La crap pe Vătafu! . Sfinţi martiri în grădina Maicii Domnului ... - Acum
La crap pe Vătafu! . Sfinţi martiri în grădina Maicii Domnului ... - Acum
La crap pe Vătafu! . Sfinţi martiri în grădina Maicii Domnului ... - Acum
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Delta Dunării<br />
<strong>La</strong> capătul unui drum ce<br />
depăşeste 2840 km colectând a<strong>pe</strong>le<br />
unui impresionant bazin hidrografic<br />
a cărui suprafaţă aco<strong>pe</strong>ră mai mult<br />
de 8% din suprafaţa Euro<strong>pe</strong>i,<br />
Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca<br />
mărime al bătrânului continent construieşte<br />
la <strong>în</strong>tâlnirea sa cu Marea<br />
Neagră, de mai bine de 16000 de<br />
ani, una dintre cele mai frumoase<br />
delte din Europa şi chiar din lume,<br />
cunoscută şi ca una dintre marile<br />
zone umede ale planetei.<br />
Actuala configuraţie morfohidrografică<br />
a Deltei Dunării este rezultatul<br />
interacţiunii dintre fluviu şi mare<br />
<strong>în</strong> <strong>pe</strong>rioada Holocenului. <strong>La</strong><br />
<strong>în</strong>ceputul Holocenului, când nivelul<br />
mării a crescut până aproximativ la<br />
nivelul actual, exista aşa-numitul<br />
golf al Dunării. <strong>La</strong> gura acestui golf,<br />
<strong>în</strong>tre promontoriul Jibrieni, la nord<br />
şi promontoriul Murighiol-Dunavăţ<br />
la sud, s-a format cordonul iniţial<br />
Letea-Caraorman. Materialul aluvionar<br />
a fost transportat de curenţii<br />
marini de-a lungul ţărmului dintr-o<br />
zonă situată la nord, la gurile<br />
Nistrului, Bugului şi Niprului.<br />
Cel mai vechi braţ al Dunării,<br />
braţul Sf. Gheorghe, curgea <strong>în</strong> mare<br />
printr-un pasaj situat <strong>în</strong> capătul<br />
sudic al grindului Letea-Caraorman<br />
dezvoltând prima deltă a Dunării:<br />
Delta Sf. Gheorghe I.<br />
Cel de-al doilea braţ al Dunării,<br />
Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea<br />
prin aluvionare a braţului Sf.<br />
Gheorghe. Braţul Sulina a preluat<br />
un flux din ce in ce mai mare de<br />
sedimente şi a <strong>în</strong>ceput să-şi for -<br />
meze propriul edificiu deltaic: Delta<br />
Sulina.<br />
În acelaşi timp, <strong>în</strong> partea sudică a<br />
zonei s-a format o mică deltă secundară<br />
Delta Cosnei datorită braţului<br />
secundar Dunavăţ. Delta Sulina a<br />
fost treptat erodată, <strong>în</strong> timp ce<br />
Geneza<br />
Unica deltă din lume, declarată rezervaţie a biosferei<br />
Suprafaţa 580000 ha - 2,5 % din suprafaţa României (<br />
Locul 22 <strong>în</strong>tre deltele lumii şi locul 3 <strong>în</strong> Europa, după<br />
Volga şi Kuban)<br />
Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca<br />
habitat al păsărilor de apă<br />
Cea mai <strong>în</strong>tinsă zonă compactă de stufărişuri de <strong>pe</strong><br />
planetă<br />
Un muzeu viu al biodiversităţii, 30 tipuri de ecosisteme<br />
O bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă<br />
<strong>pe</strong>ntru patrimoniul natural universal. Valoarea universală<br />
a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută<br />
prin includerea acesteia <strong>în</strong> reţeaua internaţională a<br />
rezervaţiilor biosferei (1990), <strong>în</strong> cadrul Programului<br />
braţul Chilia, la nord şi Sf.<br />
Gheorghe, la sud şi-au construit<br />
propriile lor delte: Delta Chilia şi<br />
Delta Sf. Gheorghe II. Aceste două<br />
delte sunt formate din material sedimentar<br />
dunărean <strong>în</strong> timp ce materialul<br />
transportat de curentul litoral<br />
se acumulează la nord de braţul<br />
Chilia şi constituie formaţiunea<br />
Jibrieni.<br />
As<strong>pe</strong>ctul morfologic actual al<br />
Deltei Dunării se datorează ultimei<br />
ridicări a nivelului Mării Negre, care<br />
a creat condiţiile unei puternice aluvionări<br />
având drept consecinţe<br />
meandrări şi ramificaţii ale braţelor<br />
principale.<br />
Fotografii: www.daniel<strong>pe</strong>trescu.ro<br />
“OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO.<br />
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută<br />
<strong>în</strong> septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanţă<br />
internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă-<br />
Convenţia RAMSAR<br />
Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei<br />
Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea<br />
acesteia <strong>în</strong> Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi<br />
Natural, <strong>în</strong> decembrie 1990.<br />
Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de<br />
management ecologic aplicat <strong>în</strong> teritoriul Rezervaţiei<br />
Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea<br />
<strong>în</strong> anul 2000 a Diplomei Euro<strong>pe</strong>ne <strong>pe</strong>ntru arii protejate<br />
(re<strong>în</strong>noită <strong>în</strong> 2005).