La crap pe Vătafu! . Sfinţi martiri în grădina Maicii Domnului ... - Acum

Pescuit Vânătoare Turism Călătorie Reportaj Informatică Enigmistică Divertisment
Vino cu
doi lei
în deltă!
Completaţi, decupaţi şi
trimiteţi lunar un număr (la
alegerea dumneavoastră!)
de taloane din pagina 15 pe
adresa redacţiei: „Acum/în
Delta Dunării“, str. Grigore
Antipa nr. 10, etaj 5, Tulcea,
judeţul Tulcea.
Plicurile cele mai
groase câştigă!
Lunar (mai, iunie, iulie,
august) - un abonament pe 3
luni la săptămânalul „ACUM
în Delta Dunării”;
Marele premiu (mai -
august)- o minivacanţă în
deltă (două persoane!), în
perioada 10-14 septembrie.
Rezultatele concursului vor
fi publicate lunar în paginile
revistei.
C M Y K
acum
Lasă tot calabalâcul baltă şi vino în Rai!
E la doar o aruncătură de băţ!
La crap pe Vătafu! Sfinţi martiri în
grădina Maicii Domnului Lumea tăcerii
Pe urmele naturii la Sfântu Gheorghe
În deltă se construieşte în ciuda crizei
Sub momeală vie S.R.L. S.R.L. Peştele de la cap
se-mpute! Sfaturi pentru turişti turişti
C M Y K
în
Apare la Tulcea
Nr. 1 (4125)
14 - 20 mai 2009
2 lei
Delta Dunării

Darul lui Dumnezeu
Delta Dunării, declarată de organizaţia
Prietenii Naturii Internaţional „Peisajul
Anilor 2007-2009”, poate constitui ea
însăşi un brand de ţară. Loc în care lumea
încă nu s-a terminat de făcut, delta este o
bucurie pe care vizitatorul ei o percepe –
dacă are noroc, dar şi pricepere! - cu toate
simţurile. Peisajele incredibile ce răsar la
tot pasul (ca să spunem aşa!), concertul
de înaltă clasă al miilor şi miilor de
păsări, revelaţia gustativă a ciorbei
pescăreşti, mirosul îmbătător al florilor în
primăvară şi senzaţia atingerii nuferilor
(fără să-i rupi!), se combină într-un tot unitar
pe care natura s-a hotărât să-l aşeze
aici, în sud-estul României. Altundeva –
nu mai există!
După ştiinţa noastră, singura deltă în
care există şi munte, astfel încât la baza
unor stânci abrupte, printre nuferi şi stuf,
se zăresc plutind graţioase lebedele
regine (dacă nu ştiţi unde e această mi -
nune - şi cu siguranţă nu ştiţi!- întreba ţi-ne
şi noi vă vom spune), ea exercită fascinaţie
asupra zecilor de mii de vizitatori ai
fiecărui sezon, deşi este un mare păcat să
crezi că frumuseţea acestei divine alcătuiri
există doar vara! Iarna în deltă vi -
Din albumul cu amintiri...
Cămile adăpându-se. În Dobrogea, la începutul secolului trecut!
acum
în
De lta Dun ării
Editat de
S.C. EDITARE PRESÃ S.R.L. Tulcea
Director
Constantin Străinu
Redactor şef
Cristian Dogaru
zitatorii sunt mai puţini decât în restul
anotimpurilor, dar cei care nu au fost
niciodată iarna în Delta Dunării nici nu
ştiu ce-au pierdut!
Sunt oameni care trăiesc tot timpul
anului cu gândul mocnit şi nerăbdarea de
a se întoarce aici, sunt oameni care nu
rezistă dacă nu revin de câte patru - cinci
ori pe an din toate colţurile ţării şi poate
n-o să credeţi - ale lumii, sunt oameni
care stau aici din aprilie până în
octombrie târziu, când dă frigul, an după
an, an după an şi au fost chiar mari
iubitori ai ei, îndrăgostiţi fără leac, pe
care chemarea eternităţii i-a găsit tot aici,
pe malul unui canal căruia i-au dat
numele lor! Aşa a apărut Canalul
Colonelului, a cărui poveste o veţi citi
odată în paginile acestei reviste.
Ar fi momentul să vă spunem în câteva
cuvinte o poveste adevărată, povestea
lui Milu, un bun prieten de-al nostru, din
Bran, care vine de peste treizeci de ani
aici şi care, pentru zilele - multe - petrecute
acasă şi-a construit mica lui deltă, la
purtător, în curtea casei sale de sub Piatra
Craiului. Milu, adică, şi-a săpat o groapă
în care a băgat apă, ia caraşi vii de la
R E D A C Þ I A
Metro pe care îi bagă în groapă şi apoi îi
pescuieşte, iar pe marginea „bălţii” şi-a
pus stuf, de care a agăţat un carton pe care
scrie mare şi frumos „Delta Dunării”! E
boală grea, ce mai!
Pentru că suntem convinşi că Delta
Dunării merită mai mult decât are acum,
în materie de povestit şi de tăinuit în
tihnă, ne-am hotărât să o mai scoatem şi
noi puţin în lume, cu modestele noastre
mijloace şi puteri, şi să vă vorbim altfel
despre ea. Dacă vom stârni un oarecare
interes, ne-ar bucura şi poate lumea va
înceta să o mai vadă ca pe un subiect de
teledonuri, ca pe o zonă nefavorizată în
care bugetarii trebuie plătiţi ceva mai
mult, ca pe un paradis al braconierilor.
Poate o vor vedea aşa cum o vedem noi,
drept o zonă extraordinar de frumoasă, cu
oameni buni şi răi în aceleaşi proporţii ca
şi în restul ţării, cu bogaţi şi săraci aşij -
derea, cu aceiaşi copii învăţând aceeaşi
carte şi încurcându-se la fel printre alde
Ghiţă Niţescu şi Niţă Ghiţescu, dar cu un
alt specific şi alte particularităţi. Poate o
veţi vedea aşa cum merită, adică tonifiantă,
năvalnică şi măreaţă, aşa cum sunt
darurile lui Dumnezeu. Dan ARHIRE
Irinel Cãlin, Gheorghe Petre (re dac tori) Feo dor Mihei (foto re porter) Dan Arhire, Ioan Diaconu,
Constantin Dolniceanu, Andrei Movilã, Dan Nicolau, Patricia Radu, Violeta Sandu (cola boratori) Alina
Nicoleta Ince, Mãdãlina Dogaru, Cãtãlin Uriaºu (teh no redac tare com pute rizatã) Pelivan Violeta (pu blicitate)
Adrian Olteanu, Costache Viorel (difuzare)
Vero nica Ivanov (director marketing)
Tel.: 0340/100308, fax 0340/100309 ºi 0721/222984
publicitate - 0723/313369.
Redacþia: Tulcea, str. Grigore Antipa nr. 10, etaj V.
E-mail: acum@x3m.ro
www.acum.com.ro
Abonamentele se pot contracta la toate ghiºeele oficiilor poºtale.
ISSN 2066 - 3285.
acum
2
în Delta Dunării
14 - 20 mai 2009
HOROSCOP
BERBEC (21.03-20.04)
Vă ocupaţi de problemele amânate în
această săptămână, ceea ce înseamnă
cheltuieli şi câteva drumuri scurte. S-ar
putea să vă fie greu să vă respectaţi programul
dar, în cele din urmă, vă descurcaţi.
Din punct de vedere psihic funcţio -
naţi foarte bine şi acest lucru va influenţa
în bine şi sănătatea fizică.
TAUR (21.04-21.05)
Ar fi indicat să fiţi mai prudenţi când
vorbiţi. S-ar putea să vă indispună atitudinea
cuiva şi riscaţi să deveniţi impulsivi.
Partenerul de viaţă nu este de acord
să cumpăraţi lucruri scumpe. Nu este o
perioadă favorabilă pentru acest lucru.
Veţi participa la o întrunire spirituală sau
ceva asemănător.
GEMENI (22.05-21.06)
S-ar putea să aveţi probleme cu
autorităţile din cauza nerespectării legilor.
Evitaţi pe cât posibil tranzacţiile financiare
şi amânaţi deciziile importante în afa ceri.
Acordaţi mai multă importanţă comunicării
cu persoana iubită. Păreţi stăpâni
pe situaţie şi lipsiţi de griji, dar aveţi
totuşi o nelinişte vizavi de o discuţie.
RAC (22.06-22.07)
Acum aveţi multe de făcut, dar s-ar
putea să nu fiţi în cea mai bună formă.
Vă enervează faptul că nu puteţi respecta
programul stabilit pentru aceste zile. Nu
încercaţi să vă impuneţi punctul de
vedere. Este posibil să nu fiţi prea rea -
lişti. Trăiţi câteva experienţe ciudate, vă
planificaţi timpul şi vă amuzaţi.
LEU (23.07-22.08)
S-ar putea să întâmpinaţi unele obstacole
şi să aveţi impresia că vă zbateţi
degeaba. Nu este cazul să vă neliniştiţi,
cei apropiaţi vă sunt alături. Partenerul de
viaţă vă susţine şi, împreună, puteţi să vă
rezolvaţi problemele financiare. Simţiţi
concentrarea de forţe la polul opus, fie
partener, fie adversar.
FECIOARA (23.08-21.09)
Vă apucaţi de mai multe activităţi
simultan şi nu prea aveţi spor. Încercaţi
să nu vă agitaţi prea mult şi organizaţi-vă
munca pentru a termina ce aţi început.
Nu vă faceţi mari speranţe în privinţa
unor noi afaceri. Sunteţi în stare să sacrificaţi
o parte din bani, energie sau confort,
în favoarea cuiva drag.
BALANÞA (22.09-21.10)
Sunteţi energici, deci acum este
momentul să rezolvaţi problemele
rămase. Resimţiţi o puternică nevoie de
libertate, care poate duce la stricarea
relaţiilor cu partenerul de viaţă. Aşa că e
bine să acordaţi mai multă atenţie relaţiilor
sentimentale. V-aţi împăcat cu gândul
că nimic nu se face fără efort.
SCORPION (22.10-21.11)
S-ar putea să nu prea vă convină
atmosfera creată de prieteni şi să refuzaţi
să ieşiţi împreună. Se pare că vă lipseşte
entuziasmul, ba sunteţi chiar apatici. Aşa
că nu e de mirare să apară unele
neînţelegeri. Puteţi prinde ultima ocazie
de a discuta o afacere, înainte de a i se
schimba condiţiile.
SÃGETÃTOR (22.11-20.12)
Evenimente neaşteptate vă vor schimba
viaţa în bine. Sunteţi dornici de afirmare
şi desfăşuraţi o activitate intensă. Aveţi şi
noroc, aşa că nu e de mirare succesul de
care vă bucuraţi. Bazaţi-vă mai mult pe
intuiţie. Nu vă neglijaţi îndatoririle, dar
nu puteţi rata ocazia de a fi eroul unei
poveşti ce vă solicită imaginaţia.
CAPRICORN (21.12-19.01)
Dorinţa de a obţine venituri suplimenare
vă determină să vă neglijaţi
partenerul de viaţă. Nu este exclus să
ajungeţi la ceartă. Nu luaţi nici o hotărâre
legată de cuplu. Recurgeţi la un compromis.
Ţineţi la părerile proprii, dar nu căutaţi
să le impuneţi cu forţa. Uneori, intuiţia
poate trece înaintea raţiunii.
VÃRSÃTOR (20.01-19.02)
Traversaţi o perioadă dificilă la serviciu.
Dar, fiţi liniştiţi, este doar o etapă. Aveţi
răbdare şi controlaţi-vă nervii! Astfel,
reuşiţi să depăşiţi obstacolele. Un prieten vă
ajută să scăpaţi de o problemă financiară. O
propunere de câştig rapid se poate dovedi
iluzorie. Insistaţi să aplicaţi o idee originală.
PEªTI (20.02-20.03)
Sunteţi entuziaşti şi aveţi ambiţia să
terminaţi ce aţi început. Aveţi ocazia să
vă afirmaţi pe plan social. Relaţiile cu
partenerul decurg în armonie şi bună
înţelegere. Profitaţi de ocaziile care apar,
dar fiţi cumpătaţi. Poziţia în grupul de
lucru şi statutul social vă îngăduie câte un
divertisment, chiar dacă iese din tipare.

