A venit vacanţa Cu trenul din… Ceraşu! - Revista Vacante la Tara

A venit vacanţa 

Cu trenul din… Ceraşu! 

Valeria ]i Teodora 

v` doresc vacan\e 

minunate! 

Editorial 

Iată că a venit, în sfârşit, vacanţa. Acum majoritatea copiilor se 

vor duce pe la bunici la ţară, în tabere, excursii sau pe litoral 

unde se vor bucura de frumuseţile verii. 

Pentru toţi copiii iubitori de natură şi aventură Pensiunea Ceraşu 

(A.N.T.R.E.C. Prahova) le-a pregătit o surpriză… 

Dar în primul rând, pe noi, toţi românii, 15 iunie ne duce cu 

gândul la Eminescu. 15 IUNIE 2010 - 121 de ani de la moartea 

marelui poet Mihai EMINESCU (1850-1889). 

Înainte de începerea vacanţei, să ne amintim împreuna câteva 

versuri: 

“Vreme trece, vreme vine, 

Toate-s vechi şi nouă toate; 

Ce e rău şi ce e bine 

Tu te-ntreabă şi socoate; 

Nu spera şi nu ai teamă, 

Ce e val ca valul trece; 

De te-ndeamnă, de te cheamă, 

Tu rămâi la toate rece.” 

Glossa 

Să sperăm că pe lângă distracţii copiii vor găsi timp în această 

vacanţă să citească din Eminescu. 

Cu gândul la Eminescu vă doresc vacanţă plăcută. 

maria.stoian@gmail.com 

www.vacantelatara.ro Vacan\e la \ar` • iunie 2010 1

D I R E C T O R 

Maria STOIAN 

S E n I O R I E D I T O R I 

Ion C. ROGOJANU 

Emanuel TÂNJAL| 

R E D A C T O R I 

Aurelia BUCURESCU 

Marcella DR|GAN 

Daniel NEGU} 

Mihai R|DULESCU 

Lucian RENI}| 

F O T O 

Daniel NEGU} 

Maria STOIAN 


Arhiva A.N.T.R.E.C. 

E D I T O R 

SC PERAGRO SRL 

OP.2 – CP 104 BUCURESTI 

E: revista@vacantelatara.ro 

D T p 


A B O n A M E n T E 

Mihai R|DULESCU 

Tel: 0788 402 031 

M A R K E T I n G 


Tel: 0788 840 718 

Tel: 021 223 70 24 

E-mai: revista@vacantelatara.ro 

T I p A R : 

ID INTERNATIONAL TECHNO PRINT 

Tel: 031 410 08 78, 0744 383 073 

E-mail: office@printid.ro 

Reproducerea integral\ sau par]ial\ – pe 

orice cale – a con]inutului acestei reviste 

f\r\ acordul scris al redac]iei [i al autorilor 

este interzis\ [i se pedepse[te conform 

legii. Responsabilitatea asupra con]inutului 

textelor apar]ine autorilor [i persoanelor 

care au participat la realizarea materialelor. 

F O T O C O p E R T | : 

Copii din Maramure[ la Festival 

Cioc\ne[ti, Suceava 

Marcella Dr\gan 

SUMAR 

Conacul “Nicolae 

B\lcescu”, 

Vâlcea 

Cutii po[tale 

în America 

5 ani cu 

TANGO 

Pensiunea Nuf\rul 

din Cri[an 

Program turistic: 

Cultur\ [i tradi]ie 

în România 

Ceramica alb\ 

din Vl\de[ti 

2 Vacan\e la \ar` • iunie 2010 www.vacantelatara.ro

Pentru [nscriere sunt necesare copii xerox dup` 

Cursuri de calificare 

urm`toarele acte: 

n buletin/carte de identitate, 

FMT (Formare Managerial` [n Turism) v` anun\` o n certificat de na]tere, 

nou` sesiune de [nscrieri pentru cursuri de formare pro- n certificat de c`s`torie (dac` este cazul), 

fesional` pentru: 

n act de studii, 

n adeverin\` medical` clinic s`n`tos. 

n ADMINISTRATOR PENSIUNE TURISTIC~: 

calificare 250 Euro 

n BUC~TAR – CALIFICARE: 300 Euro 

n OSP~TAR (CHELNER)VÂNZ~TOR {N UNIT~|I 

DE ALIMENTA|IE – calificare 300 Euro 

n CAMERIST~ – 150 Euro 

n MAT (Managementul activit`\ii turistice) – 400 Euro 

La finalul cursului se elibereaz` certificatul de 

calificare recunoscut de 3 ministere: 

1. Ministerul Muncii, Familiei ]i Protec\iei Sociale 

2. Ministerul Educa\iei ]i {nv`\`mântului, 

3. Ministerul Dezvolt`rii Regionale ]i Turismului. 

Cursurile de administrator pensiune, buc`tar ]i osp`tar 

se desf`]oar` pe parcursul a 5 luni, organizate o dat` pe 

s`pt`mân`. 

Cursul de camerist` se desf`]oar` pe parcursul a 3 luni. 

CONTACT: 

TEL./FAx.: 0268-236.355, 

brasov@antrec.ro 


Case memoriale 

Conacul Nicolae B\lcescu 

Conacul “Nicolae Bălcescu”, din comuna vâlceană cu acelaşi nume, 

are o istorie la fel de zbuciumată ca şi a revoluţionarului căruia îi 

este dedicat. Şi chiar dacă acele vremuri de restrişte sunt de mult 

apuse, povestea întortocheată a clădirii continuă şi astăzi prin articole 

de tot soiul prin presa locală, lupta administratorilor pentru 

consolidare şi restaurare şi grija de zi cu zi a muzeografilor pentru 

bunurile care sunt adăpostite în conacul ce a prins formă în 1824, 

când a început construcţia lui în formă actuală. 

Istoria familiei Bălcescu începe în 

1791, când postelnicelul Tănase 

Bălcescu este primul care apare 

cu acest nume de familie. Şi cum 

orice carte de istorie vă poate purta 

prin anii ce au punctat viaţa acestei 

familii, vom mai menţiona doar 

anul 1788, când se naşte Zinca, fiica 

lui Tănase şi mama lui Nicolae. 

Acesta va păstra numele de domnişoară 

al mamei, tatăl sau, pitarului 

Barbu sin Petre, murind timpuriu. 

Casa îşi urmează povestea, trecând 

moştenire sau donaţie prin proprietatea 

diferiţilor membri ai familiei 

Bălcescu, pentru ca la 31 martie 


1948 Radu Mandrea, strănepot al lui Nicolae Bălcescu 

să doneze statului Conacul, cu parcul, terenul aferent şi 

pădurea ce îl înconjura pentru a fi loc de reculege şi de 

studiu pentru artişti, acesta urmând a purta numele de 

Căminul Nicolae Bălcescu. 

Conacul devine Muzeu Memorial în 1 mai 1968, când 

se emitea Decizia de înfiinţare, momentul fiind marcat 

oficial la 5 octombrie prin deschiderea festivă a expoziţiei 

de bază. S-a încercat păstrarea caracterului de 

locaţie pentru manifestări culturale, prin găzduirea de 

conferinţe, simpozioane, seri muzicale sau expoziţii. 

De altfel conacul este un loc potrivit pentru astfel e îndeletniciri 

artistice, căci el este ascuns pe Valea Topologului, 

între Piteşti şi Râmnicu Vâlcea, fiind în acelaşi 

timp, unul dintre cele mai frumoase monumente din 

Vâlcea. O frumuseţe care se transpune şi în colecţie 

păstrată în interior, rod al muncii nenumăraţilor 

artişti care i-ai trecut pragul. Astfel patrimoniul 

memorialului cuprinde în jur de 9.000 de piese, iar 

biblioteca circa 11.000 de unităţi de fond. Expoziţia 

păstrată reface atmosfera epocii, iar trecând prin 

birouri şi dormitoare ai impresia că alături de tine 

păşeşte Zinca cu fraţii şi copii ei. S-au adunat de-a 

lungul timpului mobilier şi covoare olteneşti, ceramică 

realizată de meşterii olari din satul Corbi, care 

acum dau conacul aerului de casă ai cărui stăpâni 

sunt plecaţi în vacanţă, urmând a se întoarce din clipă 

în altă. 

Sentimentul este întărit de personalitatea directorului 

Nicolae Bănică-Ologu, care primeşte oaspeţi, 

explică şi răspunde la întrebări, întreabă la rândul 


lui, poate află ceva care sa îl ajute să transforme conacul 

într-un punct de atracţie mai puternic decât 

este acum. În încercarea de a păstra destinaţia dată 

de proprietari, domnul Bănică-Ologu organizează tabere 

de pictură şi expoziţii, pentru a veni în sprijinul 

artiştilor locali şi nu numai. Drept urmare în turul de 

vizitare sunt incluse, pe lângă interiorul conacului, a 

parcului şi bisericii de lemn şi Centrul documentar şi 

Expoziţia de artă. 

Efortul depus de directorul Bănică-Ologu s-a materializat 

şi pe plan fizic, prin refacerea acoperişului, 

şi, prin speranţa, de această dată, a consolidării 

clădirii, cu adevărat necesară. „Expunerea colecţiei 

ridică foarte multe alte probleme. Cu siguranţă, Memorialul 

Nicolae Bălcescu, unde sunt depozitate importante 

valori ale masoneriei şi nu numai, a cunoscut 

în ultimul timp transformări radicale în bine. Aici, 

cu sprijinul Consiliului Judeţean Vâlcea, dar şi cu propriul 

buget, s-a făcut o reparaţie capitală a acoperişului, 

ceea ce a afectat cealaltă parte a bugetului, 

destinat altor cheltuieli pentru manifestări sau pentru 

personal. Pentru conac se impune continuarea 

lucrărilor de consolidare, în condiţiile în care în toată 

clădirea nu există un punct de ciment. Este necesară 

restaurarea interioară, nefăcută din anul 1948, 

schimbarea unei părţi a expoziţiei de bază, sursă proprie 

de alimentare cu apă etc. Ar putea rezulta, dacă 

vom găsi bani, o construcţie care să reziste 200 de ani. Am 

bucuria că am făcut paşi mari înainte, căci în urmă cu doi 

ani prin acoperişul conacului se vedea cerul”. 



