01.03.2013 Views

La crap pe Vătafu! . Sfinţi martiri în grădina Maicii Domnului ... - Acum

La crap pe Vătafu! . Sfinţi martiri în grădina Maicii Domnului ... - Acum

La crap pe Vătafu! . Sfinţi martiri în grădina Maicii Domnului ... - Acum

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Delta Dunării<br />

<strong>La</strong> capătul unui drum ce<br />

depăşeste 2840 km colectând a<strong>pe</strong>le<br />

unui impresionant bazin hidrografic<br />

a cărui suprafaţă aco<strong>pe</strong>ră mai mult<br />

de 8% din suprafaţa Euro<strong>pe</strong>i,<br />

Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca<br />

mărime al bătrânului continent construieşte<br />

la <strong>în</strong>tâlnirea sa cu Marea<br />

Neagră, de mai bine de 16000 de<br />

ani, una dintre cele mai frumoase<br />

delte din Europa şi chiar din lume,<br />

cunoscută şi ca una dintre marile<br />

zone umede ale planetei.<br />

Actuala configuraţie morfohidrografică<br />

a Deltei Dunării este rezultatul<br />

interacţiunii dintre fluviu şi mare<br />

<strong>în</strong> <strong>pe</strong>rioada Holocenului. <strong>La</strong><br />

<strong>în</strong>ceputul Holocenului, când nivelul<br />

mării a crescut până aproximativ la<br />

nivelul actual, exista aşa-numitul<br />

golf al Dunării. <strong>La</strong> gura acestui golf,<br />

<strong>în</strong>tre promontoriul Jibrieni, la nord<br />

şi promontoriul Murighiol-Dunavăţ<br />

la sud, s-a format cordonul iniţial<br />

Letea-Caraorman. Materialul aluvionar<br />

a fost transportat de curenţii<br />

marini de-a lungul ţărmului dintr-o<br />

zonă situată la nord, la gurile<br />

Nistrului, Bugului şi Niprului.<br />

Cel mai vechi braţ al Dunării,<br />

braţul Sf. Gheorghe, curgea <strong>în</strong> mare<br />

printr-un pasaj situat <strong>în</strong> capătul<br />

sudic al grindului Letea-Caraorman<br />

dezvoltând prima deltă a Dunării:<br />

Delta Sf. Gheorghe I.<br />

Cel de-al doilea braţ al Dunării,<br />

Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea<br />

prin aluvionare a braţului Sf.<br />

Gheorghe. Braţul Sulina a preluat<br />

un flux din ce in ce mai mare de<br />

sedimente şi a <strong>în</strong>ceput să-şi for -<br />

meze propriul edificiu deltaic: Delta<br />

Sulina.<br />

În acelaşi timp, <strong>în</strong> partea sudică a<br />

zonei s-a format o mică deltă secundară<br />

Delta Cosnei datorită braţului<br />

secundar Dunavăţ. Delta Sulina a<br />

fost treptat erodată, <strong>în</strong> timp ce<br />

Geneza<br />

Unica deltă din lume, declarată rezervaţie a biosferei<br />

Suprafaţa 580000 ha - 2,5 % din suprafaţa României (<br />

Locul 22 <strong>în</strong>tre deltele lumii şi locul 3 <strong>în</strong> Europa, după<br />

Volga şi Kuban)<br />

Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca<br />

habitat al păsărilor de apă<br />

Cea mai <strong>în</strong>tinsă zonă compactă de stufărişuri de <strong>pe</strong><br />

planetă<br />

Un muzeu viu al biodiversităţii, 30 tipuri de ecosisteme<br />

O bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă<br />

<strong>pe</strong>ntru patrimoniul natural universal. Valoarea universală<br />

a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută<br />

prin includerea acesteia <strong>în</strong> reţeaua internaţională a<br />

rezervaţiilor biosferei (1990), <strong>în</strong> cadrul Programului<br />

braţul Chilia, la nord şi Sf.<br />

Gheorghe, la sud şi-au construit<br />

propriile lor delte: Delta Chilia şi<br />

Delta Sf. Gheorghe II. Aceste două<br />

delte sunt formate din material sedimentar<br />

dunărean <strong>în</strong> timp ce materialul<br />

transportat de curentul litoral<br />

se acumulează la nord de braţul<br />

Chilia şi constituie formaţiunea<br />

Jibrieni.<br />

As<strong>pe</strong>ctul morfologic actual al<br />

Deltei Dunării se datorează ultimei<br />

ridicări a nivelului Mării Negre, care<br />

a creat condiţiile unei puternice aluvionări<br />

având drept consecinţe<br />

meandrări şi ramificaţii ale braţelor<br />

principale.<br />

Fotografii: www.daniel<strong>pe</strong>trescu.ro<br />

“OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO.<br />

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută<br />

<strong>în</strong> septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanţă<br />

internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă-<br />

Convenţia RAMSAR<br />

Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei<br />

Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea<br />

acesteia <strong>în</strong> Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi<br />

Natural, <strong>în</strong> decembrie 1990.<br />

Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de<br />

management ecologic aplicat <strong>în</strong> teritoriul Rezervaţiei<br />

Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea<br />

<strong>în</strong> anul 2000 a Diplomei Euro<strong>pe</strong>ne <strong>pe</strong>ntru arii protejate<br />

(re<strong>în</strong>noită <strong>în</strong> 2005).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!