Delta Dunării
La capătul unui drum ce
depăşeste 2840 km colectând apele
unui impresionant bazin hidrografic
a cărui suprafaţă acoperă mai mult
de 8% din suprafaţa Europei,
Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca
mărime al bătrânului continent construieşte
la întâlnirea sa cu Marea
Neagră, de mai bine de 16000 de
ani, una dintre cele mai frumoase
delte din Europa şi chiar din lume,
cunoscută şi ca una dintre marile
zone umede ale planetei.
Actuala configuraţie morfohidrografică
a Deltei Dunării este rezultatul
interacţiunii dintre fluviu şi mare
în perioada Holocenului. La
începutul Holocenului, când nivelul
mării a crescut până aproximativ la
nivelul actual, exista aşa-numitul
golf al Dunării. La gura acestui golf,
între promontoriul Jibrieni, la nord
şi promontoriul Murighiol-Dunavăţ
la sud, s-a format cordonul iniţial
Letea-Caraorman. Materialul aluvionar
a fost transportat de curenţii
marini de-a lungul ţărmului dintr-o
zonă situată la nord, la gurile
Nistrului, Bugului şi Niprului.
Cel mai vechi braţ al Dunării,
braţul Sf. Gheorghe, curgea în mare
printr-un pasaj situat în capătul
sudic al grindului Letea-Caraorman
dezvoltând prima deltă a Dunării:
Delta Sf. Gheorghe I.
Cel de-al doilea braţ al Dunării,
Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea
prin aluvionare a braţului Sf.
Gheorghe. Braţul Sulina a preluat
un flux din ce in ce mai mare de
sedimente şi a început să-şi for -
meze propriul edificiu deltaic: Delta
Sulina.
În acelaşi timp, în partea sudică a
zonei s-a format o mică deltă secundară
Delta Cosnei datorită braţului
secundar Dunavăţ. Delta Sulina a
fost treptat erodată, în timp ce
Geneza
Unica deltă din lume, declarată rezervaţie a biosferei
Suprafaţa 580000 ha - 2,5 % din suprafaţa României (
Locul 22 între deltele lumii şi locul 3 în Europa, după
Volga şi Kuban)
Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca
habitat al păsărilor de apă
Cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe
planetă
Un muzeu viu al biodiversităţii, 30 tipuri de ecosisteme
O bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă
pentru patrimoniul natural universal. Valoarea universală
a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută
prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a
rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului
braţul Chilia, la nord şi Sf.
Gheorghe, la sud şi-au construit
propriile lor delte: Delta Chilia şi
Delta Sf. Gheorghe II. Aceste două
delte sunt formate din material sedimentar
dunărean în timp ce materialul
transportat de curentul litoral
se acumulează la nord de braţul
Chilia şi constituie formaţiunea
Jibrieni.
Aspectul morfologic actual al
Deltei Dunării se datorează ultimei
ridicări a nivelului Mării Negre, care
a creat condiţiile unei puternice aluvionări
având drept consecinţe
meandrări şi ramificaţii ale braţelor
principale.
Fotografii: www.danielpetrescu.ro
“OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO.
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută
în septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanţă
internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă-
Convenţia RAMSAR
Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea
acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi
Natural, în decembrie 1990.
Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de
management ecologic aplicat în teritoriul Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea
în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate
(reînnoită în 2005).

„Delta Dunării”
muzeul cu
cel mai mare
acvariu
Un muzeu dedicat Deltei Dunării
a fost inaugurat la sfârşitul lunii
martie la Tulcea. Construcţia şi
amenajările acestui muzeu unicat
au costat peste un milion şi jumătate
de euro, fonduri alocate de
Consiliul Judeţean dar şi de
PHARE, prin programul de coope -
rare transfrontalieră România-
Ucraina. Muzeul va fi primul contact
al turiştilor care ajung la
Tulcea în drum spre Delta Dunării
cu modul în care s-a format acest
ecosistem, cu flora şi fauna din
cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării, acolo unde turiştii nu pot
coborî pe maluri decât în locurile
special amenajate.
„Este vorba de centru muzeal
ecoturistic, realizat în colaborare
cu Ucraina prin programul de
vecinătate, este singurul muzeu al
Deltei Dunării, o clădire construită
din România
şi concepută special pentru a găzdui
acest muzeu şi acest lucru
înscrie evenimentul ca unicat în
România postdecembristă. Este un
muzeu care va oglindi în mod fidel
Delta Dunării dar şi partea continentală
nord dobrogeană cu rezervaţiile
sale naturale”, a declarat
Florin Topoleanu, directorul
Institutului de Cercetări Eco-
Muzeale Tulcea.
Construcţia muzeului a demarat
în urmă cu zece ani dar în marea
majoritate a timpului a stagnat din
lipsă de fonduri. Vechiul muzeu al
Deltei Dunării funcţiona într-o
clădire retrocedată în urmă cu
patru ani, o clădire care oricum
era improprie. „Era construită în
anii 50-60, muzeul era depăşit
moral, acvariile erau de mărimea
unui televizor şi tot interesul
pierise”, spune Topoleanu.
C M Y K
C M Y K
Programul de vizitare al
Centrului Muzeal Eco-
Turistic Delta Dunării:
10.00 - 18.00
Taxa de vizitare: 15 lei
adulţi, 5 lei - elevi,
studenţi, pensionari

Lumea
Noua clădire oferă diorame
noi, mult mai spectaculoase
dar şi cel mai mare acvariu din
ţară, după cum susţine şeful
muzeelor tulcene.
„Elementele principale de
atracţie vor fi dioramele care
reconstruiesc ecosistemele din
nordul Dobrogei dar şi cel mai
mare acvariu din România care
va cuprinde atât fauna deltaică
dar şi cea marină şi, sigur, un
alt sector important cu peşti
exotici. Pe lângă aceste elemente
forte, vizitatorii vor
putea urmării evoluţia biolo -
gică în timp a Deltei Dunării, a
gurilor Dunării, imagini sugestive
privind flora şi fauna,
reconstituirea unei cherhanale,
a unei pescării din Deltă, de
asemenea va fi o invitaţie,
plecând de la acest nou muzeu
către celelalte obiective cultu -
rale ale judeţului Tulcea, inclusiv
cele privind monumentele
istorice, fortificaţiile şi cetăţile
din nordul Dobrogei”.
Topoleanu speră că muzeul
va da un imbold turismului
local de tranzit spre Deltă,
menţionând că se duc tratative
cu operatorii de turism care
aduc nave de croazieră la
Tulcea, peste 20.000 de turişti
străini urmând să viziteze noul
muzeu.
Cristian DOGARU
Foto: Dan ARHIRE
C M Y K
C M Y K
tăcerii

Viaţa mea dublă
de pe celălalt tărâm !
Paul FLOREA
Mai deunăzi, pus în situaţia să explic
unui prieten, orăşean asfaltofil convins,
de ce an de an, cât de des pot,
indiferent de anotimp, revin în Deltă,
am constatat cu surprindere că toate
argumentele pe care le-aş fi putut
aduce nu ar fi avut nici un ecou, că
toate strădaniile de a descrie în imagini
cât mai plastice, realităţi dragi mie ar
fi fost percepute asemeni vizionării filmului
unei ascensiuni pe Himalaia,
interesant de văzut şi auzit dar de
neconceput a fi transformat într-o
experienţă personală.
Am renunţat la pledoarie, care,
ine vitabil ar fi fost plină de clişee şi
fraze împrumutate din reclame
turistice, şi i-am spus simplu: vino să
vezi, poate ai să înţelegi!
Întors acasă la oră târzie, sub im -
periul discuţiei avute, în faţa unei ceşti
aburinde de cafea şi a pozelor făcute
în nenumărate zile risipite în cele
aproape patru decenii de hălăduit prin
Deltă, am încercat să lămuresc, măcar
pentru mine, ce aţă mă trage inexorabil
spre aceste locuri. Gândul deapănă
de-a-ndoaselea caierul timpului până
când se încheagă imaginea unui adolescent
hrănit temeinic cu filme şi lite -
ratură de călătorii, pentru care jungla
Amazonului şi a afluenţilor săi era mai
familiară decât o stradă aflată la trei
staţii de tramvai de casă. Delta, sau
mai exact ceea ce credeam atunci că
este – sălbăticie deplină, floră luxuriantă
în păduri cu liane tropicale, cu
apă multă (deci bălăceală, bărcăreală,
scufundări şi pescuit cât încape) - se
contura ca un surogat palpabil pentru
expediţiile formidabile organizate cu
creionul pe hartă, în care aventura şi
neprevăzutul promiteau să fie la
înălţime. Cam în aceeaşi vreme, prin
contribuţia hotărâtoare a bunului meu
prieten Gelu am primit botezul în
breasla pescarilor adevăraţi, Delta
devenind pe dată tărâmul făgăduinţei
pentru proaspătul neofit ce trebuie
musai degrabă cercetat.
Din nefericire, planurilor adolescentine
se opuneau realităţile concrete şi
prozaice ale cotidianului, dar după
câteva încercări eşuate de a ajunge în
paradisul mult visat iată-mă pe pontonul
NAVROM de la Tulcea, aşteptând
cu înfrigurare pasagerul de
Crişan! Nu mi-aş fi închipuit atunci, în
acel început de octombrie, că mica
expediţie în care porneam va fi
începutul unei aventuri ce se va prelungi
peste decenii, că brânzoiul cu
alură de şoşonar împovărat cu un rucsac
uriaş şi înarmat cu un redutabil
snop de trestii şi o lansetă de împrumut
va deveni printr-o metamorfoză
plină de naturaleţe trupeşte - un
obişnuielnic al lumii în care păşea cu
sfială, iar sufleteşte - o parte a ei.
Două ore de călătorie cu vaporul
spulberă toate ideile livreşti despre
„sălbăticia amazoniană”, introducându-mă
într-o societate patriarhală cu
legi nescrise, cu oameni de o blândă
duritate şi caldă omenie, care trăiesc
din începutul veacurilor cu un firesc
Această pagină este dedicată interviului - veţi descoperi
părerile despre Deltă ale unor împătimiţi căutători de frumos,
de linişte, de împăcare cu sine şi cu natura.
În cazul lui Paul Florea, profesor de paleografie slavă, nu a
fost nevoie de întrebări; este de ajuns răspunsul unui veşnic
îndrăgostit de Delta Dunării.
minunat în deplină înţelegere cu cele
înconjurătoare. Acolo, la Crişan, gaz -
de le mele vreme de mai mulţi ani, tanti
Maria şi nenea Niculai, primii mei
învăţători în descifrarea întortochia -
telor buchii ale tainelor Deltei, cu ne -
sfârşită răbdare şi blajină înţelegere
mi-au vorbit de legile peştelui - vânat şi
aliment, despre datinile bineţii şi întrajutorării,
despre obiceiurile speciale
ale locului, dăruindu-mi o cheie de aur
cu care să deschid lacătul spre una din
comorile Bălţii. Dascăli mi-au fost ne -
număraţi undiţari veniţi din toată ţara,
cu care m-am întovărăşit în încercarea
de a găsi leac patimii pescuitului, care
prin faptă sau vorbă mi-au arătat că
pescuitul nu este o treabă de noroc, ci
ştiinţă şi pricepere multă. Toţi aceşti
ani de buchiseală în cartea Deltei
mi-au deschis ochii, mintea şi sufletul
spre înţelegerea unei lumi aparte,
firească şi nepământeană în acelaşi
timp.
Cam atunci când terminam
„şcoala primară a Deltei” cineva de
foarte sus, în nesfârşita Lui mărinimie,
a orânduit o surprinzătoare întâlnire pe
pontonul de la Crişan cu un prieten din
adolescenţă, care, împins de pronia
ce rească, a deschis poarta spre marea
aventură dându-mă pe mâna unor
deltari adevăraţi, care ne vor fi, mie şi
lui Gelu, vechiul şi statornicul prieten
de pescuit, tovarăşi şi îndrumători ani
mulţi şi plini de experienţe. Nea Fane
Georgescu, dar mai ales Adi Gagea,
au marcat hotărâtor formarea noastră
ca oameni de Deltă.
De acum înainte ieşirile pe întinde -
rile de stuf şi apă vor însemna tabere
pe grinduri izolate, bază pentru lungi
călătorii pe canale întortochiate, spre
ghioluri şi japşe neştiute, experienţe
haleutice fabuloase, dar mai ales ci -
mentarea unor prietenii cu oameni,
care, asemenea membrilor unui straniu
clan, se înţelegeau din gesturi şi
priviri, în care rangurile şi funcţiile din
lumea de dincolo de ape îşi pierdeau
rosturile, în care ierarhiile se stabileau
după pricepere şi experienţă. Am avut
tovarăşi de aventură şi pescuit deltari
de pretutindeni care anunţaţi printr-un
telefon fără fir veneau de aiurea să
petreacă câteva zile măcar în tabără la
Bastârca, să guste atmosfera de aici
unde „fiecare face ce vrea şi toată
lumea face ce trebuie”, să participe la
festinuri cu fineţuri gastronomice
incredibile sau să asculte şi să
povestească întâmplări adevărate sau
închipuite în jurul focului de seară.
Am bătut în acei ani o bucată bună
din Deltă, mult prea mică însă faţă de
nestăvilita curiozitate de a vedea locuri
noi, de a cerceta tot, de a vedea cât
mai mult.
Călătoriile grăbite s-au potolit cu
vremea, pescuitul năvalnic s-a domolit
şi el câştigând în subtilitate şi eleganţă,
căci a venit înţelepciunea care m-a
făcut să înţeleg într-un târziu că atunci
când alergi undeva, inevitabil pierzi
jumătate din plăcerea mersului. Firesc,
au căpătat o nouă preţuire: barca,
aleasă pe potrivă, care asigură liber-
acum
6
în Delta Dunării
14 - 20 mai 2009
tatea de mişcare, grindurile dătătoare
de adăpost, apele care te hrănesc şi
oamenii ce-ţi dăruiesc căldura prieteniei.
Clipele au căpătat altă greutate
sub povara imaginilor şi trăirilor
născând dorinţa de a le prelungi la
nesfârşit.
Îndelungata hălăduire pe
coclaurile Deltei şi întâmplările trăite,
experienţele prin care am trecut s-au
răsfrânt asupra felului în care am
început să mă apropii de cele înconjurătoare,
care au început să se transforme
din cadru, din decor, în
participant nemij locit la acţiune.
Treptat s-a stabilit între noi un fel de
dialog delicat într-un limbaj subtil cu
vorbe tainice, ale căror înţelesuri se
relevă pe rând, pe măsură ce străbaţi
filele nenumărate ale marii cărţi a lumii
apelor. Începând să prinzi înţelesurile
ascunse, asemenea ritmurilor unei
melodii îndepărtate sub acordurile
căreia intri încet, încet în vibraţie, simţi
cum Delta te modelează ajungând săţi
transforme fiinţa într-o părticică a sa,
sădindu-ţi credinţa că locul tău este de
pururi acolo unde contopirea cu firea
este deplină, dându-ţi sentimentul
aproape palpabil că eşti o părticică
anume a Marii Zidiri.
Întors din hoinăreala învolburată a
gândurilor prin zăpezile de altă dată,
mi-am amintit de prietenul cel asfaltofil
şi întrebarea lui rămasă fără răspuns.
Cred că va rămâne pururi fără o
deplină desluşire, căci a pune în vorbe
pe înţelesul tuturor nesfârşita multitudine
de trăiri prilejuite de o clipă petrecută
în inima Deltei este peste putinţă.
Cu puţin noroc, mânat de curiozitate,
poate le va descoperi singur.
De undeva dintr-un colţ, vocea raţiunii
îmi şopti cu răceală de crivăţ: „asta
să crezi tu, amicul este om modern, va
veni grăbit, se va caza la un hotel confortabil,
va mânca peşte pe săturate, a
doua zi va închiria o şalupă rapidă şi
va face un tur pe canale, poate va
vedea şi un lac, două, va filma sau cel
puţin va fotografia de-a valma stuf,
pescari, păsări, bărci, borş făcut la
cujbă, eventual va pescui un baboi,
doi, dacă e novice, sau de-i priceput va
încerca niscaiva trofee. Indiferent de
rezultat, va mai pescui ceva la portofel
pentru acasă, apoi fericit se va urca în
maşină şi o va frige spre oraşul cel
drag. La întâlnirile cu prietenii va
povesti cât de grozav a fost în Deltă,
va arăta poze şi se va lăuda cu
monştrii capturaţi, trecând sub tăcere
episodul cu portofelul. Nevoit să dau
dreptate raţiunii cârcotaşe, am simţit o
pornire nestăvilită de a pune mâna pe
telefon pentru a adăuga la invitaţia de
a vedea cu ochii proprii indescriptibila
lume a Deltei, poruncitoarea recomandare
de a face preumblarea domol, în
tihnă, cu mintea şi inima deschisă
către armonia tuturor celor din jur, pentru
a putea duce cu sine măcar o
fărâmă din cele pe care eu nu am avut
trebuincioasa pricepere a i le explica în
cuvinte. Trei bătăi ale pendulei din
perete opresc mâna plecată spre mo -
dernul mijloc de comunicare, lăsând
imperativa dorinţă neîmplinită.
De necaz, aştern pe hârtie gândurile
de-o seară, să le citească nu numai cel
căruia le adresam, ci să fie de folos şi
altora.

