30.12.2012 Views

Copy Art - Sardegna DigitalLibrary

Copy Art - Sardegna DigitalLibrary

Copy Art - Sardegna DigitalLibrary

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Efis Luisu Caredda<br />

CUMMEDIAS SARDAS<br />

Volume primo<br />

Ω<br />

SAGITTARIA EDITRICE


Novembre 2009<br />

Stampato presso:<br />

Tipografia<br />

<strong>Copy</strong> <strong>Art</strong><br />

( Via Caprera n. 20 Cagliari)<br />

ISBN 978-88-904626-0-3<br />

©2009 SAGITTARIA EDITRICE, Muravera<br />

________________________<br />

2


LAIZABEBA<br />

Commedia in due atti<br />

Una casa arredata in modo tradizionale. In un angolo ‘sa<br />

ziminera’, nelle adiacenze ‘sa coxina’, ‘sa stoja’ (il letto) e<br />

‘sa lolla’. Sulla porta d’ingresso ‘liminaxu e potteddu’. Il<br />

padrone di casa, Pedru Casu, un vedovo, si vorrebbe<br />

nuovamente sposare avendo compiuto appena<br />

cinquant’anni.<br />

3


PERSONAGGI<br />

Laiza Beba, badante<br />

Pedru Casu, datore di lavoro di Laiza Beba<br />

Miminu, figlio di Pedru<br />

Sara, fidanzata di Miminu<br />

Salasiè, promesso sposo africano di Laiza Beba<br />

Ninniccu Argiolu, amico di Pedru emigrato in Africa<br />

Felippa<br />

Maddocca<br />

amiche di Laiza Beba<br />

4


A T T O P R I M O<br />

SCENA I<br />

(Pedru Casu è a letto. All’improvviso, l’uomo viene svegliato<br />

dall’abbaiare di un cane. Indossa una maglia di lana, un<br />

mutandone lungo, calze di lana e una cuffia. Apre la porta e<br />

manda via il cane).<br />

PEDRU – Ses mes’ora zaullendu, un’arrabiu e cani! Timis a<br />

s’umbra tua e totu. No mi naris ca unu gattu ti faidi<br />

attimi… Arrazza de coraggiu tenisi! Però, penzendinci<br />

beni, in cantu a coraggiu, deu puru…t’assimbillu! Timu<br />

chi mi bessa Maria, pobidda mia, motta... xedadedda sa<br />

sposa mia. (Piange) Poita no seu mottu deu puru!<br />

M’iapessi pozziu alluppai candu mi pappau su<br />

minestroni de cixiri fattu de tui, Maria. Ah! Maria,<br />

Maria, m’asi lassau a penetenziai in custu mundu. M’asi<br />

lassau xet’is ogus po prangi e su coru tristu po suspirai…<br />

Pigai sa scova. Mundai sa domu!? Fai sa spesa!? Fai su<br />

prangiu!? Xacua’is prattusu!? Deu no seu una<br />

femminedda domestica, po fai custas cosas. Immoi,<br />

bandu a su mercau. In su mercau ddoi funt’is<br />

“badantisi”. Badanti… bellu fueddu italianu! Ma cussas<br />

5


funti Russas, Polaccas, Messicanas Africanas, Cinesas…<br />

arribbant’a cambaradas de donnia logu. Ecchini dd’as<br />

cumprendidi? Fazzu contu de comporai una<br />

bambuledda po dda tenn’in su cumò in domu. (Esce di<br />

casa).<br />

MIMINU – (va a trovare il padre) Funt’is cincu de<br />

ammerì… Babbai, babbai, no nci ses’in domu?! A is<br />

cincu de amerì no rientrada? Ma castiai, cust’omini<br />

s’esti scamminau, sempir’in giru. Ad’accabbai po si<br />

perdi. Intendu battalla, chini adessi? Ses tui babbai?<br />

PEDRU – Seu deu, e no seu solu, seu cun Laiza Beba,<br />

un’africana chi castiada is beccitteddusu. Tidda<br />

presentu.<br />

LAIZA BEBA – Piacere Laiza, tu essere figlio di Pedru?<br />

MIMINU – Aici paridi, e mi pari puru, ca tui Laiza, po<br />

castiai a babbai, ses troppu giovana e buddona. A<br />

donnia modu, babbai, ses cun issa e no tenis abbisongiu<br />

de mimi. (Esce).<br />

LAIZA BEBA – Tu vivere solo, Pedru? Tuo figlio dormire<br />

fuori? Io dove dormire? Tu vecchio quanti anni? Tu<br />

dove dormire?<br />

PEDRU – Deu becciu? Becciu po finta! Tui creis ca tengiu<br />

settanta annusu, ma no seu becciu. Tui mi creis becciu?<br />

LAIZA BEBA – Tu vecchio decrepito, vecchio bacucco.<br />

6


PEDRU – Becciu adessi babbu tu, si no ses naxia a pisu! E<br />

ses niedda! E ses Africana!<br />

LAIZA BEBA – Tu dormire “in sa stoja sarda”, io letto a<br />

parte. Tu, vecchio, russare.<br />

PEDRU – Io non russare. Deu drommu cun tui! Tanti seu<br />

becciu, o bella grassona.<br />

LAIZA BEBA – Io badante, no donnaccia. Capito Pedru?<br />

Tu vecchio rimbambito, dormire solo.<br />

PEDRU – Ma castiai, custa buddona, africana, grassona,<br />

mesu niedda e mesu bianca, is arias chi si donada! (Va<br />

in bagno) M’ha fattu pigai gana de pixiai.<br />

LAIZA BEBA – Dove vai Pedru?<br />

PEDRU – In bagno. (Rivolto al pubblico, prima di entrare<br />

nella stanza del bagno) Immoi mi sfrigongiu, mi bistu<br />

beni, in modu de cumparri is annus chi tengiu. No funti<br />

pagus e no funti medasa. Bolu biri chi custa grassona<br />

cambia registru.<br />

LAIZA BEBA – (quando Pedru esce dal bagno) Tu Pedru<br />

non essere più vecchio. Come mai sei ringiovanito?<br />

Cosa hai messo in faccia? Grasso maiale? Olio di<br />

pecora?<br />

PEDRU – Ficchetta! No asi cumprendiu ca no mi frigongiu<br />

ollu de seu e no pottu su baculu. Su baculu est a palas<br />

de s’enna. Furia gobbu, e immoi no pottu gobba.<br />

7


Comenti ddu spiegasa? S’ollu de seu, candu nci torras a<br />

bidda tua, ddu frigongias a babbu tu. Asi cumprendiu!<br />

Castia becciusu! O badanti chi siasa.<br />

LAIZA BEBA – Io fare cena, Beba brava culinaria, cucinare<br />

cus-cus. Tu mangiare cus-cus? O mangiare fagioli?<br />

PEDRU – Fai pastasciutta, buddona, ch’adessi mellusu!<br />

Senti Beba, tu avere picioccu… fidanzato… dico<br />

cioccolato, o crabonaxu? In Africa?<br />

LAIZA BEBA – Io femmina signorina singola, immacolata.<br />

Mia Tribù Orso Bruno praticare cucito. Stregone<br />

vizioso, cucire, cucire, cucire.<br />

PEDRU – Ah! Ah! Ah! Immacolata? Chi apu beni<br />

cumprendiu sa “Tribù Orso Bruno” tenid’unu stregoni<br />

maistu de pannu chi cosidi, cosidi cosidi. Ma ita cosidi<br />

tendas de campeggiu?<br />

LAIZA BEBA – Cucire cucire cucire, sa lui cosa cucire.<br />

Stregone pretendere purezza. Salasiè sposo promesso,<br />

pretendere purezza, mio padre pretendere purezza, io<br />

sposa promessa, non sapere cosa pretendere.<br />

PEDRU – Bolis biri ca custa grassona maga, dd’anti fatt’a<br />

magias, o dd’anti cosiu sa gunnedda troppu strinta.<br />

Arrazza de maistu de pannu tenint’is Africanusu!<br />

LAIZA BEBA – Io restare qui, non tornare Africa, io<br />

sposare uomo bianco.<br />

8


PEDRU – Tandus andaus a si croccai. O abbarras totu sa<br />

notti xida? (Pedru si mette mutandoni e cuffia).<br />

LAIZA BEBA – (indossa il pigiama) Io dormire con Pedru<br />

dopo fatta operazione.<br />

PEDRU – S’operazioni? Ita t’esti crexia s’appendicite, o<br />

pottas punta di ernia?<br />

LAIZA BEBA – Io ancora bambina, io se dormire con te,<br />

dormire come sorella. Capito Pedru. Ecco metti<br />

pannolone così non fare pipì addosso.<br />

PEDRU – Corpus ancà ses naxia! Fullianci sa spugna<br />

bianca, ca no mi serbidi. E si andaus a si croccai eusu a<br />

biri, chi mi fais a sorri.<br />

LAIZA BEBA – (prima di coricarsi, seduta sulla sponda del<br />

letto) Tu Pedru vedovo? Quanti anni morta tua moglie?<br />

PEDRU – Ses mesisi. E bivu ses mesis in castidadi.<br />

LAIZA BEBA – Povero Pedru vedovello!<br />

PEDRU – Funti ses mesisi, ma pari chi sianta binti annusu<br />

solitariu, croccau in sa stoja.<br />

LAIZA BEBA – Tu sposare me? Oppure cercare moglie<br />

sarda vergine?<br />

PEDRU – Adessi un’impresa, a s’edadi mia, nd’agattai una<br />

che a tui. In donnia modu, funti affarius miusu.<br />

LAIZA BEBA – Se tu sposare me, solo comprare una capra,<br />

9


un asino e un bue a mio padre, così nostra usanza. Io<br />

lavorare con te. Tua moglie.<br />

PEDRU – Unu momentu. Tu prima fare operazione, e si<br />

cojausu. Apustisi, io comprare bestiame a babbu tu.<br />

LAIZA BEBA – Tu comprare bestiame anche a me, asino,<br />

capra, bue.<br />

10<br />

PEDRU – Tui ses macca! Ita ti creisi, ca mi depu ponni<br />

pastori? De un ‘egua, de una craba, ita ndi faisi? De unu<br />

burrincu ita ndi fais? Ddu lassaus a ziu Peppeddu… De<br />

unu boi, ita ndi faisi? Po t’incorrai?<br />

LAIZA BEBA – Tu comprare bestiame anche a me. Capra<br />

io mungere, tu comprare asino, trasportare soma; tu<br />

comprare bue, io arare terreno: tuo terreno.<br />

PEDRU – Ma lassamì sa conca in paxi! Ses bennia de<br />

s’Abbissia po cumandai a mimi? Si bolis latti, su<br />

negoziu est prenu; teneus sa macchina, e no serbi su<br />

burrincu; po is terras de arai, teneus su trattori… su boi<br />

ddu feus a fettinasa.<br />

LAIZA BEBA – Io vollere bestiame, abituata Africa,<br />

bestiame, galline, tacchini, oche.<br />

PEDRU – Ti cumprendu, sesi giai tui un’oca. Bestiamini no<br />

nd’as’a biri mai.<br />

LAIZA BEBA – (va in bagno) Pedru vieni dentro, cosa<br />

essere queste due fontanelle vicino camera letto?


PEDRU – Custu est su pixatoju, custu su cagatoju,<br />

mancada xeti su lavandinu po xacua’is pannizzusu.<br />

LAIZA BEBA – (uscendo dalla camera da letto) Il signore<br />

Pedru, pixare dentro fontanelle? Sporcaccione! Tu<br />

andare pixare fuori, pixiare a muro! Capito?<br />

PEDRU – Ind’una matta de moddizzi! Berusu? Ma castiai<br />

unu bellu dannu, custa buddona africana, gei ddu scidi<br />

su galateu. No apprezzada sa comodidadi. De<br />

immo’innantis, candu mi piga gana, bandu a sa tanca de<br />

ziu Antiogu Murru!<br />

LAIZA BEBA – Adesso capito. Ecco perché Laiza sentiva<br />

odore puzzolente, tu fare bisognini dentro fontanella.<br />

Tu maiale, io pulire. Tu andare a fare pupù fuori, via,<br />

via! Vai.<br />

PEDRU – (rivolto al pubblico) Si sighidi aici, custa<br />

buddona dda licenziu subitu. Una grassona africana, chi<br />

bolid’imporri leis e maneras de s’Abbissinia.<br />

Smittimidda Beba! Dosinuncas mi sattas s’enna!<br />

LAIZA BEBA – Cosa vuoi fare Pedru? Cacciare Beba?<br />

Guarda come io bella, corpo modella (saltella). Alta,<br />

gambe dritte, coxia lunga, capelli ricci. E tu vuoi<br />

mandare via Beba? Perché io detesto fontanelle? Io<br />

esprimere mio giudizio, tu fare come credi.<br />

PEDRU – Cumenzausu ‘arrexonai. Sesi unu pagu<br />

11


12<br />

arrettratta: abellu, abellu arribbas a comprendi. Mi<br />

dispraxidi a tinci bogai, pottas arrazza de panorama. E a<br />

nai ca est ancora pipiedda pittia, no est cosa de donnia<br />

dì.<br />

LAIZA BEBA – Vieni Pedru prima di andare a letto,<br />

mangiare cus-cus già pronto.<br />

PEDRU – (assaggia il menù) Custu est coxina po puddas,<br />

però teni sabori bonu.<br />

LAIZA BEBA – Dicevo io buono. Buono cus-cus, io africana<br />

culinaria.<br />

PEDRU – Ad’a toccai a ti ponn’innoi puru culinaria.<br />

LAIZA BEBA – Pedru sbrigati, Beba ha sonno<br />

(coricandosi).<br />

PEDRU – Andausu andausu. Bolu biri a cali costau ti<br />

croccasa. Po mimi destru o sinistru est sa propria cosa.<br />

SCENA II<br />

(Miminu, figlio di Pedru, si reca a fare visita al padre con la<br />

fidanzata, Sara. In casa non trova nessuno).<br />

MIMINU – Babbai no est in domu. Eccu innoi sa crai,<br />

mancu mali. (Entra in casa).


SARA – Castia tui, Miminu, ita bella domu, e nosu si<br />

depeus sposai! Custa domu iad’a fai po nosu. Cicca de<br />

convinci a babbu tu, ca s’isposaus a innoi.<br />

MIMINU – Impossibili, immoi chi babbai teni sa badanti.<br />

Sa domu serbid’a issu, si no teniad’a Laiza Beba,<br />

mancai…<br />

SARA – A Laiza Beba dda feus a timi e ncedda torrausu<br />

rimpatria’in Africa, e sa domu abbarrad’a nosu.<br />

MIMINU – Cicca de cumprendi Sara: sa buddon’Africana<br />

est bella, bruna e manna manna, senza de nasu a<br />

pattata, cun is pilus arricciausu, ogus nieddus<br />

penetratisi. No est leggia, anzis est bella, bellissima, e<br />

penzu chi siada po finzas coraggiosa, po dda fai a timi.<br />

SARA – Dd’aspettausu, dd’olu bir’in facci cussa bellesa<br />

bruna chi mi vantas tui.<br />

LAIZA BEBA – (voce fuori campo) Pedru, Pedru, in casa<br />

abbiamo ospiti, vedi. Essere tuoi parenti?<br />

PEDRU – (arrivando) De seguru, est Miminu cun Sara, sa<br />

sposa. Andaus a biri.<br />

MIMINU – Ah! Ses tui babbai, furiad’ora de rientrai. E sa<br />

brunetta? Dd’asi licenziada?<br />

PEDRU – Chini Laiza Beba? No… est scarriendu sa spesa.<br />

MIMINU – Babbai no dd’as’ancora licenziada? Cussa tinci<br />

13


pappa totu sa penzioni.<br />

PEDRU – Est sa piciocca mia, incappas, na ga mi dda coju.<br />

MIMINU – Babbai beni ca ti presentu sa sposa mia. Pura<br />

razza nostrana bellixedda. Sara! Sara?<br />

14<br />

PEDRU – Prexeri de ti connoxi Sara… però is Africanas no<br />

funti de fuliai. (Arriva Beba) Sara ti presentu sa piciocca<br />

mia. Laiza, custa est Sara, sa sposa de Miminu.<br />

LAIZA BEBA – Io Laiza Beba, badante, piacere conoscere<br />

Sara.<br />

SARA – Piacere mio.<br />

MIMINU – (tirando il padre da una parte) Deu cun Sara<br />

furiasu fendu progettusu po si cojai, ma no teneus<br />

domu: boganci sa brunetta e sa domu est totu po nosu,<br />

e po tui puru babbai!<br />

PEDRU – No creu Miminu… ciccadì domu, fillu miu, custa<br />

domu serbid’ancor’a mimi. No seu becciu, tengiu<br />

appena cincuanta annusu.<br />

LAIZA BEBA – (capisce che vogliono la casa) Tu Sara, vai a<br />

cercare altra casa, questa casa fra poco essere la mia<br />

casa.<br />

SARA – Questa casa è di Miminu, il figlio di Pedru, mio<br />

fidanzato.<br />

MIMINU – Questa casa è casa mia!


