietarii de locuin¡e persoane fizice beneficiazå de<br />
urmåtoarele facilitå¡i financiare aprobate de actualul guvern:<br />
din bugetul Ministerului Transporturilor, Construc¡iilor<br />
¿i Turismului se asigurå sumele necesare proiectårii ¿i executårii<br />
lucrårilor de consolidare.<br />
la terminarea consolidårilor proprietarii restitue sumele<br />
pentru executarea consolidårilor, în rate lunare egale, fårå<br />
dobândå, cu o duratå de rambursare de pânå la 25 de ani.<br />
Aceste sume se vor constitui într-un depozit special la dispozi¡ia<br />
consiliilor locale pentru finan¡area în continuare a<br />
ac¡iunilor în domeniu.<br />
persoanele care au venituri medii nete lunare pe membru<br />
de familie sub câ¿tigul salarial mediu net lunar pe<br />
economie sunt scutite de la plata ratelor lunare.<br />
De asemenea, proprietarii locuin¡elor mai beneficiazå de:<br />
finan¡area din bugetul MTCT a expertizårii tehnice a<br />
clådirilor;<br />
scutirea de taxå pentru emiterea autoriza¡iei privind consolidarea<br />
clådirilor de locuit.<br />
Condi¡ia esen¡ialå pentru executarea consolidårii este<br />
hotårârea asocia¡iei de proprietari!!!<br />
Aceste informa¡ii se regåsesc ¿i în bro¿ura „Prevenirea ¿i<br />
atenuarea efectelor seismice”, editatå de MTCT în 2003 ¿i distribuitå<br />
tuturor asocia¡iilor de proprietari.<br />
Colaborare cu diferi¡i parteneri tradi¡ionali<br />
În vederea consolidårii pozi¡iei pe care o ocupå la momentul<br />
actual pe pia¡å internå, dar ¿i pe pie¡ele interna¡ionale pe<br />
care opereazå, CFR Marfå î¿i continuå colaborarea cu diferi¡i<br />
parteneri tradi¡ionali. În acest sens, în luna noiembrie a.c. reprezentan¡ii<br />
CFR Marfå au purtat o serie de discu¡ii cu reprezentan¡ii<br />
BDZ EAD (operatorul na¡ional bulgar de transport<br />
feroviar de marfå).<br />
Discu¡iile purtate atât la sediul CFR Marfå, cât ¿i la sediul<br />
BDZ EAD au avut drept scop stabilirea unor modalitå¡i de<br />
îmbunåtå¡ire a rela¡iilor de afaceri între cele douå companii.<br />
În cadrul acestor întâlniri s-au stabilit urmåtoarele: pentru<br />
reducerea timpului de sta¡ionare a trenurilor în frontierå se<br />
va proceda la aplicarea principiului încrederii, practic revizia<br />
tehnicå a trenurilor se va efectua doar de cåtre partea primitoare<br />
a trenului, în cazul constatårii unor nereguli de circula-<br />
¡ie, råspunderea revenind celui care a efectuat ultima revizie<br />
tehnicå; s-au purtat discu¡ii referitoare la dezvoltarea traficului<br />
intermodal pe rela¡ia Turcia-România, având în vedere<br />
cererile de tranzit pe parcursul bulgar a unor fluxuri de mårfuri<br />
pretabile transportului Ro-La. CFR Marfå de¡ine în momentul<br />
de fa¡å un parc de 160 de vagoane specializate pentru<br />
transportul Ro-La, utilizate în special pe rela¡ia Glogovå¡ (România)<br />
- Wels (Austria). s-a luat în considerare posibilitatea<br />
achizi¡ionårii de cåtre partea bulgarå a unor vagoane de diverse<br />
tipuri (Rils, specializate pentru transportul Ro-La, vagoane<br />
compartimentate pentru frac¡iuni de 1-5 tone) de la producåtori<br />
de material rulant din România.<br />
CFR Marfå are deja o experien¡å de 2 ani în exploatarea ¿i<br />
între¡inerea vagoanelor cu platformå joaså pentru transportul<br />
Ro-La. Prin ini¡ierea acestor proiecte, CFR Marfå se pregå-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 39
te¿te pentru a face fa¡å unei pie¡e puternic concuren¡iale, odatå<br />
cu integrarea României în structurile Uniunii Europene.<br />
De asemenea, punerea în practicå a punctelor de pe<br />
ordinea de zi impune armonizarea legisla¡iei vamale din România<br />
¿i Bulgaria, existând deja precedentul creat de extinderea<br />
metodelor utilizate de Cåile Ferate Maghiare (MAV) ¿i<br />
Cåile Ferate Austriece dupå integrarea în UE a Ungariei.<br />
40<br />
Modernizarea parcului activ de vagoane Tals<br />
Pentru a veni în întâmpinarea cererii clien¡ilor, CFR Marfå<br />
a început modernizarea parcului activ de vagoane Tals (vagoane<br />