Horia Nestorescu-Bălceşti, 

„tatăl” colecţiei masonice 

„Aici se află o colecţie de valori masonice 

care poate fi echivalată cu un 

tezaur, unic în muzeele din România. 

Conţine 400 de valori: bijuterii, insigne, 

însemne în grad sau asociative, 

medalii, plachete, obiecte de ritual, 

obiecte care au aparţinut unor personalităţi 

ilustre, precum şi 300 de 

cărţi, pro şi contra masoneriei. Este 

o colecţie masonică ce îmbracă toate 

ramurile străine şi române”. 

Colecţia masonică a fost realizată 

de Horia Nestorescu-Bălceşti, mason 

declarat, director al Muzeului 

memorial „Nicolae Bălcescu” (1968- 

1974, 1975-1980) şi al Muzeului Judeţean 

Vâlcea (1980-1989, 1992). 

Mormântul Sevastiţei Bălcescu 

Sevastiţa Bălcescu primeşte prin 

act donatal administrarea moşiei 

Bălceştilor în 1856 de la Mama 

Zinca, iar în 1859 Conacul şi toate 

acareturile. Ea este singura dintre 

copii Zincăi care este îngropată pe 

moşie. Dar ea mai păstrează un alt 

secret, aşa cum spunea Olga Bălcescu, 

nepoata ei. „... ea petrecuse 

în străinătate mare parte din timpul 

exilului fratelui său mai tânăr, Nicolae 

Bălcescu, care era un suflet nobil, 

mare patriot, cugetător adânc 

şi scriitor distins – dar din ce împrejurări 

n-am putut afla îl părăsise; se 

întoarse singură în ţară unde după 

câteva luni, primi ştirea încetării lui 

din viaţă, în Sicilia! 

Ea nu putu niciodată sa-şi ierte 

această faptă, pe care o considera 

ca o părăsire şi remuşcarea o 

rodea, îi întuneca adeseori amintirea!” 

Muzeul Memorial 

Nicolae Bălcescu 

Comuna Nicolae Bălcescu, Vâlcea 

Program de vizitare: iarna 8 - 16 

vara 8 - 20 

Tel.: 0250.761.249 

memorialulbalcescu@yahoo.com 

Marcella DRĂGAN 



Recomandat de 

Tabere de cerceta[i la CERA{U, 

Programul CERCETAŞILOR: 

Ziua 1 - plecare spre Ceraşu: în drum 

spre Ceraşu se face o scurtă vizită la 

Mănăstirea Zamfira, prezentarea pensiunii 

şi repartizarea pe camere. După 

amiază se va face împărţirea pe echipe 

şi se stabilesc regulile taberei; deplasare 

într-o zonă din apropiere pentru cunoaşterea 

arborilor, a punctelor cardinale 

şi diverse indicii pentru deplasare 

în natură. 

Ziua 2 - recunoaşterea zonei: echiparea 

pentru deplasarea într-o zonă 

înaltă unde vizualizăm împrejurimile, 

jocuri de echipă şi multe alte activităţi. 

După-amiază, îndeletniciri practice, 

lucru pe echipe-confecţionarea 

unui steag, sigla taberei, machete 

zonei; jocuri, alegerea liderilor de 

echipă, discotecă. 

Ziua 3 - adăposturi: echiparea pentru 

deplasare în natură, iniţierea în 

instalarea cortului, concurs pe echipe 

la instalarea şi dezinstalarea cortului. 

După-amiază deplasare în pădure 

pentru construirea unui adăpost neconvenţional, 

din crengi, frunze şi 

alte lucruri care se găsesc în pădure. 

Ziua 4 - orientarea în natură: echiparea 

şi începerea programului pentru 

orientare. Dotarea echipelor cu busole 

şi hărţi şi începerea concursului. 

După-amiază - concurs de orientare 

“Căutarea de comori”. 

Ziua 5 - supravieţuire: echiparea 

pentru drum unde vom aplica tot 

ce-am învăţat; surpriza taberei. 

Ziua 6 - organizarea pentru focul 

de tabără: pregătirea unui spectacol 

la focul de tabără; FOCUL DE 

locul unde vei dori mereu s\ te întorci! 

Comuna Ceraşu este situată la aproximativ 45 kilometri 

distanţă de Ploieşti şi la 16 kilometri de Vălenii de 

Munte, în zona submontană, aşezată pe ambele maluri 

ale râului Drajna. Pensiunea Ceraşu are o capacitate 

de 28 locuri distribuite în 12 camere echipate cu grup sanitar 

propriu şi TV, 2 bucătării complet utilate, living. 

TABĂRĂ - decernarea diplomelor 

şi premiilor celor care s-au evidenţiat; 

CARNAVAL. 

Ziua 7 - deşteptarea, înviorarea şi 

servirea micului dejun; plecare în 

jurul orei 11.00. 

Perioada taberelor: 

21.06 - 27.06.2010 28.06 - 04.07.2010 

05.07 - 11.07.2010 12.07 - 18.07.2010 

19.07 - 25.07.2010 26.07 - 01.08.2010 

02.08 - 08.08.2010 09.08 - 15.08.2010 

16.08 - 22.05.2010 23.08 - 29.08.2010 

Program valabil pentru toate seriile: 

• deşteptarea la ora 08.00; 

• igiena personală şi înviorarea; 

• micul dejun 08.30-09.00; 

• activităţi practice; 

• masa de prânz în jurul orei 

13.00; 

• odihnă între orele 13.45-15.15; 

• activităţi pregătitoare gospodăreşti; 

• gustare la ora 16.30; 

• activităţi teren; 

• cina la ora 20.00; 

• program de voie, discotecă, jocuri 

individuale şi de echipă; 

• stingerea ora 22.30. 

Tarif valabil pentru toate seriile: 

• 650 lei/persoană 

Facilităţi organizatorului: 

• 1 gratuitate la 7 persoane plătitoare. 

Pentru sejururi individuale, pensiunea 

practică următoarele tarife: 

• cazare = 108 lei/cameră/zi 

• cazare + masă = 104 lei/persoană/zi 

• mic dejun = 11 lei/persoană/zi 

• prânz / cină = 20 lei/persoană/zi 

Legea cercetaşului are 10 puncte şi 

ea ne spune că: 

1. Cercetaşul îşi iubeşte patria sa, 

România, şi pe toţi care trăiesc în ea 

şi pune interesele ţării şi colectivităţii 

deasupra celor personale. 

2. Cercetaşul este loial, îşi respectă 

cuvântul dat, nu minte, este curat 

în gând, în vorbă şi în faptă. 

3. Cercetaşul este util şi îşi ajută 

semenii în oricare situaţie, este un 

prieten pentru toţi şi frate cu toţi cercetaşii. 

4. Cercetaşul este econom şi cumpătat, 

respectă munca şi proprietatea, 

este îngăduitor cu alţii şi sever 

cu sine, îşi îngrijeşte corpul şi duce o 

viaţă sănătoasă. 

5. Cercetaşul iubeşte şi ocroteşte 

natura şi este bun cu animalele. 

6. Cercetaşul îşi iubeşte şi ascultă 

părinţii, respectă profesorii şi şefii, 

este disciplinat în tot ceea ce face, 

respectă părerile altora şi îşi asumă 

răspunderea faptelor sale. 

7. Cercetaşul crede în Dumnezeu şi 

respectă credinţa celorlalţi. 

8. Cercetaşul este curajos şi încrezător 

în puterile lui, vioi şi plin de 

însufleţire. 

9. Cercetaşul iubeşte învăţătura şi 

la rândul său învaţă şi pe alţii. 

10. Cercetaşul se străduieşte să 

facă în fiecare zi o faptă bună oricât 

de neînsemnată ar părea ea. 

ANTREC PRAHOVA - AGENŢIA DE 

TURISM DANALEX, 

tel.: 0244-593.372, 0244-592.915, 

0722-664.216, 0726-315.900, 

fax: 0244-593.372, 

prahova@antrec.ro 


Floriana Jucan: „Vino în lumea mea!” 

www.florianajucantravel.com 

C\l\toriile, 

pasiune a 

Florianei Jucan 

Călătoriile sunt cea mai 

mare pasiune a Florianei 

Jucan. După cum mărturiseşte 

ea însăşi, pe site-ul www. 

florianajucantravel.com, nu oboseşte 

vreodată să împacheteze şi 

să despacheteze bagaje, să schimbe 

avioane sau să descopere oraşe, 

oameni, tradiţii. 

“O viaţă de om nu ajunge pentru a 

ştii, a cunoaşte, a vedea lumea în 

care trăieşti!”, spune jurnalista. “Nu 

aş putea pleca într-o călătorie în jurul 

lumii, care să dureze 80 de zile, 

de exemplu, precum Jules Verne, 

pentru că am nevoie de întoarceri 

din care mă-ncarc energetic pentru 

a putea pleca din nou. Călătoriile 

sunt un drog pentru mine, dacă 

nu călătoresc măcar o dată la două 

săptămâni, intru-n sevraj, dar, în 

acelaşi timp, sunt dependentă 

de permaneţa ţării mele, a familiei 

şi universului durabil şi stabil 

care-mi trasează viaţa!”. 

Floriana Jucan scrie Jurnale de 

călătorie, într-o manieră personală, 

de peste 10 ani, (în ultimii 3 în 

propria sa revista, Qmagazine), iar 

de curând a lansat un site pe care 

puteţi găsi nu doar propriile sale 

experienţe de calator, dar şi oferte 

speciale, excursii unice şi gândurile 

unor staruri din călătoriile lor. 

www.florianajucantravel.com 


Eveniment 

Conferin]a CALYPSO 

la B\ile Felix 

Reprezentanţii A.N.T.R.E.C. au fost prezenţi, la 

începutul lunii mai, la conferinţa CALYPSO, eveniment 

organizat la Băile Felix de Ministerul Dezvoltării 

Regionale şi Turismului împreună cu Unitatea 

de Turism a Comisiei Europene. Ministerul a fost reprezentat 

de domnul Sorin Munteanu, secretar de stat. 