LAIZA BEBA – Questa casa essere di Pedru. Pedru,<br />

fidanzato mio. Presto marito mio. Questa casa essere di<br />

Laiza Beba.<br />

SARA – Andaus Miminu, seus fendu carraxu po nudda.<br />

MIMINU – (andando via) Custas africanas, mesu biancas e<br />

mesu nieddas, funti peus de is pibizzirisi, inguni ancà<br />

passanta s’appicciganta… nd’arrasiganta totu.<br />

SCENA III<br />

(Le cattive abitudini di Laiza Beba fanno irritare la<br />

sensibilità di Pedru).<br />

LAIZA BEBA – Euro 0,50 + euro 0,20 + 0,30 + 0,80: soldi<br />

spiccioli da conservare nel salvadenaro. Tu Pedru, dare<br />

a me soldi spiccioli, io conservare spiccioli.<br />

PEDRU – Nara Beba, ita ‘olis fai che a nonnu miu<br />

Srabadori, chi apustis mottu, is fillusu nd’anti xorroccau<br />

sa domu po ciccai su scusroxu.<br />

LAIZA BEBA – Cosa essere scusroxu? Dinai? Io conservare<br />

salvadanaio, meglio banca!<br />

PEDRU – Ita ses’imboddiendu Beba? In Abbissinia su dinai<br />

lassau in domu ndeddu furanta is beduinusu. In sa<br />

15


anca no, funti dinais segurusu, assigurausu e, imprusu,<br />

ti donanta s’interessu.<br />

16<br />

LAIZA BEBA – Tu soldi banca? Banca, conti e conti, tu<br />

perdere capitale. Stato mangiare capitale. Soldi<br />

salvadenaro, niente perdite, soldi sicuri.<br />

PEDRU – Tandus po custa, su progressu no serbid’a<br />

nudda. Sa banca, sa modernidadi, is comodidadisi.<br />

(Rivolto a Laiza Beba) Tui Beba, sesi antiga che sa<br />

mamma ‘e su cuccu!<br />

LAIZA BEBA – Anche Africa antica, senza su cuccu. Però<br />

poco sprecona. Abbisinia fare economia.<br />

PEDRU – Economia pagu. Corpus ancà sesi orbexia, lass’a<br />

perdi! Hoi ca est sabudu, tocca Beba ca feus pulizia<br />

corporali.<br />

LAIZA BEBA – Cosa fare? Pulizia corporale?<br />

PEDRU – Bagno, doccia, lavare la pancia.<br />

LAIZA BEBA – Lavare corpo? No! No no! Sapone ostruire<br />

pori. Sudore proteggere pelle, io essere sana.<br />

PEDRU – Sporcacciona. Assumancu is proccus infoxanta.<br />

Ma custa timi s’acua che su dimonius a s’acua Santa!<br />

PEDRU – (inizia a fare la doccia) Beba beni, ca mi<br />

sfrigongias sa schina!<br />

LAIZA BEBA – Tu chiudere rubinetto acua, io venire da te,


portare detersivo polvere bianca per fare pulizia, va<br />

bene?<br />

PEDRU – Polvere bianca? Ita ti creisi ca seu unu stracciu<br />

de coxina. (Tra sè) Immoi, Beba si sbregungidi ca seu<br />

spollincu…<br />

LAIZA BEBA – Io no avere vergogna, in Africa tutti nudi.<br />

Nudi colpa caldo africano.<br />

PEDRU – Ammarolla, funti comenti muzioneddus<br />

studausu, genti nuda che is bremisi de muntronaxu,<br />

senza de bistiris in perriasa, no teninti bistirisi, e tiranta<br />

in ballu sa basca, po si giustificai ca funti spollincusu.<br />

SCENA IV<br />

(Pedru scopre che la fidanzata di Miminu è incinta. Il<br />

ragazzo chiede aiuto al padre per sposarsi).<br />

MIMINU – Seu benniu ancà ses tui babbai. Srogu miu e<br />

sroga mia, connaus e parentis de Sara m’anti fatt’a beffa.<br />

Nd’anti fattu de burdellu po ai postu incint’a Sara!<br />

PEDRU – Spereus chi siada maschixeddu nebodeddu miu.<br />

Is parentis de Sara lassaddus bradaloccai, cun su<br />

tempus s’ant’a cittiri.<br />

17


LAIZA BEBA – Beata Sara incinta, io poverina ancora<br />

bambina…<br />

MIMINU – Comenti adessi a nai… ma Beba no crocca cun<br />

tui babbai?<br />

PEDRU – Laiza Beba esti ancora pipiedda, cruppa de sa<br />

stregonerìa fatta de su stregoni Africanu!<br />

MIMINU – Ma tandus no connoxi omini e…<br />

PEDRU – Esti aici, si depidi operai.<br />

18<br />

MIMINU – Po torrai a cantu t’apu nau po Sara, issa si<br />

bolidi sposai e deu no tengiu domu. Comenti fazzu?<br />

Ohi! Ohi! Sa conca mia!<br />

SARA – Babbu Pedru pensanci tui.<br />

LAIZA BEBA – Pedru, noi abbiamo una stanza in più.<br />

PEDRU – Immoi chi nci penzu, tenid’arrexoni Beba.<br />

Ascutta Miminu, cojaisì. Beneindi a domu, s’eus<br />

arrangiai.<br />

SCENA V<br />

(Laiza Beba è sola a casa. Miminu e Sara sono fuori paese.<br />

Pedru è impegnato nella sua piccola azienda. Ad un tratto<br />

qualcuno bussa alla porta).


FELIPPA – Laiza, apri la porta, sono io la tua amica<br />

Felippa.<br />

MADDOCCA – Apri Laiza, ci sono anch’io Maddocca.<br />

19<br />

LAIZA BEBA – (tra sé) Queste sono venute per rovinarmi!<br />

Sanno che sono fidanzata… Aspettate, care ragazze. Io<br />

cercare chiavi porta. (Aprendo la porta) Felippa,<br />

Maddocca, venite! (Dopo averle baciate) Venite, mio<br />

padrone uscito, io essere sola in casa.<br />

FELIPPA – Tu fare badante uomo vecchio? Io badante<br />

giovane donna; non solo badante, fare schiava in casa<br />

sua: lavare piedi, massaggiare, lavare, mattino sera e<br />

notte, tutto fare!<br />

MADDOCCA – Io badare marmocchio cinque anni, padre<br />

sporcaccione, moglie lavorare fuori città. Lui sporcare<br />

mio letto.<br />

LAIZA BEBA – Perché tu, Felippa, lavorare notte?<br />

FELIPPA – Mia padrona sporcacciona, lavorare,<br />

passeggiare notte, io fare servizio portinaia.<br />

LAIZA BEBA – Tu Felippa, figlia “Tribù Orso Bianco”,<br />

anche tu avere stregoneria?<br />

FELIPPA – Anch’io avere stregoneria… Stregone sarto<br />

chirurgo. Cucito, cucito, cucito! Maddocca avere


padrone sporcaccione.<br />

20<br />

MADDOCCA – Tu fortunata, Laiza Beba, sposare uomo<br />

bianco, uomo bello…<br />

LAIZA BEBA – Uomo bianco Pedru, alto robusto, mio<br />

uomo, mio gusto.<br />

FELIPPA – Tu senza cioccolato in casa, mangiare cus-cus<br />

vero?<br />

LAIZA BEBA – Io mangiare carne, pesci, pietanze gustose,<br />

Pedru innamorato di Laiza.<br />

MADDOCCA – Ancora poche settimane, io scendere<br />

Africa, sposare cioccolato, fare tanti cioccolatini.<br />

FELIPPA – Io sfortunata. Io uccidere stregone sarto<br />

chirurgo, lui fatto a me stregonerìa. Avanti, preghiamo!<br />

LAIZA BEBA – Qui peccato uccidere fratello: Alah avere<br />

aperto inferno di fuoco.<br />

FELIPPA – Tu sai, Beba, noi avere per Dio, sole di fuoco.<br />

Avanti, camminare in ginocchio. Io uccidere stregone.<br />

Camminare in ginocchio. Sole cocente bruciare<br />

stregone. Alah! (Laiza, Maddocca e Felippa in ginocchio,<br />

pregano. Ognuna di loro ha in mano una candela<br />

accesa).<br />

PEDRU – (rientra a casa). Nara Laiza Beba, it’esti totu<br />

custa genti preghendu ingenugada? Ecchini funti


cussasa a tuveddu in terra, culu a susu, cun sa candela<br />

in manus?<br />

LAIZA BEBA – Queste ragazze, sorelle africane, pregare il<br />

Sole, bruciare stregone sarto chirurgo africano.<br />

(Rincominciano a pregare). Alah! Sole cocente bruciare<br />

stregone.<br />

MADDOCCA – Sole di fuoco bruciare stregone cattivo!<br />

Alah! Alah!<br />

PEDRU – Si sighinti a pregai, cun custa basca chi est<br />

fendu, aturu che bocciri su stregoni, morint’issas, cun sa<br />

temperatura a 39 gradusu.<br />

MADDOCCA – Trentanove gradi? Africa 60 gradi. Noi<br />

pregare, bruciare stregone cattivo! Alah! Alah!<br />

LAIZA BEBA – Tu Pedru avere caldo? Noi avere caldo, se<br />

tu andare Africa, bruciare pelle bianca, diventare ‘Orso<br />

Bruno’, tu conoscere stregone sarto chirurgo cattivo?<br />

FELIPPA – (inizia da capo) Sole di fuoco, bruciare stregone<br />

africano cattivo! Alah! Alah!<br />

LAIZA BEBA – Bruciare la lingua stregone Africano<br />

cattivo! Alah! Alah!<br />

MADDOCCA – Bruciare occhio di lince.<br />

FELIPPA – Bruciare anche la mano!<br />

PEDRU – Funt’in genugu preghendu su soli, po abbruxai<br />

21


22<br />

su stregoni. Su soli est tramontau giai de un’ora! Su<br />

stregoni, toccad’a ddu bocciri a croppus de marroni! No<br />

depeis spreccai tempus in preghieras.<br />

LAIZA BEBA – Tu sole potente, quando esci dall’oriente,<br />

bruciare stregone africano cattivo. Alah! Alah!<br />

PEDRU – (rivolto a Laiza Beba) Ma custas in genugu<br />

ant’abarrai a prandi cun nosu?<br />

LAIZA BEBA – No Pedru, loro vanno via subito.<br />

FELIPPA – Ciau Laiza.<br />

MADDOCCA – Ciau Laiza, io partire Africa, tornare<br />

prossimo anno.<br />

PEDRU – Ndi tenis de amicizia! Una est bellixedda<br />

africana infoddinada. S’atara est pagu pagu vistosedda,<br />

ma funti allosingiadas che sa genti africana.<br />

SCENA VI<br />

(Dopo essersi sposati, Miminu e Sara si trasferiscono a casa<br />

di Pedru).<br />

MIMINU – (discorre con la moglie) Sa mobiglia e sa<br />

biancherìa nosta est totu innoi: lettu scoxau, cadiras,


23<br />

mesixedda, frucchittas, culeras, prattusu, gotteddus,<br />

magliettas, camisas, crapittas, mudandas, cappeddu e…<br />

muncadoreddu!<br />

PEDRU – Banda beni aici. Po sa cosa de pappai, nci penzu<br />

deu cun Beba. No depeis comporai nudda. Una cosa<br />

s’avvertu, però, no scontriesi a Laiza Beba, trattaidda<br />

beni, no bolu chi sindi bandidi (si allontana).<br />

SARA – Custa mesu niedda no mi praxidi. Donnia otta chi<br />

m’accostu a issa, est comenti chi m’accosti a unu<br />

scimmioni!<br />

MIMINU – As’intendiu a babbai? Trattaidda beni. Nosu<br />

feus unu sforzu e dda trattaus beni.<br />

LAIZA BEBA – (entra) Voi avete sporcato cucina, io pulire,<br />

pulire, pulire cucina, voi sporcare salone, io pulire<br />

pulire, pulire salone. Voi sporcare cucina due volte, voi<br />

pulire cucina due volte, io sporcare salone, io pulire<br />

salone. Io stufa, pulire, pulire, pulire!<br />

MIMINU – Restiamo in pace… Se sporchi tu pulisco io, se<br />

sporco io pulisci tu.<br />

SARA – Oppure se sporchi tu pulisci tu, se sporchiamo noi<br />

puliamo noi.<br />

LAIZA BEBA – Io dico: non sporcare nessuno, restare tutto<br />

pulito.<br />

PEDRU – (entra) Laiza Beba, vieni, ti bolu chistionai!


24<br />

LAIZA BEBA – Anch’io voglio chistionai. Tu rimproverare<br />

tuo figlio: lui sporcaccione!<br />

PEDRU – Tu non bisticciare con Sara e Miminu. Chistionu<br />

deu, tui no t’intromittasa.<br />

LAIZA BEBA – Io non parlare perché africana? Stregone<br />

non aver cucito bocca. Occhio aperto vedere bene; io<br />

orecchio aperto, ascoltare quello che dice. Io guardare<br />

quello che si fa.<br />

PEDRU – Su stregoni ad’isbagliau cosidura. Ti depia cosiri<br />

sa ‘ucca! Senza de ti forroga’in perriasa.<br />

LAIZA BEBA – Io nervosa, avere paura. Io scappata Africa,<br />

Salasiè fidanzato cioccolato, promesso sposo, geloso, lui<br />

volere sposare me, io sposare te Pedru.<br />

PEDRU – Se tu partire Africa, a innui bandas?<br />

LAIZA BEBA – Io non volere andare Tribù Orso Bruno…<br />

capanna fatta sterco di bue, coricare per terra, come tuo<br />

cane!<br />

PEDRU – Bai bai Laiza Beba, ca su stregoni tindi sega sa<br />

stregonerìa chi t’ha fatt’a pittia. Bai! Bai!<br />

LAIZA BEBA – No Pedru, io volere a te per marito. Tu<br />

coricare a letto, tu avere cappello, giacca, pantaloni,<br />

scarpe. Salasiè, lui nudista!<br />

PEDRU – Mellusu. No timi ca perdi tempus a si spollincai!


25<br />

Tuo promesso sposo senza mutande, vero?<br />

Sporcaccione!<br />

LAIZA BEBA – Salasiè girare villaggio nudo, lui uomo<br />

selvaggio, uomo cattivo.<br />

PEDRU – A trattallu in forasa, bellixeddu! Uomo bello<br />

Salasiè?<br />

LAIZA BEBA – Salasiè cioccolato, naso enorme, brutto,<br />

brutto, brutto.<br />

PEDRU – Tandus mi ‘olis nai, ca no ti praxidi.<br />

LAIZA BEBA – Io razza sarda, razza bianca, mio bisnonno<br />

villaputzese.<br />

PEDRU – Gei no astessi macca? E middu naras immoi?<br />

LAIZA BEBA – Mio bisnonno cognome «Arba», mia<br />

bisnonna razza nera, piccola Mau Mau.<br />

PEDRU – Sa giustizia ti tiridi! Custa est propriu bastarda!<br />

Adessi parenti de Antiogheddu Arba… castiendu beni,<br />

sa sorri Carmellina dd’assimbillada. Bessu a ciccai is<br />

parentesi de Laiza Beba. (Esce).<br />

SCENA VII<br />

(Dopo aver girato il paese in lungo e in largo alla ricerca dei


26<br />

parenti di Laiza Beba, Pedru torna a casa verso l’ora di<br />

cena).<br />

PEDRU – Laiza, est pronta sa xena?<br />

LAIZA BEBA – Che ti piaccia o no devi mangiare cus-cus.<br />

Tu non avere comprato carne.<br />

PEDRU – Cus-cus. Coxina de proccusu! Cus-cus… Ma no<br />

ses bona a fai faa buddia, fravaria, gentilla, cixiri cun<br />

ossus de proccu? No scisi fai aturu che Cuscus, e<br />

cuscus.<br />

LAIZA BEBA – Tu cercato? Tu trovato parenti a Laiza<br />

Beba?<br />

PEDRU – Una pariga, Peppi Arba a mustazzus trottoxaus,<br />

su fillu Pasqualinu a braba manna, sa sorri Mariuccia,<br />

niedduzza che a tui, e Carmellina cun is pilus<br />

arricciausu, t’assimbillada.<br />

LAIZA BEBA – Allora io Sarda, non andare più Africa<br />

calda, gente nera, Mau Mau. Io razza bianca, io razza<br />

progredita, vero? Sard’africana.<br />

PEDRU – Furiast’ammesturada prima, immoi cun sa<br />

bisnonna tua niedda, sesi mesu e mesu.<br />

LAIZA BEBA – Cosa vuol dire mesu e mesu?<br />

PEDRU – Boli nai, ca sesi ammesturada. Mesu niedda e


27<br />

mesu bianca. Cunsiderendu ca is sardus funti arabus de<br />

Babilonia… tenis su vantaggiu de no essi araba!<br />

LAIZA BEBA – Meglio Arabo che cioccolato… qui bambini<br />

belli, senza pancia grossa.<br />

PEDRU – Gei ddu sciu, ca is pipius Africanus funti<br />

prinzettusu.<br />

LAIZA BEBA – Perché voi Italiani ricchi non dare soldi<br />

Abbissinia povera?<br />

PEDRU – Nara Laiza! Su chi bolis fai tui est politica, deu<br />

no seu politicanti, e nemancu tui. Ma si sighisi a<br />

chistionai de politica, in chistionis diventas ‘pidanciula’.<br />

Peus de is femmineddas de Seddori!<br />

LAIZA BEBA – Io non capire ‘pidanciula’! Cos’è, cus-cus<br />

sardo?<br />

PEDRU – Su pidanciulai est mandiari cosa ch’is<br />

femmineddas agattanta in sa bia, pappanta, inguttinti e<br />

digidinti, e poi ndi caccianta cussa cos’appiccigosa, chi<br />

ant’inguttiu, po alimentai su scandulu, e fai mali a<br />

genti. Fueddus malus e appiccigosusu.<br />

LAIZA BEBA – Io non capire. Io no dire più niente. Io solo<br />

dire che sono stufa aspettare.<br />

PEDRU – Ita depis aspettai? Su trenu?<br />

LAIZA BEBA – Io stufa d’aspettare operazione. Troppo


tempo bambina.<br />

28<br />

PEDRU – Po ammanniai bai e naraddu a Professor<br />

Cubeddu, paridi chi sia po maju su ricoveru.<br />

LAIZA BEBA – Allora mese di giugno noi sposare.<br />

PEDRU – Pigas pagu tempus po preparai su matrimoniu.<br />

Ita tenis pressi?<br />

LAIZA BEBA – Tu Pedru credere difficile togliere<br />

stregoneria? Stregoneria fatta da stregone sarto<br />

chirurgo!<br />

PEDRU – T’apu nau ca toccad’a pregontai a professor<br />

Cubeddu, chi est in sa clinica de Casteddu.<br />

LAIZA BEBA – Sposo africano pretendere sposa pura.<br />

Stregone Sarto chirurgo compiere stregoneria, sotto<br />

capanna fatta sterco di bue.<br />

PEDRU – E cun custu ita bolis nai? Labai ca custa<br />

chistionada de operazionis, comenti chi siada unu<br />

monumentu de marmuri fattu a croppus de scrafeddu!<br />

LAIZA BEBA – Tu fare scultura? Lavorare marmo?<br />

Stregone africano lavorare solo gambe di donna.<br />

PEDRU – Gambe di donna? Mi dispraxidi ca innoi no<br />

ncindadi de stregonis, ma ndiant’a boli una passàda de<br />

stregoneria certas femmineddas chi connoxu deu…<br />

LAIZA BEBA – Allora anche tu cercare donna sicura? Io


donna sicura, tu ringraziare stregone africano.<br />

PEDRU – Mancai ddi cali gutta! Beh… ringrazu si e no.<br />

SCENA VIII<br />

29<br />

(Laiza Beba va ad operarsi a Cagliari presso la clinica del<br />

Professor Cubeddu. Torna a casa dopo una settimana).<br />

SARA – Asi biu Miminu, Laiza camminada zoppi, zoppi,<br />

paridi ca dd’ha mussiada unu cani.<br />

MIMINU – Dd’anti fattu un’operazioni!<br />

SARA – Unu sbuidamentu?<br />

MIMINU – No. Babbai ha nau ca Laiza, po usanza<br />

Africana, dd’anti stregada! Una cosa chi faint’is<br />

stregonis de cussu logu: inguni su stregoni est maistu<br />

de pannu e chirurgu!<br />

SARA – Gutta sirena ddi calidi a su stregoni! Mancu mali<br />

ca no seu naxia in Africa ai pattis de s’Addisabebba,<br />

dosinò… ianta stregau a mimi puru!<br />

MIMINU – Su mesi ch’intrada, a nau babbai ca si cojanta...<br />

SARA – Faimì accumprendi… su stregoni africanu, ita<br />

faidi? Cosidi, appiccigada, spiccigada, tuppada e


istuppada… cun sa stuppa?<br />

30<br />

MIMINU – Ti dd’apu nau prima, po garanzia de sa<br />

puridadi.<br />

SARA – Garanzia po chini?<br />

MIMINU – Po su sposu: dda promittinti de piticca.<br />

SARA – Ma cun Laiza no ha funzionau: ita sind’ha fattu de<br />

s’Africanu nieddu promittiu?<br />

MIMINU – Est abbarrau in Africa e Laiza s’est fuìa. Immoi<br />

esti cittadina italiana; a su sposu promittiu ddi nanta…<br />

Salasiè e aspettada chi Laiza torrid’in Abbissinia, po ddu<br />

sposai.<br />

SARA – E si Laiza no rientrada, ita succedidi?<br />

MIMINU – Benid’issu a ndedda pigai!<br />

SARA – Un’arrabiu! E sidd’agatta cojada? Sindi<br />

torrad’andai cheri, cheri?!<br />

MIMINU – Castiadda! Camminad’ancora zoppi zoppi. Esti<br />

scoxada che una rana. Si beni Salasiè dda sperdidi!<br />

SARA – Dda sperdidi… a scimitarra?<br />

MIMINU – Aspettaus chi bengiada: eusu a biri ita<br />

succedidi. De seguru Salasiè nci torrad’in Africa scoau.