specializate pentru transportul produselor chimice) care<br />
trebuie så fie adecvat atât solicitårilor de export via-mare cât<br />
¿i celor de export via-terra.<br />
De aceea, CFR Marfå a introdus vagoanele specializate<br />
pentru transportul produselor chimice într-un program de<br />
modernizare. Prin efectuarea de repara¡ii capitale se urmåre¿te<br />
alinierea stårii lor tehnice la nivelul necesar în acest moment<br />
în transportul feroviar de marfå, în concordan¡å cu reglementårile<br />
interna¡ionale ¿i exigen¡ele clien¡ilor.<br />
Totodatå, se urmåre¿te atât cre¿terea eficien¡ei în exploatarea<br />
vagoanelor, cât ¿i câ¿tigarea de noi pie¡e în transportul<br />
interna¡ional. Astfel, în urma licita¡iei organizate prin Bursa<br />
Românå de Mårfuri în data de 16 noiembrie 2004, CFR Marfå<br />
a achizi¡ionat servicii de repara¡ii capitale pentru 500 vagoane<br />
specializate pentru transportul produselor chimice. Contractul<br />
a fost adjudecat de societatea S.C Meva S.A.<br />
În momentul de fa¡å, CFR Marfå de¡ine în parcul de vagoane<br />
un numår de 1.034 vagoane specializate pentru transportul<br />
produselor chimice (Tals), din care 668 sunt efectiv utilizate,<br />
restul fiind în conservare sau în proces de modernizare<br />
sau repara¡ii. În primele 6 luni ale anului 2004, CFR Marfå a<br />
î<strong>nr</strong>egistrat o cre¿tere cu 5% a volumului de produse chimice<br />
transportat (comparativ cu aceea¿i perioadå a anului 2003), în<br />
special pe rela¡ia Port Constan¡a – combinate.<br />
Autoritatea Na¡ionalå pentru<br />
Protec¡ia Copilului ¿i Adop¡ie<br />
Uniunea Europeanå sprijinå o nouå campanie<br />
dedicatå cunoa¿terii drepturilor copilului<br />
Delega¡ia Comisiei Europene în România ¿i Autoritatea<br />
Na¡ionalå pentru Protec¡ia Copilului ¿i Adop¡ie au lansat joi,<br />
25 noiembrie, o nouå campanie privind drepturile copilului.<br />
Componentå a Programului Uniunii Europene Phare 2002<br />
„Întårirea ¿i diversificarea serviciilor pentru protec¡ia copilului”,<br />
campania de educare a popula¡iei privind drepturile<br />
copilului, în valoare de 1,9 milioane Euro, se va desfå¿ura pe<br />
o perioadå de 15 luni, pânå în februarie 2006.<br />
Campania lansatå are trei obiective: o mai bunå con-<br />
¿tientizare a populatiei cu privire la drepturile copilului, precum<br />
¿i la drepturile ¿i responsabilitå¡ile pårin¡ilor. Campania<br />
va include linia telefonicå gratuitå 0800 8 200 200, emisiuni<br />
radio ¿i TV, publica¡ii, precum ¿i a treia edi¡ie a concursului<br />
„Floare de Col¡”. Specializarea profesioni¿tilor care lu-<br />
Ministere<br />
creeazå în domeniul protec¡iei copilului ¿i familiei cu privire<br />
la drepturile copiilor ¿i la obliga¡iile ce decurg din Conven¡ia<br />
Na¡iunilor Unite privind Drepturile Copilului ¿i Conven¡ia<br />
Europeanå privind Drepturile Omului. * Informarea massmediei<br />
romanesti si interna¡ionale cu privire la rezultatele<br />
reformei protec¡iei copilului în România.<br />
La lansarea campaniei domnul Jonathan Scheele, ¿eful Delega¡iei<br />
Comisiei Europene în România, a declarat: “Uniunea<br />
Europeanå råmâne un partener de nådejde al României ¿i va<br />
continua så sprijine eforturile acesteia de a deveni un lider în<br />
regiune în sectorul protec¡iei copilului. Romania a infiin¡at<br />
servicii alternative de sprijinire a copiilor în dificultate ¿i a<br />
familiilor lor. Acum trebuie sa investeascå in primul rand în<br />
oamenii care vor aplica noua legisla¡ie în sector. Dorim ca<br />
protec¡ia copilului sa råmânå în istoria României ca o poveste<br />
– în cele din urmå - de succes”.<br />
Doamna Gabriela Coman, secretar de stat la Autoritatea<br />
Na¡ionalå pentru Protec¡ia Copilului ¿i Adop¡ie a adåugat:<br />
“Prin ultima campanie, am reu¿it så cre¿tem gradul de con-<br />
¿tientizare a publicului, iar acum dorim så consolidåm progresele<br />
fåcute, prin educarea tuturor celor implica¡i în protec¡ia<br />