Sub „Momeală Vie” SRL
Tulcea. Bariera Mahmudiei pe
stânga. Drumul ce duce spre
Murighiol, reperul din Delta Dunării
în care se ajunge pe roţi, începe, la
marginea Tulcei, cu patru magazine
de momeală vie unul lângă altul.
Toate au aceeaşi reclamă:
„Momeală vie” şi niciunul nu se
plânge de clienţi.
Ultimul a apărut în primăvara
acestui an şi administratorul Ion
Cătălinoiu spune că a avut cel mai
bun motiv din lume să se lanseze şi
el în această afacere ca şi vecinii săi:
„Fiul meu are un ponton de patru
stele şi mereu când avea turişti
cumpăra momeală vie de la vecinii.
Cam de 20 de milioane pe lună.
I-am spus că mai bine cumpără de
la mine...”.
În cazul lui, socoteala de acasă nu
se potriveşte cu cea din târg şi nu
pentru că are concurenţă ci pentru
că fiului său, clientul său principal,
îi face reducere cu 50% iar profitul
este mic sau nimic.
„La mine râmele sunt la jumate de
preţ. Nu câştig mare lucru dar
măcar nu mai cheltuie Dragoş aşa
mult, că mai mult pentru el am
deschis”, spune Ion Cătălinoiu, care
cam ce dă pe pere ia pe mere şi asta
pentru că momeala o cumpără de la
nevoiaşi care zilnic îi aduc marfa
proaspătă.
Momeală Vie SRL
Cel mai vechi vânzător de
momeală vie este însă Gabriel
Bilencu, administratorul firmei
Momeală Vie SRL. Şi-a înfiinţat
firma cu acest nume din anul 2005
deşi produce şi vinde râme de
douăzeci de ani. „Când am spus că
vreau să câştig bani din asta până şi
cei din familie au început să râdă de
mine. Cum, să nu muncesc şi să
vând momeală vie? Ei bine, da, asta
am început să fac şi nu mă plâng
pentru că se şi câştigă bani dar cel
mai important e că fac ceea ce îmi
place”, spune Gabriel Bilencu, care
s-a asociat cu fratele său Cristian la
firmă, cel care îl privea cu oarecare
În pământ unii îngroapă averi, din pământ alţii dezgroapă
ceva ce le aduce averi
Momeala vie este o afacere cu atâţia clienţi încât patru firme nu fac faţă cererii
acum
7
în Delta Dunării
14 - 20 mai 2009
scepticism la început.
„Dacă nu te pricepi, e greu să vinzi
momeală vie! La început, plecam zi
de zi prin baltă după râme şi când a
fost seceta aceea mare prin 2006
am vrut să închid firma. Mureau
râmele pe capete, veneau clienţii şi
cereau marfă iar eu nu aveam de
unde să le dau. Mă bănuiau unii,
clienţi fideli, că nu vreau să le mai
vând, că ascund marfa... Vreo două
săptămâni ne-am chinuit, n-am vândut
nimic.”, rememorează Gabriel
Bilencu „criza râmelor” din anul
2006. Acum, în plină criză şi în plină
prohibiţie, râmele se vând mai bine
ca atunci.
Mai sunt pe aceeaşi stradă alte
două magazine care vând şi
momeală vie şi articole de pescuit.
La ambele, bani mai mulţi ies din
articole de pescuit şi asta pentru că
pescarul care opreşte pentru a
cumpăra momeala se încântă de
fiecare dată să îşi mai cumpere ba
un sagioc, ba o mulinetă, ba o mână
de cârlige.
Irinel CĂLIN
Foto: Feodor MIHEI

Triunghiul sfânt
din Nordul Dobrogei
Cel ce se îndreaptã spre Delta
Dunãrii ºi, bine cãlãuzit, trece întâi
prin triunghiul sfânt din marginea ei
(dupã cum a fost numitã zona mãnãstirilor
foarte apropiate ca distanþã de
la Celic-Dere, Cocoºu ºi Saon)
pãtrunde mai bine o parte din înþelesul
expresiei „România, grãdinã a
Maicii Domnului”! Drumul dintre
mãnãstiri, lipit de buza pãdurilor de
tei ºi a viilor nesfârºite, este frumos
în orice anotimp pentru ochii omului,
chiar dacã nu întotdeauna agreabil
roþilor maºinii.
Cele douã aºezãminte monahale
de mãicuþe (Celic ºi Saon) ºi cea de
cãlugãri (Cocoº) au parte de mulþi
oaspeþi la sfârºiturile de sãptãmânã
ºi de multã tihnã în restul zilelor.
Frumuseþea caldã a locurilor ºi
pacea împãcãrii cu sine ºi cu lumea
dintre zidurile lor atrag oamenii la
aceste mãnãstiri iar ºi iar, astfel cã
cine a fost o datã, va reveni, cu siguranþã.
Cãci e un magnetism anume în
triunghiul sfânt de la marginea deltei,
care vine dintr-o istorie zbuciumatã ºi
profundã, tenebroasã ºi încã nu pe
deplin dezvãluitã, peste care, însã, sa
aºternut ca un zâmbet creºtin prim-
Cripta martiricã
În primãvara anului 1971, la N i cu li þel, în
nordul judeþului Tulcea, ploile mari ºi
inundaþiile au descoperit, pe pro prietatea
localnicului Botea Mitu, în locul numit „La
Plãcintã”, partea superioarã a unei cupole de
cãrãmidã. Oamenii, sperând în comori, au
spart cupola, constatând cã înãuntru se aflau
doar niºte oseminte. Arheologii au început
imediat cercetãrile care s-au extins pe parcursul
mai multor ani în diverse etape. Ele au
stabilit cã apele au scos la suprafaþã „un
monument u nic în Europa, atât prin
concepþia sa ar hitectonicã, ce realizeazã
prima tran spunere în arhitectura creºtinã a
mo numentelor greco-romane, cât ºi prin
numãrul mare al martirilor aflaþi în in teriorul
sãu” (Victor Henrich Bau mann, Sângele
martirilor - Constanþa, 2004; Editura
Arhiepiscopiei To mi su lui). Cercetãtorii au
descoperit cu în fri gu rare ºi uimire cã
volumul criptei era îm pãrþit, pe verticalã, în
douã compartimente. În cel superior se aflau
întinse osemintele a patru bãrbaþi, trei dintre
ei cu vârste cuprinse între 45 ºi 55 de ani ºi
al patrulea, care nu depãºise vârsta de 35 de
ani. S-au constatat semne vizibile de martiraj,
dar nu decapitãri, zdrobiri sau tãieri de
membre. De asemenea, aspectele ca ren þi a le
ale osemintelor descoperite do ve deau un trai
ascetic. Cele patru trupuri fuseserã aºezate
într-un sicriu comun, lipsite de veºminte ºi
fãrã vreun obiect alãturi. Pe peretele din stânga
se afla, scrisã în alfabet grecesc, inscripþia
„Martirii lui Hristos”, însoþitã de mo no gra ma
lui Hristos, formatã prin a ta ºa rea unui P pe
partea superioarã a has tei verticale a unei
cruci simple (crucea monogramatã). Pe
peretele din dreapta, sub aceeaºi monogramã
a Mân tu i to rului, se afla inscripþia „Martirii/
Zo ti kos/ Attalos/ Kamasis/ Filippos”.
În compartimentul inferior, la rândul sãu
compartimentat, pe orizontalã, se a flau
osemintele mãrunþite ºi a mes te ca te cu
pãmânt ale altor doi bãrbaþi, mar tirizaþi cu
certitudine cu mult înaintea celorlalþi patru,
prin ardere. Deºi a ces tora nu le erau
specificate numele, in trarea în încãperea în
care se aflau era acoperitã cu o lespede pe
care se a fla urmãtoarea inscripþie: „Aici ºi a -
co lo, sânge de martir”.
Deoarece amãnuntele erau ne cu nos cute
cercetãtorilor, doar despre Filippos ºtiindu-se
cã a fost martirizat la data de 4 iunie, la
Noviodunum (I sac cea) fãrã a se cunoaºte,
însã, anul, s-a început cãutarea de informaþii
scr i se.
În Actele martirice cunoscute, care cu -
prind copii ale proceselor verbale de ju decatã
(ACTA) ºi care au fost în ma re parte distruse
din ordinele îm pãr a þi lor Diocleþian ºi
Galerius (303 - 305 p.Hr.), nu existau referiri.
Documentele ha giografice, la rândul lor, nu
se mai pãs treazã în forma originalã. Bre via -
rum Syriacum (cel mai vechi marti ro lo giu
rãsãritean, scris între anii 370 - 380 p.Hr.)
este pãstrat în forma prescurtatã inclus în
Martirologiul roman (latin), Martyrologium
hieronymianum, o compilaþie apuseanã din
secolul VII, stã la baza martirologiului
roman, iar Sin axarium Ecclesiae Con stan ti -
no po li ta nae, din secolul VIII, este o listã de
sfinþi ºi stã la baza calendarului ortodox.
Numele celor patru martiri de la Ni cu liþel
erau cunoscute de Martiriologiul hieronymian
care atesta, fãrã dubii, mar tirajul ca fiind
sãvârºit la No vio dun um (Isaccea).
Firul povestirii, odatã refãcut, este astfel
depãnat de domnul Victor Hen rich
Baumann, arheologul care, peste douã zeci
de ani, s-a ocupat de cripta mar tiricã (redãm
în rezumat): dovezile arheologice atestã
construirea criptei martirice ºi a bazilicii,
sub altarul cã re ia era amplasatã, la momente
apropiate, sfârºitul secolului IV, începutul
se co lului V; cripta a fost special construitã
pentru cei patru sfinþi martiri, imediat dupã
moartea lor, cãci atât dovezile arheologice
cât ºi raportul antropologului, doctor Dardu
Nicolãescu-Plo pºor, atestã faptul cã, în
cazul acestora, este vorba despre o primã
înhuma re, imediat dupã momentul martirajului,
oricum înaintea descompunerii pã r þilor
moi. În consecinþã, dupã martiraj, trupurile
neînsufleþite au fost aduse de la
Noviodunum la Niculiþel, pe proprietatea
unui fermier, pe care se afla de ja un hipogeu
(mormânt) ce conþinea o se mintele a doi
martiri întru Hristos, mult mai vechi ºi ale
cãror nume nu se mai cunoºteau; la construcþia
criptei martirice s-au folosit materiale
aflate în compunerea hipogeului, criptei
revenindu-i rolul de depozitar atât al
moaºtelor celor patru martiri „noi”, cât ºi
celor doi „vechi”; pentru a fi ferite moaºtele
de pângãrire, intrarea în criptã a fost ziditã ºi
tencuitã, ceea ce sugereazã cã a fost ridicatã
într-o perioadã de tulburãri ºi persecuþii anticreºtine.
Toate acestea par a sprijini ipoteza
cã Zoticos, Filippos, Atallos ºi Camasis au
dus o viaþã asceticã ca mãrturisitori ai lui
Hristos ºi au murit de moarte martiricã la
Noviodunum, într-o perioadã de persecuþii
anticreºtine, la sfârºitul secolului IV, cu o
mare dozã de probabilitate în timpul persecuþiilor
iniþiate de conducãtorul vizigoþilor
pãgâni, Athanaric, care dupã 376-377
provoacã prãbuºirea în întregime a limesului
dunãrean în Scythia Minor, actuala
Dobroge.
Basilica paleocreºtinã de la Niculiþel, sub
al cãrei altar fusese construitã cripta martiricã
a fost construitã ºi s-a extins (sec.IV-V)
la dimensiuni impresionante: lungime
aproximativ 40 m ºi lãþime 14, 70 m, ceea ce
atestã importanþa ei zonalã ºi numãrul mare
de creºtini trãitori în zonã.
C M Y K
C M Y K
irea în nãdejde a aproape douã mii
de prãznuiri ale Naºterii, Botezului,
Pãtimirilor ºi Învierii!
Cãci pe aici, prin nordul Dobrogei,
a trecut Sfântul Apostol Andrei, cel
dintâi chemat, venind din Asia prin
Sciþia Mare (sudul Ucrainei) ºi
coborând prin Sciþia Micã, prin
cetãþile litorale ale Pontului Euxin ºi
tot pe aici, dupã cum ne încre -
dinþeazã preot profesor doctor
Mircea Pãcurariu (Istoria Bisericii
Ortodoxe Române/ Editura
Institutului Biblic ºi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române -
acum
în Delta Dunării
14 - 20 mai 2009
Bucureºti, 2006, pg. 18) a trecut ºi
Sfântul Apostol Filip, predicând ºi
aducând mulþi localnici la credinþa
creºtinã ºi rânduind pentru ei episcopi,
preoþi ºi diaconi. ªi tot aici, în
Dobrogea, pe marginea Dunãrii ºi
Deltei Dunãrii, creºtinismul propovãduit
de Apostolii lui Iisus Hristos nu a
rãmas o amintire dupã trecerea lor, ci
a fost hrãnit secole de-a rândul cu
pãtimiri ºi morþi martirice mãrturisitoare
ale credinþei, mult mai mult
decât în alte locuri. Certitudinea în
acest sens a apărut odată cu marea
descoperire de la Niculiţel.
Cripta martirică de la Niculiţel, sub altarul vechii biserici
episcopale.
Sicriaşele cu moaştele celor patru martiri în criptă, cu
prilejul sărbătoririi lor la 4 iunie 2008.
8