SCENA IX<br />

(Pedru e Laiza Beba decidono di sposarsi e organizzano il<br />

viaggio di nozze. Nel frattempo Salasiè, il promesso sposo di<br />

Laiza Beba, sbarcato in <strong>Sardegna</strong> da clandestino, cerca<br />

Laiza a casa di Pedru. Trova il portone di casa chiuso, forza<br />

una finestra ed entra).<br />

PEDRU – Andiamo Laiza, ci sposiamo e parteus po<br />

s’Africa: abisitaus is parentis tusu, de sa Tribù dell’Orso<br />

Bruno. Antessi cuntentus de si biri…<br />

LAIZA BEBA – Pedru tu pazzo! Salasiè furioso! Essere<br />

vendicativo! Quello uccidere Pedru e Laiza. Lui<br />

lanciatore di coltelli. Lui campione lancio coltelli!<br />

PEDRU – Fogu dd’abbruxidi! Tandus andaus a Roma!<br />

Inguni no ddu esti nè Salasiè e mancu Neroni. Parteus e<br />

basta. (Salutano e partono).<br />

MIMINU – Auguri… buon viaggio!<br />

SARA – Auguri, divertitevi!<br />

MIMINU – Babbai est torrau picioccheddu pittiu…<br />

SARA – Issa, s’Africana, est totu emozionada!<br />

MIMINU – Scumittis Sara, ca babbai ndi torrada cund’unu<br />

fradixeddu miu.<br />

SARA – Chi adessi su ziu de filixeddu nostu…<br />

31


MIMINU – Andaus Sara a bisitai is parentis nostusu a<br />

Santu Idu.<br />

32<br />

SALASIE’ – (nella mano destra ha un’arma, nella mano<br />

sinistra un feticcio africano) Laiza? Laiza Beba? Laiza?<br />

Amore… Laiza Beba, amore, amore mio, Laiza Beba<br />

amore africano. Non ci sei? Tu fuori paese? Io ritornare.<br />

Lascio questo ricordo, tu capisci: feticcio Tribù Orso<br />

Bruno portare fortuna. Ciau Laiza Beba. (Esce).


A T T O S E C O N D O<br />

SCENA I<br />

(Laiza Beba è seduta in un angolo della camera e piange).<br />

PEDRU – Laiza Beba, poita prangisi? Penza de t’alligrai, ca<br />

no ti bolu biri aici trista. Ita tenisi?<br />

33<br />

LAIZA BEBA – Hai visto Pedru? Feticcio. Salasiè avere<br />

portato Feticcio a casa nostra… lui venuto questa casa;<br />

Laiza Beba triste!<br />

PEDRU – Duncasa no dda mottu sa pesti niedda, a cussu<br />

beduinu! Est bennìu finzas’a domu nosta, cussu cani…<br />

Mi faidi un’arrabiu! Si torrada ndeddi segu su zugu!<br />

LAIZA BEBA – Lui nervoso: minaccia portarmi Africa,<br />

quando ritorna.<br />

PEDRU – Si Salasiè torrad’a benni a domu, ddu stampausu<br />

a prumu, e nceddu spedeusu a su Negusu indunu baullu<br />

zingau.<br />

SARA – (entra con Miminu) A S’Africanu!? Ita benidi a fai a<br />

domu cussu crabonaxu?<br />

MIMINU – Chini?! Su vuccumprà! Po iscusa, ndi boli po


diaderusu furai a Laiza Beba?<br />

PEDRU – Ad’a benni a pigai croppusu!<br />

MIMINU – Comenti eisi scipiu ca Salasiè est in <strong>Sardegna</strong>?<br />

SARA – Ddu bisi custu pupazzu: dda bettiu Salasiè.<br />

MIMINU – Bettiu a domu?<br />

34<br />

SARA – Ohiamomia! Gei no ad’a boli benni a ponni luttu<br />

in domu nosta!<br />

LAIZA BEBA – Io avere paura: stregone sarto chirurgo fare<br />

stregoneria, magìa nera. Uccidere noi.<br />

PEDRU – Prima chi Salasiè torrid’a domu, toccad’a<br />

s’organizzai. Isprangausu is gennasa e is fantanasa, e<br />

allarmaus su portali.<br />

MIMINU – Comenti artista, po fai custu traballu,<br />

connox’unu certu Peppeddu Ferreri: un’artista in<br />

gamba!<br />

PEDRU – Peppeddu Ferreri? N’asa ch’adessi capassu a fai<br />

custu serviziu? Bai e zerriaddu…<br />

MIMINU – Babbai bandu crasi a mangianu, ca su<br />

dominigu no traballada.<br />

PEDRU – Mi seu postu ind’unu bellu pastissu! Nd’eusu a<br />

biri bellasa.


SCENA II<br />

35<br />

(Un amico di Pedru che risiede ad Addisabeba, Ninnicu<br />

Argiolu, giunto in <strong>Sardegna</strong>, avvisa la famiglia di Laiza che<br />

Salasiè è partito dall’Abbissinia, clandestino, diretto verso la<br />

<strong>Sardegna</strong>).<br />

ARGIOLU – (bussa alla porta di Pedru) Innoi bividi Pedru<br />

Casu? Permesso, pozzu brintai?<br />

PEDRU – Seu deu, Pedru Casu. Brinti, su strangiu. Ita<br />

cumandada?<br />

ARGIOLU – Deu seu Ninnicu Argiolu de Ballau e seu<br />

benniu in feriasa de s’Abbissinia e ddi depu cunzegnai<br />

custa littera scritta de su babbu de Laiza Beba chi deu<br />

connoxu beni. Creu chi cuntengiada unu messaggiu<br />

importanti.<br />

PEDRU – (apre la lettera) Custa littera est scritta de genti<br />

beduina… de genti Africana! Beba podis benni po unu<br />

minutu. (Rivolto al nuovo venuto) Custa est Laiza Beba,<br />

sa filla de s’amigu su.<br />

LAIZA BEBA – Piacere conoscerlo.<br />

ARGIOLU – Suo padre mi ha molto parlato di lei, sta bene<br />

e le manda molti saluti.<br />

LAIZA BEBA – Sono molto contenta.


36<br />

ARGIOLU – Si depu avverti ca Salasiè est perigulosu.<br />

Signor Manuelu m’ha pregau de dd’abillai sa domu. Dda<br />

teni cun fustetti, Signor Pedru, ndi depi furai a Laiza<br />

Beba. Donai attenzioni. Deu m’ap’a fai biri a su<br />

momentu opportunu.<br />

PEDRU – Ti ringraziu Ninnicu Argiolu. Ti pozzu zerriai de<br />

tui?<br />

ARGIOLU – Comenti no. Bah! Immoi mindi bandu. A si<br />

biri sanusu. A si biri!<br />

PEDRU – A si biri sanusu!<br />

MIMINU – Chini furia su strangiu?<br />

PEDRU – Unu certu Ninnicu Argiolu de Ballau. Unu chi<br />

controllada is mossas de Salasiè.<br />

MIMINU – Corpus anch’est naxiu, custu Salasiè! Est peus<br />

de unu Talebanu de s’orienti.<br />

LAIZA BEBA – Io dire Salasiè cattivo!<br />

PEDRU – Salasiè si torrad’a domu, agattada pani po i<br />

dentis suasa.<br />

SCENA III<br />

(Felippa e Maddocca, le amiche di Laiza Beba, recatesi a


fare visita alla sposa, la trovano triste e sconsolata a causa<br />

dell’arrivo di Salasiè).<br />

FELIPPA – (bussano alla porta) Apri Laiza. Siamo noi,<br />

Felippa e Maddocca!<br />

LAIZA BEBA – Entrate care amiche. (Si abbracciano). Vi<br />

trovo bene. Tu, Maddocca, non sei partita per Africa?<br />

MADDOCCA – Partita e ritornata e porto buone notizie:<br />

stregone morto bruciato.<br />

37<br />

FELIPPA – Nostre preghiere in ginocchio ucciso. Adesso<br />

pregare per morire moglie stregone. Avanti in<br />

ginocchio.<br />

LAIZA BEBA – …Sole cocente, lampi tuoni, tempesta,<br />

bruciare moglie stregone. Alah!<br />

FELIPPA – Io mai partire per Africa… Tu incinta, Beba? Io<br />

vecchia. Tu come avere fatto non più bambina? Hai<br />

pregato Alah!?<br />

LAIZA BEBA – Letto ospedale, Professor Cubeddu, Beba<br />

non più bambina.<br />

MADDOCCA – Tu Felippa, andare in Africa togliere<br />

stregonerìa?<br />

FELIPPA – Io andare in Africa, uccidere moglie stregone.<br />

Sole infuocato bruciare moglie stregone. Alah! Alah!


38<br />

LAIZA BEBA – Sole cocente, lampi, tuoni, tempesta,<br />

bruciare moglie stregone. Alah! Alah!<br />

PEDRU – Funti torradas! E postas in genugu chei s’atara<br />

otta, mancu chi nci fessi Sa Mecca in domu mia!<br />

LAIZA BEBA – Tu Pedru, uscire fuori, noi pregare Alah!<br />

PEDRU – (uscendo) Bella cosa… is de foras nci boganta<br />

cussus de cotti!<br />

LAIZA BEBA – Io triste, fidanzato promesso Salasiè<br />

sbarcato in <strong>Sardegna</strong>. Lui vuccumprà!<br />

FELIPPA – Mai Calipso venire in <strong>Sardegna</strong>, lui timido. Mio<br />

cioccolato buono!<br />

MADDOCCA – Io pregare per voi. Alah!<br />

LAIZA BEBA – Salasiè venuto in <strong>Sardegna</strong>… prendere<br />

rapire Beba. Io triste: lui cattivo.<br />

FELIPPA – Noi pregare, sole cocente bruciare Salasiè e<br />

Calipso!<br />

MADDOCCA – No Calipso no. Io pregare per voi.<br />

FELIPPA – Noi adesso andare via. Ciau Laiza.<br />

MADDOCCA – Ciau Laiza.<br />

LAIZA BEBA – Ciau care amiche.<br />

PEDRU – Ah, sindi funti andadas! Fai biri Laiza, as’a pottai<br />

is genugus scroxausu.


SCENA IV<br />

39<br />

(Per timore che Salasiè si faccia nuovamente vivo, Pedru fa<br />

blindare tutte le porte e le finestre di casa e fa costruire due<br />

corazze antiproiettile, per sè e per il figlio, dall’artigiano<br />

Peppeddu Ferreri).<br />

PEDRU – Ascutta beni, Miminu, bandu a m’impostai a<br />

craru de sa domu, abottas no bengiada cussu disgraziau<br />

de Salasiè.<br />

MIMINU – Miserabili! Si benidi ddi cassu su zugu in<br />

s’enna… ddi fazzu zerriai a chini bendi poddini, si<br />

provad’a benni!<br />

SARA – Tui no fais propriu nudda! Gei no as’a boli morri<br />

po manu de un’africanu beduinu. Lassa chi sia babbu tu<br />

a fai sa lotta cun Salasiè.<br />

PEDRU – (ritorna) Tenidi arrexoni Sara, seu deu chi ddu<br />

depu fronteggiai! A Laiza Beba no ddi depi toccai<br />

manc’unu pilu, unu che unu… ddu sciorbeddu si<br />

faid’una mossa sbagliada!<br />

LAIZA BEBA – Tutta colpa mia, essere io la causa. Lui<br />

pretende moglie bambina. Io, sua promessa sposa,<br />

essere incinta.<br />

PEDRU – Promittia sposa una balla! Eis a biri ca Salasiè nci<br />

bessidi scoau e bandada a Casteddu po rafforzai sa


andiera Sarda cund’unu moru imprusu!<br />

40<br />

MIMINU – O babbai? Est segur’a su centu po centu, custa<br />

corazza fatta de s’artista Peppeddu Ferreri appoderada?<br />

PEDRU – Segura iadessi: cun cincu millimetrusu de<br />

spessori! Azzraxu garantìu de s’artista Peppeddu<br />

Ferreri.<br />

SARA – Cantu corazzas teneusu?<br />

MIMINU – Duasa: po fai sa guardia bastanta.<br />

PEDRU – Teneus corazzas e armasa.<br />

MIMINU – Armas e caga-fogu! Innui ddu tenis is<br />

archibusu, babbai?<br />

LAIZA BEBA – Cosa essere s’archibusu?<br />

PEDRU – Unu caga fogu.<br />

LAIZA BEBA – Io non capire questi nomi: archibusu<br />

cagafogu?<br />

PEDRU – Sparare: bum, bum, bum! Per sparare a Salasiè.<br />

Capito Beba? Caga-fogu!<br />

LAIZA BEBA – Se lui sparare, tu sparare: caga-fogu bum,<br />

bum, bum.<br />

MIMINU – No dd’ad’a benni a conca a sparai! Si nci<br />

provada nceddu torrausu in Africa in baullu ferrau...<br />

LAIZA BEBA – Mio padre ha detto Salasiè molto


arrabbiato. Innamorato di Laiza Beba, lui cattivo<br />

beduino.<br />

PEDRU – Io innamorato di Laiza Beba… lui beduino. Tu<br />

Laiza pobidda mia!<br />

LAIZA BEBA – Io innamorata di Pedru Casu. Pedru, tu mio<br />

marito.<br />

PEDRU – Andausu a biri comenti finidi custa pretesa.<br />

SCENA V<br />

(Salasiè è sbarcato in <strong>Sardegna</strong> insieme all’amico Ninnicu<br />

Argiolu).<br />

SARA – Miminu, asi notau unu nieddu a sacchitt’a coddu<br />

chi girada per’i bias de bixinau, gei no adessi Salasiè?<br />

MIMINU – Podidessi, si ddu torras a biri ammostaddu a<br />

Laiza Beba. Issa ddu podi riconnoxi.<br />

41<br />

PEDRU – Est passendu unu nieddu disgraziau a sacchittu<br />

a coddu. Prestu Laiza, castiaddu. Beni a sa fantana. Est<br />

issu?<br />

LAIZA BEBA – (terrorizzata) E’ lui, è Salasiè, sono sicura.<br />

Io vado a nascondere! (Si mette sotto il tavolo).


42<br />

PEDRU – Tui Miminu, bessi e bai a ddu pregontai.<br />

Pregonta chin’esti e ita cosa faidi.<br />

LAIZA BEBA – (esce dal nascondiglio). No, no essere lui…<br />

adesso che ricordo Salasiè zoppicare.<br />

MIMINU – (entra in casa) No est issu, no est Salasiè, ha<br />

nau ca ddi nanta Calipso.<br />

SARA – It’ha nau ?<br />

MIMINU – Ha nau ca ddi nanta Calipso.<br />

LAIZA BEBA – Calipso? Calipso essere sposo promesso<br />

Felippa, io avvertire Felippa. (Rivolta a Miminu) Cosa<br />

vendere Calipso?<br />

MIMINU – Bendidi arraccadas, cateninas, orologiusu,<br />

cicchinacchisi.<br />

LAIZA BEBA – Cosa essere cicchinacchisi… Cianfrusaglia?<br />

PEDRU – Dd’asi pregontau de innui benidi?<br />

MIMINU – De s’Abbissinia. M’ha nau: ‘io venire Africa,<br />

Addisabeba’.<br />

PEDRU – Parenti de cussu mottu de famini de Salasiè ?<br />

Mindi tiru custa corazza ca mi rincracca sa schina…<br />

Accidenti a Salasiè! A s’Abbissinia e a Peppeddu Ferreri<br />

puru, ca m’ha fattu custa corazza troppu grai!<br />

LAIZA BEBA – Salasiè matto, io avere paura!


43<br />

PEDRU – Nosu sind’andausu… andausu a bivi in sa domu<br />

chi tengiu in campagna. Candu beni Salasiè,<br />

saludamiddu. Andausu Laiza, andausu.<br />

LAIZA BEBA – Se venire Salasiè, Laiza partita per Africa.<br />

Tu mandare via Salasiè. (Escono).<br />

MIMINU – Ehi! Ehi! Bosaturus baxei, gei midda biu deu<br />

cun Salasiè.<br />

SCENA VI<br />

(Miminu indossa coraggiosamente la corazza antiproiettile<br />

e aspetta l’arrivo di Salasiè).<br />

SARA – Miminu Miminu, poita custu impicciu? Ti ses<br />

postu ind’unu bellu pastissu.<br />

MIMINU – Nosu cun Salasiè no nc’intraus nudda! Cun issu<br />

no depeus praziri nudda, est babbai su rivali in amori<br />

de Salasiè.<br />

SARA – Si cussu benidi a bussai sa porta, tui no abrexasta,<br />

gei ddu scisi ca esti unu selvaggiu…<br />

MIMINU – Tui Sara, ses fendu sa cotti, prima de comporai<br />

is crabasa. Aspettaus chi bengiada, apustis arrexonausu.