copilului, dar ¿i prin informarea copiilor în¿i¿i, cu privire la<br />
drepturile pe care le au. Dorim de asemenea så convingem<br />
mass-media, atît din România, cît ¿i din stråinåtate, cå sistemul<br />
de protec¡ia copilului din România a fost radical reformat.”<br />
Noua campanie va continua proiectele anterioare finantate<br />
prin programul Phare al Uniunii Europene. Cea mai cunoscutå<br />
campanie derulatå pânå acum este “Casa de copii nu e acaså”<br />
– care a condus la cre¿terea con¿tientizarii populatiei privind<br />
alternativele la institu¡ionalizare.<br />
Contractul pentru derularea acestui proiect a fost încredin¡at,<br />
în urma unei licita¡ii, unui consor¡iu interna¡ional format<br />
din Entreprise plc, Mercury Promotions ¿i Ramboll Management.<br />
Uniunea Europeanå acordå României expertizå ¿i sprijin<br />
financiar în vederea pregåtirii pentru aderare, prin programe<br />
specifice: Phare, Ispa ¿i Sapard.<br />
Sectoarele beneficiare variazå de la dezvoltare regionalå ¿i<br />
sprijin pt. IMM, pânå la investi¡ii în infrastructurå de mediu ¿i<br />
transport ¿i dezvoltare ruralå.<br />
Suma anualå totalå a fondurilor nerambursabile acordate<br />
României prin cele trei programe este în cre¿tere de la cca 660<br />
de milioane de Euro în 2003 la peste un miliard de Euro în<br />
2006. Gestionarea acestor fonduri este realizatå de autoritå¡ile<br />
române de resort, sub coordonarea Ministerului Finan¡elor<br />
Publice.<br />
Ministerul Apårårii Na¡ionale<br />
Reuniunea directorilor na¡ionali<br />
pentru armamente din Uniunea Europeanå<br />
În zilele de 21 ¿i 22 noiembrie a.c., domnul dr. ing. Gheorghe<br />
Matache, secretar de stat ¿i ¿ef al Departamentului pentru<br />
Armamente, a participat la Reuniunea directorilor na¡ionali<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
pentru armamente din Uniunea Europeanå în format „TROI-<br />
KA” + 5 (Bulgaria, Islanda, Norvegia, România ¿i Turcia),<br />
organizatå la Bruxelles. Cu aceastå ocazie au avut loc prezentåri<br />
cu privire la realizårile, evolu¡ia ¿i dezvoltarea cooperårii<br />
în cadrul Uniunii Europene în domeniul tehnologiilor militare<br />
¿i armamentelor.<br />
Precizåri<br />
În temeiul prevederilor legale referitoare la stabilirea unor<br />
måsuri pentru organizarea ¿i desfå¿urarea alegerilor pentru<br />
Camera Deputa¡ilor, Senat ¿i pre¿edintele României, ¿eful<br />
Statului Major General al Armatei României, general dr.<br />
Eugen Bådålan, a emis o dispozi¡iune privind måsurile specifice<br />
care se întreprind în unitå¡ile militare pentru buna desfå-<br />
¿urare a acestora, astfel: • În såptåmâna premergåtoare desfå-<br />
¿urårii alegerilor ¿i în primele douå zile dupå acestea nu se vor<br />
executa trageri cu armamentul individual ¿i aplica¡ii cu trageri<br />
de luptå. • Comandan¡ii de unitå¡i sau garnizoane nu vor permite<br />
desfå¿urarea de evenimente electorale (adunåri, întâlniri,<br />
conferin¡e de preså, discursuri, sårbåtoriri etc.) de cåtre nici un<br />
partid sau candidat în unitå¡ile militare, la cercurile militare<br />
sau în alte spa¡ii apar¡inând Armatei. • Pe timpul desfå¿urårii<br />
campaniei electorale, comandan¡ii de unitå¡i nu vor permite<br />
filmarea sau fotografierea tehnicii sau echipamentelor militare<br />
în scopuri electorale ¿i nu vor aproba participarea muzicilor<br />
militare din subordine la activitå¡i legate de campania electoralå.<br />
• Angaja¡ilor Ministerului Apårårii Na¡ionale - cadre<br />
militare, func¡ionari publici sau salaria¡å civili - li se interzice<br />
så facå declara¡ii de preså pe teme legate de campania electoralå,<br />
så distribuie sau så afi¿eze în unitå¡ile militare materiale<br />
publicitare electorale. • Redac¡iile militare de radio ¿i televiziune,<br />
publica¡iile militare centrale ¿i teritoriale nu vor<br />
difuza informa¡ii sau materiale de publicitate politicå, caricaturi,<br />
editoriale sau comentarii care au legåturå cu partidele sau<br />
candida¡ii înscri¿i în campania electoralå.<br />