Proiectul CALYPSO are în vedere dezvoltarea turismului 

social în Europa, primul pas în acest sens fiind identificarea 

unor grupuri ţintă de potenţiali beneficiari: oamenii în 

vârstă, tinerii, familiile cu probleme sociale şi familiile ai căror 

membri sunt persoane cu dizabilităţi. Concret, este vorba de 

sporirea accesului la activităţi turistice a acestor grupuri de 

persoane. 

Participanţii la conferinţă - organizaţii publice, private şi ONGuri 

din 15 de ţări - au împărtăşit celor prezenţi exemple de 

programe turistice derulate de ţările europene pentru dezvoltarea 

turismului social. Acest schimb de experienţă este 

benefic pentru conturarea unor programe similare la nivel 

european. 

În acest context, reprezentantul A.N.T.R.E.C., doamna dr. 

Maria Stoian a vorbit despre faptul că turismul rural din România 

se adresează în mare măsură persoanelor vârstnice, 

tinerilor, dar şi familiilor cu copii, atât prin nivelul preţurilor 

practicate, cât şi prin natura pachetelor turistice oferite. 

Proiectul CALYPSO, iniţiat de Comisia Europeana, se derulează 

în perioada 2009 – 2011, având ca participanţi 21 state din 

Europa: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Franţa, 

Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, 

Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Ungaria. 

Obiectivele proiectului se referă la reducerea ratei 

şomajului în ţările participante, reducerea sezonalităţii, 

întărirea conştiinţei de cetăţean al Europei şi dezvoltarea 

economiilor regionale/locale prin intermediul turismului 

social. 

Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Întreprinderi 

şi Industrie - Unitatea de Turism, derulează în perioada 

2009 – 2011 proiectul CALYPSO privind dezvoltarea 

turismului social în Europa. 

Grupurile ţintă ale proiectului sunt: pensionari, tineri cu 

vârste între 18 şi 30 de ani, familii cu dificultăţi sociale 

recunoscute de autorităţile din ţara respectivă, adulţi cu 

dizabilităţi inclusiv un însoţitor dacă este cazul. Activităţile 

prevăzute pentru implementarea proiectului constau 

în realizarea unui studiu privind turismul social în Europa, 

organizarea de conferinţe şi de întruniri ale grupului de 

lucru Calypso, asigurarea vizibilităţii proiectului în media şi 

prin Internet. 

Pentru informarea şi facilitarea parteneriatelor, între 

organizaţiile care pot contribui la dezvoltarea turismului 

social pentru grupurile Calypso, au fost organizate o serie 

de conferinţe la Malaga - Spania, Varşovia - Polonia, Toulouse 

- Franţa, Roma - Italia şi Bruxelles - Belgia, cea din 

România, de la Băile Felix fiind penultima, înaintea celei 

finale de la Mallorca - Spania, din perioada 10-11 iunie 

2010. De asemenea a fost finalizat studiul privind turismul 

social pentru România, acesta fiind realizat de către expertul 

companiei Detente. 

Conferinţa Calypso de la Băile Felix s-a desfăşurat pe durata 

a două zile, în continuarea Congresului Anual ESPA 

(Asociaţia europeană pentru turism balnear), astfel: în 

data de 6 mai au avut loc deschiderea oficială a conferinţei 

şi două panele referitoare la propuneri privind cele 

patru grupuri ţintă ale proiectului, seniori şi persoane cu 

dizabilităţi, tineri şi familii. În data de 7 mai a avut loc cel 

de-al treilea panel referitor la propuneri ale participanţilor 

la sectorul turistic din România privind proiectul Calypso, 

conferinţa continuând cu discuţii privind derularea proiectului 

în viitor. Participanţii au reprezentat organizaţii 

publice, private şi ONG-uri care pot contribui la dezvoltare 

turismului social, provenind din 15 de ţări din Europa şi 

din China. 

Felicitări doamnei Iulia Dangulea de la Ministerul 

Dezvoltării Regionale şi Turismului. 


Principesa Margareta a 

României, Neagu Djuvara, 

Gheorghe Zamfir, 

Mariana Nicolesco, Mihaela 

Mihai ne vorbesc despre curaj, 

idealism, optimism în volumul 

“De ce m-am întors în România.” 

Volumul “De ce m-am întors în România” 

- editura Polirom- a fost 

lansat la Târgul de carte Bookfest 

(Complexul Romexpo, pavilionul 

15, la standul editurilor Polirom şi 

Cartea Românească) duminica, 13 

iunie, la ora 11.30 în prezenţa autorilor. 

Ex libris 

„De ce m-am întors în România” 

„Mi-aş dori ca, printre rânduri, 

această carte să ne îmbie 

să ne „îndrăgostim din 

nou de România!”. Ştiu că, 

în ultimul timp, a devenit 

de bonton mai curând să ne 

denigrăm ţara, dar cred că, 

atunci când o privim prin 

ochii unor oameni de succes 

care au ales să se întoarcă 

şi să trăiască aici, putem 

redobândi acea stare de iubire. 

Chiar dacă unii dintre 

autorii volumului nu sunt 

tocmai blânzi cu ce au găsit 

acasă în România, citind povestea 

fiecăruia descoperim 

noi motive (şi maniere) de a o 

iubi, de a o părăsi şi, in final, 

de a reveni totuşi la ea…”. 

Sandra Pralong, 

coordonator Sandra Pralong 

Imaginea românilor despre ţările 

din Vest este aproape exclusiv 

pozitivă, lucru confirmat de 

numeroase sondaje. Şi totuşi, 

mii dintre ei, care ar putea 

avea cariere strălucite în 

străinătate, decid să revină şi 

să trăiască în România. 

Care sunt diferenţele dintre 

„aici” şi „acolo” şi ce putem 

învăţa din experienţa celor care 

au ales să se întoarcă? Opiniile 

unor români, nu de puţine 

ori celebri, cu privire la viaţa 

în străinătate alternează permanent 

cu percepţia pe care 

aceştia o au asupra ţării lor şi a 

destinului ei, într-un incitant volum 

ce izbuteşte să pună faţă în faţă 

realităţile autohtone şi străine. 

La lansare au fost prezenţi şi alţi coautori 

printre care Mihaela Mihai, 

Ana Birchall, Tereza Valcan, Cristina 

Fometescu, Leonard Doroftei, Nicusor 

Dan, Mike Costache, Doru 

Braia, Adrian Niculescu, Andrei 

Stamatian şi Alexandru Manaila. 

Sandra Pralong, fost consilier al 

preşedintelui Emil Constantinescu 

pe Relaţia cu Românii de Pretutindeni, 

este în prezent preşedintele 

Fundaţiei SynergEtica şi membru în 

conducerea a numeroase fundaţii 

şi asociaţii internaţionale. Are studii 

de ştiinţe politice şi economie 

(Elveţia), de filosofie politică, relaţii 

internaţionale, drept şi diplomaţie 

(SUA) şi Doctor în Ştiinţe Politice (Paris). 

A fost director de comunicare al 

săptămânalului American Newsweek. 

În 1990 a pus bazele Fundaţiei Soros - 

Open Society Fundation (Bucureşti şi 

Chişinău), iar între 2002 şi 2005 a fost 

responsabilă pentru comunicarea 

regională a Programului Naţiunilor 

Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în 

Europa şi fosta Uniune Sovietică. 

Numită de Comisia Europeană «Ambasador 

al Bunăvoinţei pentru Anul 

European al Dialogului Inter-cultural», 

Sandra Pralong a fondat la 

Bucureşti «Ambasada Artelor», un 

spaţiu expoziţional pentru promovarea 

tinerilor artişti. 


Calendar manifest\ri 

Iunie 2010 Măsurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescător de animale, Bran, Braşov 

13-14 Iunie 2010 “Festivalul Florilor de Salcâm - Gastronomie Tradiţională Bihoreană”, Vadu Crişului, Bihor 

18-20 Iunie 2010 Târg pentru O Viaţă Sănătoasă, ediţia X-a, Palatul Şuţu, Bucureşti, www.latarguri.com 

19-20 Iunie 2010 “Zilele comunei Turia” şi Concursul Internaţional de Gastronomie, Turia, Covasna 

25-27 Iunie 2010 Târg pentru O Viaţă Sănătoasă, ediţia XI-a, Satul de Vacanţe, Mamaia, www.latarguri.com 

29 Iunie 2010 Zilele Prejmerului, Prejmer, Braşov 

17-18 Iulie 2010 Nedeea Munţilor, Fundata, Braşov 

25 Iulie 2010 Târgul de Vară, Moieciu, Braşov 

25 Iulie 2010 „Festivalul Gospodarul Vămăşan”, Vama Buzăului 

23-27 Iulie 2010 Festivalul „Flori de pe Dorna”, ediţia a III-a, Poiana Stampei, Bucovina 

24 Iulie 2010 „Festivalul Secerişului”, ediţia a VII-a, Ampoiţa, Alba 

5-8 August 2010 Salonului de carte, presă şi muzică, ediţia a II-a, Cazinoul din Sinaia, www.amplus.ro 

6-15 August 2010 Zilele Branului, Bran, Braşov 

9 August 2010 Târgul Pantelimon, Bran, Braşov 

14-15 August 2010 Festivalul Naţional al Păstrăvului, ediţia a VIII-a, Ciocăneşti, Suceava 

Pentru detalii şi actualizare privind programul: 

tel./fax : 021.223.70.24, www.vacantelatara.ro 


Partenerii no]trii 


Patrimoniu din Basarabia 

Satul Ţâra, aflat în apropiere de 

Floreşti, este prea mic pentru 

a fi inclus pe hărţile turistice 

obişnuite, dar călătorul experimentat 

ştie că pentru a ajunge acolo, 

dinspre Chişinău, ia autobusul spre 

Floreşti şi opreşte câţiva kilometri 

mai-nainte, la marginea satului 

Ghindeşti, la răscruce, după care 

mai are ceva mai puţin de jumătate 

de oră de mers la vale, pe jos. 

Pentru călătorul fotograf, sau doar 

iubitor de natură, jumătatea de oră 

se poate lungi oricât, căci sunt suficiente 

locurile de pe traseu ce te 

îmbie să te opreşti. 