44<br />

SARA – Cussu dimoniu de Salasiè m’ha postu una timenza<br />

chi no ti nau! Mi paridi de ddu biri, presentau a<br />

s’improvvisu, cun sa ximitarra in manusu.<br />

MIMINU – No nci penzis Sara. Immoi bessu, bolu biri, ita<br />

succedid’in giru. (Esce).<br />

SARA – (sente un tonfo secco che proviene dalla cucina)<br />

Santa Brabara mia, custu est Salasiè chi ha segau<br />

s’imbirdi de fantana e nde sattau! (Per la paura si rifugia<br />

sotto il tavolo).<br />

MIMINU – (cambia idea). Sara Sara, innui sesi? Sara?<br />

SARA – Innoi, asutta de sa mesa. Penzau ca furiasta<br />

Salasiè. Apu intendiu unu croppu fotti e mi creìa...<br />

MIMINU – Tindi benidi de bideas maccas a conca! No ddu<br />

bisi ch’est su macicciu chi nda ghettau su talleri mannu!<br />

SARA – No! No! No torris a bessiri, Miminu! No nciadi<br />

cosa peus de sa timenza. Abbarra cun mimi Miminu, ti<br />

pregu.<br />

MIMINU – Ti ses calmàda Sara? Torru a bessiri a prazza,<br />

torru alluegusu. Né su rosariu, prega, t’aggiudad’a binci<br />

sa timenza. (Esce).<br />

SARA – Santa Brabara mia, tui chi ses’in celu, donami<br />

forza e coraggiu, ascutta sa preghiera mia. Torranci a<br />

Salasiè in Africa niedda!


45<br />

MIMINU – (rientrando) T’apu intendiu chistionendu, ita<br />

chistionas cun su gattu?<br />

SARA – No Miminu furia preghendu a boxi atta, po<br />

m’intendi Santa Brabara. Issa si ca mi solleva su morali!<br />

MIMINU – Apu ascuttau a donnia patti de sa prazza. In<br />

foras regnada unu silenziu assolutu. Seu arziau po<br />

finzas a sa matta de sa figu: nudda, no apu biu nudda!<br />

SARA – Si Salasiè no si fai biri, boli nai ca dd’anti arrestau,<br />

gei ddu scisi ca est clandestinu.<br />

MIMINU – Sara, ascutta! As’intendiu s’allarmi? Anti<br />

toccau su portali. Calancunu dda toccau! Mi armu.<br />

Bessu a biri… Chini est sa genti? No m’arrespundi<br />

nemusu… Ad’a toccai a m’impostai!<br />

PEDRU – Miminu, aberi. Seu deu babbu tu. Aberi!<br />

MIMINU – Creia ca furiada Salasiè!<br />

PEDRU – Seu benniu po isciri novidadis.<br />

MIMINU – Nudda de nudda… no apu scipiu nudda.<br />

PEDRU – Ancù creppidi Salasiè prima de arribai a domu<br />

nosta!<br />

MIMINU – Tui creis babbai ca cussu indimoniau de Salasiè<br />

est ancora interessau a Laiza Beba?<br />

PEDRU – Si no beni, mellusu. Si benidi, no m’agattada.


46<br />

MIMINU – A tui no t’agattada. Agattad’a mimi, cicchendu<br />

a tui!<br />

PEDRU – Bah! Deu immoi ripartu, si beni Salasiè<br />

saludamiddu… Comenti scisi, Laiza est partìa po<br />

s’Africa… no nc’est!<br />

MIMINU – Babbai tui no nci asi penzau? Seus rischiendu<br />

sa vida po unu dimoniu nieddu.<br />

PEDRU – Fillu miu, no timasta, as’a biri ca s’apparixa<br />

totu…<br />

SCENA VII<br />

(Dopo settimane di attesa, Pedru e Laiza Beba ritornano a<br />

casa, credendo che ormai Salasiè si sia scordato della<br />

promessa di matrimonio).<br />

PEDRU – Beni Laiza Beba e abbarra tranquilla, ca tantu<br />

Salasiè sind’esti scarexiu de nosu.<br />

LAIZA BEBA – Io essere tranquilla casa campagna… qui<br />

avere paura, molta paura di Salasiè.<br />

PEDRU – Ancù ddi cali gutta inguni ancàdessi! Ma castiai,<br />

una bella beffa depi tenni timenza de unu nieddu<br />

intresoriau! (Rivolgendosi al pubblico) E si permitteisi,


47<br />

poni timenz’a mimi puru! Ma mi toccad’a bessiri po<br />

pregontai si dd’anti biu in giru. (Esce).<br />

FELIPPA – (bussa alla porta) Sono Felippa, Beba se’in<br />

casa?<br />

LAIZA BEBA – Ti vedo agitata! Stai calma, cosa successo?<br />

FELIPPA – Tu, sola in casa… dove andato Pedru?<br />

LAIZA BEBA – A chiedere se hanno visto in giro Salasiè.<br />

FELIPPA – Salasiè altro paese, Calipso vuole uccidere<br />

Felippa! Tu ospitare casa tua Felippa?<br />

LAIZA BEBA – Tu restare con me. Qui sicura. Io triste.<br />

Venire Salasiè.<br />

PEDRU – (entra) Lampu ddi calidi! Est torrau Salasiè,<br />

midd’anti fattu biri! Esti unu bestioni mannu mannu,<br />

nieddu pixidu, pari lucidau a lucidu de crapittas<br />

nieddas ‘testa di moro’.<br />

LAIZA BEBA – Anch’io sapere. Salasiè brutto uomo nero!<br />

PEDRU – Bellu mai passau, parid’unu scimmioni pilluzzu!<br />

Immoi chi ddu connoxu, mi pongiu sa corazza e bandu<br />

e dd’affrontu.<br />

MIMINU – Bandu deu puru, babbai… aspetta ca mi pongiu<br />

sa corazza.<br />

PEDRU – Andaus fillu miu, deu pigu s’archibusu, tui piga<br />

sa pistola, boleus biri chi dda spuntada! Ummm!


Ummm!<br />

48<br />

SARA – (rientrano) Beh! Dd’eis mottu a Salasiè? No<br />

mindeis bettiu de orighedda?<br />

MIMINU – S’est fuìu, no dd’eus biu prusu…<br />

PEDRU – S’ha timiu su croppu!<br />

SARA – Po sa timenza de Salasiè, minci faidi perdi su<br />

pipiu!<br />

LAIZA BEBA – Anch’io paura, incinta: anch’io paura<br />

perdere bimbo.<br />

PEDRU – Chi boli cosa, gei torrada. Ancù ddu torridi<br />

axedu che su binu sbentiau!<br />

SCENA VIII<br />

(Pedru e Miminu si recano in paese alla ricerca di Salasiè).<br />

PEDRU – Apu girau su bixinau de susu e no apu biu<br />

manc’unu vuccumprà.<br />

MIMINU – Nosu intanti feus sa guardia, abottas no torri<br />

s’africanu!<br />

PEDRU – Custa corazza (dandosi dei pugni sul petto)<br />

midd’ha fatta troppu grai Peppeddu Ferreri! Est grai che<br />

unu tronu…


49<br />

MIMINU – Funti passadas duas xidas e seu arroxiu de fai<br />

sa ronda militari!<br />

PEDRU – Caru Miminu, no depeus molla’immoi! Salasiè, si<br />

no est partìu custu merì, torrada de seguru e benimindi<br />

ita podi succedi!<br />

MIMINU – Anti toccau su portali, as’intendiu babbai? Ha<br />

sonau s’allarmi… Gei no adessi Salasiè, sa giustizia ddu<br />

cruxada!<br />

PEDRU – Andaus, fillu miu. Intendeus it’articulu cust’otta<br />

boli bendi cussu disgraziau de Salasiè.<br />

MIMINU – (portandosi nelle vicinanze della porta) Chini<br />

est sa genti? Chi bussa s’enna?<br />

SALASIE’ – Salasiè. Salasiè. Tu volere comprare camicie,<br />

mutande, calze, coltelli, cartucce?<br />

PEDRU – (apre la porta) Pantaloni cinesi? Gonne arabe?<br />

No, no! Fainti pigai su scraffingiu... is gotteddus<br />

coididdus a murzai.<br />

SALASIE’ – Fate entrare… io volere vendere merce!<br />

MIMINU – Abarra in foras, no nci fais nudd’aintrusu.<br />

PEDRU – Noi no comprare niente. Bai bai, baidindi!<br />

SALASIE’– Ripassare domani, portare altra merce…<br />

MIMINU – Custu nieddu bolidi sperdiu prima chi sia<br />

troppu perigulosu!


SCENA IX<br />

50<br />

(Ninnicu Argiolu, giunto a conoscenza del pericolo che<br />

incombe sulla famiglia di Pedru, decide di farsi ospitare<br />

presso gli amici. Salasiè temporeggia, minacciando di<br />

ritornare. Intanto nella casa si discute su come affrontare<br />

l’africano).<br />

PEDRU – (bussano alla porta) Gei no adessi Salasiè? Prima<br />

de aberri, bolu isciri chini est sa genti.<br />

LAIZA BEBA – Povera io. È lui Salasiè! Lo sento, lui venire<br />

per uccidere.<br />

PEDRU – Chini est sa genti?<br />

ARGIOLU – Seu deu, Ninnicu Argiolu, e seu solu.<br />

PEDRU – Bengiada Ninnicu, teneus abbisongiu de unu<br />

gherrer’imprusu (ridono).<br />

ARGIOLU – (entra) Cussu scumbessu de Salasiè creidi de<br />

tenni partida binta. Dd’ad’a callai s’ollu in bucca; de<br />

innoi no nci bessi sanu.<br />

PEDRU – (entrano Felippa e Laiza Beba) Custa est pobidda<br />

mia Laiza, chi fustetti connoscidi; e custa s’amiga de<br />

Laiza, Felippa, issa puru africana.<br />

ARGIOLU – Piacere della conoscenza.<br />

FELIPPA – Io essere africana, amica di Laiza.


ARGIOLU – Felippa? Tu sei Felippa sposa promessa<br />

Calipso? Lui clandestino: arrestato, rimpatriato Africa!<br />

FELIPPA – Io, come Laiza, stregata da stregone Tribù Orso<br />

Bianco. Io avere ancora stregoneria.<br />

MIMINU – (entrano Miminu e Sara) Bongiorno, signor<br />

Argiolu.<br />

SARA – Signor Argiolu, sia beni beniu.<br />

ARGIOLU – Salute. Stiamo tutti compatti. Est po arribbai<br />

su scimmioni!<br />

PEDRU – In domu de Pedru Casu, Salasiè agatta casu<br />

mrazzu!<br />

MIMINU – Toccad’a s’organizzai: deu mi sistemu innoi<br />

cun sa corazza e sa pistola.<br />

PEDRU – E deu innoi, cun sa corazza e s’archibusu. Signor<br />

Argiolu, abarri cuau, appoggiau a sa mazzocca. Ddu<br />

lassaus sparai, poi fustetti ddu culpid’a conca cun sa<br />

mazzocca! No ddu depi bocciri, ddu depidi sturdiri xeti.<br />

SARA – E nosu femmineddas, ita feusu?<br />

PEDRU – Feis s’ammosta-cua po ddu distrarri. Intrais e<br />

besseisi de s’apposentu.<br />

MIMINU – Intendiusu?<br />

ARGIOLU – Intendiusu!<br />

51


SCENA X<br />

(Nella casa di Pedru, mentre si sta per pranzare, si attende<br />

preoccupati l’arrivo di Salasiè il quale bussa, per la seconda<br />

volta, alla porta di Laiza Beba).<br />

52<br />

SALASIE’ – (bussa) Aprite! Essere io Salasiè: sposo<br />

promesso di Laiza Beba. Dare a me sposa promessa<br />

Laiza, io andare in Africa per sempre!<br />

MIMINU – Donaimì sa corazza e sa pistola, candu aberri<br />

s’enna!<br />

SALASIE’– Aprite, aprite gente paurosa… Se non aprire io<br />

sfondare porta.<br />

MIMINU – O mi boccidi o bocciu deu su scimmioni!<br />

SALASIE’ – Io essere Salasiè africano! Nero più nero d’ un<br />

cormorano! Uomo alto, uomo bello, uomo forte come<br />

un torello…<br />

PEDRU – (entra) E deu seu Pedru Casu! Nemus m’ha<br />

postu mai salia in su nasu. A Salasiè torello, lo portiamo<br />

al macello…<br />

SALASIE’ – Tu Pedru, dare a me Laiza. Io partire<br />

Addisabeba. Io non sparare.<br />

PEDRU – Laiza Beba adesso è mia moglie, italiana… Tu,<br />

clandestino.


53<br />

SALASIE’– Famiglia Laiza Beba avuto dono nozze.<br />

(Battendosi il petto) Salasiè ha diritto sposare Laiza<br />

Beba!<br />

PEDRU – Laiza Beba, adesso, sposata e incinta, non più<br />

vergine, essere mia moglie… Comprendi: pobidda mia!<br />

SALASIE’ – Io uccidere Pedru Casu. Io uccidere, bum,<br />

bum, bum!<br />

PEDRU – Spara, spara Salasiè… innoi nc’esti sa corazza de<br />

Peppeddu Ferreri! Ti funti abbarraus dus croppusu xeti.<br />

Sa balla tua no passa custa corazza. Tui sparas ballas de<br />

merda…<br />

SALASIE’– Pedru avere sette anime, come gatto stregone<br />

Tribù Orso Bruno!<br />

ARGIOLU – Salasiè, piga custu: abarra chietu! Fai sa ninna<br />

nanna! Buono, buono! Drommi! Drommi…<br />

PEDRU – Affrimaiddu! Miminu accappiaddu a s’enna…<br />

Sara, bai e zerria sa giustizia.<br />

LAIZA BEBA – (grida in faccia a Salasiè) In Africa cambiare<br />

sistema, io cercare sposo. Non più stregone fare<br />

stregoneria.<br />

FELIPPA – Calipso, tuo amico, arrestato. Lui, beduino<br />

come te. Beduino come tuo amico stregone!<br />

SALASIE’ – Tu mia sposa, tu venire Africa con me… io


sposare te, tu mia sposa promessa!<br />

54<br />

PEDRU – A Buoncamminu andas a ti sposai! Beni, Laiza<br />

Beba beni a innoi. Su scimmioni est in gratta buja, beni<br />

ca feus festa. Hoi po nosu est una dì festosa, benei<br />

amigus miusu e parentesi. Argiolu, Felippa Miminu e<br />

Sara. Salasiè ha fattu fini mala comenti s’amigu su,<br />

Calipso! Hoi podiadessi una dì de luttu, una dì funesta<br />

ma grazias a sa corazza de Peppeddu Ferreri e s’aggiudu<br />

de signor Argiolu, eus postu is cosas appostu, e tengiu<br />

salva sa vida! Allegria, e disi de prexeri m’aspettanta cun<br />

sa sposa mia Laiza Beba! Sia sa saludi sa meri de sa<br />

domu! Ca est s’allegria sa cosa prus bella!


BIBIANA<br />

Commedia in due atti<br />

55


PERSONAGGI<br />

Frorenziu, calzolaio<br />

Peppina, moglie di Frorenziu<br />

Bibiana, figlia unica di Frorenziu e Peppina<br />

Paulicu, fidanzato di Bibiana<br />

Cicitu Malloru, apprendista calzolaio<br />

Srabadori Malloru, fratello di Cicitu<br />

Nocenzia, madrina di Bibiana<br />

56


A T T O P R I M O<br />

SCENA I<br />

(Peppina, madre di Bibiana, è intenta a stirare della<br />

biancheria al centro della scena).<br />

57<br />

PEPPINA – Mindi chistionu sola. M’ant’a pigai po macca…<br />

Ehi, ehi! Ita buginu però, is cosas chi succedinti: no<br />

nc’esti prus religioni! Bolinti ponn’a Deus asutta ‘e peisi!<br />

De unu scant’annus a custa parti succedinti cosas de<br />

s’aturu mundu, chi fainti unfrai po finzas is figaus a is<br />

Santusu. Picioccheddas piticcas si fuinti de domu cun<br />

ominis cojausu, signoras imbellettadas e arrossettadas<br />

s’affanceddanta cun picioccheddus isbarbatellus,<br />

picioccheddas de trex’annus po giogai s’attaccant’a is<br />

trattallus de is campanas. No xinti prus giogai cun is<br />

bambuleddas. Est berus puru ca, in tempus antigu,<br />

nciada calancunu picioccu gaddinosu… ma no ddu<br />

pozzu paragonai a su casinu chi anti postu in pei hoi.<br />

Ascuttai custu mutettu!<br />

Pira, piricoccheddu e pruna<br />

Bendint’in sa paràda.<br />

Pira, piricoccheddu e pruna,<br />

in donnia contonada.<br />

Tui ndi fastiggias una


Bendint’in sa paràda,<br />

Tui ndi fastiggias una,<br />

In donnia cantonàda.<br />

SCENA II<br />

58<br />

(Entra il marito di Peppina, Frorenziu, un modesto<br />

ciabattino).<br />

FRORENZIU – Ah! Ses tui, sa cardellina melodiosa chi apu<br />

intendiu cantendi! Eh già, sa sennora cantada! Oli nai<br />

ca in domu nciadi bon’umori e armonia de cantus!<br />

PEPPINA – Bengia bengia, avvanzi su sennori a curiosai…<br />

Eit’est no t’ha fattu beni su sonnu de appustis prangiu?<br />

E oi, no nci bessis a zonzu, comenti faisi donnia dì?<br />

FRORENZIU – Lassamì stai Peppina, eita m’asi pigau? Po<br />

unu marocchinu?<br />

PEPPINA – Accabbamidda! Tui ti creis mellus de unu<br />

marocchinu? E sorri tua no est cojada cund’unu<br />

marocchinu e dda tenis bendend’arrob’americana per’is<br />

bias!<br />

FRORENZIU – Lassa stai a sorri mia! Tui cunfundis<br />

s’America cun s’Africa! Deu seu un’artista… su<br />

marocchinu est nieddu: no bolu aggiungi aturu!<br />

PEPPINA – E po essi un’artista ti creis biancu e bellu? No


ti ses biu in su sprigu, ca paris unu cinesu!<br />

59<br />

FRORENZIU – No appessi biancu no appessi bellu,<br />

app’assimbillai a unu cinesu, ma deu seu maistu<br />

Frorenziu: unu sabateri! E seu bonu a ti fai una bella<br />

pariga de crapittas. Comenti nanta innoi, ti fazzu is<br />

crapittas. Su marocchinu xidi xeti gironzolai!<br />

PEPPINA – Xeti a ti biri e a t’intendi, mi faisi cacciai…<br />

pigas a pobidda tua po ischerzu! Sesi unu mesi in<br />

penzioni e no donas una manu de aggiudu in domu. A<br />

mangianu m’iasta deppi fai su fogu e m’iasta deppi<br />

portai su caffèu a lettu.<br />

FRORENZIU – Sesi una dimonia, cicchendu cosas noas, no<br />

faid’a ti ferri facci!<br />

PEPPINA – Su chi t’apu nau est nudda… su bellu depi<br />

benni. Ascutta! De immoi innantis, mi furriu a peis de<br />

gattu, ti fazzu coscinai, xaquai is prattusu, mundai sa<br />

domu e croccai a lettu separau!<br />

FRORENZIU – Aici pappisti tui, cantu fazzu su chi ha nau!<br />

E no dda sigasta, ca cun s’accididadi tua, accabbasa po<br />

m’arroina’ is pendinusu!<br />

PEPPINA – Cali pendinusu? Tui no pottasa né pendinus né<br />

arraccadasa. Ti mancanta xett’is orecchinusu a<br />

cinquant’annus? Si no furiada po mimi, iastessi<br />

priogosu!<br />

FRORENZIU – Ma cun tui in domu tengiu genti de<br />

m’ispriogai. Una scusa bona po mi stirai is pantalonis.<br />

Cantu mi praxidi a tenn’in domu una cocorita!