De asemenea, presa militarå nu va publica sondaje referitoare<br />
la campania electoralå. • În baza unui protocol încheiat<br />
cu Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor, 3<strong>47</strong>2 de militari vor<br />
asigura paza a 434 sec¡ii de votare, din care 74 vor fi organizate<br />
în unitå¡i militare. • Militarii în termen, militarii cu termen<br />
redus, elevii ¿i studen¡ii institu¡iilor militare de învå¡åmânt<br />
î¿i vor exercita dreptul de vot, în condi¡iile legii, în<br />
sec¡iile de votare organizate în unitå¡i militare ori la sec¡ii de<br />
votare organizate în apropierea unitå¡ilor militare, la care<br />
acestea au fost arondate. • În ziua votårii, militarii care voteazå<br />
la sec¡ii din afara unitå¡ilor militare vor fi învoi¡i. În situa¡ia<br />
în care, în ziua votårii, militarii se aflå în alte localitå¡i decât<br />
aceea în care sunt înscri¿i pe listele electorale permanente, î¿i<br />
pot exercita dreptul de vot la orice sec¡ie de votare, conform<br />
prevederilor legale. • Comandan¡ii de unitå¡i vor lua måsuri<br />
pentru a asigura exercitarea dreptului de vot pentru militarii<br />
afla¡i în serviciul de pazå al unitå¡ilor în ziua alegerilor. • Personalul<br />
armatei aflat în teatrele de opera¡ii (Afganistan, Bosnia<br />
¿i Her¡egovina, Kosovo, Irak) ¿i la bordul Fregatei<br />
“Regele Ferdinand”, aflatå în mar¿ spre ¡arå, î¿i exercitå dreptul<br />
de vot la sec¡iile de votare organizate la deta¿amente (fregatå).<br />
Echipajul Fregatei “Regina Maria”, care efectueazå pregåtirea<br />
în Regatul Unit al Marii Britanii ¿i Irlandei de Nord,<br />
Ministere<br />
voteazå la sec¡ia de vot organizatå la bordul Barjei “Cornelius<br />
Drebel”, din Portul Portsmouth. • Militarii afla¡i în misiuni independente<br />
(func¡ionarii unor structuri sau institu¡ii interna-<br />
¡ionale, observatori, ata¿a¡i militari etc.) voteazå la sec¡iile de<br />
votare organizate de misiunile diplomatice ale României în<br />
¡årile respective. • Raportarea rezultatelor votårii se face conform<br />
prevederilor Hotårârii Biroului Electoral Central <strong>nr</strong>. 45,<br />
din 8 noiembrie a.c. • În ziua desfå¿urårii alegerilor în toate<br />
unitå¡ile militare în care sunt organizate sec¡ii de votare se va<br />
organiza „Ziua Por¡ilor Deschise”, pentru accesul jurnali¿tilor<br />
interesa¡i fiind necesarå respectarea prevederilor articolului 75<br />
din Legea <strong>nr</strong>. 373/2004, pentru alegerea Camerei Deputa¡ilor<br />
¿i a Senatului, care la art. 75 aliniatul (4) prevede: „Acreditarea<br />
delega¡ilor din partea presei scrise ¿i audiovizuale române¿ti,<br />
precum ¿i a observatorilor interni ai organiza¡iilor<br />
neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate<br />
apårarea valorilor democra¡iei ¿i a drepturilor omului se face<br />
de cåtre birourile electorale de circumscrip¡ie, pe baza solicitårilor<br />
nominale adresate în scris cu cel pu¡in 48 de ore înainte<br />
de data votårii de cåtre conducerile redac¡iilor presei scrise ¿i<br />
ale radiodifuzorilor, precum ¿i ale organiza¡iilor neguvernamentale<br />
respective”. • Cererile de acreditare pentru sec¡ii de<br />
votare organizate în unitå¡i militare din ¡arå se vor adresa<br />
birourilor electorale de circumscrip¡ie de care apar¡in sec¡iile,<br />
conform anexei <strong>nr</strong>. 1.<br />
Pentru toate sec¡iile de votare organizate în teatre de opera¡ii<br />
(anexa <strong>nr</strong>. 2) solicitårile de acreditare se vor face la Biroul<br />
electoral de circumscrip¡ie <strong>nr</strong>. 42 Bucure¿ti, conform Hotårârii<br />
Biroului Electoral Central <strong>nr</strong>. 45.<br />
Ministerul Justi¡iei<br />
Rezultatele financiare ale Teatrului Na¡ional<br />
“I.L. Caragiale” Bucure¿ti<br />
ob¡inute în anul 2004<br />
¥n perioada 01.01-22.11.2004 au fost sus¡inute un numår<br />
de 526 spectacole la care au participat 117.274 spectatori,<br />
încasându-se aproape 18 miliarde lei. O situa¡ie specialå a<br />