Raza de luminã
Dupã noua descoperire din primãvara
anului 1971, moaºtele celor
patru sfinþi martiri de la Niculiþel au
fost duse spre cercetare antropolo -
gicã eminentului specialist doctor
Dardu Nico lãescu-Plopuºor. În 1974
Patriarhul Iustinian a binecuvântat
ridicarea moaºtelor ºi aºezarea lor la
Mâ nãstirea Cocoº, un centru monahal
puternic, aflat la câþiva kilometri
de Tulcea ºi pãstorit, pe atunci, de
Prea Sfinþitul Gherasim. În biserica
mânãstirii Cocoº, moaºtele au fost
aºezate în patru sicriaºe expuse ve -
derii credincioºilor, sub un baldachin.
Dupã treizeci de ani, dupã instalarea
ca Episcop al Tomisului a Înalt
Prea Sfinþitului Teodosie, s-a fãcut
prima procesiune a acestor sfinte
moaºte ºi anume în data de 3 iunie
2001. De atunci au fost sãvârºite astfel
de procesiuni, cu sfintele moaºte
ale Sfinþilor Martiri Filippos, Zoticos,
Attalos ºi Camasis în fiecare an.
Procesiunile se petrec astfel: în data
de 3 iunie, ajunul sãrbãtoririi lor, sfintele
moaºte pleacã în procesiune
într-o cãruþã trasã de cai spre
Isaccea, însoþitã de credincioºii care
vin din toate colþurile þãrii. Dupã
oficierea unei slujbe la Isaccea, locul
martirizãrii lor, cortegiul se îndreaptã
spre cripta din biserica pa le ocreºtinã,
unde au fost descoperite ºi unde sunt
reintroduse, dupã care se mai face o
slujbã. Lumea pleacã apoi ºi, pe timpul
nopþii, rãmân doar câþiva cãlugãri
care fac rugãciuni pânã dimineaþã,
atunci când, în faþa clãdirii de
protecþie a criptei ºi bi sericii pa le -
ocreºtine are loc slujba cea mare a
Sfinþilor Patru Martiri de la Niculiþel,
Sâmbãtã, 18 iunie 2005, când românii
sãrbãtoreau Moºii de varã ºi se pregãteau,
pentru a doua zi, de praznicul marii sãrbãtori
a Pogorârii Sfântului Duh, la paraclisul
mãnãstirii de la Celic, din judeþul Tulcea,
lucruri neobiºnuite urmau sã se petreacã.
ªase persoane, pe care întâmplarea (sau,
poate, nu întâmplarea!) le-a alãturat la ora
16.30 în paraclis, aveau sã fie martorii unui
fapt aparent inexplicabil.
Valeriu Leonov, muzeograf la Institutul de
Cercetãri Eco-Muzeale (ICEM) Tulcea,
Johnny O’ Brien (25 de ani, Irlanda), soþia sa,
Anne O’ Brien (Franþa, 24 de ani), Nick Dent
(Anglia, 40 de ani), Celine Ecobichon
(Franþa, 29 de ani) ºi mãicuþa Arsenia de la
mãnãstire, au fost martorii unei extraordinare
întâmplãri: în timp ce mãicuþa Arsenia depãna
povestea unei icoane mai puþin obiºnuite,
care se curãþã singurã, iar Valeriu Leonov traducea
în limba englezã pentru cei patru
turiºti, un zgomot asurzitor însoþit de o
luminã orbitoare au inundat biserica, preþ de
câteva fracþiuni de secundã, ca rezultat al
apariþiei incredibile ºi inexplicabile a unei
coloane de foc ce a unit tavanul cu podeaua.
Dupã mãrturiile celor prezenþi, coloana de
foc a apãrut din dreptul picturii-medalion de
pe tavanul paraclisului, picturã ce îl înfãþiºa
pe Sfântul Evanghelist Matei, pe verticalã,
pânã la podeaua acoperitã cu mochetã.
Deplasându-ne atunci la faþa locului, am
constatat cã nici pe tavan ºi nici pe mochetã
nu existã nici un fel de semn de arsurã, de
stâlcire, de zgâriere. Deasupra bisericuþei (o
încãpere cu tavanul drept, obiºnuit) se aflã o
altã încãpere, în care nu existã, de asemenea,
nici un semn de arsurã sau de alt fel. De
asemenea, instalaþia electricã nu a fost în nici
un fel afectatã.
Dacã cei ºase au vãzut un fulger (ceea ce
este puþin probabil!) în bisericã, semne fizice
ale trecerii lui pe acolo nu sunt!
Ce spune Valeriu Leonov
„Sâmbãtã, în 18 iunie, cu o zi înaintea
marii sãrbãtori creºtine a Pogorârii Sfântului
Duh, m-am hotãrât sã plec cu bicicleta spre
pãdure, ca sã culeg niºte scumpie. Pe drum
am întâlnit niºte turiºti. Am cules împreunã
scumpie, ne-am întâlnit ºi cu pãdurarul ºi
pentru cã ei îmi spuneau cã ar dori sã vadã
ceva românesc, le-am propus sã îi duc la
mãnãstirea Celic.
Am plecat spre mãnãstire, unde am ajuns
pe la trei ºi jumãtate. La aceastã orã era
închis ºi muzeul ºi paraclisul în care se afla
icoana Mântuitorului, cea care se curãþã singurã,
icoana pe care doream sã le-o arãt. Am
vorbit cu maica Arsenia, care ne-a deschis
dupã care urmeazã transportul sfintelor
moaºte la Mânãstirea Cocoº ºi
praznicul sãrbãtorii.
În anul 2001, cu prilejul primei procesiuni,
în noaptea de 3 spre 4 iunie,
pe când un cãlugãr se ruga în faþa
paraclisul. Ea a intrat ultima ºi a închis uºa,
astfel încât încãperea în care ne aflam era, în
acel moment, cu toate geamurile ºi cu singura
uºã, cea de la intrare, închise. Între timp
afarã ploua, dar pe mãsurã ce mãicuþa ne vorbea
ºi eu traduceam în englezã, ploaia
aproape s-a oprit. Nu mai þin minte când, la
ce parte a povestirii, dar mã aflam cu spatele
spre peretele din stânga al încãperii, care nu
are ferestre, cu faþa spre peretele opus, cel cu
ferestre, ºi cu umãrul stâng spre altar.
Mãicuþa Arsenia era lângã mine, aproximativ
orientatã la fel, iar cei patru strãini erau cu
faþa spre mine, spre peretele fãrã ferestre, cu
spatele spre peretele cu ferestre ºi cu umãrul
drept spre altar. În acest moment, deodatã, în
bisericã s-a auzit un zgomot puternic, ca de
trãsnet, dar nu cu ecou foarte mare, un zgomot
între trãsnet ºi prãvãlire, sau curgere, pe
care îmi pare rãu cã nu pot sã-l descriu exact.
În orice caz, un sunet foarte puternic, însoþit
de o luminã foarte puternicã. Pentru cã mã
ocup de fotografie, aº putea sã descriu
aceastã luminã ca pe o luminã între cea de
blitz ºi cea, puternicã, a soarelui, dar totuºi
caldã, nu rece, ca cea de blitz!
Prima mea reacþie - mi s-a ridicat pãrul pe
mâini ºi pe cap, acelaºi lucru întâmplându-i-se
ºi irlandezului care afirmase cã nu crede în
Dumnezeu. Mãicuþa Arsenia îºi fãcea cruci
tot timpul ºi se ruga, ceilalþi erau muþi ºi se
uitau unii la alþii ºi, în general, nici unul din
noi nu ºtiam ce sã credem! Totul s-a lãmurit,
oarecum, în urmãtoarele minute.
Johnny O’Brien, cel care a vãzut cel mai
bine ce s-a întâmplat, ne-a arãtat locul din
paraclis unde, între tavan ºi podea, se formase,
cu acel zgomot puternic, coloana de
foc, care a durat mai puþin de o secundã. În
poziþia în care mã aflam eu, eram cu spatele
ºi am vãzut doar lumina reflectatã de pânza
albã, strãlucitoare, de la intrarea în sfântul
altar. Ceilalþi trei turiºti vãzuserã coloana de
foc doar parþial, întrucât eu mã aflam între ei
ºi aceasta.
Johnny O’ Brien ne-a arãtat locul de pe
tavan din care a coborât coloana, anume pictura
medalion reprezentându-l pe Sfântul
Evanghelist Matei ºi locul de sub medalion,
pe podea, unde se afla mocheta. Lui, cel care
nu crede în Dumnezeu, i s-a arãtat cel mai
bine! Nu exista ºi nu existã nici un semn de
arsurã, de degradare materialã, nimic, nici pe
tavan, nici pe podea. Deasupra bisericuþei nu
este acoperiºul clãdirii, ci o altã încãpere în
care, la fel, nu este nimic degradat, nu existã
nici un semn. Mãicuþa Arsenia a intrat ºi în
altar, dar nici acolo nu exista nimic, nici un
semn”. Dan ARHIRE
C M Y K
Celebra fotografie cu raza de lumină.
criptei martirice cu Sfintele Moaºte,
un frate de al sãu a fãcut câteva
fotografii. Dupã developarea filmului
ºi facerea fotografiilor, a constatat cã
într-una dintre acestea o razã de
luminã cade oblic pe cãlugãrul
La Celic, fulger în paraclis
C M Y K
stãruitor în rugãciune, dupã care,
cuibãrindu-se, intrã sub forma unui
glob de luminã în criptã! Aceasta nu
s-a vãzut, însã, ºi cu ochiul liber.
Suntem convinºi cã existã ºi explicaþii
ºtiinþifice!
În loc de încheiere
Triunghiul sfânt de la Niculiþel a ascuns
moaºte, legende ºi întâmplãri uneori inexplicabile
ºi poate mai ascunde.
Acolo, pe sub poalele pãdurilor de tei,
cãlãtorul va avea senzaþia translatãrii în
dimensiuni paralele. Acolo, în tihna sme -
ritã a mânãstirilor Cocoº, Celic ºi Saon va
privi lumea aceasta aºa cum este, împãcându-se
cu acea razã de luminã curbatã ºi cu
acea coloanã tunãtoare de foc. Va simþi ca
pe un lucru firesc, explicabil, cã o bisericã
nu poate fi terminatã de 102 ani, pentru cã
încã nu vrea Dumnezeu ºi va cãpãta
acum
9
în Delta Dunării
14 - 20 mai 2009
Valeriu Leonov în paraclis, sub medalionul
cu Apostolul Matei.
convingerea cã este un lucru firesc ca,
dupã ºapte sute de ani, din toatã pictura
unei bisericuþe sã se pãstreze intactã doar o
scenã de martiraj.
La Niculiþel, unde au fost descoperiþi
sfinþii martiri. „Aici ºi acolo sânge de martir",
sunã textul inscripþiei de sub altarul
basilicii paleocreºtine.
Aici ºi acolo, în triunghiul sfânt de la
Niculiþel pare firesc ca toate acestea sã se
întâmple, cãci este loc binecuvântat de
Dumnezeu cu sânge sfinþit ºi multã frumuseþe.