Parcurgi drumul dinspre Ghindeşti 

pe nişte străzi aproape pustii şi intri 

într-o vale cu maluri abrupte, tăiate 

de apa Răutului, amăgit de un 

podeţ şi alintat de un pescar. Puţin 

mai departe, după cot, se văd primele 

case din sat. În faţa lor, câţiva 

porci, numiţi de localnici rusaşi, caută 

leneş de mâncare. Porcii, între 

care şi unul de specie aparte, „cu 

cercei”, sunt unul dintre simbolurile 

satului şi una dintre principalele 

surse de venit. Aceştia sunt lăsaţi să 

pască liberi printre stânci. 

Tot la intrarea în sat, străjuită de 

nişte salcâmi cu frunzele săruta- 

te de toamnă, se găseşte şi prima 

başcă – o casă scobită în piatră şi 

pământ. 

Nu e greu de intuit ce i-a făcut pe 

oameni să-şi sape casele în piatră 

– timpurile în care satele le erau 

frecvent jefuite şi arse de turci şi tătari, 

precum şi traiul greu de după 

aceea. Studiind istoria acestui sat şi 

a celor din jur, aflăm că multe dintre 

ele au fost create ca rezultat al 

strămutării din alte locuri, din cauza 

atacurilor frecvente, sau a constrângerilor 

de altă natură. Satul 

Cenuşa, aflat peste Răut, puţin mai 

}âra, 

satul din piatr\ 

în amonte de Ţâra, a fost strămutat 

în întregime aici după ce satul vechi 

a fost prădat şi ars de turci, până a 

rămas doar cenuşa. Satul Roşietici 

e format de nişte săteni plecaţi, din 

motive necunoscute, din Climăuţii 

de Jos, de pe Nistru. Ţâra a fost construită 

în această parte tot pentru a fi 

protejată de atacurile turcilor şi a tătarilor. 

Casele săpate în versanţii abrupţi 

ascundeau localitatea de ochii 

năvălitorilor. 

Reuşim să-l convingem pe nenea Ilie, 

care e posesorul băştii de la marginea 

satului, să ne povestească despre ea. 

Aflăm că e construită de bunelul lui 


şi că are deja mai mult de 100 de ani. 

Este o casă mai mare, cu o cameră şi 

cu beci, precum şi atelierul de fierar 

al tatălui său, dar acum nu o foloseşte. 

Ne explică faptul că acest fel de 

a construi casele – săpându-le direct 

în piatră – a fost dictat de vremuri 

de restrişte, dar şi favorizat de relief. 

În primul rând, de calcarul moale, în 

care se poate săpa mai uşor. Din piatra 

scoasă se poate face faţada casei. 

Zice că în vremurile mai noi, pentru 

dislocarea pietrei, se folosea explozibil, 

făcut de localnici din salpetru 

(silitră) şi cenuşă. Astfel, era destul 

de uşor să se construiască repede o 

başcă. În jurul casei, gospodarul îşi 

putea face din piatră diverse instrumente 

necesare - râşniţe sau pive 

scobite în piatră, pe care ni le şi arată 

binevoitor şi ne exemplifică funcţionarea 

lor. Nenea Ilie ştie că başca lui 

e o comoară şi ar vrea s-o amenajeze 

pentru trai şi chiar pentru turişti, dar 

„de unde parale”? 

Căutând o başcă locuită, dăm puţin 

mai departe de casa lui moş Vasile şi 

a familiei lui. El şi cu soţia lui folosesc 

başca mai ales iarna şi vara, iar copiii 

trăiesc în casa mare, zidită alături. La 

moş Vasile şi câinele are başca lui - o 

gură mai mică scobită într-o stâncă. 

Casele în piatră au şi un mare avantaj 

în faţa caselor obişnuite, construite 

pe pământ - iarna e mai cald, iar vara 

mai răcoros, tocmai 

bine de trăit 

şi de acest fapt 

ne-am convins şi 

noi când, intrând 

în başca lui moş 

Vasile, am fost 

întâmpinaţi de 

un aer mult mai 

cald şi îmbietor 

decât cel de 

afară. Sfătos şi 

deloc grăbit, urmărind 

cu atenţie 

şi înţelegere entuziasmul nostru 

la vederea lucrurilor din başcă, moşul 

ne povesteşte despre başcă şi despre 

familie şi ne serveşte cu un pahar de 

vin şi o bucată de brânză proaspătă, 

de casă. 

Camera de locuit are o vatră şi lejancă 

mare, pe care iarna se pot înghesui 

la cald şi 5-6 copii. Hornul băştilor 

e şi el săpat în piatră, dar nu prea 

ridicat, astfel că iernile, versantul 

„fumega”, minunând pentru un timp 

trecătorii ce nu ştiau de sat. 

Se zice că cele mai vechi băşti (casă 

săpată în piatră şi pământ) din sat 

sunt de vreo 200-300 de ani, dar cele 

care sunt în prezent locuite sunt făcute 

de obicei de cel mult cu 2-3 

generaţii în urmă. Noii locuitori îşi 

fac case la suprafaţă, mari şi luminate, 

iar băştile sunt folosite ca o 

Patrimoniu din Basarabia 

a doua casă şi case de vreme rea 

– iarnă grea sau vară toridă. Unele 

băşti au fost „modernizate” şi au 

ferestre de termopan. Altele sunt 

folosite ca pivniţe. Multe din ele 

sunt părăsite şi pe jumătate distruse. 

Noul sat, cu casele la suprafaţă, 

s-a dezvoltat treptat peste şi împreună 

cu cel vechi, urmând nevoia 

naturală a omului pentru lumină, 

spaţiu şi estetică. Odată cu trecerea 

erelor istorice dificile, omul, 

mai călit şi mai puţin vulnerabil, a 

îndrăznit mai mult şi a cucerit treptat 

stâncile ce i-au oferit adăpost şi 

condiţii de trai şi de care depindea 

atât înainte, iar astăzi băştile sunt 

un inedit al locurilor şi o mărturie 

despre alte vremuri. 

Text şi foto 

Lucian Reniţă 


C`l`tor prin lume 

Cutii po[tale în America 

Mi-am pus mereu întrebarea „ce i-a determinat 

pe americani să provoace concurenţa 

la cutii poştale?” Parcă este o joacă de copii 

mari, o întrecere: cine face cutia mai nostimă, mai 

atractivă, mai ingenioasă? 

Mode sunt cu duiumul, de la gărgăriţă la cuptor cu mi- 

Nordul New York-ului 

Canada 

crounde, de la tractor la cască de baseball, de la casă 

de ţară la far din porturile maritime. Milioane de cutii 

poştale împânzesc America şi foarte multe dintre ele sunt 

unicate. 

În S.U.A., cutiile poştale au devenit mai mult decât un 

receptor al corespondenţei. Sunt o expresie artistică şi 

asigură un indiciu cu privire la personalitatea, hobby-urile, 

interesele şi talentul proprietarului. 

Cutiile poştale au o funcţie estetică, dar şi de amuzament, 

atât pentru cel care îşi ridică scrisorile de la o cutie 

ingenioasă, cât şi pentru trecători, care îşi “clătesc ochii” 

când trec pe lângă ele. 

Printre cei mai puţin atraşi de cutiile cu forme ingenioase 

sunt poştaşii înşişi, care au admis că, deşi le face plăcere 

să le vadă, nu sunt bucuroşi să le aibă pe lista de destinatari. 

După spusele lor, multe sunt mai greu de deschis şi 

închis, altele, din cauza anumitor elemente decorative, 

16 Vacan\e la \ar` • iunie 2010 www.vacantelatara.ro 

Pennsylvania

Cliveland Ohio 

Michigan 

Maine 

Virginia 

devin mai greu accesibile. 

Cutiile poştale sunt de obicei aranjate astfel încât să se 

potrivească în designul general al casei sau în peisajul zonei. 

În Statele Unite, cutiile poştale clasice au formă de tunel. 

Designul acestora provine din 1900 şi a rămas aproape 

neschimbat până astăzi. Sunt echipate cu o uşa în partea 

din faţă, care se deschide spre un spaţiu suficient de mare 

pentru a adăposti scrisori şi pachete mici. 

Cutiile poştale nu servesc numai la primit, ci şi la trimis 

scrisori. Oamenii sunt scutiţi de drumuri la poştă, putând 

lăsa corespondenţa direct în cutie pentru a fi ridicată de 

poştaş. Pentru aceasta, cutiile au un mic steag de metal în 

lateral, care este ridicat de proprietar atunci când vrea să 

anunţe că are ceva de expediat. 

“Capcana de raci” a fost creată de o persoană din Maine. 

Cutia este învelită într-o carcasă, iar steguleţul lateral este 

înlocuit de un cleşte de rac. 

Deşi aspectul exterior al cutiei îl priveşte exclusiv pe proprietar, 

spaţiul destinat corespondenţei nu poate fi realizat 

oricum. Există mărimi standard, iar o cutie poştală 

creată acasă sau improvizată dintr-un alt obiect trebuie să 

primească aprobarea poştei locale înainte de a fi utilizată 

oficial. 

Emanuel TĂNJALĂ, 

Lynchburg-Virginia 

www.vacantelatara.ro Vacan\e la \ar` • iunie 2010 17 

Sara 

Buffalo New York

Aniversare 

Ionu\ B`nu\`, Nina Cassian, Alice N`stase, Andreea Marin ]i Paul Buciu\` 

La petrecere au fost invitaţi parteneri 

de business şi de visuri, 

reprezentanţi ai unor companii 

de prestigiu, apoi actori străluciţi, 

artişti remarcabili, colegi drăguţi 

din presa scrisă şi de la televiziuni, prieteni 

dragi care au dorit să se bucure de 

această minunată zi aniversară... şi care 

vor dori să fie alături, să ajute şi să încurajeze 

în continuare revista Tango. 

Cu ocazia acestui eveniment minunat 

Nina Cassian, modesta doamnă, a oferit 

ore în şir autografe pe “Memoria ca 

zester” şi “Povestea a doi pui de tigru 

numiţi Ninigra şi Aligru”, cărţile reeditate 

şi lansate oficial o dată cu aniversarea 

revistei Tango. 