î<strong>nr</strong>egistrat spectacolul “Take, Ianke ¿i Cadâr”, care, dupå premiera<br />
din 2001, a deschis patru stagiuni in fiecare an. În intervalul<br />
2001-2004 au avut loc 137 reprezenta¡ii, cu 117.388<br />
spectatori ¿i încasåri de peste 10 miliarde lei.<br />
Cifrele prezentate reprezintå cei mai buni indicatori cultural-economici<br />
din istoria Teatrului Na¡ional Bucure¿ti.<br />
Ministerul Justi¡iei<br />
Vizitå de lucru la Strasbourg<br />
În perioada 16-18 noiembrie 2004 domnul Cristian Diaconescu,<br />
ministrul Justi¡iei a efectuat o vizitå de lucru la Stras-<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 41
ourg în vederea unor consultåri cu parlamentarii din cadrul<br />
Parlamentului European în privin¡a încheierii de cåtre România<br />
a negocierilor de aderare la UE.<br />
În cadrul vizitei Ministrul Justi¡iei a avut întrevederi bilaterale<br />
cu doamna Anemie Neyts Uyttebroeck, coordonator pe<br />
probleme de politicå externå al grupului liberal din cadrul Parlamentului<br />
European - Belgia, domnul Berndt Posselt, membru<br />
în Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European<br />
- Germania, Kinga Gal vicepre¿edintele Delega¡iei România<br />
al grupului cre¿tin-democrat - Ungaria, Gyorgy Schopflin,<br />
membru în comisia de afaceri externe din partea grupului<br />
cre¿tin-democrat, domnul Eugenijus Gentvilas, vicepre¿edinte<br />
al grupului liberal - Lituania, domnul Francisco Millan Mon,<br />
raportor pentru România din partea grupului cre¿tin-democrat<br />
– Spania, domnul Giorgios Dimitrakopoulos, vicepre¿edinte<br />
al grupului cre¿tin-democrat – Grecia, Domnul Bastiaan Belder,<br />
membru al Comisiei de afaceri-externe al grupului independent-democrat<br />
– Olanda.<br />
De asemenea, domnul Cristian Diaconescu a purtat convorbiri<br />
cu domnul Marinus Wiersma ¿i Hannes Swoboda,<br />
vicepre¿edin¡i ai grupurilor din Olanda ¿i Austria, domnul<br />
Philip Whitehead, pre¿edinte al Comisiei Pia¡å Internå, socialist<br />
- Marea Britanie, doamna Veronique De Keyser, coordonator<br />
de politicå Externå, - Belgia. Domeniul Justi¡ie ¿i Afaceri<br />
Interne a fost dezbåtut ¿i pe parcursul întâlnirii ministrului<br />
Justi¡iei cu domnul Atzo Nicolai, ministrul Afacerilor Externe<br />
al Olandei.<br />
Parlamentarii Europeni au apreciat progresele semnificative<br />
fåcute de România pe plan legislativ ¿i au afirmat cå în<br />
acest moment România dispune de un cadru normativ în concordan¡å<br />
cu acquis-ul comunitar, înså este nevoie de intensificarea<br />
eforturilor în vederea implementårii acestor norme.<br />
Totodatå, parlamentarii europeni au sus¡inut, fårå excep¡ie,<br />
termenele de aderare prevåzute în raportul privind România,<br />
respectiv încheierea negocierilor în anul 2004, semnarea Tratatului<br />
de Aderare în 2005 ¿i aderarea la Uniunea Europeanå<br />
în anul 2007.<br />
Doamna Anemie Neyts Uyttebroeck, coordonator pe probleme<br />
de politicå externå al grupului liberal din cadrul Parlamentului<br />
European - Belgia a confirmat cå reprezentan¡ii<br />
acestui grup vor vota raportul Parlamentului European conform<br />
calendarului stabilit de comun acord pentru închiderea<br />
Capitolului 24 - Justi¡ie ¿i Afaceri Interne.<br />
De asemenea, a fost apreciat drept bine venit demersul<br />
ministrului Justi¡iei de a ini¡ia acest dialog pe problema<br />
Justi¡iei ¿i Afacerilor Interne asigurând partea românå cå în<br />
Parlamentul European va regåsi întotdeauna un bun interlocutor.<br />
S-a convenit de comun acord fixarea unor repere clare,<br />
care så fie urmårite de cåtre institu¡iile europene pentru o colaborare<br />
fluentå între România ¿i Uniunea Europeanå.<br />
De asemenea, parlamentarii europeni au subliniat faptul cå<br />
vor acorda sprijin României în vederea pregåtirii unor exper¡i<br />
care så påstreze un dialog continuu cu institu¡iile europene.<br />
42<br />
Comunicat<br />
Ministerul Justi¡iei a fost informat oficial la data de 23<br />
noiembrie 2004, de cåtre Ministerul Federal al Justi¡iei din<br />