Aspecte relevante de IT
de profesor Laurian Colcer,
Liceul Pedagogic Tulcea
Aceste materiale sunt dedicate
tuturor celor care au un PC, elevilor,
studenţilor, profesorilor (mai ales
celor de informatică, pentru care nu
prea există cursuri de perfecţionare)
şi celor care învaţă singuri.
Interzicerea accesului la un folder
în Windows
Am fost întrebat în repetate rânduri,
în special de către elevi, dacă
se poate face acest lucru şi cum.
Nu e parolare propriu-zisă, dar se
pot seta permisiuni pe foldere, singura
problemă e că de pe contul
Administrator se pot dezactiva permisiunile
pentru orice user.
În Folder Options (Tools din My
Computer sau IE) în tab-ul View la
Advanced settings se debifează
„Use simple file sharing
[Recommended]”
Apoi click dreapta pe folderul pe
care se doreşte setarea permisiunilor
şi în Properties, tab-ul Security
sunt toţi userii care au acces la fol -
der, se şterg (Remove) cei care nu
vreţi sa aibă acces. Pentru a-i putea
şterge, clic pe Advanced şi debifaţi
„Inherit from parent the permission
entries that apply to child
objects...”.
Pentru a reavea acces la folder clic
dreapta pe el, Properties, tab-ul
Security, Add, Advanced, Find Now
şi se alege spre exemplu ultimul
item din listă, care poate suna astfel:
„Utilizator in folder HOME”, apoi
OK, OK, după care bifaţi Allow unde
doriţi.
Securitatea în Windows
Vista şi noua versiune 7
în colaborare cu Moraru Răzvan,
cl. a IX-a C, Liceul Pedagogic Tulcea
Windows Vista
Datorită îmbunătăţirilor majore
aduse măsurilor de securitate din
Windows Vista, au existat speculaţii
conform cărora sistemul de operare
ar putea rula fără a avea instalate
programe antivirus şi antispyware.
Totuşi, în urma testelor efectuate de
compania Sophos, s-a stabilit că trei
dintre cele mai răspândite aplicaţii
malware existente în prezent -
W32/Stratio-Zip, W32/Netsky-D si
W32/MyDoom-O - pot contamina
sistemul de operare în anumite
condiţii. În plus, atacatorii probabil
lucrează deja la aplicaţii nocive concepute
special pentru a ocoli
măsurile de securitate Vista.
Utilizatorii ar trebui să verifice
dacă soluţiile de securitate pe care
le folosesc în prezent oferă un nivel
de protecţie suficient. În cursul
experimentelor efectuate, clientul
de mail al Windows Vista (aplicaţia
îmbunătăţită Outlook) a reuşit să
identifice şi să anihileze toate
ameninţările - printre care şi
W32/Stratio-Zip, W32/Netsky-D şi
W32/MyDoom-O - care se răspân -
desc prin mesaje mail, dar acestea
au putut ocoli măsurile de securitate
dacă s-a folosit un client webmail.
Acest aspect va constitui o pro -
NUMAI PENTRU VÂNZĂTORII DE PRESĂ!
MINI-VACANŢĂ GRATUITĂ ÎN DELTA DUNĂRII!
Primii zece în ordinea vânzărilor revistei „Acum/în Delta Dunării”
dintre vânzătorii de presă din toată ţara, luând de referinţă perioada
mai-august 2009, vor fi recompensaţi de redacţia revistei cu o
mini-vacanţă gratuită de 5 zile în Delta Dunării, pentru două persoane,
la mijlocul lunii septembrie a acestui an. Pentru cei care nu
se vor încadra în primii zece ca volum de vânzări, redacţia va organiza
o tombolă ce va desemna încă doi câştigători, indiferent de
cuantumul vânzărilor realizate de aceştia.
Drepturile pot fi cedate copiilor, rudelor sau prietenilor titularilor,
printr-o declaraţie a acestora.
Începând din numărul viitor al revistei vom publica date despre
locaţie şi program, adică despre comfort, pescuit, vizitarea mânăs -
tirilor din nordul Dobrogei, vizitarea celui mai mare acvariu, precum
şi a unor locuri pe care, cu siguranţă, nu le-aţi mai văzut niciodată!
NU RATAŢI!
Talon de concurs
Cum se numeşte cel mai nou săptămânal ce vă propune să
descoperiţi o Deltă aşa cum încă nu o cunoaşteţi?
Răspuns:........................................................................................
Completaţi, decupaţi şi trimiteţi lunar un număr (la alegerea dumnea -
voastră!) de taloane pe adresa redacţiei: „Acum/în Delta Dunării“,
str. Grigore Antipa nr. 10, etaj 5, Tulcea, judeţul Tulcea.
Plicurile cele mai groase câştigă!
Lunar (mai, iunie, iulie, august) - un abonament pe 3 luni la săptămânalul
„ACUM în Delta Dunării”;
(mai - august)- o minivacanţă în deltă
(două persoane!), în perioada 10-14 septembrie.
Rezultatele concursului vor fi publicate lunar în paginile revistei.
Marele premiu
1
blemă majoră pentru companiile
care permit angajaţilor să acceseze
mesajele mail personale în timp ce
se află la birou, ca şi pentru companiile
care folosesc clienţi mail
oferiţi de alţi producători.
Symantec, Trend Micro şi CA încă
mai lucrează la soluţiile de securitate
pentru Vista. În prezent McAfee
este singurul producător major de
software care a finalizat un produs
de securitate pentru Windows Vista.
Absenţa unor produse de securitate
dezvoltate de principalii producători
este unul dintre motivele pentru
care multe companii nu vor putea
trece la Windows Vista imediat.
Windows 7
După ce Microsoft a fost criticat
dur pentru că sistemul de operare
Windows Vista, cel mai sigur din
istorie, era de fapt prea greoi, producătorul
software a realizat un sistem
nou, mai light, Windows 7, dar
care este acum criticat pentru că ...
nu este sigur.
Windows Vista a fost gândit de la
început să fie foarte sigur, iar utilizatorul
primea tot timpul alerte despre
programele care vroiau să ruleze,
ceea ce îi afecta activitatea. Din
cauza securităţii, sistemul era greoi
şi se încărca foarte greu. Microsoft a
promis să rezolve asta în Windows
7. Primele versiuni sunt visul
oricărui utilizator: se încarcă repede,
nu dau zeci de mesaje, rulează
rapid. Totuşi, aceiaşi specialişti sar
acum în sus apreciind că noul sistem
de operare nu oferă securitate,
scrie CNet.
acum
10
în Delta Dunării
14 - 20 mai 2009
Problema ar fi tocmai legată de
supărătoarele ferestre pop-up care
anunţau diverse schimbări. În noul
sistem de operare utilizatorul poate
seta sistemul să nu trimită alerte şi
atunci se creeaza posibilitatea de a fi
infectat uşor de viruşi şi troieni care
să ruleze cum vor ei, spun specia -
liştii.
"Un astfel de cod malefic ar putea
opri toate avertismentele din
Windows fără ca utilizatorul să ştie
acest lucru, iar apoi poate rula aplicaţii
fără ca acesta sa observe", a
explicat un specialist.
Printre alte erori semnalate se
numără şi posibilitatea ca un astfel
de cod să poată seta propriile drepturi
ca administrator, iar unul dintre
piraţii Internetului ar putea controla
de la distanţă sistemul ca şi cum ar
fi propriul său computer.
Oficiali ai companiei americane
spun că multe s-au şi rezolvat şi că
oamenii vor avea o versiune mai
bună Windows 7 cu ocazia lansării
Release Candidate (versiunea ultimă
înainte de cea lansată comercial,
când multe erori sunt corectate
deja).
Microsoft a mai declarat ca pro -
blema avertizărilor de securitate
este cu două tăişuri. Specialiştii
spun că aceste mesaje din Vista
deveniseră atât de supărătoare încât
utilizatorul le închidea oricum fără
să citească. "Pentru noi este clar că
aceste mesaje atrag acest gen de
comportament", a explicat oficialul
Microsoft care conduce dezvoltarea
sistemelor de operare, Jon DeVaan.