60<br />

PEPPINA – Cali cocorita, cudda chi teniasta mesu<br />

spinniàda? Accabbamidda de chistionai de cocoritas e<br />

de pillonis! E lassaminci bessìri, ca m’asi fattu pigai<br />

dolor’e conca a forza de t’intendi murrungendu!<br />

FRORENZIU – Là, dolor’e conca? A mimi m’est benniu sidi<br />

a forza de discutti cun tui. Una birra frisca m’ad’a fai<br />

che sa man’e Deus, po mi torrai in sestu, s’intendidi. De<br />

sa birra, xetti su binu biancu po fai sa missa est prus<br />

bonu.<br />

SCENA III<br />

(Mentre Frorenziu consuma una birra fuori casa, viene<br />

raggiunto dalla figlia Bibiana, che s’intrattiene a discorrere<br />

con lui).<br />

BIBIANA – Ciau babbu, est frisca sa birra?<br />

FRORENZIU – Frisca frisca, ndi bolisi una tassa tui puru?<br />

BIBIANA – No babbu, ca mi faid’a unfradura: depu andai a<br />

baddai.<br />

FRORENZIU – Lezione di ballo? Po fai su xampulla<br />

xampulla… cura dimagranti? Po ti ‘oli stasìa che una<br />

taccia?<br />

BIBIANA – Immoi babbu ti fazzu biri su ballu modernu.<br />

(Mette una cassetta nello stereo e inizia a ballare). Asi<br />

biu babbu su ballu modernu?


61<br />

FRORENZIU – Biu biu… baddendu furiasta tremi tremi,<br />

pariasta un’anguidda in sa nassa. Balla ca ti trottoxasta!<br />

Gei dd’asa moviasta is ancas.<br />

BIBIANA – Asi biu, babbu, su movimentu bellu de su<br />

corpus, una meraviglia!<br />

FRORENZIU – Ma chi pariasta una pudda spruniendu…<br />

Gei furia mellus su tangu figurau, su valzer, su passu<br />

torrau e su ballu sardu a is tempus mius! (Si alza ed<br />

esegue alcuni passi di ballo sardo tenendo una mano<br />

dietro la schiena).<br />

BIBIANA – Tempus antigu babbu. Hoi est in voga sa<br />

‘macarena’!<br />

FRORENZIU – E cuss’aturu ballu, comenti ddu zerrianta,<br />

su ‘tipitero’… est’in voga puru su fastiggiai a trex’annus<br />

cun picioccheddus muccosusus a color’e frori de fa!<br />

BIBIANA – Tempus modernu, su tempus cambiada!<br />

Trint’annus faidi is picioccus s’imbriaganta de binu, hoi<br />

s’imbriaganta baddendu a sonu de musica e<br />

sfranellendu comenti podinti.<br />

FRORENZIU – Gei esti aici: po tenni responsabilidadi seis<br />

pipius, po isfranellai a trex’annus stoccàda, seis<br />

mannus!<br />

BIBIANA – Ciau, ciau babbu, deu bandu, sa discoteca<br />

m’aspettada!<br />

FRORENZIU – Ah! S’era moderna! Fillus libertinus, sa<br />

rovina de is famiglias. Bah! Immoi ‘andu a mi comporai<br />

unu zigarru.


SCENA IV<br />

62<br />

(Mentre Peppina è momentaneamente fuori casa, Frorenziu<br />

si dedica alla bottega e cerca di smaltire il lavoro arretrato<br />

che ha lasciato accumulare in un angolo dopo il<br />

pensionamento).<br />

FRORENZIU – (con due sacchetti in mano, uno contenente<br />

gli arnesi da calzolaio, e il cuoio e le scarpe da riparare<br />

l’altro) Cand’un’artista accabba s’attividadi, d’avvanzada<br />

sempiri unu pagu de arramasulla! A su muratori<br />

d’avvanza sa palitta, su matteddu, craccina e mattonis; a<br />

su ferreri s’incudini, matteddus e arrogus de ferru; a su<br />

sabateri: arnesus, croxusu e crapittas segadas. Is<br />

avvanzus mius funti tottus innoi! (Estrae dai sacchetti<br />

gli arnesi e le scarpe). Custas funt’is crapittas de ziu<br />

Bissenti… funt’ispacciadas chi no fainti prusu. Adessi un<br />

omini bonu e caru, ma est sussuncu chi si segada!<br />

Custas funt’is scrapittas de filla mia Bibiana: issa<br />

podid’aspettai. E… custas funt’is scrapittas de Maria<br />

Antioga Fruccasa, arrazza de bella piciocca, settiosa,<br />

liura, cun is cambas derettas comenti unu fusu. Si mi<br />

torrau picioccu de trint’annus, m’iad’a praxi a midda<br />

sfranellai, po fai dispettu a Peppina.<br />

PEPPINA – (ascolta il monologo di Frorenziu dietro la<br />

porta, ed entra in scena) Nara tui, bruttu scraponi,<br />

pilloni annappau, carrabusu arrumbuloni, chi no ses<br />

aturu! Po fai dispettu a chini?! Eita ti creisi? Ah! Ca<br />

Maria Antioga Fruccas, sa filla de ziu Giuanni Scroxau…<br />

iad’a boli po isposu un omini che a tui!? Puh!


FRORENZIU – E po cali motivu spudasa?<br />

63<br />

PEPPINA – Po su motivu ca sesi unu pilloni annappau! E<br />

custus saccus, avvanzus de croxus e arnesusu…! No<br />

tolleru su fragu de is scrapittas pudexias, untas de is<br />

peis sudausu. Custa burrumballa ncedda ghettu a su<br />

montronaxu! (Racatta i sacchi e gli arnesi da lavoro e li<br />

butta fuori, irritata).<br />

FRORENZIU – (sbigottito, con in mano le scarpe di Maria<br />

Antioga Fruccas) Un’accidenti nci fulliasa, femmina<br />

furiosa, cun venas de macchiori; prus dimonia de<br />

cojxedda! Eita ti creis, delicata meda che su nenniri? Is<br />

scrapittas chi naras tui untas de sudori, t’anti campau sa<br />

vida po trint’annus e hoi ti donas arias de<br />

sennor’arricca. Fai biri is scrapittas tuas comenti funti!<br />

(Si butta per terra e riesce a sfilare una scarpa dai piedi<br />

della moglie, dopo l’annusa) Ah! Ah! Ah! Patti ca teninti<br />

fragu de arrosas! Astessi tre xidas chi no ti xaquas is<br />

peis.<br />

PEPPINA – (avviandosi verso la porta) Custu est maccu!<br />

M’ad’a toccai a divorziai de custu maladittu! (Esce con<br />

una sola scarpa ai piedi).<br />

FRORENZIU – Ah! Ah! Ah! Divorziai! Ah! Ah! Ah!<br />

Divorziai… Arribau a custu puntu, però, po accabbai su<br />

traballu arretrau, mi toccad’a bandai a pediri su prexeri<br />

a Srabadori Malloru, po podi traballai in sa buttega sua.<br />

E mi toccad’a bandai luegus.


SCENA V<br />

64<br />

(Frorenziu esce di casa. Appena fuori, vicino alla porta, si<br />

trova davanti Cicitu Malloru, ex apprendista calzolaio, e lo<br />

invita ad entrare).<br />

FRORENZIU – Beni, beni Cicitu. Furia’ndendu a sa<br />

buttega de fradi tu, Srabadori... Brinta, brinta! Una<br />

dixedda furia senza’e ti biri, eita furiasta emigrau?!<br />

CICITU – No ziu Frorenziu, furia sordau.<br />

FRORENZIU – Sordau? In s’artiglieria?<br />

CICITU – No ziu Frorenziu, furìa carrista.<br />

FRORENZIU – Carrista? E immoi, congedau, d’asi<br />

torrad’aberri sa buttega?<br />

CICITU – Giai, de unu mesi, srogu.<br />

FRORENZIU – Srogu? E de candu ses genneru miu?!<br />

CICITU – De candu m’ha promittiu sa filla Bibiana po<br />

isposa.<br />

FRORENZIU – Eeeeeeeh…una dixedda! Annus faidi,<br />

promissas de picioccheddus de crobis. Deppis’isciri ca<br />

Bibiana est fastiggendu cund’unu farmacistu sassaresu.<br />

CICITU – Ah! cund’unu farmacistu? Tandus sa filla, no<br />

ad’a disiggiai lavativusu, suppostas e innezionisi…<br />

FRORENZIU – Nara Cicitu! Comenti ti permittisi! Filla mia<br />

est sana e no tenid’abbisongiu de mexinas, asi<br />

cumprendiu?!


65<br />

CICITU – Apu nau, aici po nai… Bolia nai xetti… Bolia nai<br />

xetti ca…<br />

FRORENZIU – Tui no depis nai! E no depis mancu penzai!<br />

T’apu fattu diventai sabateri famosu, ita ‘olis de prusu.<br />

Tocca, piga custas crapittas, arrangiamiddasa e<br />

torramindeddasa. Ascutta: as’intendiu Cicitu? Anti<br />

bussau.<br />

CICITU – Apu intendiu. Funti bussendi.<br />

FRORENZIU – (si avvicina alla porta) Ses tui Peppina?<br />

SRABADORI – No seu Peppina, seu deu, Srabadori<br />

Malloru.<br />

FRORENZIU – Aspetta Srabadori ca t’abrexu s’enna. (Poi,<br />

con la porta aperta) Innantisi furìa andendu a sa<br />

buttega tua…<br />

SRABADORI – (sopravanza la soglia) Tui furiast’andendu<br />

a sa buttega mia e deu seu benniu a domu tua. Custa<br />

cumbinazioni de penzamentus si zerriada… tiddu nau<br />

in italianu: ‘trasmissione di pensiero’!<br />

FRORENZIU – Beni beni, Srabadori, ca ti cumbìdu. Beni,<br />

ca nc’esti puru fradi tu, Cicitu.<br />

SRABADORI – (al fratello) Tui innoi?! Ma no depiast’andai<br />

a Casteddu a comporai croxusu po fai crapittas?<br />

CICITU – Chini, deu? Ancù mai ‘andis a comporai<br />

croxusu!<br />

FRORENZIU – Aggradesseisi una tassa de binu<br />

muscadeddu o prefereisi cannonau de sa bingia mia?


CICITU – No grazia, no buffu a cust’ora.<br />

66<br />

SRABADORI – Si si, grazia, pagu pagu binu nieddu de sa<br />

bingia tua… m’aggradada.<br />

FRORENZIU – Binu bonu, speciali! (Si sente il rumore di<br />

un legno che cade per terra. Frorenziu e gli ospiti si<br />

girano di scatto e osservano: è Peppina che apre la porta<br />

ed entra).<br />

PEPPINA – Bonaser’a tottusu. Ita‘oli nai custa riunioni de<br />

sa ‘Ditta Crazza Peisi’?<br />

CICITU – Est po una verifica, zia Peppina, po verificai…<br />

crapittas… puntas e tacconis, si ‘andanta beni de sa<br />

cosidura.<br />

PEPPINA – Ah! Aici? Si funti beni cosiasa? (Peppina cerca<br />

affannosamente qualcosa) Furianta innoi e no nci funti<br />

prusu!<br />

FRORENZIU – Ita circas Peppina? Paris circhend’unu<br />

scusroxu!<br />

PEPPINA – Cali scusroxu… circu alluminus po allui su<br />

fogu. Pottu is peis e is manus fridas.<br />

SRABADORI – (porgendo una scatola di fiammiferi)<br />

Nengiada, signora Peppina.<br />

PEPPINA – Grazia grazia, bastanta xeti dusu.<br />

SRABADORI – Appoderi sa scatula.<br />

FRORENZIU – Deu no creu Peppina chi tengiasta friusu.<br />

Custu mangianu furiast’a fruxinus, a fracchesas a<br />

bascoris.


67<br />

PEPPINA – Donnia persona teni su diffettu su. Deu mi<br />

scridu e mi callent’a fogu. Ma nc’esti genti, simbili a tui,<br />

allergic’a su traballu e a conca murra, chi po camuffai sa<br />

beccesa s’intingid’is pilus.<br />

FRORENZIU – Sa beccesa? Cali beccesa? Cali conca<br />

murra? Tocca, allicchidimì su logu! E bessinci!<br />

PEPPINA – Scusaimì po s’hai disturbau. Cun tui Frori,<br />

arrangiausu prus a tardu (esce).<br />

FRORENZIU – Prima de benni tui Srabadori, cun Cicitu,<br />

furiausu discuttendu de isposorius, de picioccasa e de<br />

picioccusu.<br />

CICITU – E de crapittas segadas e de Bibiana sa filla.<br />

FRORENZIU – No torris a cumenzai Cicitu!<br />

CICITU – Eita mi‘olidi minacciai? Booooh, no nci<br />

cumprendu prus nudda… Naridi, ziu Frorenziu, aita<br />

giogu giogausu?<br />

FRORENZIU – A perunu giogu, Cicitu, ca no seus pipius!<br />

CICITU – Ah! Est berus ca no seus pipiusu. Is pipiusu no<br />

arrangianta crapittas segadas e sindi scarexinti de is<br />

promissas fattasa!<br />

FRORENZIU – Appustis de annus e annus mindi benis a<br />

reclamai sposoriu. Sbregungìu! Poita no ti croccas in su<br />

cinisu, Cicitu.<br />

CICITU – Booooh, no creia de agattai ziu Frorenziu aici<br />

stronau. (Esce senza salutare, sbattendo la porta).<br />

SRABADORI – Cumpadessiddu, fradi miu est unu


urrincu!<br />

FRORENZIU – Bogamiddu de cabudu.<br />

68<br />

SRABADORI – No ti pighisti nervosu, chistionausu de<br />

aturu. Prima, candu seu benniu, furiausu chistionendu<br />

de is penzamentus.<br />

FRORENZIU – Eh già, is penzamentus!<br />

SRABADORI – Is penzamentus de sa menti umana funti<br />

mellus cosas de is programmas de s’arradiu.<br />

FRORENZIU – S’arradiu puru però, immoi chi seu in<br />

penzioni, mi faidi cumpangìa prus de pobidda mia.<br />

SRABADORI – Poita, certaisi?<br />

FRORENZIU – Donnia dì una sfrigongiàda… mi faidi<br />

andai in bestia!<br />

SRABADORI – Ah! Is femminas! No seu mai andau de<br />

accordiu cun issas, e po cussu chi seu abarrau bagadìu.<br />

FRORENZIU – E asi fattu beni, Srabadori, a cumbatti cun<br />

issas est peus de combatti cun is dimonius!<br />

SRABADORI – Aturu che cumbattimentu, is femminas<br />

costanta!<br />

FRORENZIU – Costanta e cumandanta.<br />

SRABADORI – Cumandanta e pretendinti!<br />

FRORENZIU – Peus po chini si lassa cumandai.<br />

SRABADORI – Ti torr’a nai ca is femminas costanta…<br />

Bistìas cun bistiris de lussu e crazzadas cun crapittas de<br />

marca costosas. Costanta.