Republica Austria, de faptul cå, la data de 16 noiembrie 2004<br />
Ministere<br />
autoritå¡ile austriece au procedat la arestarea provizorie în vederea<br />
extrådårii cåtre România a urmåritului interna¡ional<br />
TCACIUC SEVERIN. Ministerul Justi¡iei a luat în regim de<br />
maximå urgen¡å måsurile care se impuneau potrivit atribu-<br />
¡iilor ce îi revin în materia extrådårii ¿i a transmis Biroului<br />
Na¡ional Interpol din cadrul Inspectoratului General al Poli¡iei<br />
Române solicitarea de a ac¡iona în aplicarea art. 67 din Legea<br />
<strong>nr</strong>. 302/2004 privind cooperarea judiciarå interna¡ionalå în<br />
materie penalå.<br />
Potrivit dispozi¡iilor legale invocate, Biroul Na¡ional Interpol<br />
urmeazå så informeze autoritatea judiciarå emitentå a<br />
mandatului de executare a pedepsei în vederea analizårii îndeplinirii<br />
condi¡iilor legale pentru a se solicita extrådarea persoanei<br />
urmårite. În cazul în care instan¡a competentå - în<br />
spe¡å, Judecåtoria Bistri¡a ¿i Judecåtoria Suceava - apreciazå<br />
cå sunt îndeplinite condi¡iile legale pentru solicitarea extrådårii,<br />
urmeazå ca pre¿edintele sec¡iei penale a Cur¡ii de<br />
Apel competente - Curtea de Apel Cluj ¿i Curtea de Apel Suceava<br />
- så formuleze cererea de extrådare. Dupå formularea<br />
cererii de extrådare, aceasta se transmite Ministerului Justi¡iei,<br />
pentru a proceda la examenul de regularitate interna¡ionalå,<br />
dupå care documentele de extrådare vor fi transmise Ministerului<br />
Federal al Justi¡iei al Republicii Austria, în condi¡iile în<br />
care aceste sunt conforme prevederilor juridice interna¡ionale<br />
aplicabile - respectiv Conven¡ia europeanå de extrådare, încheiatå<br />
la Paris la 13 decembrie 1957 ¿i Protocoalele sale<br />
adi¡ionale, adoptate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 ¿i la<br />
17 martie 1978, ratificate de România prin Legea <strong>nr</strong>. 80/1997.<br />
Lucrårile Comitetului de Asociere România –<br />
Uniunea Europeanå<br />
Miercuri, 24 noiembrie 2004 a avut loc la Bruxelles lucrårile<br />
Comitetului de Asociere România – Uniunea Europeanå.<br />
Din delega¡ia ce a reprezentat sistemul judiciar românesc<br />
au mai fåcut parte: doamna Simona Maya Teodoroiu,<br />
secretar de stat în cadrul Ministerului Justi¡iei; domnul Gheorghe<br />
Buta, judecåtor la Înalta Curte de Casa¡ie ¿i Justi¡ie, membru<br />
al Consiliului Superior al Magistraturii; ¿i domnul Virgil<br />
Constantin Ivan, director în cadrul Ministerului Justi¡iei.<br />
În cadrul reuniunii au fost prezentate eforturile României<br />
în planul reformei sistemului judiciar, mai ales în ceea ce prive¿te<br />
resursele financiare ¿i umane alocate acestui scop. În<br />
acest context, au fost subliniate cu precådere progresele în implementarea<br />
strategiei de reformå ¿i a pachetului legislativ<br />
adoptat în iunie 2004, precum ¿i aspectele privind lupta împotriva<br />
corup¡iei. Perioada de referin¡å avutå în vedere a fost<br />
aceea scurså de la ultima întrunire, din luna septembrie 2004,<br />
ce a avut loc la Bucure¿ti. Un accent deosebit a fost pus în<br />
cadrul discu¡iilor pe asigurarea independen¡ei sistemului judiciar<br />
¿i a eficien¡ei acestuia, fiind prezentate progresele în acest<br />
domeniu.<br />
În acest context, au fost eviden¡iate principalele evolu¡ii în<br />
ceea ce prive¿te activitatea Consiliului Superior al Magistraturii,<br />
faptul cå acesta a elaborat ¿i adoptat legisla¡ia secundarå<br />
pentru implementarea pachetului legislativ, cå a preluat efectiv<br />
atribu¡iile conferite de cele trei legi privind reforma sistemului<br />
judiciar ¿i cå are un aparat de lucru propriu. De asemenea,<br />
a fost aråtat faptul cå bugetul CSM pentru anul 2005<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004
este de aproximativ 6,448 milioane EURO, din care 2,689<br />
milioane EURO aloca¡i pentru activitatea de pregåtire a personalului<br />
din sistemul judiciar. Prioritå¡ile vor fi unificarea<br />