Pe această cale felicităm colectivul 

redacţional al revistei şi la mai mulţi 

ani alături de noi… LA MULŢI ANI 

TANGO! 

Alături de Andreea Marin au mai 

fost prezenţi Daniela Nane, Raluca 

Kisescu şi colegele sale de la Avon, 

Cristiana Copos, Mihaela Geoană, 

Nae Caranfil, Anda Pittis, Dan Teodorescu, 

Gabriel Cotabiţă, Maria 

Dinulescu, Marius Bodochi, Cătălin 

Ionescu-Arbore, Florin Chilian, Nuami 

Dinescu, Anca Pandrea şi Iurie Darie, 

Alice Barb şi George 

Ivascu, Aura 

Urziceanu, Oana 

Perian, Cornel Ilie, 

Oana Sârbu, Maria 

Radu, Maria Buză, 

Crina Matei, Iuliana 

Marciuc, Dalia 

Puşca, Rucsandra 

Hurezeanu, Tania 

Budi, Mihaela Rentea, 

5 ani 

de 

Tango 

La Hotel Caro din Bucureşti, a 

avut loc petrecerea aniversară 

a revistei Tango! În data de 3 

iunie 2010 revista Tango a împlinit 

5 ani de dragoste, confesiuni 

splendide, comunicare 

cu un public romantic, sensibil 

şi puternic! 

Daniela Fugaru Kammrath şi mulţi 

alţi artişti, jurnalişti, oameni de afaceri. 

Ionuţ Bănuţă, 

tel.: 0746.197.501, 

www.revistatango.ro 


Nina Cassian ]i Alice N`stase 


Începând de la 1 iulie şi până la 

1 august, copiii între 7 şi 18 ani 

sunt aşteptaţi la Atelierul de creativitate 

al Muzeului Ţăranului Român, 

unde timpul înseamnă altceva 

decât computer şi televizor. Cursurile 

propuse dau frâu liber imaginaţiei 

şi creativităţii: fotografie, modelaj, 

atelier de hârtie manuală, lecţii 

de etnologie, poveşti, desenat, brodat, 

croit, ţesut, confecţionat păpuşi 

şi teatru de păpuşi, reprezentând 

o listă atrăgătoare de activităţi 

pentru copii în timpul vacanţei de 

vară. Proiectul Atelier de creativitate, 

aflat în derulare încă din 2001, 

oferă copiilor o educaţie alternativă 

sau complementară celei realizate 

în şcoli. La Atelier, copiii deprind şi 

cunoştinţe despre sat, ţăran, gospodărie, 

rânduieli şi dezvoltă abilităţi 

învăţând să facă cu mâinile lor 

diverse obiecte. 

Program ateliere: 

Marţi 

• de la 10.30 modelaj cu 

Mirela Florian (la Atelier) - 14 locuri 

• de la 11.00 poveşti cu 

urechi de la Călin Torsan (la Şcoala 

Satului) - 14 locuri 

• de la 12.00 construcţie de 

păpuşi - tehnica papier maché - cu 

Beatrice Iordan (la Atelier), partea 

întâi: începerea lucrării – 14 locuri 

Miercuri 

• de la 10.30 

cusături cu Ruxandra 

Grigorescu (la Atelier) 

- 14 locuri 


croitorie cu Lidia 

Stares (la atelierul de 

lângă bibliotecă) - 5 

locuri 


atelier foto pentru 

copii de la 13 ani cu 

George Turliu - 14 

locuri 


atelier de hârtie 

manuală cu Răzvan 

Supuran 

Joi 

• de la 10.30 colaj textil cu 

Ruxandra Grigorescu (la Atelier) - 

14 locuri 

• de la 11.00 ţesut la război 

cu Lidia Stares (la atelierul de 

lângă bibliotecă) - 5 locuri 

• de la 12.00 construcţie de 

păpuşi - tehnica papier maché - cu 

Beatrice Iordan (la Atelier), partea 

a doua: finalizarea lucrării – 14 

locuri 

Vineri 


George Turliu (la Atelier) - 14 locuri 


urechi de la Călin Torsan (la Şcoala 

Satului) - 14 locuri 

Var` 2010 

V a c a n ţ ă l a A t e l i e r u l d e c r e a t i v i t a r e 

Taxa pentru copii este de 20 lei 

pentru fiecare atelier şi se vă plăţi 

la casieria de la intrarea principală 

din Kiseleff. 

Înscrierile se fac la telefon 

021.317.96.59 sau direct la muzeu, 

în limita locurilor disponibile, 

de luni până joi, din 10 până pe 29 

iunie, între orele 10.00 şi 14.00. 

Pentru atelierul de hârtie manuală 

înscrierile se fac la telefon: 

0728.51.68.00. 

Adresa: Şoseaua Kiseleff, 

nr.3, Sector 1, Bucureşti, 011341 

Acces: metrou Piaţa Victoriei, autobuz: 

205, 300 

Buletin info: 

Muzeul 

Ţăranului 

Român 

tel.: 

021/317.96.61, 

info@muzeultaranuluiroman.ro 


Destin\ie 

Un Nuf\r [i trei margarete 

Localitatea Crişan 

este situată în judeţul 

Tulcea pe ambele 

maluri ale braţului Sulina, 

în partea centrală a Deltei 

Dunării. Satele componente 

ale comunei sunt: 

Crişan, Caraorman şi Mila 

23. Cu o întindere de peste 

7 km, Crişan reprezintă 

un veritabil nod de plecare 

spre localităţi din toată Delta, 

astfel: spre nord către 

Chilia Veche, balta Matita, 

Mila 23, spre sud către satul 

Caraorman şi braţul Sfântu 

Gheorghe, spre vest către 

Tulcea, iar spre est către Sulina. 

Activităţile principale ale locuitorilor 

sunt piscicultura, dar 

şi activităţi zootehnice ce se 

desfăşoară preponderent în gospodării 

particulare şi în mici asociaţii familiale. 

Turismul este bine reprezentat, în 

această localitate înfiinţându-se multe 

pensiuni. 

Acces în localitate: Acces naval, 50 

kilometri de Tulcea. 

Pensiunea 

Situată pe malul drept al canalului 

Sulina, în localitatea Crişan, la 47 

km distanţă de Tulcea, pensiunea 

Nufărul vă aşteaptă cu programe turistice 

atractive şi cu o bucătărie tradiţională 

extraordinară. 

Dotări şi facilităţi: 

Pensiunea dispune de o capacitate de cazare 

de 20 locuri dispuse astfel: 

- 12 locuri în 5 camere duble şi una 

matrimonială la categoria trei margarete - 

camere cu baie proprie, televizor, apă caldă 

şi rece, încălzire centrală, vedere la Dunăre. 

- 8 locuri în camere duble la categoria 

două margarete - cameră cu baie comună, 

căldură. 

Salonul pentru servit masa şi pentru serbări 

are o capacitate de 40 locuri şi asigură 

servirea mesei, vizionarea de filme TV, 

desfăşurarea unor activităţi de destindere în 

cazul vremii neprielnice, serbarea unor diferite 

evenimente, petrecerea timpului liber. 

Meniul este, în general, bazat pe peşte, 

după reţetele pescăreşti moştenite din 

generaţie în generaţie. De asemenea, 

se pot oferi şi alte meniuri, la cerere, cu 

produse pe bază de carne de văcuţă, porc, 

legume, fructe, o parte din ele cultivate în 

gospodărie proprie. 

În curte există spaţiu de joacă pentru copii, 

loc pentru grătar, foişor şi parcare. Dispune 

de living, sufragerie şi terasă la 

Dunăre. 


Agrement: 

- Posibilităţi de pescuit sau vânătoare; 

- Loc de joacă pentru copii; 

- Plimbări cu vaporaş sau cu barca 

cu motor; 

- Posibilitate foc de tabără; 

- Organizări excursii. 

Pensiunea are în 

dotare un vaporaş 

de 20 locuri cu un 

confort de 2 stele 

cu salon interior, 

punte promenadă, 

bucătărie, 

grup sanitar. Cu 

această navă de 

agrement se poate 

face şi transferul 

pe apă Tulcea 

- Crişan şi retur, 

dar şi excursiile 

pe canalele şi lacurile 

Deltei pentru a 

descoperi frumuseţea 

pură a Deltei 

Dunării. 

Programe oferite 

de pensiunea Nufărul: 

- Program 

„Week-end în Delta 

Dunării”; 

- Program „Ob- 

Destin\ie 

servatul păsărilor”; 

- Program „Pescuit în Deltă la pensiunea 

Nufărul”; 

- Program „Vânătoare în sălbăticia 

Deltei”. 

Tarife: 

- Camera dublă cu mic dejun inclus: 

140 lei; 

- Dejun: 25 lei; 

- Cină: 30 lei; 

- Barcă cu rame tip lotca (max. 5 persoane) 

de închiriat: 40 lei/zi; 

- Vaporaş agrement (cap. 20 locuri) 

motor 65 CP: 100 lei/h/marş; 

- Ustensile de pescuit: 15 lei/zi; 

- Permise de pescuit: 20 lei/zi; 

- Permise de intrare în Delta: 10 

lei/persoană/sejur. 

Detalii şi rezervări: 

A.N.T.R.E.C. Tulcea 

Tel: 0340.570001; 0751.766.381 

Fax: 0340814116 

tulcea@antrec.ro 

Text şi foto 

Mihai RĂDULESCU 


Aniversare 

Prestige Tours la 20 de ani 

Evenimentul a avut loc la Palatul Bragadiru pe 14 

mai 2010. Au venit partenerii externi tradiţionali 

din Tenerife, Mallorca, Rodos, Cipru, Dubai, Portugalia. 

De asemenea au onorat cu prezenţa clienţi fideli ai 

agenţiei, companiile aeriene Tarom, Turkish Airlines, Lufthansa, 

Austrian Airlines, Swissair, Malev, CSA, colegi de 

la alte agenţii Corina Păcuraru şi Sorin Văduvoiu, Dragoş 

Anastasiu şi Miki Lech (Touring Europa Bus), Carmen 

Demetriade (World Travel), dna şi dl Goicea (Prompt 

Service Travel); Javier Garcia del Valle şi Mioara Gheorghe 

(Happy Tour); Radu Colfescu (Dertour), Geta Grigoroiu 

şi Delia Vasile (Amadeus România). 