69<br />

FRORENZIU – …Deu ndi connoxu chi bandanta scruzzasa<br />

o a crapitteddas segadasa.<br />

SRABADORI – Pretendinti prendas, collanas, braccialis,<br />

orarìa, giunchigliusu.<br />

FRORENZIU – Deu pozzu arregallai xeti cichinnachisi…<br />

SRABADORI – E bessinti a permanenti fatta.<br />

FRORENZIU – Depinti campai puru is parrucchieras. E<br />

poi, no funti bellas is femminas scrabionadas…<br />

SRABADORI – Ah! Ma tandus, po essi bellas, depint’essi<br />

pettonadas assignoriccadas e profumadas?<br />

FRORENZIU – Certamenti! Ma scusa pagu pagu Srabadori,<br />

giai chi femminas no ti praxinti aici, poita no t’accapias<br />

unu proccu in domu?<br />

SRABADORI – Deu no m’accapiu nè proccu e né pobidda…<br />

sigu abarrai bagadìu e solu.<br />

FRORENZIU – Gei tenis arrexoni Srabadori. Mellus solu e<br />

bagadìu che cojau e seberau.<br />

SRABADORI – Poita, tui croccas seberau?<br />

FRORENZIU – Seberau e istittau che crabittu scundìu.<br />

Amarolla, Peppina est astemia!<br />

SRABADORI – Astemia? Astemia? No est po nai ma no ddi<br />

praxi prus su binu?<br />

FRORENZIU – Ma it’asi cumprendiu Srabadori! Astemia<br />

no de binu…<br />

SRABADORI – Aaaaaah! Cussas funti punturas de ispinas


70<br />

de is arrosas matrimonialis. Eh! Eh! Eh! Bah! Immoi ti<br />

nau poita seu benniu. M’iasta deppi fai unu prexeri…<br />

FRORENZIU – Po tui mancai dusu. Nara, nara Srabadori.<br />

SRABADORI – Depu fai duas parigas de crapittas a genti<br />

scrimpotta e…<br />

FRORENZIU – E…su prexeri miu?<br />

SRABADORI – M’iasta deppi prestai duas parigas de<br />

fromas… is prus mannas e is prus piticcas chi tenis!<br />

FRORENZIU – Si esti xeti po cussu… (Frugando<br />

dappertutto) Innui antessi? (Si assenta dalla stanza)<br />

Peppina nciadi fulliau totu a su muntronaxu…<br />

SRABADORI – (diretto al pubblico) Poburu Frorenziu,<br />

tenidi una pobidd’aici bella, profumada e imbellettada<br />

ma est… frida che una rana!<br />

FRORENZIU – Eccu is fromas Srabadori, furianta sticchias<br />

in su ladamini.<br />

SRABADORI – Ti ringraziu Frorenziu, beni a m’agattai a sa<br />

buttega mia, ca chistionaus. A si biri cun saludi.<br />

FRORENZIU – A si biri. A si biri sanus.<br />

SCENA VI<br />

(Peppina rincasa e, come al solito, trova il marito Frorenziu<br />

beatamente seduto in compagnia di un panino e di una<br />

birra).


FRORENZIU – (fissa l’orologio) Funt’is setti passadas!<br />

Peppina no rientrada po fai sa xena. Incappas na ga mi<br />

papp’unu paninu cun sattizzu e mi buff’una birrixedda.<br />

PEPPINA – (adirata contro il marito) Immoi mancada xetti<br />

a t’imbriagai! Tuvi, tuvi, scorporau!<br />

FRORENZIU – Nara Peppina! Ita ses bennia a fai, a mi<br />

provoccai? Lassam’in paxi. No mi trumbullisi. Cust’est<br />

s’ora de furriai?!<br />

PEPPINA – Fuedda beni bucca pudexa. No ti passad’aturu<br />

in sa menti che pappai e buffai. Preizosu! Ca drommis<br />

cun setti coxinus, pudexendu sa domu a fragu de<br />

zigarru! <strong>Art</strong>igianu mandroni senz’e faina!<br />

FRORENZIU – Ses torràda po certai? S’atti mia d’apu<br />

post’a patti. Seu arroxu de arrangiai is imbruccunus de<br />

is femminas a tacconis scancaraus. E poi, is meris mius<br />

funti tottus in gallera. S’unica ses tui a pei liberu.<br />

PEPPINA – Propiu berus, po ti scagazzai!<br />

FRORENZIU – Po fai cussu e aturu! Tui ses sa meri de sa<br />

domu, tui spaccias su dinai miu e tui deppis penzai a<br />

mantenni sa famiglia.<br />

PEPPINA – E tui t’iscraffisi?!<br />

FRORENZIU – Sa penzionedda chi fra pagu arribbada<br />

adessi in manus tuas. Deu no bolu ixiri nudda. Si<br />

serbidi, app’a sighiri acconciai crapittas, po iscabulli<br />

calancunu soddu, po is affarius mius s’intendidi…<br />

71


72<br />

PEPPINA – Iast’a boli puru sa penzionedda? Disconnottu<br />

sfainau! Po mi biri fendu deppidu… ma poita no ‘andas<br />

a frucciri!<br />

FRORENZIU – Lassa su frucciri e s’accroai ca no seus in su<br />

cannizzu. A propositu de penzionamentu, e de dinai<br />

arretrau chi est arribau, mi serbinti duxentus milla<br />

francus, po mi comporai mexinas!<br />

PEPPINA – Su dinai est ispacciau… Aspett’a candu ti<br />

‘onanta sa penzioni. E poi, custa mexina est aici<br />

urgenti?<br />

FRORENZIU – Meda urgenti! Mi serbidi a su prus prestu<br />

po mi torrai attivai is ormonis, aici m’ha nau sa<br />

farmacista.<br />

PEPPINA – Mexina, ormonis? Macchixeddu sesi! Poita no<br />

pigas una mexina po t’affrimmai su ciorbeddu, ca ddu<br />

potasa xampulladori.<br />

FRORENZIU – Nara Peppina, no mi trumbullis, eh! A<br />

s’intimidadi mia nci penzu deu! Tui penz’a is<br />

macchioris tusu.<br />

PEPPINA – E dai! No cicchis de ammesturai su macchiori.<br />

Si nciadi unu maccu in domu ses tui: ita funt’is cosas<br />

chi deppis attivai?<br />

FRORENZIU – Ti torru a nai! Is ormonis cun is<br />

pastiglieddas biancasa po mi torrai omini giovoneddu<br />

che a prima! Castia, minci bessu prima chi mi pighidi<br />

s’arrabiu! (Esce con fare visibilmente indispettito).<br />

PEPPINA – Peccau ch’anti serrau su manicomiu: t’iantessi


73<br />

ospitau, po is ixrimporius chi naras! Su mentris chi<br />

aspettu chi torri Frorenziu… tanti su nervosu ddi passa<br />

subitu… accabbu de liggi su romanzu miu preferìu: I<br />

Promessi Sposi. Lucia, sa sposa promitti’a Renzu!<br />

Bibiana puru, filla mia, isciu ch’est isposa, ma no m’ha<br />

nau chin’est su sposu. Ah! Is isposus! Chini d’adai<br />

inventau su sposoriu? Duncas… Capitolo XXXVIII…<br />

Renzo con Lucia…Ah eccu! Est torrendu Frorenziu!<br />

Immoi d’olu imbrogliai a doveri. Eccu is ricettas de<br />

Dottor Piringinu. Mi fingiu malaida. Bolia nai ca<br />

Frorenziu, candu torrad’a domu, poni s’origa in s’enna e<br />

castiada in su buccu de sa crai. Donai attenzioni…<br />

PEPPINA – (si finge ammalata) Comenti app’a fai a iniziai<br />

sa cura mia, po is maladias chi tengiu! E Frorenziu boli<br />

comporai cussas pastiglieddas caras po fai porcheriasa.<br />

Cust’otta mi toccad’a gherrai meda cun Frorenziu.<br />

Comenti eus a fai senz’e dinai. Ohi! Ohi! Ohi! Ohi!<br />

FRORENZIU – (finge di non sentire) Ita t’ha succediu<br />

Peppina? Ah! Ah! Ma tui t’intendis mali, aspetta ca<br />

zerriu su dottori...<br />

PEPPINA – No su dottori no! Pari ca m’intendu mellus,<br />

tenia xeti girus de conca!<br />

FRORENZIU – (osserva la moglie, che tiene sulla testa un<br />

fazzoletto bagnato) Innoi nci serbi su ventagliu. Ita fais<br />

cun cussu muncadoreddu? Tot’a su prusu, ti podi<br />

serbiri po tindi sonai su nasu. Innoi nci ‘oli friscu, eccu<br />

su ventagliu (comincia a sventolare).<br />

PEPPINA – Ohi! Ohi! Ohi! Ohi! Ita basca leggia! (sente


sempre più caldo).<br />

74<br />

FRORENZIU – (tra sè) Custas funti fracchesas de<br />

menopausa. (Continuando a sventolare) Ddu intendis<br />

su ristoru?<br />

PEPPINA – Frori, Frorenziu, est inutili chi siasta<br />

premurosu: de oi a crasi m’as’a prangi motta. Liggi sa<br />

ricetta, liggi is maladias chi tengiu!<br />

FRORENZIU – (leggendo) “Tachicardìa, diabete, epatite.<br />

Necessita di cure e riposo”… Bell’azzappulada de<br />

femmina! Custa mi morid’in brazzus oi‘e tottu!<br />

PEPPINA – Gei tenis arrexoni, Frori. (Sempre<br />

lamentandosi). Gei seu acconcia! Gei tenis arrexoni<br />

Frori, seu una carramazzina, bogamici a su<br />

muntronaxu!<br />

FRORENZIU – (al pubblico) Toccad’a dda controllai beni,<br />

toccad’a ddi cambiai pezzus, no est possibili! Custa teni<br />

s’esaurimentu nervosu. No creu chi nciappada<br />

rimediu… Ponidì s’anima in paxi, Frorenziu.<br />

Scarexidindi.<br />

PEPPINA – (finge di avere caldo) Frori, Frorenziu, beni a<br />

mi sventolai!<br />

FRORENZIU – Eccu, arribu subitu, ma poita no ti ponis a<br />

lettu!<br />

PEPPINA – No, a lettu no! No mi tocchisti, lassami innoi,<br />

pari ca mi torra su stebidu, est pighendumì famini,<br />

m’intendu mellus!<br />

FRORENZIU – Siada labau Deus e is Santus benedittus de


75<br />

xelu! (Al pubblico) Assumancu sanidi, apu impromittiu<br />

a sa farmacista de nd’arrettirai is pastiglieddas!<br />

PEPPINA – Asi nau pastiglieddas, Frorenziu? Ohi! Ohi!<br />

Ohi! Ohi! Sa schina mia, bai… bai e comporamiddas.<br />

FRORENZIU – (tra sè e sè, rivolto in direzione del<br />

pubblico). Mi toccad’a bandai prim’a sa posta, po<br />

nd’arrettirai cussus quattru soddus e appustisi<br />

m’imbon’a sa farmacia. Ah! Su poburu! E bai a fai<br />

contusu. Tenid’arrexoni su dicciu Sardu ‘su jiù corrus<br />

attusu attumbad’ais tontus, su jiù corrus attus, tui ses<br />

fendu is contusu, Deus ddus teni fattusu’ (ed esce).<br />

PEPPINA – (al pubblico) Nci bolia meda a imbrogliai un<br />

omini tontu chi ha fattu sonnus proibius a<br />

cincuant’annus!<br />

SCENA VII<br />

(E’ notte fonda, Peppina è sola in casa e attende da un<br />

momento all’altro che rincasi la figlia e che il marito torni<br />

da una gita).<br />

PEPPINA – Est ora de xenai… Frorenziu ancora no furriada<br />

de sa gita, Bibiana no arribbada! M’est passau po finzas<br />

su famini… Intend’unu murighingiu. Ses tui, Bibiana?<br />

BIBIANA – (entra) Seu deu, ma… mamma.<br />

PEPPINA – Ma tui, filla mia, ses prangendu? Ita t’est


succediu filla mia?<br />

BIBIANA – Paulicu su picioccu miu…<br />

PEPPINA – Su picioccu miu? Paulicu? Spiegadì mellus!<br />

76<br />

BIBIANA – Paulicu, su picioccu miu, mind’ha furau sa roba<br />

chi tenia spratta e mad’accorrocciau. Ih! Ih! Ih! (Piange<br />

a dirotto).<br />

PEPPINA – It’est cust’accorrocciamentu? Chistiona! Boga<br />

inzuffiu! Fuedda!<br />

BIBIANA – Accorrocciai boli nai… a ti ponn’in spuntoni e a<br />

t’attoppai de destra e de sinistra, in modu chi no ti<br />

pozzasta fuiri.<br />

PEPPINA – Aici mi naras?<br />

BIBIANA – Aici mamma. T’arregodas comenti fiasta po<br />

acciappai is puddas, po d’asa cumpudai.<br />

Das’accorrocciasta no?<br />

PEPPINA – Ma tui, filla mia, no sesi una pudda, no ses de<br />

cumpudai!<br />

BIBIANA – A Paulicu ddi praxid’affarrunca’is femminas. Sa<br />

prima otta chi m’ad’accorrocciau, depu nai sa beridadi,<br />

ca m’est praxu meda. Paulicu…Pottad’una trallallera!<br />

PEPPINA – Naraddi a Paulicu, candu tenidi gana de<br />

affarruncai, a bandai a su cannizzu de sa mamma a<br />

cumpuda’is puddas de sa mamma. Calanc’un’ad’a criai,<br />

farabuttu chi no est aturu!<br />

BIBIANA – Mamma, deppis ixiri ca sa mamma de Paulicu<br />

no teni cannizzu.


PEPPINA – Ad’a tenni fillasa!<br />

BIBIANA – Paulicu bividi’ind’unu palazzu signorili.<br />

PEPPINA – Ah! Tandusu… custu Paulicu est de razza<br />

nobili, eh!<br />

BIBIANA – Nobili, arriccu e bellu e pottad’una…<br />

Trallallera.<br />

77<br />

PEPPINA – Gei sesi un orixedda cun sa trallaller’a coddu.<br />

Ancù sidda biada e sidda prangiada e sidda potti sa<br />

frommig’a pottanti!<br />

BIBIANA – No frastimis mamma, gei… adessi lastima.<br />

PEPPINA – Cittu, filla mia! Tui prima no furiasta<br />

prangendu… po sa…? Trall…<br />

BIBIANA – Seu prexada po… sa trallallera! It’asi<br />

cumprendiu mamma? Furia prangendu po sa roba<br />

spratta.<br />

PEPPINA – Cessu, it’arrori filla mia. Ma custu dimoniu de<br />

Paulicu est aici maladittu e casineri?<br />

BIBIANA – Paulicu teni sa mania de fai collezioni de<br />

biancheria intima. Tenidi bintixincu parigas de<br />

mudandas: nieddas, biancas e arrubiasa.<br />

PEPPINA – E grogasa, delinquenti! Ancù tengiad’un’arrori!<br />

E tui bessis cund’unu simili porcu?<br />

BIBIANA – Mamma, Paulicu est bellu coment’unu frori. A<br />

patt’is manias chi tenidi…<br />

PEPPINA – E is manus longas chi pottada. Iad’a toccai a<br />

ddi cincina’is didus.


78<br />

BIBIANA – Xisi ita m’ha cunfidau? Ca sa sorri pittìa,<br />

Manuelica, sa dì chi d’ant’accorrocciada, ncià perdiu<br />

s’onori.<br />

PEPPINA – Ah! Ah! Ah! Anti scrabionau sa sorri puru.<br />

Ncind ‘ha medas de Paulicus in giru! Però, no mi<br />

torranta is contus, ita nc’intrada s’onori?<br />

BIBIANA – Creu de comprendi mamma. Paulicu m’ha nau<br />

ca s’onori est unu misteru e ca bivi cuau.<br />

PEPPINA – S’onori…? Ita esti, unu bandidu po bivi cuau?<br />

Naraddi a Paulicu ca s’onori de is femminas est sacru e<br />

ca issu a craru pottad’is corrusu.<br />

BIBIANA – A chistionai cun Paulicu de totu custas cosas<br />

no nc’arrennexu. Donnia otta chi nci provu m’intendu<br />

mali.<br />

PEPPINA – Lassa stai corrus e onori. Ma custu Paulicu<br />

cant’annus tenidi?<br />

BIBIANA – Dexiott’annus, is annus miusu.<br />

PEPPINA – A bint’annus ad’a pottai tre buttonis a donnia<br />

origa. Ma prima chi arribbidi ai cussa edadi, toccad’a<br />

ddi fai passai s’idea de fai su caboniscu.<br />

BIBIANA – Lassa mamma, lassaddu cantai, lassa chi<br />

fazzada chicchiricchì… cand’adessi cojau cun mimi,<br />

ndeddi tiru is pinnas de sa coa e ndeddi segu sa<br />

cagarista!<br />

PEPPINA – Ita vida trista as’a passai filla mia, cun cussa<br />

liaga in peis e in costasa!


79<br />

BIBIANA – No nci penzisi mamma. Bah! Immoi bandu a<br />

mi croccai, no abarru prusu in pei, seu stanca motta.<br />

Bona notti mamma!<br />

PEPPINA – Bona notti Bibiana. Sa pipia mia! (Al pubblico)<br />

Castiai ita tottu podi succedi! Bibiana est una<br />

piciocchedda pagu smaliziada, xedàda fillixedda mia.<br />

SCENA VIII<br />

(Bibiana va a dormire. Peppina aspetta il marito e,<br />

nell’attesa, già provata dal comportamento della figlia, si<br />

inginocchia e prega).<br />

PEPPINA – Gesù Cristu miu! Gesusu tui gei cumprendis sa<br />

tribulìa mia. Ti pregu Gesùsu de sa Gruxi Santa,<br />

aggiudamì! Tui gei scisi ca tengiu una filla chi no<br />

comprendi nudda e unu pobiddu gaddinosu… Ti pregu<br />

aggiudamì apparixai custa situazioni! Scusa Gesusu,<br />

ap’intend’unu murighingiu, depp’andai a controllai,<br />

depidessi Frorenziu! Ses tui, Frori?<br />

FRORENZIU – As’indovinau. Seu deu, Frorenziu.<br />

PEPPINA – Furiad’ora de arribai! Funt’is duas passadas, e<br />

sesi mesu imbriagu.<br />

FRORENZIU – Ciau pobiddedda mia, de saludi<br />

coment’andausu?<br />

PEPPINA – Naraus ca m’agattu mellus de s’atara dì. E tui,


ti ses ispassiau?<br />

80<br />

FRORENZIU – Balla, una bella gita! Depiastessi bennia tui<br />

puru, de siguru ti astessi spassiàda…<br />

PEPPINA – A sa furca bandu deu, cun is maladias chi<br />

tengiu! Prima furia preghendu, lassamì finiri sa<br />

preghiera. (Si rimette in ginocchio).<br />

FRORENZIU – Po chini pregasa Peppina?<br />

PEPPINA – Po tui e po filla tua.<br />

FRORENZIU – Penzau ca pregasta… po sa genti bona po<br />

no diventai mala…<br />

PEPPINA – Po issus puru pregu: po sa genti bona, po no<br />

diventai mala e tra cussus nci ses tui e filla tua, Bibiana.<br />

FRORENZIU – Tui creisi ca deu seu bonu? E ca filla tua est<br />

prena de grazia? No, lassa stai! Dognunu tenid’is<br />

diffettus susu e is peccaus in sa gobba!<br />

PEPPINA – Tui gei furiasta bonu, Frorenziu. Immoi tenis<br />

su macchiori de is ormonis e de is pastiglieddas. No sesi<br />

ancora guastu ma ses diventendu malu a pagu a pagu.<br />

FRORENZIU – E filla tua?<br />

PEPPINA – Depis’isciri, ca filla nosta frequentada unu<br />

picioccu bagasseri e timu…chi no fazzada macchioris!<br />

FRORENZIU – Timis chi no fazza macchioris? Bona notti<br />

Peppina…<br />

PEPPINA – Bona notti Frori, deu puru bandu a mi croccai<br />

appena chi ti ses drommiu tui, ca ses’imbriagu. (Si ritira<br />

in camera sua. Frorenziu è ubriaco. La scena resta vuota,


le luci sono spente).<br />

SCENA IX<br />

(Bibiana ha un appuntamento con Paulicu e aspetta il<br />

fidanzato, in ritardo di oltre mezz’ora).<br />

81<br />

BIBIANA – Est prus de mes’ora chi aspettu Paulicu.<br />

Paulicu, cust’otta midda pagasa! (Non appena termina la<br />

frase ode bussare alla porta).<br />

PAULICU – Scusa su ritardu Bibiana, seu depiu ‘andai a fai<br />

cummessionis po mamma.<br />

BIBIANA – Sesi scusau. (Si abbracciano).<br />

PAULICU – M’iasta promittiu unu basidu longu mes’ora.<br />

BIBIANA – Hoi no!<br />

PAULICU – Hoi no? No…?<br />

BIBIANA – Hoi… deppeus discutti de certas cosas serias…<br />

Ti ‘olu arregordai is isbaglius chi asi fattu de candu si<br />

connoxeusu.<br />

PAULICU – Ecchini est chi no isbagliada a dexiott’annus?<br />

Is innamorausu fainti un errori a pizzus s’unu s’aturu.<br />

BIBIANA – Fainti? No, faisi! Cicca de ti moderai e lassa stai<br />

is picioccheddas… Si sesi innamorau de sa persona mia,<br />

no depis andai a fai su papagallu in giru.