jurispruden¡ei, introducerea unor metode moderne de solu-<br />
¡ionare a conflictelor, continuarea informatizårii sistemului judiciar,<br />
îmbunåtå¡irea sistemului de executare a hotårârilor judecåtore¿ti.<br />
Oficialii europeni au fost informa¡i cu privire la<br />
ultimele måsuri luate în scopul îmbunåtå¡irii sistemului de deten¡ie<br />
¿i a reformei sistemului penitenciar, cu precådere privind<br />
procesul de demilitarizare a personalului penitenciar.<br />
În acest context, sunt avute în vedere o serie de måsuri suplimentare,<br />
vizând managementul penitenciar ¿i implementarea<br />
celor mai bune practici existente la nivel european. În do-<br />
Ministere<br />
meniul luptei împotriva corup¡iei au fost prezentate ultimele<br />
progrese realizate în ceea ce prive¿te activitatea Parchetului<br />
Na¡ional Anticorup¡ie ¿i consolidarea institu¡ionalå a acestuia.<br />
De asemenea, a fost abordatå ¿i problematica cooperårii<br />
inter-agen¡ii – care trebuie îmbunåtå¡itå – precum ¿i aceea a<br />
instrumentårii cauzelor complexe ¿i a celor vizând corup¡ia la<br />
nivel înalt. A fost expuså, în acest context, ¿i Strategia Na¡ionalå<br />
Anticorup¡ie 2005 – 2007, fiind men¡ionat faptul cå, în<br />
perioada imediat urmåtoare va fi elaborat un Plan de implementare<br />
a acesteia, complex, prevåzând termene clare, persoane<br />
responsabile ¿i resursele financiare disponibile.<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004 43
44<br />
Alba<br />
Premierul, Adrian Nåstase a fost prezent duminica, 21<br />
noiembrie 2004, la Alba lulia. Periplul electoral al acestuia a<br />
debutat în municipiul Blaj, la orele 12.00 unde premierul împreunå<br />
cu Mircea Geoanå au depus o coroanå de flori la statuia<br />
lui Inocheotie Micu Clain, a continuat cu vizita la Spitalul<br />
municipal Blaj, la orele 13,00 au sosit pe Câmpia Libertå¡ii<br />
unde au depus coroane de flori la busturile episcopilor Andrei<br />
ªaguna, Ioan Lemeni. Programul vizitei s-a încheiat cu mitingul<br />
de la Alba Iulia, ¿i o conferin¡å la sediul PSD Alba.<br />
Luni, 22 noiembrie a.c.în Pia¡a Tricolorului din Cetatea<br />
municipiului Alba Iulia a avut loc deschiderea oficialå a<br />
Serbårilor Unirii, manifeståri desfå¿urate în perioada 22<br />
noiembrie - 1 decembrie cu prilejul aniversårii a 86 de ani de<br />
la Marea Unire de la 1918 ¿i a Zilei Na¡ionale a României.<br />
Subprefectul, Ioan Maier, a declarat cå Guvernul României a<br />
alocat pentru sårbåtoarea na¡ionalå suma de 2 miliarde de lei.<br />
Pe lângå manifestårile tradi¡ionale ce se vor organiza la<br />
Alba Iulia de 1 Decembrie, participan¡ii vor avea parte de o<br />
serie de surprize culinare. Astfel, dupå cum ne-a declarat subprefectul<br />
Ioan Maier, în jurul prânzului va fi organizatå o<br />
maså popularå unde vor fi servite 7000 de por¡ii de fasole, iar<br />
pentru cei care nu ¡in postul Cråciunului, tot atâtea por¡ii de<br />
vir¿li cu mu¿tar. De asemenea, vor mai fi distribuite, tot gratuit<br />
5000 de cani cu inscrip¡ii specifice sårbåtorii na¡ionale din<br />
care se va servi vin cald.<br />
Candidatul Uniunii PSD+PUR la Camera Deputa¡ilor,<br />
Mugurel Liviu Sârbu a fost prezent luni, 22 noiembrie 2004 în<br />
turneu electoral în Mun¡ii Apuseni. Acesta a avut mai multe<br />
întâlniri cu cetå¡enii, din ora¿ele Abrud, Câmpeni ¿i a participat<br />
la mai multe manifeståri tradi¡ionale din zonå. Cu acest<br />
prilej a prezentat programul ¿i oferta electoralå a Uniunii Na-<br />
¡ionale PSD+PUR ¿i a distribuit materiale electorale. ¥n jurul<br />
amiezei Mugurel Liviu Sârbu a fost prezent la ªcoala Generalå<br />
din Scåri¿oara unde au fost donate din partea Guvernului<br />
¿ase calculatoare.<br />
Mar¡i, 23 noiembrie 2004, candida¡ii Uniunii PSD+<br />
PUR, Mugurel Liviu Sârbu ¿i Ana Topârceanu a a efectuat vizite<br />
la mai mul¡i agen¡i economici din jude¡ul Alba: Ardeleana,<br />
Record, UTEPS etc. ¥n partea a doua a zilei a avut loc<br />