Cosmina Vladu vorbind despre istoria companiei: 

„ 

1990-1995 - ne-am înfiinţat în 1990 prin decretul 96 

şi am fost a 10-ea firmă mixtă înfiinţată. Primul departament 

a fost incoming-ul (programe pentru turiştii străini care 

vin în România). Primul client care ne-a încredinţat grupuri a fost 

compania Luftner Reisen. Am organizat serviciile la sol - tururi 

de oraş şi circuite în ţară pentru clienţi veniţi din toate colţurile 

lumii. Au urmat alţi tour-operatori străini care ne-au încredinţat 

grupurile lor: Transocean Tours, See Tours. În 1991 am început 

vânzarea de pachete pentru litoralul românesc. Tot atunci am 

început negocierea cu cel mai mare tour operator englez de pachete 

destinate seniorilor. A fost cea mai lungă şi grea negociere 

pe care am avut-o de-a lungul activităţii noastre. Am semnat 

contractul în 1995 - 5 ani mai târziu. În 1992 am început colaborarea 

cu compania Romtur. Împreună cu ei am trimis numeroşi 

români fascinaţi de magia Istambulului. Plecau şi 30-40 de 

autocare pe zi. Ce vremuri! În1994 am început să organizăm 

şi să vindem circuite cu autocarul către Grecia. 

Au urmat ca şi destinaţii: Austria, Elveţia, Italia, Spania. 

1995-2000 - în 1995 s-a înfiinţat departamentul de 

evenimente. Nu au întârziat să apară şi primii clienţi. Tot în 

1995 începe colaborarea cu agenţiile Prompt Service, Happy 

Tour, Marshal, Magellan. Împreună organizam primele zboruri 

charter către Izmir. Acesta va fi primul dintr-un lung şir 

de destinaţii pe care le vom opera în acest format. În 1995 

avem şi primul charter către Egipt de Revelion. În 1996 organizam 

charter către Antalya şi în 1997 către Bodrum. Tot în 

1996 avem şi primul charter către Creta de Revelion. În 1997 

- devenim agenţie acreditată IATA şi înfiinţăm departamentul 

de ticketing. 

2000-2005 - în acest timp ne consolidam poziţia pe 

piaţă. Devenim una dintre primele agenţii acreditate Neckermann. 

La scurt timp primim şi acreditare Dertour. În 2002 

- primul zbor charter către Mallorca. În 2005 avem posibilitatea 

să punem în practică una dintre cele mai frumoase idei 

- O zi cu Dracula. Turişti veniţi de peste tot s-au lăsat înfioraţi 

de poveştile lui Dracula, de decorul improvizat de noi în cadrul 

Castelului Bran şi mai ales de momentul primirii lor - râuri 

de vin au „însângerat” intrarea în Castel. 

2005-2010 - organizam primele deplasări pentru suporterii 

echipei naţionale de fotbal. În 2006 organizam primele 

curse charter către Tenerife. Urmează Costa del Sol şi Rodos. 

În 2007, împreună cu colegii noştri de la Butterfly şi 

Prompt Service, începem operarea curselor charter către 

Cipru. În 2008 pleacă primele zboruri charter către Corfu. 

În 2008 cumpăram primele 2 autocare. 

- 2008 - am devenit reprezentant pe România a FCM 

travel Solutions. În 2009 urmează Kos - zboruri charter. 

În 2010 - ne bucurăm împreună de această frumoasă 

vârstă de 20 de ani.” 

Felicitări domnului Mircea Vladu pentru reuşitele 

din aceşti 20 de ani! 



Eveniment 

Turismul rural românesc în contextul dezvolt\rii durabile 

Actualitate [i perspective 

Problematica turismului rural, în această lume dinamică, 

este practic inepuizabilă. Prestatorii de 

servicii turistice şi agroturistice din mediul rural 

trebuie să-şi adapteze în permanenţă ofertele la nevoile 

şi pretenţiile turiştilor care sunt mereu noi şi crescânde. 

Prin eforturile şi perseverenţa inimoşilor organizatori, pe 

care criza economică nu a reuşit să îi sperie, în perioada 

28 – 29 mai 2010, la sediul ANZM – CEFIDEC Vatra 

Dornei, a avut loc cea de-a XII ediţie a Conferinţei ştiinţifice 

naţionale cu participare internaţională, „Turismul 

rural românesc în contextul dezvoltării durabile. 

Actualitate şi perspective”. Această importantă manifestare 

ştiinţifică este unica de acest gen din ţară prin 

problematica supusă analizei şi prin perseverenţa cu 

care aceasta este abordată an de an. Scopul principal 

al acestei manifestări este acela de a reuni cadre didactice 

universitare şi specialişti din ţară şi străinătate care 

să ofere soluţii pertinente de natură a ajuta turismul rural 

românesc şi nu numai. Experienţa dovedită până acum 

prin buna colaborare între partenerii implicaţi, a făcut ca 

şi în acest an evenimentul să se bucure de un real succes. 

Ca de fiecare dată organizatorii au fost: Agenţia Naţională a 

Zonei Montane prin Centrul de Formare şi Inovaţie pentru 

Dezvoltare în Carpaţi – CEFIDEC Vatra Dornei, Academia 

Româna – filiala Iaşi prin Institutul de Cercetări Economice 

şi Sociale „Gh. Zane”, Asociaţia Naţională de Turism Rural, 

Ecologic şi Cultural - ANTREC Bucovina precum şi Asociaţia 

Generală a Economiştilor din România – Filiala Iaşi. 

Conferinţa a fost structurată pe tematici de mare actualitate 

şi importanţă, precum turismul rural şi agroturismul 

în condiţiile dezvoltării durabile la nivel regional 

şi global; efectele crizei economice asupra turismului, 

agroturismului şi turismului rural; tradiţionalism vs. Modernism 

în turismul rural; trategii naţionale şi regionale în 

dezvoltarea turismului rural şi managementul şi marketingul 

e-turismului. 

În ceea ce priveşte participarea externă au fost cu succes 

reprezentate Marea Britanie, Moldova şi Ucraina. 

Participanţii români prezenţi la eveniment au fost cercetători, 

cadre universitare, experţi şi practicieni. Au 

onorat manifestarea personalităţi consacrate ale turismului 

rural, precum: prof. Puiu Nistoreanu, cercet. 

dr. Ion Talabă, dr. Radu Rey, prof. Ghereş Marinela. 

Din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 

- Agenţia Naţională a Zonei Montane a fost prezent 

domnul director general, dr. ing. Gheorghe Pogan, iar 

din partea Administraţiei locale, domnul Primar, ing. 

Ioan Moraru. 

Partea aplicativă s-a desfăşurat în comuna Coşna şi 

satul Poiana Negri, unde s-au vizitat două pensiunile 

turistice: Adi Grigoraş - pensiune în construcţie – Coşna 

şi „La bella vista” – pensiune din satul Poiana Negrii. 

Mulţumim pe această cale doamnei preşedintă AN- 

TREC Bucovina, jurist Niculina Vasiluţ, prin grija căreia 

s-a organizat programul întregii zile pentru vizitarea 

obiectivelor. 

Un moment cu totul special apreciat de participanţi l-a 

constituit programul artistic oferit de Ansamblul „Plaiurile 

Dornelor” al Clubului Copiilor din Vatra Dornei, sub 

îndrumarea domnului profesor Dorin Pardău. În numele 

organizatorilor, aducem şi pe această cale sincere 

mulţumiri domnului director Vasile Moroşan, domnului 

profesor Dorin Pardău, talentaţilor tineri artişti şi întregului 

personal al Clubului Copiilor din Vatra Dornei care 

s-a îngrijit de reuşita acestui spectacol. 

Dr. ing. Dănuţ Ungureanu, CEFIDEC Vatra Dornei 


Retrospectiva VTL 

Festivalul Interna]ional de 

Pomana Porcului 

La a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Pomana 

Porcului, din staţiunea Băile Balvanyoş, din 

judeţul Covasna, au participat echipe din România, 

Ungaria, Slovacia, Germania şi Croaţia, fiind cel mai 

mare concurs gastronomic de acest gen din România. 

Potrivit tradiţiei, concurenţii se îmbracă în port 

tradiţional specific zonei pe care o reprezintă, iar fiecare 

echipă va trebui să prezinte tradiţiile locale privind 

sacrificarea porcului şi preparate tradiţionale. Daraguş 

Attila, preşedintele ANTREC Covasna şi primarul 

comunei Turia, a înregistrat la OSIM mascota festivalului, 

un porc îmbrăcat în şorţuleţ alb, care stă pe 

un butoi de vin şi ţine un cârnat, iar pe şapca lui scrie 

Balvanyoş, locul desfăşurării festivalului. În butoiul 

de vin în fiecare an vin podgorii diferite, atât din ţară 

cât şi din străinătate. 

Festivalul „Pomana Porcului”, ajuns la cea de-a 

cincia ediţie, a devenit deja o tradiţie în Covasna, 

marcând, practic, ieşirea din iarnă. Festivalul este o 

îmbinare de obiceiuri populare şi tradiţii gastronomice, 

menite să marcheze sfârşitul traiului „de dulce” 

de după Crăciun şi intrarea în postul Paştelui. 

În cadrul Festivalului, porcii, fiecare de 100 de ki- 

lograme, au fost sacrificaţi în mod tradiţional, iar echipele 

participante au primit câte o jumătate de porc, din 

care au fost preparate nu doar mâncăruri gătite, ci şi preparate 

precum cârnaţii, catalboşii ori tobă de porc. 

Concurenţii s-au îmbrăcat în port tradiţional specific 

zonei pe care o reprezintă, iar fiecare echipă a trebuit să 

prezinte tradiţiile locale privind sacrificarea porcului şi 

preparatele tradiţionale. 


Programul festivalului 

Vineri: 19 februarie 20101, ora 19:00 - Prezentarea şi înregistrarea 

echipelor la Complexul Cetate, Băile Balvanyos. 