82<br />

PAULICU – De candu seu cun tui, no succedi prusu.<br />

Giuru!<br />

BIBIANA – A hoi, faid’un’annu chi seus impari. Ricordi il<br />

primo bacio? Sa dì de Santa Luxìa…<br />

PAULICU – Immoi m’arragordu! Cantu ses drucci Bibiana.<br />

Sianta xentu is festas de Santa Luxìa de affestai impari…<br />

BIBIANA – T’arregordas is promissas de tandus?<br />

PAULICU – Cali promissas?<br />

BIBIANA – M’iasta impromittiu ca mi astessi lassàda pura<br />

e… invecisi?<br />

PAULICU – Circas puridadi ass’iniziu de su tremila?<br />

BIBIANA – E gia? Cun s’ammesturu chi nc’esti: convivenza<br />

e droga!<br />

PAULICU – No t’apu propostu de cunvivi.<br />

BIBIANA – Nciad’a mancai aturu, arrazza de picioccu<br />

tremposu chi sesi!<br />

PAULICU – No Bibiana deu t’isposu. No mi praxi sa<br />

convivenza! Est una cosa po incruzzai. Certa genti no<br />

camminad’in sa strada deretta, pigada sa scorciatoja.<br />

BIBIANA – Fainti su seg’adobia senza de sacramentus e sa<br />

benedizioni de sa manu divina.<br />

PAULICU – Po ti sposai, ti compuru su bestiri biancu cun<br />

su straxicu.<br />

BIBIANA – Gei no adessi crasi?<br />

PAULICU – Su tempus esti una cosa chi ti passad’ananti, ti


lassad’agoa e ti dona tempus po sighiri.<br />

83<br />

BIBIANA – E nosu sigheus a crexi po arribai a sa dì de sa<br />

coja.<br />

PAULICU – E siada comenti disiggiasu.<br />

BIBIANA – Immoi ascutta, su sposu miu, una poesia chi<br />

apu cumpostu po tui, cand’ancòra no furia sigura de<br />

t’isposai.<br />

PAULICU – Una poesia? No ixiria ca furiasta poetessa. Seu<br />

tottu origas, cumenza.<br />

BIBIANA – (leggendo sul foglio) Arregordadindi ca t’apu<br />

intregau/ Is crais de su coru/ de su giardinu miu./<br />

Arregordadindi ca sesi unu moru/ ingratu e fingìu./ Is<br />

froris prus bellus chi tenìa/ m’as’appetigau,/ in su<br />

giardinu miu ti ses ispassiau.<br />

PAULICU – (batte le mani) Brava, brava est giai finìa sa<br />

poesia?<br />

BIBIANA – No Paulicu! Bolis a sighiri? Ascutta: No torris a<br />

benni, no ti fazzas bellu,/ ch’agattas serrau portoni e<br />

cancellu./ No torris a benni cun sorrisu in bucca./ No<br />

torris a benni, po rosas e froris./ Ch’antessi po tui che<br />

corrus de frucca./ Is froris prus bellus chi tenia,<br />

m’appetigau,/ in su giardinu miu ti ses ispassiu.<br />

PAULICU – Basta bastada, apu cumprendiu. Promittu de<br />

no t’attrepillai prus is froris. A su giardinu tu bandu xeti<br />

a fraga’is arrosas.<br />

BIBIANA – Asi cumprendiu coment’est bellu su giardinu<br />

miu? Don’attenzioni gei du xisi ca seu fischida!


84<br />

PAULICU – Gei du riconnoxu ca seu stettiu pagu sensibili,<br />

unu giardinu no est un’argiola. Su giardineri depidess’a<br />

modu.<br />

BIBIANA – Bastada! Bastanta is chistionis. Immoi andausu<br />

a fai una bella passillàda.<br />

PAULICU – Andausu andausu, giai chi t’attira su passillu.<br />

BIBIANA – Feus quattru passus prima chi torri babbu cun<br />

mamma de sa festa…<br />

PAULICU – Banda beni, comenti bolis tui Bibiana. Gei du<br />

xisi ca deu ti stimu e ti amu e no ciccu atara rosa, ca tui<br />

ses sa rosa prus bella de totu mundu.<br />

BIBIANA – Eusu fatt’una bella passillàda!<br />

PAULICU – Beh! Immoi mindi ‘andu… ma prima middu<br />

donas unu basideddu pittiu pittiu?<br />

BIBIANA – No! No! Bai ca no! Ma chi sia pittiu pittiu…<br />

(Mentre sta per baciare Paulicu, si sentono Peppina e<br />

Frorenziu). E immoi comenti feusu? Funti torrendu<br />

babbu cun mamma de sa festa!<br />

SCENA X<br />

(Mentre Paulicu sta per andare via, i genitori di Bibiana<br />

tornano dalla festa: non sapendo cosa fare, Bibiana<br />

nasconde il fidanzato sotto il letto, nella camera<br />

matrimoniale).


85<br />

PAULICU – Comenti feusu? Nci sattu in sa fantana e<br />

nci’attidd’a s’ottu, e mi fu.<br />

BIBIANA – Custa domu no porta fantanas chi bessint’a<br />

s’ottu. (Bibiana è confusa). Beni beni Paulicu a ti cuai<br />

asutt’e su lettu…<br />

FRORENZIU – (entra in casa con Peppina) Esti una cosa<br />

strana, Bibiana ai cust’ora in domu?<br />

PEPPINA – Ad’a tenni dolor’e brenti… Deu seu stanca<br />

motta! Bandu a mi croccai.<br />

BIBIANA – Mind’asi comporau de turronis? (Si appoggia<br />

con le spalle alla porta della camera da letto per impedire<br />

ai genitori di entrare).<br />

PEPPINA – Castia… Castia… in sa borsa. Nd’adi<br />

un’imboddicamini. (Paulicu dà un colpo di tosse).<br />

FRORENZIU – Bibiana tenis su tussi?<br />

BIBIANA – No ddu bisi babbu? Ca seu tottu arresfriàda! (Si<br />

mette a tossire di proposito).<br />

PEPPINA – Scusa Bibiana, ma su tussi ndi bessidi de<br />

camera de lettu…<br />

BIBIANA – Podidessi mamma! Est possibili nc’esti brintau<br />

su gattu, dd’apu cuttu a truncheddu de scova. Su gattu<br />

teni su tussi!<br />

PEPPINA – No ncidda fazzu prusu, seu mott’e sonnu,<br />

bandu a mi croccai.<br />

BIBIANA – Abarr’ancòra mamma ch’arrexonausu.<br />

FRORENZIU – Bibiana, lassadda passai a mamma tua.


Lassadd’andai a si croccai.<br />

86<br />

PEPPINA – (una volta in camera da letto) Ah! Ah!...<br />

Aggitoriu! Aggitoriu! Nciadi unu bandidu in camera de<br />

lettu. Benei! Benei! Accudei! Prestu! (Esce dalla camera<br />

da letto trafelata).<br />

FRORENZIU – Unu ladroni asutta de lettu? Deu pigu su<br />

fosili, ddu fazzu in sanguni! (Frorenziu prende in mano<br />

un manico di scopa e lo agita confusamente, come fosse<br />

un fucile).<br />

PEPPINA – Don’attenzioni Frorenziu! Torr’agoa, su<br />

ladroni est armau, dd’apu biu sa canna de sa pistola<br />

luxenti!<br />

FRORENZIU – Immoi brintu in camer’e lettu e ddu fazzu<br />

in sanguni. De domu mia no ndi bessi biu…<br />

BIBIANA – No, babbu, no! No ddu tocchisi no est unu<br />

bandidu, est Paulicu, su sposu miu. Dd’apu cuau deu.<br />

(Rivolta a Paulicu) Paulicu bessind’a foras, no timas!<br />

PEPPINA – Ah! Ah! Est issu! Paulicu Fruciddau? D’olu biri<br />

ben’in facci! S’omini de sa trallallera! S’accorrozzadori,<br />

su bagasseri! (Peppina entra di nuovo nella camera da<br />

letto).<br />

FRORENZIU – Peppina? Tui ddu connoxis?<br />

PEPPINA – Mai biu prima, Frorenziu. (Tira Paulicu per i<br />

capelli) Bessi a foras delinquenti!<br />

BIBIANA – (si avvicina al fidanzato e lo abbraccia, poi lo<br />

presenta ai genitori) Ecco, questo è l’amore mio: Paulicu<br />

Fruciddau!


87<br />

PEPPINA – (prende Paulicu per un braccio) Ancù siddu tiri<br />

sa giustizia custu fura mudandas!<br />

PAULICU – Ben’agattausu…<br />

FRORENZIU – Tidda dongiu deu su benibeniu. Nara tui,<br />

delinquenti! Ita intenzionis tenis?<br />

PAULICU – Intenzionis serias, seu innamorau de sa filla, e<br />

mi coju cun issa.<br />

FRORENZIU – Diaderus? Dona tempus a su tempus, ma<br />

po immoi, no ti bengia prus’a conca, de torrai a brintai<br />

a domu mia a fura fraizzina!<br />

PAULICU – Banda beni, de immo’ innantis app’a fai passus<br />

giustus e ndi pesu su disturbu. Scusai meda. Bona notti!<br />

(Bibiana lo accompagna).<br />

FRORENZIU – Mancu mali ca sind’est bandau. Cun tottu<br />

su trumbullu chi ha postu in domu nosta sindi seus<br />

iscarexusu ca crasi deppeus andai a Casteddu!<br />

PEPPINA – Tandus preparu is valigias? Aici, po crasi funti<br />

prontas.<br />

FRORENZIU – Ita ses aspettendu? Est ora de si croccai,<br />

cardellinedda mia.<br />

PEPPINA – (mentre va a letto) Aisciri chi nottesta<br />

nciap’arrennexi a serrai is ogus!


SCENA XI<br />

88<br />

(Il giorno seguente, Peppina e Frorenziu partono per<br />

Cagliari. Paulicu dopo aver visto i genitori di Bibiana salire<br />

sull’automezzo va a trovare la fidanzata. Mentre si trovano<br />

soli in casa, Cicitu Malloru, l’ex apprendista calzolaio di<br />

Frorenziu, si reca a fare visita a Bibiana).<br />

BIBIANA – (accompagna i genitori alla porta e torna sulla<br />

scena con un cruciverba in mano. Siede sul divano.<br />

Bussano alla porta. Bibiana apre: è Paulicu. I due si<br />

abbracciano) Beni beni su sposu miu, ca feus fueddus<br />

agruxausu.<br />

PAULICU – Babbu tu e mamma tua funti partius po…<br />

BIBIANA – Po Casteddu, gei du sciu. Castia custu bintisetti<br />

orizzontali esti…<br />

PAULICU – Nci seu! Connoxu sa definizioni. “La luce che<br />

risplende”. Sa bellesa tua, Bibiana! (Bussano alla porta).<br />

BIBIANA – Gei no adessi torràda mamma? Cessu! Cessu!<br />

(Chiede ad alta voce) Ses tui, mamma Peppina?<br />

CICITU – Seu deu Cicitu, Cicitu Malloru.<br />

BIBIANA – (apre la porta) Beni Cicitu, beni, avvanza<br />

avvanza! Sezzidì (porgendogli una sedia).<br />

CICITU – Carissima. Cantu ses bella. (Con un sacchetto<br />

nella mano destra e un pacco sotto l’ascella sinistra.<br />

Posa il sacchetto a terra e stringe la mano di Bibiana).<br />

BIBIANA – (vicino a Paulicu) Custu est su sposu miu, tiddu


presentu.<br />

89<br />

CICITU – Ah! Su farmacistu sassaresu. Mind’anti<br />

chistionau. Prexeri de du connoxi.<br />

PAULICU – Prexeri miu.<br />

CICITU – (senza mai posare il pacco si rivolge a Paulicu) Si<br />

permittidi su farmacistu, dia boli fai duas domandas…<br />

PAULICU – Ndi seu onorau de d’ascuttai e de<br />

d’arrespundi.<br />

CICITU – Si unu comenti a mimi, sunfridi de dolor’e conca<br />

po una delusioni amorosa, ita depi fai?<br />

PAULICU – Ita depi fai? Passid’in farmacia ca di ‘ongiu<br />

duas pastiglias de “Pistangina” e ndi pigad’una<br />

mangianu e una merì, e ad’a biri ca su dolori di passa<br />

luegusu.<br />

CICITU – Ah! Scusidimì su dottori. Ma, sa Pistangina no<br />

est pumàda po pistadura?<br />

PAULICU – Nient’a fattu! Vostetti no est dottori, no<br />

podid’isciri.<br />

CICITU – Scusid’ancòra su dottori. E si unu comenti a<br />

mimi est innamorau, narausu… de una bella piciocca<br />

comenti a Bibiana e no est aggradessiu, ita depi fai?<br />

PAULICU – Ita depi fai? Una bella cura. Doccias de acua<br />

frida, ma chi sia frida. Una doccia a mangianu e una<br />

doccia a merì, po una xida. E ad’a biri ca di passada<br />

callentura e innamoramentu.<br />

CICITU – Ah! Ah! Du ringraziu su dottori po is conzillus.


90<br />

Custas crapittas d’asa donais a maistu Frorenziu. Custu<br />

paccu est po tui Bibiana. Apu xipiu ca depis fai unu<br />

provinu a “Vidiolina”.<br />

BIBIANA – (scarta finchè dal pacco emerge un paio di<br />

scarpe) Ti ringraziu Cicitu. Grazia grazia, Cicitu!<br />

CICITU – Permittisi? (Prende le scarpe in mano) Cun custa<br />

crapittas “Marca Malloru” a tacconis attus e a punta<br />

quadras, seu siguru ca ti fainti binci su cuncursu. Funti<br />

fattas po tui. Funti fattas po baddai. Auguri e<br />

arrivederci. (Cicitu esce).<br />

PAULICU – Ita’oliada cussu acciappa canis cun domandas<br />

istranas e crapittasa?<br />

BIBIANA – Ita ‘oliada? Depis’ìsciri ca babbu m’ha<br />

promittiu a issu po isposa de sendu pittia. Ma deu est a<br />

tui chi ‘olu.<br />

PAULICU – Ndi seu meda prexau ch’asi xeberau a mimi.<br />

Ma immoi lassamind’andai, ca deppu fai su turnu in<br />

farmacia (ed esce).<br />

BIBIANA – Ciau lillu infrorìu, ciau su sposu de su coru<br />

miu. (A voce bassa) Paulicu, Paulicu oi gei ses prexau,<br />

ma candu as’a isciri ca seu incinta… (tra singhiozzi e<br />

lamenti, Bibiana inizia a piangere).<br />

SCENA XII<br />

(Bibiana è seduta sul divano, sconvolta e singhiozzante).


91<br />

BIBIANA – (piangendo) Coment’ap’a fai a du nai a babbu!<br />

Coment’app’a fai? Oi, babbu mi boccidi! Candu d’ad’a<br />

isciri, babbu mi sperdidi!<br />

PEPPINA – Ita dep’isciri babbu tu? Ita depid’isciri, po<br />

t’appiccigai a su muru?<br />

BIBIANA – Depid’isciri ca seu una disgraziada!<br />

PEPPINA – Custu gei du xiu deu puru ca ses una<br />

disgraziada. Is disgrazias capitanta tottus a tui, ca no ti<br />

scisi difendi. Ita est sa disgrazia tua?<br />

BIBIANA – Aspett’unu pipiu, eccu ita esti sa disgrazia mia,<br />

seu sfortunada!<br />

PEPPINA – Incinta? Sant’Antoni! Sant’Antoni de su Fogu!<br />

Incinta? Beni beni Frorenziu, ben’a biri, ben’a intendi,<br />

ca filla tua aspettad’unu pipiu!<br />

FRORENZIU – Gei no adessi macca?!<br />

PEPPINA – No est macca, est incinta.<br />

FRORENZIU – Ada… ada… depi spiegai s’impringiau!<br />

PEPPINA – Nc’esti pagu de ispiegai! S’impringiau?<br />

S’impringiau! S’ispiegada cun sa brenti chi crexidi.<br />

BIBIANA – S’app’arroxu de s’intendi! Ndi feisi una<br />

chistioni manna po donnia cosa. Lassaimì s’anima in<br />

santa paxi!<br />

PEPPINA – E no! Bibianedda. Nosu boleus ixiri nomini e<br />

sangunau de su stalloni. Su puntori di pighidi ingùni<br />

ancàdessi!