ac¡iunea Strada unde candida¡ii au mers în mai multe cartiere<br />
¿i au împår¡it materiale ¿i oferte electorale ale Uniunii Na¡ionale<br />
PSD+PUR.<br />
Gala¡i<br />
Vineri, 19 noiembrie 2004, prefectul Marius Gerard<br />
Necula, impreuna cu Grupul Tehnic de Lucru constituit pen-<br />
Curier jude¡ean<br />
tru organizarea alegerilor parlamentare si prezidentiale, a<br />
analizat stadiul realizarii actiunilor prevazute in calendarul de<br />
desfasurare al alegerilor constatandu-se ca pana la aceasta<br />
data ne aflam incadrati in termenele stipulate de acesta.<br />
In aceea¿i zi, prefectul s-a intalnit cu dl. Chihaia Costica,<br />
presedinte Consiliul Judetean al Persoanelor Varstnice Galati,<br />
pentru a discuta in vederea desemnarii a doi reprezentanti, la<br />
propunerea Consiliului Judetean al Persoanelor Varstnice, in<br />
consiliul de admnistratie al Casei Judetene de Asigurari de<br />
Sanatate, conform adresei <strong>nr</strong>.22 / ED 02.11.2004 a Cancelariei<br />
Primului Ministru.<br />
Prefectul judetului, Marius Necula, s-a intalnit, vineri,<br />
19 noiembrie 2004, cu primarul comunei Schela, dl. Barceanu<br />
Iacov, in vederea discutarii acordarii ajutoarelor conform<br />
Legii <strong>nr</strong>. 416/2001.<br />
Prefectul s-a intalnit, de asemenea, cu dl Reti Nicolae,<br />
director Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Galati, in<br />
vederea discutarii privind gasirea unui spatiu pentru a-si desfasura<br />
activitatea, fapt supus atentiei si in cadrul intrunirii<br />
Comitetului Operativ Consultativ.<br />
Vaslui<br />
Vineri si sambata, 19 si respectiv 20 noiembrie 2004, s-a<br />
desfasurat in judetul Vaslui vizita dlui Miron Tudor Mitrea,<br />
vicepresedinte al Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>. In programul<br />
vizitei a intrat intalniri cu elegatorii din cartierul Deal Birlad,<br />
orasele Murgeni si Negresti, municipiul Husi, precum si cu<br />
mass-media din judet (conferinta de presa, prezenta la radio<br />
VIP, tv Antena 1 Vaslui si Telev Sat Birlad.) Pe parcursul vizitei<br />
a fost insotit de Dumitru Buzatu, presedintele Organizatiei<br />
judetene Vaslui a Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>, si de candidati<br />
ai PSD pentru Parlamentul Romaniei.<br />
Vineri, 19 noiembrie 2004, Ioan Tibulca, prefectul judetului<br />
Vaslui a participat la Topul Firmelor din judetul Vaslui,<br />
manifestare aflata la cea de a 11-a editie, organizata de Camera<br />
de Comert, Industrie si Agricultura Vaslui.<br />
Duminica, 21 noiembrie 2004, in Piata Civica din municipiul<br />
Vaslui, a avut loc un spectacol artistic dat de catre Organizatia<br />
judeteana Vaslui a Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>. Spectacolul<br />
a fost sustinut, in prima parte, de catre Ansamblul artistic<br />
Trandafir de la Moldova si Matilda Pascal Cojocarita, iar<br />
in partea a doua de catre formatiile Emanuell si Iris. In pauza<br />
din spectacol, Dumitru Buzatu, presedintele Organizatiei judetene<br />
Vaslui a Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>, a prezentat inca o<br />
data vasluienilor prezenti in Piata pe candidatii pentru Parlamentul<br />
Romaniei ai PSD. La aceasta stare au participat aproximativ<br />
6500 de vasluieni.<br />
Marti , 23 noiembrie 2004, Ioan Tibulca prefectul judetului<br />
Vaslui impreuna cu secretarul general al prefecturii, a<br />
participat la instruirea presedintilor sectiilor de votare din<br />
judetul Vaslui.<br />
Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletin<br />
vor fi transmise la <strong>Institutul</strong> <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> „<strong>Ovidiu</strong> ªincai“,<br />
str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro<br />
¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff <strong>nr</strong>. 10,<br />
telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro<br />
<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>47</strong> (186), 19 - 25 noiembrie 2004