- Tragerea la sorţi a echipelor (fiecare 2 echipe vor primi un 

porc pe care-l vor sacrifica şi curăţa împreună, după care 

împart frăţeşte şi vor prelucra separat. Se va pregăti preparate 

tradiţionale de iarnă.) 

Ora 21:00 - Cina. 

Sâmbătă: 20 februarie 2010, ora 8:00 - Defilare la locul festivalului 

în costume populare şi cu drapelul sau stema localităţii 

sau al asociaţiei pe care îl reprezintă; 

- Începerea concursului/jurizare. 

Ora 15: 00 - Festivitatea de premiere. 

Ora 20:00 - Masa festivă. 

Duminică: 21 februarie 2010, ora 12:00 - Excursie la obiectivul 

turistic: Lacul Sfânta Ana. 

Ora: 20:00 - Cina Tradiţională de Rămas Bun. 

ANTREC Covasna: 

Attila Daraguş, 

tel.: 0267.361.130, 

covasna@antrec.ro, 

www.vacantelatara.ro 


Patrimoniu UNESCO 

Ziua 1 - BIZANŢUL ÎN SPLENDOARE - 

ARHITECTURĂ, MĂNĂSTIRI, TRADIŢII 

Întâlnire cu ghidul. Plecare spre Curtea 

de Argeş, rezidenţa principilor valahi 

– vizita mănăstirii Curtea de Argeş construită 

între 1512-1517 de domnitorul 

Neagoe Basarab. Această mănăstire a 

devenit din 1914 necropola familiei regale. 

Cina şi cazare în zonă la localnici. 

Ziua 2 – SIBIU, CAPITALA CULTURALĂ 

EUROPEANĂ ÎN 2007 

Plecare spre Horezu – vizitarea 

complexului monahal de Hurezi 

şi atelierele de ceramică. Excursia 

continuă spre Cozia traversând 

minunata vale a Oltului – vizita 

mănăstirii Cozia, moment bizantin de 

referinţă. Sosire la Sibiu, unul dintre 

cele mai vechi oraşe din Transilvania 

fondat de către colonii saxoni (vechiul 

Hermannstadt). Dejun. Tur pietonal 

al centrului vechi: Piaţa Mică şi 

Mare, biserica evanghelică, Podul 

Mincinoşilor. Cazare şi cină în zonă 

la localnici. 

ZIUA 3 – MONUMENTE UNESCO, 

VESTIGII MEDIEVALE 

Plecare spre Sighişoara, locul de 

Coco]ul de Hurezu 

naştere al lui Vlad Ţepeş (Dracula). 

Vizitarea cetăţii medievale, 

monument clasat UNESCO – tur 

Cultur\ [i tradi]ie 

în România 

pietonal. Dejun în casa contelui 

Dracula. Plecare spre Târgu Mureş, 

tur pietonal de oraş: aleea rozelor, 

Palatul Culturii, catedrala ortodoxă 

şi cea catolică, vechea fortăreaţă. 

Cina şi cazare în zonă la localnici. 

ZIUA 4 – MARAMUREŞ, ŢARA 

LEMNULUI 

Plecare spre Maramureş, ţara 

lemnului, regiunea cu cea mai 

mare autenticitate. O călătorie 

în Maramureş este întotdeauna 

o aventură 

pe tărâmul 

pitorescului: 

vizitarea 

satelor 

tradiţionale şi 

a Cimitirului 

Vesel de la 

Săpânţa. 

Dejun. Spre 

seară plecare 

spre Vadul Izei 

via Sighetu 

Marmaţiei 

unde pot fi 

admirate biserici şi clădiri din epoca 

austro-ungară. Cina şi cazare în 

regiune la localnici. 

ZIUA 5 – 

MĂNĂSTIRILE 

PICTATE DIN 

BUCOVINA 

Vizitarea bisericilor din lemn din 

satele Rozavlea şi Ieud şi muzeul 

ţărancei române de la Dragomireşti. 

Dejun. Plecare spre Bucovina – 

regiunea mănăstirilor pictate, 

monumente UNESCO. Oprire în 

pasul Prislop pentru amatorii 

de fotografie. Apoi plecare spre 

Ciocăneşti, plimbare pe jos prin sat 

pentru a admira casele şi decoraţiile 

Port din Maramure] 

exterioare. Sosire la Câmpulung 

Moldovenesc – vizită Muzeul 

Lemnului. Cină şi cazare în regiune 

la localnici. 

ZIUA 6 – MĂNĂSTIRILE PICTATE 

DIN BUCOVINA 

Dimineaţa se vizitează mănăstirea 

Moldoviţa (1532) - monument 

UNESCO unde se află Mărul de 

Aur – trofeu acordat de către 

ziariştii presei de turism la nivel 

mondial mănăstirilor din Bucovina. Se 

continua cu vizita mănăstirii Suceviţa 

şi a atelierelor de ceramică neagră de 

la Marginea. Dejun. După amiază se 

vizitează mănăstirea Voroneţ. Cazare 

şi cină în regiune la localnici. 


M`n`stirea V`ratec 

ZIUA 7 – MOLDOVA, O SPLENDOARE 

Plecare spre Piatra Neamţ. Se vizitează 

mănăstirea Neamţ construită în 

secolul XIV şi mănăstirea Secu. Dejun la 

mănăstire, se va servi vin şi ţuică, băuturi preparate 

de către călugări. Apoi se vizitează mă- 

Neam\ 

năstirea Agapia, important centru 

monastic ce numără aproximativ 

200 de călugăriţe. Cazare şi cină 

în regiune la localnici. 

ZIUA 8 - BRAŞOV – Străvechiul 

KRONSTADT 

Plecare spre Braşov. În drum 

se traversează Cheile Bicazului 

– în funcţie de condiţiile 

meteorologice o parte din 

traseu va fi efectuată pe jos. 

Dejun cu specialităţi maghiare 

la Miercurea Ciuc. În drum 

spre Braşov se 

mai vizitează 

Prejmerul 

– biserica 

luterană 

fortificată 

aflată pe lista 

monumentelor 

UNESCO. Sosire 

la Braşov, tur 

pietonal: Piaţa 

Sfatului, Biserica Neagră, 

strada pietonieră. Cina şi cazare în 

regiune la localnici. 

ZIUA 9 – DRUMUL REGAL 

Dimineaţa se pleacă spre 

Sinaia, una dintre cele mai 

frumoase staţiuni de 

munte numită şi Perla 

Carpaţilor. Oprire la Azuga 

pentru o degustare de 

vinuri româneşti. Dejun cu 

specialităţi, la restaurantul 

Vânătorul. După amiază se 

vizitează faimosul castel 

Peleş – rezidenţa de vară 

a familiei regale care 

adăposteşte o importantă 

colecţie de arme şi armuri. 

Sosire la Bucureşti, 

tur panoramic: calea 

Victoriei, Ateneul Român, 

Piaţa Revoluţiei, Palatul 

Parlamentului. Sfârşitul 

călătoriei. 

Pentru iubitorii de natură 

programul poate continua cu 

o excursie în Delta Dunării. 

Patrimoniu UNESCO 

Puncte forte: 

Monumente UNESCO 

Faimoasele mănăstiri din Bucovina 

Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa 

Cetatea medievală a Sighişoarei 

Bisericile fortificate din Transilvania 

Biertan, Prejmer 

Delta Dunării – excursie în opţiune 

Monumente din patrimoniul cultural 

european 

Mănăstirea Curtea de Argeş 

Centru istoric al Sibiului 

Ateneul Român, Muzeul George 

Enescu 

Prejmer 

Servicii incluse: 

- Cazare cu pensiune completă la pensiuni 

(8 nopţi) şi hotel 3*** (1 noapte 

- Bucureşti); 

- Transport cu autocar; 

- Ghid; 

- Bilete de intrare la obiectivele turistice 

vizitate. 

Excursie în Delta Dunării (în opţiune) 

Ziua 1-10 : Program identic cu cel de 

sus. 

Ziua 11: Timp liber la Bucureşti. La 

prânz plecarea către Delta Dunării. 

Cazare şi cina la localnici. 

Ziua 12 : Excursie în Delta Dunării. 

Ziua 13: Plecare către Bucureşti 

Servicii incluse: cazare cu pensiune 

completă 2 nopţi la localnici, transport 

în microbuz/autocar în funcţie de numărul 

de participanţi, ghid, excursia în 

Delta Dunării (1 zi). 

Mirela Iordache, 

INVITATION ROMANIA TRAVEL, 

tel.021.313.63.37; fax.021.313.63.60, 

www.invitation-romania.ro 

www.vacantelatara.ro 


Texte cu pretexte 

Un nume devenit marc\: MOTT 

Cum să nu te bucuri când afli că la 

Campionatul Mondial de Fotbal din 

Africa de Sub, marca de vin oficială, 

ŞIRAZ, este produsă de o Familie 

de oenologi originari din România 

- Macici, titularul fiind Răzvan Macici. 

Despre tradiţiile milenare ale viei şi 

vinului pe meleagurile noastre noi 

ştim. Literatura străină de speciali- 

tate ne aminteşte, 

atunci când o 

face, cu parcimonie. 

Firesc, concurenţa 

bat-o vina! 

Ar fi necesar apariţia 

în România a 

unor “instrumente 

de informare” mai aplicate. “ Enciclopedia 

viei şi vinului” apăruta în 

anul 2006, autor Mihai Patac, este 

un pas remarcabil dar trebuie împlinit 

şi cu date despre oenologii din 

România. 

O astfel de personalitate, al cărui 

nume a devenit marca celebră în 

Europa a fost Kurt Mott. Familia sa 

MOTT-O! 

“VINUL, BALZAMUL BĂTRÂNEŢII” 

avea o tradiţie seculară în domeniu. 

Primul a fost Henri (n. 1836), apoi 

William (n. 1867) şi, cel mai cunoscut, 

a fost Kurt (n. 1895). Unul din 

fii acestuia, Claudius (n. 1932), a 

fost, se pare ultimul urmaş, “Mott, 

peste tot” era o sintagmă “gustată” 

din plin în perioada interbelică. 

Firma Mott devenise un “brand” European. 

Mott devenise furnizor al Casei 

Regale din România al Companiei 

Internaţionale Wagons-Lits, al vapoarelor 

de călători ale Societăţi Navale 

Române etc. 