DELTA DUNÃRII
ORIZONTAL: 1) Pasãre migratoare, monument al
naturii, ocrotitã prin lege pe tot teritoriul Deltei
Dunãrii, vieþuind în colonii; creaturã impozantã, cu
alura unei fãpturi preistorice, ea figureazã atât pe
sigla Rezervaþiei Biosferei cât ºi pe cea a Institutului
Naþional „Delta Dunãrii” (pl.) — Mijlocul japºei! 2) Sat
în comuna Sarichioi, unde pe un deal situat în apropierea
Lacului Razelm, se gãsesc ruinele cetãþii
bizantine Heracleea (sec. 10-11), refãcutã de genovezi
în sec. 13-14 — Unul dintre marile lacuri ale
Deltei, situat în imediata apropiere a Lacului Uzlina,
având legãturi cu douã importante canale: Litcov ºi
Perivolovca. 3) Un alt mare lac care alãturi de Puiu a
dat numele unui uriaº complex acvatic, delimitat de
braþul Sulina (nord) ºi braþul Sf. Gheorghe (sud),
canalul Criºan-Caraorman (vest) ºi Marea Neagrã
(est) — Îmbibat cu apã — Intrarea în Periprava!
4) A se ivi — Peºte rãpitor din familia ciprinidelor —
Izvoarele Dunãrii! 5) Pãsãri cãlãtoare de mãrimea
unui porumbel; în Delta Dunãrii poposesc toamna, în
pasaj — Ordin de amfibieni fãrã coadã, din care fac
parte ºi gãlãgioasele broaºte. 6) Monstru fabulos cu
o sutã de ochi, din mitologia elenã — Frânghie cu
plute la marginea superioarã a setcilor ºi a altor
plase pescãreºti. 7) Curbe strânse! — Nume dat mai
multor plante acvatice, foarte rãspândite în Deltã,
formând colonii mai ales pe suprafaþa apelor stãtãtoare.
8) Capãtul stufãriilor! — Cap de nisetru! —
Cursuri de apã naturalã, permanente sau temporare,
care leagã unele canale principale de lacuri sau bãlþi.
9) Peºte mic, zvelt, cu solzi alb-argintii —
Ambarcaþiune de pescuit folositã în Marea Adriaticã.
10) Lac în marele complex acvatic Matiþa-Merhei,
situat între lacurile Trei Iezere ºi Bogdaproste (2 cuv.)
— Acoperã în cea mai mare parte teritoriul mirificei
Delte (pl.). 11) Capetele talianului! — Cel mai important
braþ al Dunãrii, singura cale de acces a navelor
maritime; la confluenþa cu Marea Neagrã se aflã
oraºul omonim, bãtrânul „Porto Franco”, descris cu
„Cu faldurile sale grele de real ºi de
mister þinutul de la gurile bãtrânului
Danubiu n-a încetat o clipã, de veacuri ºi
veacuri, sã-ºi exercite fascinaþia, sã dezlãnþuie
pasiuni, sã suscite curiozitate. (...)
ªi pentru cã pe întinsul acestui ornic de
apã ºi pãmânt sunt ºi orhidee, vom con -
chide cã Delta Dunãrii, acum, la început
de mileniu, poate deveni chiar o orhidee
la butoniera E uropei!”
Florin ANDREESCU
atâta savoare de Jean Bart în romanul „Europolis”.
VERTICAL: 1) Important canal al Deltei, cel care
leagã canalul Dranov de cordonul litoral, constituind
limita vesticã a zonei cu protecþie integralã
Sacalin-Zãtoane — Râu românesc, însemnat afluent
al Dunãrii. 2) „Câinii” Deltei, vânaþi pentru blana lor
preþioasã — Peºte rãpitor de apã dulce, cu carnea
albã ºi gustoasã (delicioasa saramurã!). 3) Pasãre
cãlãtoare acvaticã, cu pene negre, mai micã decât
raþa, foarte rãspânditã în Delta Dunãrii — Coadã de
anghilã! 4) Localitate în Camerun — Albia oricãrei
gârle! — Fluviu german, tributar Mãrii Nordului. 5)
Intrarea în Caraorman! — Lac deltaic din zona strict
protejatã Roºca-Buhaiova, la est de amenajarea piscicolã
Chilia. 6) Materiale antrenate de apã pe cele
trei braþe ale Dunãrii, în drumul spre mare — De la
Maliuc, la Ceatalchioi! 7) Pãcãleala pescarului —
Primii stârci, la Sfiºtofca! — Mijlocul Razimului!
Sănătate, că-i mai bună decât toate!
BISCUIŢI CU MÃSLINE
a la Eden
Ingrediente necesare:
Grâu încolţit - 7 linguri
Hrişcã - 3 linguri
Tãrâţe de grâu (mãcinate) -11 linguri
pline
Migdale (mãcinate) - 3 linguri
pline
Mãsline (nesãrate, fãrã sâmburi) - 7
bucãţi
Busuioc (pulbere) - 1/4 linguriţã
Apã - 1/2 canã (100
ml)
Se pune hrişca la înmuiat 8 ore.
Se dau la blender toate ingredientele,
cu excepţia tãrâţelor, 2 mi nute.
Se pune amestecul într-un vas.
Se adaugã tãrâţele mãcinate şi se
frãmântã pânã se obţine o cocã
moale.
Coca se întinde cu mâna pe o
planşetã sau pe masa presãratã cu
fãinã, într-un strat cu grosimea de
aproximativ 2 mm.
Cu un pahar de sticlã, se fac
forme rotunde în coca întinsã, care se
desprind de pe planşetã cu un cuţit cu
lamã subţire şi se pun apoi într-o tavã.
Se pune tava la cuptor şi se lasã
20 de minute, la 180 grade C.
Se scoate tava din cuptor şi se
lasã sã se rãceascã.
Se servesc biscuiţii ca atare sau
cu diverse preparate culinare.
FIBRA VEGETALÃ
a la Eden
Ingrediente necesare:
Fulgi de ovãz - 2 cãni
Tãrâţe de grâu - 1 canã
Seminţe de in - 1/2 canã
Seminţe de floarea-soarelui
- 1/2 canã
Seminţe de dovleac - 1/2 canã
Fulgi de drojdie de bere (opţional)
- 1/4 canã
Se amestecã toate ingredientele,
se serveşte ca adaos nutritiv şi de
reglare a tranzitului intestinal, la
diverse meniuri.
CONCENTRAT
ENZIMATIC
(Extract apos de zarzavaturi)
Se aleg zarzavaturile sãnãtoase,
urmãrind urmãtoarea proporţie de
zarzavaturi la 2,5 l apã:
Morcov - 500 g
Sfeclã roşie - 500 g
Ţelinã (rãdãcinã) - 200 g
Pãtrunjel (rãdãcinã) - 50g
Pãtrunjel verde - 15 g
Pãstârnac (rãdãcinã) - 50g
Varzã roşie - 300 g
Varzã albã - 300g
Ceapã - 30g
Usturoi - 15 g
Praz - 100 g
Pãpãdie - 20g
Urzicã - 20g
Dafin - 1 frunzã
Apã - 2,5 l
Se curãţã, se spalã şi se taie
zarzavatul în fragmente mici, dupã
care se pune într-un vas de sticlã sau
smãlţuit, de 4-5 l.
Se adaugã apa şi se lasã sã ma -
cereze la frigider, 24-48 ore. Se
administreazã câte 1 canã, de 2-3 ori
pe zi, între mese.
Se strecoarã. Dupã strecurarea
completã, se adaugã altã apã peste
zarzavat şi se continuã procedeul,
pânã la decolorarea (albirea) sfeclei,
dupã care se schimbã zarzavaturile.
Se bea în timpul curei crudivore.
PANSAMENT GASTRIC
a la Eden
Fãinã din seminþe de in - 2 linguri
Lãmâie (suc proaspãt) - 1 linguriţã
Apã - 200 ml
Se fierbe fãina 10 minute, în clocot,
la foc mic, amestecând mereu
pentru a nu se prinde de fundul vasului.
Se ia vasul de pe foc şi se lasã sã
se rãceascã.
Apoi se omogenizeazã cu sucul
de lãmâie.
Se administreazã ca atare în
cazuri de gastritã, ulcer gastro-duodenal.
Dr.Doru LAZA - „Reţete
din bucãtãria edenicã”
8) De la Ceatal, la Vãtafu! — Dig spart! — Codiþã de
biban! 9) De la Litcov, la Matiþa! — De baºtinã. 10)
Codiþã de caras, la Periteaºca! — Mare fluviu european,
autentic plãmân al acestui colþ de rai care este
Delta. 11) Alãturi de stuf, planta cu cea mai largã arie
de rãspândire în Deltã, raiul pãsãrilor clocitoare —
„Grindul... “, fâºie de uscat lungã de 17 km, separând
lacurile Zmeica ºi Sinoe, zonã de o frumuseþe aparte,
descrisã cu lux de amãnunte într-o cunoscutã
prozã sadovenianã (nom.). 12) Plat forme artistice —
Pãdure declaratã rezervaþie naturalã ºi monument al
naturii, dezvoltatã pe un grind fluvio-maritim între
Periprava ºi satul cu acelaºi nume; stejarii, lianele ºi
dunele de nisip (hasmacuri) sunt principalele puncte
de atracþie turisticã.
Dicþionar: APS, IÞI, DUN, LEUT, ISU, ARL, EMS.
Nicolae CONSTANTIN
EPIGRAME
de Mihai MOLEªAG
PESCUIT ªI VÂNÃTOARE ÎN DELTÃ
Pescarul Nae-a „agãþat”
Pe Miþa cea cu pãr buclat,
Ce vine de vreo patru ani
La vânãtoare de „fazani”.
ÎNTOARCEREA PESCARULUI
Lihnit de foame ºi setos, fireºte,
De cum se coborî pe mal, din lotcã,
Bãu pe loc un blid cu borº de peºte
Iar de mâncare-nfulecã o votcã.
PE LITORAL
acum
11
în Delta Dunării
14 - 20 mai 2009
Pe nisip, întinºi pe-o þoalã,
Stau români cu burta goalã,
Iar alãturi, la piscinã,
Stau români cu burta plinã.
REFLECÞII ÎN DELTÃ
Spuse Vania cu glas tare,
Legãnându-se în lotcã:
Nu-i mai dulce legãnare
Ca aceea de la votcã!
APUCÃTURI DE BRACONIER
Pasiunea lui nãroadã,
Decât alta nu-i mai breazã:
Creºte iepuri în ogradã
ªi, pe-ascuns, îi braconeazã.

Înapoi la copilărie
Până şi pescarii serioşi se mai plictisesc
din când în când şi au chef de
joacă şi atunci se apucă de undiţăreală.
Laşi deoparte „hardware-ul”lansetele,
boilesul, sonarul şi pui mâna
pe un băţ. Cumperi cu doi lei o linie
echilibrată, asta pentru cei mai leneşi,
pentru că pe vremuri, când eram copii,
nu aruncam trei lei şi legam rapid un
cârlig de nailon, puneam un plumb de
la un vechi sigiliu CFR găsit cine ştie
pe unde, meşteream o plută din
papură şi ocheam o nuia mai solida.
Râme găseam de obicei scormonind
pământul de pe lângă borduri sau pe
lângă tomberoane. Astfel eco no -
miseam cei trei lei care se transformau
într-o franzelă ce ţinea de foame la trei
inşi o zi întreagă, o zi de undiţăreală.
Ura şi la baltă
Acum e mai simplu dar şi mai complicat
totodată, simplu pentru că, în trei
minute, de la marginea Tulcei, cumperi
o undiţă gata preparată, râme sau
viermuşi gata ambalaţi, practic oricine
se poate transforma rapid în pescar cu
ajutorul portofelului. Spre deosebire
de pescuitul serios, cu multe lansete,
la undiţă distracţia este mult mai mare
şi pe primul plan, fără prea multe bătăi
de cap. Orice loc din aval, amonte sau
chiar pe faleza din oraş poate deveni
rapid un loc de relaxare, lacul
Somova-Parcheş la o „bibăneală”,
digul de la Nufăru, prima localitate de
după Tulcea unde deja te afli oficial pe
teritoriul Rezervaţiei Biosferei, la
caras, la undiţă nu prea ai timp să te
plictiseşti şi de multe ori pierzi mai
mult timp cu băgatul râmei în cârlig
pentru că peştele muşcă imediat după
ce montura a atins luciul apei.
Surprize, surprize
De multe ori şi la „undiţăreală” situaţia
poate deveni spectaculoasă, mai
exact atunci când eşti luat prin surprindere
de un exemplar mare. Cel
mai adesea se întâmplă să fii atacat
de un răpitor- ştiucă sau şalău, atunci
când aveai deja în cârlig fără să-ţi dai
seama un peşte mic, în special o
albitură- plăticuţă sau oblete. Atunci
captura ta devine ţinta răpitorului şi de
unde erai obişnuit cu lipsa de opoziţie
în vargă, brusc aceasta o ia razna şi
de cele mai multe ori nailonul subţire
nu face faţă dinţilor ascuţiţi. S-a întâmplat
însă de multe ori ca un crap
mustăcios să dea peste râma aruncată
la apă mică şi cu puţin noroc să
iasă captura vieţii. Sau cel puţin puteţi
visa la asta...
Joaca de-a copii...
Practic, e ca o joacă de copii, te
plimbi cu undiţa în mână purtat de
curgerea plutei care joacă pe ape, îţi
încrunţi privirea ca să ghiceşti printre
salturile acesteia atingerile subtile ale
peştilor, micile valuri îţi joacă feste şi
tragi de băţ cu putere şi apoi te uiţi cu
grijă în jur cu speranţa că nu te-a văzut
nimeni când te-ai făcut de râs, pentru
ca imediat să te trezeşti cu cârligul gol,
după ce ai dat vina pe mişcarea de
felină a apei. Soarele îţi bate în ochi,
contribuind la rezistenţa naturii în faţa
prădătorului. Majoritatea capturilor
sunt subdimensionate, peşti mici -
cărăşei, plătici, roşioare, bibani, care
trebuiesc eliberaţi, altfel riscaţi să aveţi
necazuri cu legea. Cei ceva mai mari
sunt însă numai buni pentru o saramură
sau o prăjeală. Pe vremuri
mamele îşi puneau mâinile-n cap
când, spre seară, după ce ne înduram
să lăsam malul Dunării să se odihnească,
trânteam în faţa uşii câte o
pungă de un leu pe jumătate plină cu
caraşi greu de curăţat şi nu adormeam
până când nu ronţăiam doi trei peşti
crocanţi care mai tresăreau şi după ce
erau curăţaţi, atunci când îi trânteam
în tigaie daţi prin făină.
Text şi foto:
Cristian DOGARU
acum
în Delta Dunării
14 - 20 mai 2009
La „undiţăreală” în buza Deltei!
În aşteptarea firului întins...
C M Y K
Rezultate pe măsură... Distracţie şi relaxare
C M Y K
12