Producea, aşa cum menţionau reclamele 

din presa vremii, o bogată paletă 

de “licori”: “Şampanie naturală, 

vinuri fine, vermouth, ţuică, apă 

minerală etc.” 


Texte cu pretexte 

Mott îşi avea sediul central în “Bucureşti VI, Str. 

Puţul cu Apă Rece, nr. 53-57, telefon: 3-15-97” 

În decembrie 1942 (în plin război!) Kurt Mott 

editează cartea “Vinul nostru cel de toate zilele” 

cu o copertă şi vigneţe de CEGLOKOFF, 

un grafician renumit în vreme. El o prezintă 

ca pe o mică antologie a vinului ce poate fi 

utilă atât profanilor cât şi specialiştilor. Era 

o lucrare în premieră la noi. K. Mott afirma: 

“sincer vorbind cartea a fost sortită să apară 

ca o broşură de reclamă. În timpul lucrului, 

însă, mi s-a părut mai util să dau volumului 

caracterul pe care îl are acum: un îndreptar 

cuprinzând observaţii, note şi date - semnate 

de oameni consacraţii.” 

Am căutat să aflu un CV al familie Mott. Nici 

o enciclopedie, dicţionar etc. nu-l amintesc. 

Puţinele date le am din cărţi şi documente 

proprii. Pe internet am aflat doar că în vara 

anului 1956, Kurt Mott, care ar fi avut atunci 

cam 61 de ani, se află în închisoarea din AIUD 

“în salonul din secţia a două” unde erau şi 

fraţii Cioculescu. 

O reeditare anastatică a cărţii lui Kurt Mott ar 

fi de folos şi astăzi. Se pare că inginerul Dulu, 

patronul editurii “Semne”, va răspunde acestui 

deziderat. 

Vom fi bucuroşi dacă informaţia noastră despre 

Mott şi familia sa va fi împlinită de dvs. cu noi 

date. 

Ion C.ROGOJANU 

icrmuzeulospetiei@yahoo.com 


Lada cu zestre 

La Vlădeşti am ajuns din întâmplare, în vizită la o 

fostă colegă de liceu, stabilită pe acele meleaguri 

vâlcene. Recunosc că nu ştiam mare lucru despre 

comună, doar că e în drumul spre Olăneşti. Curiozitatea 

mă împinge să aflu mai multe, drept urmare descopăr 

ceramica albă şi pe meşterii care îi dau naştere. 

Ajunsă pe seară în satul Priporu, unde stă familia de 

meşteri Pătru, decid să le fac o vizită. Nu îmi fac mari 

speranţe, e vineri seara, început de vară şi perioadă de 

târguri. Mă întimpină Ciupică, o jucărie de căţel, care 

se avea să se învârtă printre picioarele noastre până la 

plecare. Apare şi doamna Violeta, care îmi spune că am 

nimerit cam rău, pentru că soţul ei, Eugen, e plecat la 

Bucureşti, la un târg. E drept că mi-ar fi plăcut să îi văd 

lucrând ceramica albă care i-a făcut celebrii, dar mă 

bucur la fel de mai mult să le văd lucrările finite, căci 

procesul în sine l-am mai văzut pe ici pe colo prin ţară. 

Ceramica alb\ 

din Vl\de[ti 

Ajung repede în mansarda care ţine loc de magazin de 

prezentare. Acolo doamna Violeta începe să îmi povestească 

cum e realizat fiecare tip de exponat în parte şi 

de către cine. Soţul face farfuriile şi ulcelele şi vazele, 


dar şi oale, ploşti de lut, ea le pictează şi decorează cu 

tot felul de modele. Tot ea e cea care face figurinele 

care se odihnesc pe pojghiţe. Sunt expuse aici în magazin 

străchini, oale de sarmale şi vase pentru friptură, 

dar şi un cioban cu oile lui, o ţărancă torcând ulcioare 

cocoş, dar şi steagul dacilor, capul de lup. Şi printre 

vorbe aflu şi povestea cocoşilor de Vlădeşti, care, spre 

deosebire de cei de Horezu, nu se odihnesc pe o farfurie, 

ci se cocoaţă sus în vârful caselor. Mă gândesc că e 

un loc periculos pentru zburătoarea din lut, însă doamna 

Violeta mă asigură că sunt foarte rezistenţi, iar ca să 

mă conving mă îndrumă către casa tatălui ei, care are 

două asemenea figurine puse pe acoperiş de mai bine 

de 30 de ani, făcute chiar de către, acum, bătrânul olar. 

Ajunsă la casa domnului Dumitru Şchiopu, nu apuc să 

fac vreo două fotografii cocoşilor, că sunt chemată în 

casă şi de acolo în atelier şi în micul muzeu care adăposteşte 

cele mai iubite creaţii ale meşterului. De el 

aflu cum a pornit pe drumul olăritului ginerele său, 

care electrician de fel, rămas fără loc de muncă, a venit 

şi a cerut să fie învăţat. 

La început bătrânul l-a privit cu scepticism, la cei 30 şi 

ceva de ani ai domnului Eugen, era foarte greu să mai 

deprindă aşa meşteşug. Însă încetu’ cu încetu’, tânărul 

deprinde meserie şi continuă muncă, ajungând să egaleze 

profesorul. Şi ca dovadă de măiestria ginerelui, bă- 

trânul se mândreşte cu plosca cu trei guri si douăsprezece 

braţe, realizata de soţii Pătru pentru prima dată. 

Ideea acestei opere unicat vine de la domnul Dumitru, 

care are şi el una cu 2 guri şi 8 braţe, preluată după un 

model mai vechi, al unui strămoş, găsite în podul unor 

bătrâni şi păstrată cu numele de Plosca lui Vărzache. 

Secretul 

ceramicii albe 


Ceramica aceasta are şi ea un secret al ei, însă nu 

chiar cel la care se gândeşte lumea. Dacă culoarea 

albă, folosită aici de pe vremea dacilor, după cum arată 

Violeta Pătru cu fotografie soţului, Eugen 

plosca cu trei guri si douăsprezece braţe 

unele fragmente de oale găsite în jurul Vâlcii, se obţine 

relativ simplu, celebritatea e cea care are un mod inedit 

de obţinere. Cum face smalţul alb bătrânul olar nu 

îl spune oricui, ci doar ucenicilor, curioşii trebuie să se 

mulţumească doar cu informaţia că vasele sunt trecute 

prin caolin. Atingerea faimei aduce amintiri de acum 

vreo trei decenii. „Prin 80, la un târg de moşi organizat 

în Pietrari, câţiva muzeografi de la Sibiu au văzut 

oalele mele albe şi mi-au făcut o comandă: câte două 

obiecte din fiecare exemplar adus de mine la târg. Am 

zis că mi-a pus Dumnezeu mâna în cap, vă daţi seama 

că aveam mult de lucru şi totul era plătit. Sibienii au 

luat comanda şi au expus totul la muzeul Brukenthal. 

Aşa a ajuns ceramica noastră, de Vlădeşti, celebră”. 



De la lut la 

ceramica albă 

Lutul pentru olărit 

este unul aparte, 

un pământ la care 

nu s-a umblat niciodată, 

un pământ 

virgin, viu, cupă îi 

spun olarii, care 

se găseşte precum 

zăcământul de aur, 

în filon. lutul este 

apoi pus într-un fel 

de depozit, numit 

gropniţă, şi este 

lăsat pe perioada 

de iarnă la dospit, este udat şi lăsat să îngheţe şi apoi, 

prin dezgheţ îşi modifică structura chimică şi devine 

mult mai uşor de prelucrat, mult mai unsuros, mult mai 

maleabil şi mai ductil, adică se poate trage mai uşor pe 

roată. Este apoi trecut prin nişte valţuri, malaxor, o variantă 

modernă a jucatului în picioare de acum jumate 

de secol. După malaxare, lutul este celofan li este pus 

la păstrare, rezistând astfel câteva luni, timp în care 

este prelucrat la roată. Depozitarea se face la umbră şi 

răcoare, în beciuri speciale pentru păstrare, de acolo 

luându-se cantităţile necesare lucrului în fiecare zi. Pământul 

este bătut, pentru a elimina şi restul de aer ră- 

Dumitru Şchiopu cu soţia 

mas, apoi este împărţit 

în funcţie de 

vasele care trebuie 

făcute. 

Roata este simplă, 

învârtită cu 

piciorul, manuală. 

Însă procesul de 

creare a acestora 

este destul de lung 

şi complicat, chiar 

dacă forma vasului 

este dată în trei-patru 

minute, obiectul 

final mai necesită 

chiar şi 40 de atingeri 

ale mâinilor 

olarului. Tot prin mâinile acestuia mai trec şi o serie de 

instrumente, precum fucheaşul, un pieptenele, o bucată 

de lemn mai subţire cu care se finisează peretele vasului, 

câteva rotiţe pentru incrustaţii pe lutul ud, câteva pene 

pentru decor pe vasele smălţuite pe crud şi o sârmă pentru 

a tăia vasul de pe roată. După scoaterea vasele de pe 

roată se lasă la zvântat. Pentru culoarea, vasele se scaldă 

într-un fel de lapte şi o humă, iar combinaţia de culori cu 

care se ornează este verde-oliv şi maro. 

Cuptorul se încinge cu lemne uscate şi mai mult esenţă 

moale, mai mult brad şi fag, dar mai puţin, iar focul se 

păstrează intens. 

Localizare 

Din şoseaua ce leagă Râmnicu Vâlcea de Olăneşti, în satul 

Priporu, pe partea dreapta porneşte drumul către casa 

familiei Pătru, o uliţă în pantă şi pietruită. După o curbă 

mare la dreaptă, apare pe stângă casă cu mansarda de 

lemn, de care sunt agăţate câteva vase de lut. 

Căi de acces: 

Râmnicu Vâlcea – Olaneşti, 

DN 64A Comuna Vlădeşti, sat Priporu, nr. 58 

Fam. Violeta şi Eugen Pătru 

E–mail: violeta.eugen@gmail.com 

Marcella DRĂGAN 



Destina\ie VLT

A venit vacanţa Cu trenul din… Ceraşu! - Revista Vacante la Tara

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?