Premieră naţională
Pe urmele naturii
Începând din acest sezon turistic,
oaspeţii Deltei care se opresc la
Sfântu Gheorghe, chiar dacă nu au
zile întregi la dispoziţie pentru a
vizita locurile frumoase, pot
cunoaşte în doar câteva ore o parte
din flora şi fauna Deltei. Şi nici nu le
trebuie ghid.
Despre iniţiatori
Prietenii Naturii România se pre -
zintă drept o mişcare internaţională
ale cărei începuturi au fost consemnate
în urmă cu 100 de ani. Acum
este o organizaţie recunoscută la
nivel internaţional cu filiale şi în
România, iar printre activităţile sale
se numără şi iniţierea programului
„Peisajul anului”. Dacă în Europa,
acţiunile incluse în acest program sau
derulat doar pentru un singur an,
în cazul Deltei Dunării, pentru prima
oară, programul „Peisajul anului” a
fost extins la doi ani. Este un program
dedicat ariilor naturale protejate
în timpul cărora se promovează
atât ecoturismul, cât şi tradiţia. În
cadrul acestui program, Delta
sau Natura Trail
la Sfântu Gheorghe
www.danielpetrescu.ro
Dunării a fost promovată în Europa,
la Tulcea au avut loc mai multe seminarii,
Delta a fost vizitată de jurnalişti
străini, s-au tipărit albume cu
această zonă, iar la Sfântu
Gheorghe a fost făcut primul Natura
Trail din România.
De ce la Sfântu Gheorghe
În Europa, trasee educative în
natură – sau Natura Trail - sunt cu
zecile, în România este finalizat doar
unul – cel din localitatea Sfântu
Gheorghe. Traseul a fost realizat de
asociaţia Prietenii Naturii România
în cadrul proiectului „Delta Dunării –
Peisajul anilor 2007-2009”, în
pregătirea traseului pentru turişti
fiind implicaţi elevii şcolii din Sfântu
Gheorghe şi profesoara Adnana.
„La o săptămână după ce a fost
finalizat, o navă de croazieră cu 170
de turişti s-a oprit în Sfântu
Gheorghe. A fost o coincidenţă.
Turiştii au primit flyere, iar pe baza
lor au putut recunoaşte speciile de
plante de pe traseu. S-a evitat aşa
aglomeraţia, iar turiştii şi-au putut
C M Y K
C M Y K
programa cum au vrut timpul pe
care îl aveau la dispoziţie”, ne-a
spus Tiberiu Tioc.
Trasee similare vor mai fi şi în
Sibiu şi la limita Parcului Naţional
Munţii Retezat, iar localitatea Sfântu
Gheorghe a fost aleasă în deltă pentru
acest Natura Trail dintr-un motiv
foarte simplu: „Am ales Sf.
Gheorghe pentru că din păcate sau
din fericire, nici nu ştiu cum să spun,
localitatea s-a dezvoltat foarte mult.
Din fericire s-a dezvoltat în parametri
normali şi spun asta deoarece
aici există case apropiate de modelul
tradiţional, cum nu s-a întâmplat
în alte locuri. Însă aglomerarea
de aici e din ce în ce mai mare, iar
presiunea turistică e mare şi
haotică. Turiştii care ajung aici nu
ştiu ce să facă. Întreabă localnicii
care îi duc în Sahalin, zona cea mai
apropiată care este arie naturală
strict protejată. Accesul aici ar trebui
interzis. Este zona cea mai apropiată
în care pot fi observate păsări.
Turiştii români simt însă din păcate
o plăcere nebună dacă merg cu
viteză spre colonia de pelicani şi
acum
13
în Delta Dunării
14 - 20 mai 2009
atunci când se apropie de acestea
păsările zboară deasupra lor. Pentru
turiştii români este ceva fenomenal,
dar pentru acele păsări este un factor
de stres de neimaginat. Din acest
motiv am ales să amenajăm Natura
Trail pe partea opusă, iar turistul
poate sta acolo ziua întreaga şi
poate determina singur speciile de
păsări”.
Despre traseu
Traseul începe din locul de debarcare
de pe navă a pasagerilor şi
urmează aproape un kilometru digul
care înconjoară satul. Pe partea
dreaptă, peste Dunăre se pot vedea
nişte colibe pescăreşti. Pe partea
stângă a traseului sunt case
tradiţionale cu acoperişuri şi garduri
din stuf, dar şi case de oaspeţi care
oferă cazare dar şi produse culinare
tradiţionale.
Traseul este mărginit de tufe de
cătină roşie, diverse specii de salcie,
plante medicinale frecvente, iar
aproape de apă turiştii pot vedea
nuferi albi şi galbeni, dar nu numai.
Cu puţin noroc, de-a lungul traseului
se pot observa şopârle, broaşte
ţestoase şi şerpi. Iar de nu vor fi de
văzut decât urmele lor în nisip, cu
siguranţă turiştii vor fi încântaţi de
priveliştea care li se va oferi după
aproape un kilometru – Dunărea
vărsându-se în mare. Cât priveşte
păsările, chira de baltă, dumbrăveanca
şi nu numai, ele pot fi
identificate datorită flyer-ului primit.
La fel ca speciile de plante.
Cât succes va avea însă încercarea
prietenilor naturii de a-i îndepărta
pe turiştii teribilişti de zona strict
protejată e greu de spus... din
păcate. Patricia RADU
Vărsarea braţului Sfântu Gheorghe în mare, la Sfântu Gheorghe

TULCEA
Hotel Rex****
Tel: 0240 511351; 511352; 511353;
Fax: 0240 511354
hotelrextl@x3m.ro,
Hotel Esplanada ****
Tel: 0240 516607; 516609
Fax: 0372 408100
office@hotelesplanada.ro
Hotel Delta***
Tel: 0240 5147 20, Fax: 0240 516260
delta@deltahotelro.com
Hotel Select***
Tel: 0240 506180; 512443
Fax: 0240 506183, 0744 333.080
office@calypsosrl.ro,
Hotel Egreta***
Tel: 0240 506250/1/2, Fax: 0240
517103
egreta.tulcea@unita-turism.ro
Hotel Atlantis ***
Tel: 0240 531876; Fax: 0240 53178
topaur_marinarul@yahoo.com
Hotel City***
Tel: 0240 516275, 0240 516277,
0240 516276, 0723 151555
office@hotelcity.ro
Complex agrement „Insula” **
Tel: 0240 515121, 0722 717796
hotel@stammtime.ro
Complexul turistic Europolis**
Tel/fax: 0240 512443/ 516649
europolis@tim.ro
Pensiunea Alex***
Tel.: 0240 532348, 0240 532348
luminita_babu @pensiunea_alex.ro
Pensiunea Delta Dunării***
Tel/fax: 0240 510191, 0744 514867
Pensiunea Egreta Albă***
Tel: 0240 506138
Pensiunea Anda***
Tel.: 0240 537774, 0788 371272
office@andaturism.ro
Pensiunea Nicol**
Tel.: 0240 535231, 0729 238 187
BABADAG
Popasul Doi Iepuraşi**
DN 22A, KM 47 spre Constanţa.
Tel./fax: 0240 562035
BĂLTENII DE SUS
Hotel Wells****
Tel: 0740 210214, 0740 716041
rezervari@wels.ro, office@wels.ro
CARAORMAN
Satul de vacanţă “Roşu”***
Tel./fax: 0 240 533516; 0747 057551
Pensiunea Andra – Maria**
Tel.: 0240 547264, 0744 683166
cornelcap@mail.x3m.ro
CHILIA VECHE
Pensiunea Măriuţa***
Tel: 0744 557671
Camping Vital*
Tel: 0240 547444, 0744 336685
vital_delta@yahoo.com
C R I Ş A N
Hotel Sunrise****
Tel: 0240 547191, 547192, 0748
114273
rezervari@hotelsunrise.ro
Pensiunea Ovidiu ****
Tel: 0240 547028, 0744 671262
ovidiu@vile-turism.ro
Pensiunea Eden***
Tel: 0240 547044, 0722 686306
rezervari@eden-touringdelta.ro
Pensiunea Cristi***
Tel: 0745 872603
Pensiunea Delia***
Tel: 0240 547018, 0745 116186
receptie@deltadelia.ro
Pensiunea Oprisan Andrei***
Tel: 0240 547034, 0740 170644
cazare@pensiuneaoprisan.com
Pensiunea Casa cu Flori***
Tel: 0740 417220
Pensiunea Trofim Sorin**
Tel: 0744 937994, 0745 087539
Pensiunea Maria**
Tel: 0240 547021, 0744 957148
petrerotl@yahoo.com,
Pensiunea Pocora Valentina **
Tel: 0240 547036, 0740 962193
DUNAVĂŢU DE SUS ŞI
DUNAVĂŢU DE JOS
Hotel Egreta****
Tel: 0740 037374, 0742 718131
rezervare@hotelegreta.ro
Complex Holbina****
Tel: 0741 200090, 0748 200090
office@holbinaturism.ro
Pensiunea Solinia****
Tel: 0744 643816, 0744 516985
office@deltagroup.ro
Casa Doina***
Tel: 0723 284395
Pensiunea Constantin şi Elena***
Tel: 0722 331142
Pensiunea Ligione***
Tel: 0722 331142
Pensiunea Casa Verde***
Tel: 0748 086397
Pensiunea Lungu Grigore**
Tel.: 0751766381
tulcea@antrec.ro
Casa Ivanov**
Tel: 0744 822 218
Pensiunea Puiu**
Tel: 0744 630225, 0722 599259
Pensiunea Casell***
Tel: 0744 514878
GORGOVA
Pensiunea Andreea**
Tel: 0266 217790, 0744 574185
dunadelta@dweb.ro
Cabana Doruleţ**
Tel: 0723 458426
ISACCEA
Pensiunea Millennium***
Tel: 0240 540619, 0744 517901
JURILOVCA
Complexul Turistic Eden***
Tel: 0724 214224, 0722 555645
receptie@guraportitei.ro
Complexul Turistic Lunca***
www.indanubedelta.ro/galerie%20f
oto/Pensiuni/Lunca/slides/Complex
%20Turistic%20Lunca.html
Pensiunea Milica**
Tel: 0751766381
tulcea@antrec.ro
MILA 2 3
Pensiunea Inima Deltei***
Tel: 0240 546481, 0721940770
contact@inimadeltei.ro
Pensiunea Porumbelul Alb***
Tel: 0240 546315, 546353, 0724
247458
techsafety@intergorj.ro
Pensiunea Cristina**
Tel: 0240 546430, 0723 623009
C M Y K
Pensiunea Iorom**
Tel: 0724 525576
Pensiunea Lisov Valentina**
Tel: 0240 546450, 0766 455406
Pensiunea Grig**
Tel: 0240 546471; 0744 307819
Pensiunea Volodea**
Tel: 0745 351560, 0745 361261
MURIGHIOL
Pensiunea Morena*****
Tel: 0240 545645, 0722 316602
morena@ess.ro
Motel Halmyris***
Tel: 0240 545629
Pensiunea La Traian***
Tel: 0240 545905, 0745 390110
rezervari@latraian.ro
Pensiunea Castalia***
Tel: 0240 511598, 0724 236926
receptie@complexcastalia.ro
Pensiunea ProDelta***
Tel: 0744 565127, 0752 090790
office@prodelta.ro
MALIUC
Hotel Salcia**
Tel: 0240 546539, 0788 362720
hotelmaliuc2004@yahoo.com
Pensiunea Delta Club****
Tel: 0727 201444, 0766 560101
contact@deltaclub.ro
Pensiunea Insula Nada Apelor***
Tel: 0744 516808, 0742 096980
Pensiunea Olimpia****
Tel: 0744 391391, 0745 339647
pensiunea-olimpia@agroturism.com
MILA 35
Complexul Turistic Mila 35***
Tel/Fax: 0340 101022, 0721 214565
info@mila35.ro
NICULIŢEL
Pensiunea Dascălu Sterea**
Tel: 0240 542308, 0740 158129
NUFĂRU
Minihotelul Stânca Dunării****
Tel: 0240 549118, 0748 142591
rezervari@stancadunarii.ro
Complexul Steaua Apelor****
Tel: 0240 549059, 0745 131714
steauapelor@yahoo.com
Vila Nely***
Tel: 0744 181747
daniel.raicu@yahoo.com
PARTIZANI
Campingul Euroclub
Tel: 0722 307085, 0723 191862
contact@campoeuroclub.ro
SULINA
Casa Alga****
Tel: 0240 543388; 0745 777999
Pensiunea Elegant***
Tel: 0740 233 244
nina_elegant@yahoo.com
Pensiunea Marina****
Tel: 0742 207077, 0742 207076
marinaturism@vectordesign.ro
Pensiunea Coral***
Tel: 0240 543333, 0742 974016
Pensiunea Sellina***
Tel: 0741 408304
acum
Cazare în Delta Dunării acum
în Delta Dunării
14 - 20 mai 2009
Casa Tanase***
Tel: 0240 543782, 0727 321044
Pensiunea Delfinul**
Tel: 0721 830258
Pensiunea Jean Bart**
Tel: 0240 543092; 0723 633353
Pensiunea Adriana**
Tel: 0240 543575, 0744 179460
Pensiunea Vihocencu**
Tel: 0240 543550, 0745 067653
Pensiunea Delta**
Tel: 0240 543261, 0722 749252
Pensiunea Rustic**
Tel: 0744 546125, 0744 511907
catalina_balan_73@yahoo.com
Pensiunea Velcu**
Tel: 0240 543403, 0721 366966
E-mail: gigi_velcu@yahoo.com
Pensiunea Angy**
Tel: 0240 543344, 0740 147873
Pensiunea Josana**
Tel: 0746 165926
Pensiunea Ana**
Tel: 0240 543252, 0724 421976
Youth Hostel “Delta Dunării “
holidays.danubedelta@yahoo.com
SARICHIOI
Pensiunea Poarta Apelor***
Tel: 0240 563552, 0744 551685
esop@artelecom.net
SFÂNTU GHEORGHE
Complexul Green Village****
Tel: 021 2300507, 021 2300508
info@deltasfantugheorghe.ro
Pensiunea Ovidiu ***
Tel: 0744 507164, 0752 102288
pensiunea.ovidiu@yahoo.com
Pensiunea Mareea***
Tel: 0744 306 389
Pensiunea Lucia***
Tel: 0240 546749, 0745 567978
Pensiunea Zorile Deltei ***
Tel: 0745 175155, 0744 675871
Pensiunea Chiriţă Vasile**
Loc. Sfântu Gheorghe, jud. Tulcea
Pensiunea Ignat Maria**
Tel: 0240 546884
Pensiunea Kormoran**
Tel: 072158142
Pensiunea Speranţa**
Tel: 0744 197042
Pensiunea Ivanov Dumitra*
Tel: 0240 546739
Pensiunea Ignat Ana*
Tel: 0240 546782
Pensiunea Zaharencu Cristina*
Tel: 0240 546825, 0744 422341
Pensiunea Egreta*
Tel: 0745 128709
Pensiunea Visconti*
Tel: 0742 648382
SOMOVA
Delta Nature Resort****
Tel: 0317 100336, 021 3114532
reservation@deltaresort.com
Hotel Dunărea****
Tel: 0240 513810, 0749 060305
danube@x3m.ro
UZLINA
Complexul Cormoran***
Tel: 0744 656372, 0744 736372
office@cormoran.ro
Hotel Safo***
Tel: 0741 249947, 0741 719947
safohotel@yahoo.com
Pensiunea Tamarin***
Tel: 0722 359791
14

COMPLEX TURISTIC MILA 35***
Complexul Turistic Mila 35
dispune de 62 de locuri la
cazare în două corpuri de
clădire, în camere duble
dotate cu instalaţii de aer
condiţionat, televizor, telefon,
minibar, baie proprie,
centrală proprie de
încălzire şi apă caldă.
Facilităţi oferite:
o teren de sport multifuncţional cu instalaţie
de nocturnă,
o sală de jocuri (biliard, table, rummy, tenis
de masă, darts, televizor cu DVD player),
o piscină,
VÂNZÃRI TERENURI
Teren - 430 mp, în car tierul Lo ti zare
Mi neri, lân gã şosea. Te lefon 0751/
553821. (c.8626)
Vând 7 loturi teren în Nufãru, su pra -
fa ţã de 500 mp/lot, preţ 4000 euro, lot
i deal casã de vacanţã. Telefon 0722
/606001. (c. 1119)
Teren - Mineri, 2 loturi x 1.000 mp.
Telefon 0721/321201. (chit. 10005)
(c.1581)
1 ha, extravilan, intabulat, T66
P2027, 19 euro/mp. Telefon 0747/
102003. (chit. 10013) (c.1592)
Teren intravilan în Tulcea, 1400 mp,
18 metri deschidere stradalã. Telefon
0765/004770. (chit. 10203) (c. 1688)
Teren 670 mp în Mineri cu utilitãţi.
Relaţii la telefon 0723/228751. (chit.
10201) (c. 1689)
Teren agricol, Cerna, 10 ha, solã
întreagã. Telefon 0726/721203. (chit.
10254) (c.1715)
Urgent teren 1600 mp, intravilan, la
intrare în Cataloi, preţ 12 euro/mp.
Telefon 0744/481475. (chit. 10255)
(c.1716)
Teren intravilan, sat Mineri, cartier
rezidenţial, suprafaţã 1.000 mp sau
500 mp. Telefon 0741/428195. (chit.
10256) (c.1717)
Teren intravilan şi extravilan, la
Dunãre - Mahmudia, preţ negociabil.
Telefon 0741/458505. (chit. 10266)
(c.1729)
Teren intravilan, 500 mp, intrare
Câşliţa. Telefon 0745/639925. (chit.
10260) (c.1730)
624 mp teren, intravilan, şosea,
zonã foarte bunã + 1 hectar, extravilan,
sat Rachelu, jud. Tulcea. Telefon
0753/ 224504. (chit. 10244) (c.1766)
Teren, str. Concordiei, centru.
Telefon 0753/099455, 0766/363428.
(chit. 10247) (c.1767)
Teren intravilan, 1500 m, în sat
Mineri (zona cu vile). Telefon
0751/579289 sau 0747/842552. (chit.
10295) (c.1774)
Teren extravilan str. Prislav. Telefon
0742 /492078. (chit. 10366) (c. 1796)
Vând teren, 5.000 mp, în Nufãru,
apã şi energie electricã, ideal casã de
va can ţã, fer mã sau pensiune turisticã,
preţ 2 euro/mp. Telefon
0722/606001. (c.188)
Teren 2 hectare, intersecţia Ca ta loi
cu deschidere la DN Tulcea - Con -
stan ţa, 58 ml, preţ negociabil. Tele fon
0743/562183. (chit. 07634) (c.350)
Teren 2 hectare, intersecţia Ca ta loi
cu deschidere la DN Tulcea - Con -
stan ţa, 58 ml, preţ negociabil. Tele fon
0743/562183. (chit. 07634) (c.350)
VÂNZÃRI CASE
Casã în Somova, zonã centralã, 30
euro/mp, negociabil. Telefon 0745/
057283. (chit. 09690) (c.1431)
Casã în Mineri. Telefon 0723/
228751. (chit. 10201) (c. 1687)
Casã 5 camere, Tulcea, cu scurgere,
425 mp, preţ 60.000 euro, negociabil
sau schimb. Telefon 0744/481475.
(chit. 10255) (c.1714)
Vând casã str. Pescarilor nr. 44, 4
camere, bucãtãrie, baie, suprafaţã
totalã 700 mp, preţ negociabil 75.000
euro. Telefon 0752/091487. (chit.
10314) (c. 1790)
Vând casã str. Ovidiu, nr. 4, 2 dormitoare,
living din douã camere, bucãtãrie,
baie, hol, preţ convenabil zona Gloriei.
Telefon 0755/429416, 0743/491788.
(chit. 10309) (c. 1791)
Casã bãtrâneascã, întreţinutã, 4
camere cu 1100 mp intravilan, sat
Cãprioara, comuna Hamcearca,
judeţul Tulcea, zonã de pãdure
splendidã, preţ 15.000 RON. Te lefon
0746/409902. (chit. 10305)(c.1808)
ALTE VÂNZÃRI
Vând tractor U650 cu plug şi
semănătoare porumb, în stare
foarte bună de funcţionare. Telefon
0240541875. (chit. 10308) (c.1809)
Ambarcaţiune Black Sea cu motor 25CP
şi peridoc. Telefon 0752/097692. (chit.
10224) (c.1731)
Navã agrement ireproşabilã tehnic şi
estetic, 11m/3m, dotãri de excepţie. Telefon
0745/796697. (chit. 10273) (c.1810)
o baruri,
o restaurant pentru 150 de locuri,
o salon de mic dejun,
o sală de conferinţe pentru 60 de locuri,
dotată cu toate facilităţile necesare, inclusiv
instalaţie de traducere simultană.
Hotel Dunărea este amplasat
în amonte de municipiul Tulcea,
pe malul drept al Dunării, mila
47, la confluenţa cu canalul
Ivanova, poarta de acces pe
apă, într-un sistem de lacuri ce
se constituie ca o mini deltă de
o frumuseţe şi naturaleţe absolut
desăvârşită. Toate acestea
Hotel Dunărea pune la
dispoziţia turiştilor 28 spaţii de
cazare din care 3 apartamente,
8 camere matrimoniale şi 17
de camere care pot fi închiriate
în regim double sau single,
restaurant, pub englezesc,
terasă, sală de conferinţe,
picină în aer liber, saună, sală
de fitness.
Mila marina 35, Braţul Tulcea,
Delta Dunării
Tel./Fax: (+)40 0340 101 022,
0721 214 565
E-mail: info@mila35.ro,
office@coralconstruct.com
www.mila35.ro
Hotel DUNĂREA****
pot fi admirate în plimbări cu
bărcile cu motor sau cu catamaranul
pe Complexul de lacuri
Somova-Parcheş, plimbări ce
culminează cu vizitarea Mă năs -
tirii de călugăriţe Saon şi a Pod -
goriilor Niculiţel, unde turiştii
pot participa la degustări de
vinuri dobrogene.
Mm 47, comuna Somova, Tulcea
Contact: Str. Portului nr. 36,
Tulcea, judeţul Tulcea
Telefon: (+)40 240 513 810,
0749 060 305, 0749 060 303
Fax: (+)40 240 519 007
E-mail: danube@x3m.ro
www.thehoteldanube.com
Persoana de contact:
Carmen Belacurencu

Nu veniþi cu þuicã, palincã, votcã
etc.! Avem destulã „tãrie”, ºi mai bunã
decât credeþi (mai ales de la Ion din
Bistriþa, de prune ºi mere de diverse
soiuri!)… Dacã insistaþi, o sã fim
amabili, bem, le ames tecãm, ne cam
îmbãtãm, prelungim distracþia ºi în loc
sã plecaþi în excursie sau la peºte a
doua zi dis-de-dimineaþã, o sã stãm
mult ºi bine la o cafea, sau sã ne
dregem. De fiecare datã se întâmplã
aºa…
Dacã aveþi un coniac bun… daaaa!
Nu veniþi cu vin oricât de bun ar
fi…
Avem ºi alb ºi roºu din podgorii sau
de la producãtori individuali din nordul
Dobrogei (Niculiþel, Dealurile Tulcei,
Mãcin, etc) - e curat, bun ºi se preteazã
la bucãtãria bazatã pe peºte, vânat ºi
miel.
Dacã nu beþi cine ce ºtie ce bere
exoticã, nu umpleþi rucsacele degeaba.
Nu veniþi cu apã mineralã, sucuri ºi
nectaruri: am mai evoluat ºi noi…
avem chiar Super Market!
Nu veniþi cu brânzã, mezeluri…
În Dobrogea telemeaua este excelentã,
puteþi încerca brânzã de caprã
produsã în zonã de gospodari de-ai
noºtri sau chiar de francezi (cu ierburi,
etc)… mezeluri… hai sã fim serioºi!
Nu veniþi cu conserve de nici un
fel… avem bucãtãrie de 5 furculiþe.
Nu veniþi cu gemuri, dulceþuri… le
facem direct din fructele din curte.
Nu cãraþi cu voi fructe…
Nu cãraþi cãrbuni…
Nu veniþi cu pastile de þânþari sau
alte pomezi contra insectelor. Un
american mi-a spus cã ne cam lãudãm
cã avem þânþari… dacã vreþi þânþari -
Alaska scrie pe voi! - zicea el.
Nu veniþi cu cantitãþi uriaºe de
momeli - o mãmãligã adevãratã pentru
crap facem noi, râme gãsim, cãrãºei,
etc… trebuie sã trãiascã ºi bãieþii din
Murighiol (marea majoritate a tu -
riºtilor s-ar sãtura de peºte cu banii daþi
pe momealã!).
5 margarete
Pe malul lacului Violet
Murighiol 827150
C M Y K
Sfaturi pentru
turiºti
Încercaþi sã momiþi câinii (Foca,
Albert, Alma, Sobi, Cora) ºi mãgãreaþa
(Olguþa) - nu stricã niºte cronþonele ºi
ceva furaje… nu ne speriem de cantitãþi,
dar nici sã continuãm sã-i dãm
ºniþele Olguþei nu mai putem! Pentru
Olga n-ar strica nici niºte ziare (cu cât
mai puþinã politicã, le digerã mai
greu!).
Nu urmaþi indicaþiile din ghiduri,
cãrþi, etc., dacã nu sunt verificate - ºtim
mulþi oameni care se contra ziceau cu
noi cã vii cu bicicleta pe malul Dunãrii
de la Tulcea, cã ajungi cu maºina de la
Nufãru la Sulina º.a.m.d.
Fãrã ruj, sulemeneli, pantofi cu toc.
Încurajãm decolteurile, dar sã aveþi
ºi ceva unguente contra arsurilor de la
soare ºi vânt.
Fãrã super cuþitoaie, topoare, bastoane,
spray-uri de autoapãrare.
Nu vã luaþi body guard, avocat, etc.
Nu faceþi rezerve infernale de carburant,
nu veniþi cu aragaze, butelii.
Veniþi - funcþie de sezon - neapãrat
cu ºapcã, pãlãrie sau cãciulã.
C M Y K
Sã aveþi (dacã nu, vã dãm noi)
ochelari de soare, binoclu, aparat foto
sau camerã de luat vederi - filme gãsiþi
ºi aici, dar nu toate mãrcile.
Bluza de vânt e obligatorie,
dedesubt tri cou ºi dacã e cazul,
pulover.
Costum de trening - o foarte bunã
idee - dar nu sintetice. ªort vara.
Adidaºi ºi cizme uºoare.
Beþe de pescuit, mulinete, gutã - daþi
un telefon înainte, sã ne sfãtuim.
Medicamente, doar dacã aveþi o
proble mã deosebitã, nu cele de uz ge -
neral.
Termos - o idee bunã.
Vederi, cãrþi poºtale gãsiþi ºi la noi,
dar nu strãlucite.
Permise de pescuit, de intrare în
Rezervaþia Deltei Dunãrii - dãm noi.
Muzicã bunã, cãrþi despre naturã,
Dobrogea, deltã… daaaa!
Veniþi cu saci, pungi, sare… dacã vã
pricepeþi la prins sau cumpãrat peºte…
Vã dãm noi saci ºi mãnuºi dacã vreþi
sã strângeþi ceva PET-uri din baltã -
acum
14 - 20 mai 2009
atunci
poate discutãm ºi un mic discount,
dacã strângeþi mai mult.
Nu cãraþi tot ce aveþi acasã ºi mai
bine daþi un telefon, decât sã vã luaþi
dupã tot felul de specialiºti.
Veniþi cu dorinþa de a vã simþi bine,
de a vã relaxa, de a petrece, de a învãþa
ºi a ne învaþã ceva nou (o experienþã, o
melodie, o reþetã, un banc, etc).
Dacã aveþi jeep, veniþi cu el sã nu-l
stric pe-al meu!
Dacã aveþi mai multe prietene…
gândiþi-vã ºi la noi…
De telefoane mobile, degeaba vã
spun sã nu le luaþi, mãcar când plecaþi
în vacanþã…
Vã rog, nu vã mai comportaþi ca
niºte moºi… aveþi câteva zile libere,
hotãrâþi-vã repede, urcaþi-vã în maºinã
sau tren, nu pierdeþi zile întregi cu
calcule ºi pregãtiri… vã aºteptãm!
A… am uitat: seminþe de flori,
bulbi… facem schimb ºi mai ales -
nu uitaþi card-ul sau ceva cash!
Sorin FLOREA
Foto: Dan ARHIRE
Te relaxezi cât ai zice peºte…
în Delta Dunării
când
vin în
Delta
Dunãrii
Tel: 0240545645 www.morena.ro
Fax: 0240545640 morena@ess.ro
16