92<br />

FRORENZIU – Po immoi, Peppina, accuntentadì de ixiri ca<br />

filla tua ha sezzi’unu cuaddu, chi curridi e arrazzada<br />

ch’est una bellesa!<br />

PEPPINA – Invecis bolu isciri subitu chini est su disgraziau<br />

chi t’ha disonorau.<br />

BIBIANA – Dott… dottor Piringinu in su spiz…in su<br />

spid…M’ha nau ca…<br />

FRORENZIU – In su spiziu? In su spidali? Unu dottori?<br />

Dottor Piringinu? Peppina donamì su fosili ca doi ‘essu!<br />

Ddu fazz’in sanguini!<br />

BIBIANA – No! Babbu no, dottor Piringinu esti su dottori<br />

chi m’ha visitau e m’ha nau ca seu incinta giai de tre<br />

mesis.<br />

PEPPINA – Nara Bibianedda, e su cuaddazzeri ecchini<br />

esti?<br />

FRORENZIU – Bibianedda narasiddu a babbu!<br />

BIBIANA – Banda beni, gei siddu nai. Esti… esti… su<br />

picioccu miu. Paulicu Frucciddau.<br />

PEPPINA – Issu? S’accorrozzadori? Cuddu de sa trallallera!<br />

Paulicu Frucciddau? Infruccau siad’a una matta de<br />

ollastu!<br />

FRORENZIU – Tui Peppina, du connoxisi?<br />

PEPPINA – Gei sesi de memoria cruzza, Frorenziu! Su<br />

babilotti tottu peisi d’asi biu tui puru, ancù du bianta<br />

zruppu!<br />

BIBIANA – No frastimis mamma. Paulicu, su sposu miu,


93<br />

est dispostu a m’isposai subitu, xeti ca prima<br />

depid’andai a si ciccai traballu in continenti e parti<br />

crasi.<br />

PEPPINA – Ancù doloris brenti ddi pighidi, cani pudexu<br />

chi no est aturu!<br />

BIBIANA – Paulicu partidi e torrada sa xida chi ‘enidi e<br />

candu tòrrada, deu partu cun issu e no m’eisi a biri<br />

prusu.<br />

PEPPINA – Aundi’andas tui? Crabitedda… scundìa!<br />

FRORENZIU – E deu‘andu a ciccai a Paulicu prima chi<br />

partada po dd’arregordai s’impringiau!<br />

PEPPINA – No asa boli‘andai a du mallai? Ma naramì<br />

Frorenziu? Iasta tenni su coraggiu de fai abortìri a filla<br />

nosta?<br />

FRORENZIU – Deu no, ma dottor Piringinu si, po ponn’in<br />

paxi sa cuxienzia nosta e po salvai s’onori de sa famiglia.<br />

PEPPINA – No ti‘olu prus biri! Tengiu po<br />

pobidd’un’assassinu! (Esce).<br />

BIBIANA – (esce dietro la madre) Tengiu po<br />

babb’un’assassinu. Ricorda: quinto comandamento,<br />

“Non ammazzare”!<br />

FRORENZIU – (mentre la figlia esce) E tui filla mia!<br />

Ricorda: sesto comandamento, “No impringiare”! M’anti<br />

pigau po un’assassinu, ma custas funti maccas furiosas!<br />

(Frorenziu si allontana per far sbollire il nervoso).


A T T O S E C O N D O<br />

SCENA I<br />

95<br />

(Bibiana si stende sul divano dopo aver avuto una<br />

discussione con i genitori. Quindi si assopisce, e ha degli<br />

incubi dovuti alla lite).<br />

BIBIANA – (sdraiata sul divano parla nel sonno, mentre<br />

sogna la sala parto) Lassaimì stai! No! No! No bolu<br />

arbortiri! Ih! Ih! Ih! (Improvvisamente si sveglia e ha una<br />

crisi di pianto. Piange e chiama la mamma) Ih! Ih! Ih!<br />

Beni, beni mamma, ca ti raccontu su sonnu leggiu chi<br />

apu fattu…<br />

FRORENZIU – (intanto rientra) Pozzu ascuttai deu puru<br />

su sonnu?<br />

PEPPINA – Beni, beni Frorenziu, sezz’innoi.<br />

BIBIANA – (racconta i particolari del sogno) Furìa<br />

croccàda ind’unu lettinu de ospidali e… un’infermieri<br />

mannu mannu m’ispingiada in sa sala partu. In sa sala<br />

partu a un’angulu dd’oi furiada babbu chi mi castiàda<br />

cun ogus de fogu! Furiada bistìu de nieddu, pottàda<br />

corrus de crabu e una coa de burrincu. Presenzianta in<br />

sa sala dottor Piringinu e dottor Foddis e furianta<br />

bistìus de biancu.<br />

PEPPINA – E tandusu?<br />

BIBIANA – Babbu a braba longa, corrudu e a peis de


urrincu, zerriàda e ordinàda!<br />

PEPPINA – Ita ordinàda babbu tu?!<br />

96<br />

BIBIANA – «Spaccai sa brenti a filla mia»! Ma sa brenti<br />

mia no furia custa brenti, furiad’una srindia manna<br />

manna, tottu striàda.<br />

FRORENZIU – Tandus deu furi’a pintas de dimoniu?<br />

BIBIANA – S’ordini furiada de aberri sa brenti! Dottor<br />

Piringinu e dottor Foddis no tanti ubbidiu!<br />

FRORENZIU – Ah! No m’anti ubbidìu! E t’anti lassau cun<br />

sa brenti a palloneddu!<br />

BIBIANA – E seu contenta de pottai sa brenti a<br />

palloneddu! Candu sa brenti adessi prus manna, bessu<br />

apposta po dd’ammostài ca no tengiu bregungia!<br />

FRORENZIU – Tindi sesi scarexa ca su chi asi biu in su<br />

spidali est xetti unu sonnu?<br />

PEPPINA – E is sonnus funti buluccas de saboni chi<br />

svaninti…<br />

BIBIANA – Ma su pipiu miu no svanidi. Depi naxi e crexi,<br />

prus mannu de tui babbau e in sa vida sua no ad’a<br />

campai acconcendu crapittas segadas…<br />

FRORENZIU – E candu cicca su babbu est in continenti!<br />

BIBIANA – E candu cicca sa mamma est in continenti!<br />

Fillu miu no abarrada cun bos’aturusu ’andada cun sa<br />

mamma.<br />

PEPPINA – Ma tui, filla mia no iscis’ita‘oli nai a ghettai<br />

fogu de sinzu tu.


97<br />

BIBIANA – E os’aturusu no iscireisi ca custu fillu miu est<br />

sanguini de su sanguini miu, e no bolu chi du tocchi<br />

nemus. De abortu mancu sindi chistionada (esce dalla<br />

scena tenendosi il grembo mentre la madre la soccorre).<br />

PEPPINA – (rivolgendosi al marito) Deus iscudada sa<br />

condanna ai custu maladittu!<br />

SCENA II<br />

(Frorenziu dopo aver deciso di non far abortire la figlia<br />

Bibiana, telefona alla Clinica Marongiu di Cagliari per<br />

annullare l’appuntamento).<br />

FRORENZIU – (rimasto solo, seduto, confuso, si tiene la<br />

testa tra le mani e pensa) Eppuru sa soluzioni giusta po<br />

filla mia, no est s’abortu! Provu a telefonai torr’a dottor<br />

Piringinu, po ndi scullai su chi’olia fai. (Cerca nell’elenco<br />

telefonico il numero del dottor Piringinu e compone la<br />

chiamata). Pronto, pronto! Parlo con la Clinica<br />

Marongiu Aborto e Terapia di Cagliari? Sono Frorenziu<br />

Mannai, il padre di Bibiana. Pronto? Parlo con dottor<br />

Piringinu? Non confermo quello che ho detto questa<br />

mattina. Il ricovero per lunedì mattina? Non serve più.<br />

No! Abbiamo deciso altrimenti. Il consenso per<br />

l’aborto? Quando mai! Non acconsento. Di aborto non<br />

ne parliamo più. Buona sera dottor Piringinu.<br />

PEPPINA – Aita ti serbidi sa Clinica de Abortu e Terapia


98<br />

de Casteddu? (Sconcertata) Bibiana no nc’esti prusu,<br />

s’est fuìa!<br />

FRORENZIU – Fuìa? Annui! S’est fuìa?!<br />

PEPPINA – Fuìa fuìa, midd’ha nau s’amiga sua, Lucia. Est<br />

partìa po Casteddu oi ais tresi e po Genova a is xincu.<br />

Curpa tua conca de crabu!<br />

FRORENZIU – Curpa mia? Dottor Piringinu bolìa salvai<br />

s’onori de una pipia.<br />

PEPPINA – Tui e dottor Piringinu, seisi genti de<br />

impresonai! Genti bocci pipius, bella cuxenzia portatisi!<br />

FRORENZIU – It’ad’a nai sa genti, candu filla tua ad’a<br />

bessiri a brenti a palloneddu per’is biasa de bidda?<br />

PEPPINA – Ma no asi cumprendiu! Oramai no bessi prusu<br />

per’is bias de sa bidda, bai e ciccadd’ancàdessi!<br />

FRORENZIU – Bisongiad’a tenni contu de s’onori…<br />

PEPPINA – Cali onori? Ciccas de salvai s’onori in cust’era?<br />

Boccend’unu pipiu? Fai s’esami de cuxenzia, boja tira<br />

zugusu!<br />

FRORENZIU – Lassausu a perdi s’onori e s’abortu, immoi<br />

toccad’a ciccai a Bibiana!<br />

PEPPINA – Bibiana no torra prusu a domu, ha<br />

cumprendiu totu. Immoi bai e ciccadda innui adessi!<br />

FRORENZIU – Toccad’a da ciccai mancai in “Chi l’ha<br />

Visto?”. Depi torrai subitu a domu!<br />

PEPPINA – Ba’imbarcadì, bai a Genova, bai mancai andis a<br />

domu de sa furca! Bai e ciccadda. Est culpa tua chi s’est


fuìa!<br />

99<br />

FRORENZIU – Partu subitu po Genova, però prima pigu su<br />

dinai po fai su billettu.<br />

PEPPINA – Bibianedda filla mia, innui asessi? Asutta de<br />

calancunu ponti, ingiriàda de barbonis e de genti<br />

disgraziata!<br />

FRORENZIU – Adess’in calancunu albergu, croccàda<br />

brent’a susu! Controlla su cofanettu, mancada su<br />

librettu postali e cincu milionis chi teniast’allogausu, po<br />

ti curai. Immoi bai a caserma e denunziadda!<br />

PEPPINA – E no, Bibiana! E no Bibianedda mia! Custu no<br />

siddu depiasta fai a mamma. Ses una filla de… ses una<br />

filla lardona… Lardona! Furona chi no ses atara!<br />

FRORENZIU – Eccu poita mi biriada corrudu, e a peis de<br />

burrincu!<br />

PEPPINA – Si no prusu, filla nosta disponidi de una bella<br />

summa de dinai, e no ad’a diventai barbona.<br />

FRORENZIU – Seus nosu chi seus barbonis e a siccu de<br />

dinai. (Peppina si mette a letto, Frorenziu si sdraia sul<br />

divano).<br />

SCENA III<br />

(Di notte Frorenziu non riesce a dormire. Decide quindi di<br />

riposare sul divano. Questa scelta, come vedremo, sarà<br />

dettata da un preciso motivo).


100<br />

FRORENZIU – (in direzione del pubblico) Est casi<br />

mesunotti, notti de luna prena… A mesunott’in puntu,<br />

Peppina, pobidda mia, comenti po incantu, sindi pesada<br />

drommìa e gira sa domu, e chistionada in su sonnu, e<br />

deu d’arrespundu. Ssssssssilenziu est po bessiri!<br />

PEPPINA – Frorenziu, deu seu a Milanu, accanta a su<br />

Duomo, una domu fatt’a puntasa…<br />

FRORENZIU – Deu seu innoi. Peppin’as’agattau a Bibiana?<br />

PEPPINA – No, ma nc’esti Alessandru Manzoni, cun<br />

Renzu e Lucia. Renzu mi‘oli basai.<br />

FRORENZIU – Comenti? Appustis de tanti seculusu,<br />

Renzu est’ancòra inguni a reiga tettera… No nci creu!<br />

Fuidì Peppina ca in Milanu t’impestanta.<br />

PEPPINA – Frorenziu seu a Genova, in sa domu de<br />

Cristoforo Colombo, Bibiana no nc’esti. Unu chi di<br />

nanta Mazzini, m’ha fattu sezz’in sa “Santa Maria” e<br />

terra terra seu arribbad’in America.<br />

FRORENZIU – Peppina! Filla tua no est in America, torr’a<br />

Genova, saludamì a Bush e a Fidel Castro. No tocchis<br />

cocaìna e, bett’una coffa de banana.<br />

PEPPINA – Frorenziu seu a Roma, accanta de su<br />

“Colosseo”, innoi nc’est unu spili-camba, du zerrianta<br />

Giulio Cesare, est accumpangiau de Pompeo. De<br />

Bibiana mancu s’umbra.<br />

FRORENZIU – Attenzioni Peppina, ca Pompeo mancai no<br />

sia pompieri pompiada.


101<br />

PEPPINA – Seu in Casteddu Frorenziu. Tui ses’in<br />

Casteddu?<br />

FRORENZIU – No seu a Muravera.<br />

PEPPINA – Tandus torru a Muravera. Beni Frorenziu ca<br />

t’imprassu. Innoi nc’est unu lettu moddi moddi.<br />

(Mentre Frorenziu si mette a letto, Peppina esce dalla<br />

camera da letto).<br />

FRORENZIU – Si, si, ma deu nau, prima de ti croccai<br />

assumancu tiradindi sa roba intima. (Frorenziu cade dal<br />

letto). Ohi! Ohi! Is costas mias!<br />

PEPPINA – Gei no t’astessi struppiau?<br />

FRORENZIU – (tenendosi il fianco fa un giro sul<br />

palcoscenico, lamentandosi) Ohi! Ohi! (Entra in camera<br />

da letto, sempre lamentandosi). Sa schina mia! Pottu in<br />

costas iscannias e sa schin’attrocciàda. Ohi! Ohi! Ohi!<br />

PEPPINA – (rivolta verso il pubblico) Eccu, eccu ita ddi<br />

succedidi a chini pottada macchimin’in conca! (Si reca<br />

verso la camera da letto, uscendo di scena).<br />

FRORENZIU – (esce dalla camera da letto, tutto curvo,<br />

mantenendosi la schiena) M’ad’a toccai a zerriai su<br />

Pronto Soccorso. Po nottesta pernottu innoi, in su<br />

divanu. Comenti nara Peppina, a lettu separau, e depu<br />

fai puru s’infermieri. (Cerca di fasciarsi malamente il<br />

costato).


SCENA IV<br />

102<br />

(Frorenziu, con una fascia da neonato intorno alla schiena,<br />

il pomeriggio seguente appare visibilmente scosso).<br />

PEPPINA – Frorenziu ancora drommiu. Custu piga sa dì<br />

po sa notti. Esti unu sorixi.<br />

FRORENZIU – (lamentandosi, si siede sul divano) Seu<br />

mesu mottu, ohi! Sa schina mia, ohi! Ohi!<br />

PEPPINA – (mentre rassetta la casa) Ita tenis Frorenziu?<br />

Poita ses faxau cund’una faxia de pipieddu de<br />

allattadroxa?<br />

FRORENZIU – Curpa tua, ca m’inciàsi pottàu a unu lettu<br />

moddi moddi, po t’imprassai e minciasi fattu arrui de su<br />

lettu.<br />

PEPPINA – Ma ita ses nendu? Ses imbriagu? Deu no mi<br />

seu movia de sa camera mia bona patti de sa notti!<br />

FRORENZIU – Ah No! No ti ses movia, berus? No ti ses<br />

movia? In mes’ora asai girau mesu mundu.<br />

PEPPINA – Chini deu? Deu? No mi risultada.<br />

FRORENZIU – Tui, tui! Cicchendu a filla tua Bibiana.<br />

PEPPINA – D’apai ciccàda in su sonnu. Accabbamidd’a!<br />

Bibiana d’ad’a ciccai sa signorina de sa trasmissioni de<br />

“Chi l’ha Visto?”. A propositu, asi telefonau?<br />

FRORENZIU – (allarmato) Ih! Ih! Ca mindi furìa scarexu!<br />

A is noi oras precisas àndada in unda sa trasmissioni de<br />

“Chi l’ha Visto?”. Sa signorina ada dona’is


accumandiziasa po Bibiana. Aici m’ad’impromittiu.<br />

PEPPINA – Allui… allui sa televisioni.<br />

103<br />

FRORENZIU – App’alluttu su canali Unu. Ma sa<br />

trasmissioni est in su Terzu, berus?<br />

PEPPINA – Eccu… eccu sa signorina.<br />

MARIELLA – (da un televisore) «E adesso, vi presento un<br />

caso tutto particolare. Due ragazzi della <strong>Sardegna</strong> sono<br />

scappati da casa a causa di dissapori familiari. Queste le<br />

loro schede: Bibiana Mannai, nata a Muravera, di anni<br />

18. Connotati: capelli neri, occhi castani, colorito bruno,<br />

altezza 1,65, è incinta da tre mesi. Paulicu Frucciddau,<br />

nato a Sassari, di anni 18. Connotati: capelli neri, occhi<br />

castani, colorito bruno, altezza 1,85. Si presume che<br />

siano nella città di Genova. Si gradirebbero delle<br />

segnalazioni. Adesso esponiamo un altro caso…».<br />

PEPPINA – Studa, studa sa televisioni. Candu castiu custa<br />

trasmissioni mi’enidi de prangi. Xedadedda Bibiana!<br />

FRORENZIU – Immoi besseusu, assumancu ti distraisi<br />

pagu pagu. Andausu a domu de gommai Nocenzia<br />

Cugusi, d’apu promittiu de di fai bisitta.<br />

PEPPINA – (è pronta per uscire di casa) Andausu, andausu!<br />

SCENA V<br />

(Mentre Frorenziu e Peppina stanno per uscire per andare a<br />

fare visita alla comare Nocenzia, sentono bussare


insistentemente alla porta).<br />

PEPPINA – Ecchini adessi?! Propriu immoi!<br />

FRORENZIU – Bai a controllai, Peppina!<br />

104<br />

PEPPINA – (apre la porta) Ah! Est vostetti, gommai<br />

Nocenzia. Furiausu andendu a domu sua. Bengia,<br />

bengia gommai, sezzisì.<br />

NOCENZIA – Gommai mia, tenìa disiggiu de da biri. E<br />

goppai Frori, no nc’esti?<br />

PEPPINA – Ca sissi, Frori est in coxina; beni subitu.<br />

NOCENZIA – E fillora mia, mischinedda? Apu xipiu tottu<br />

sa chistioni, sa bidda no chistionada de aturu.<br />

FRORENZIU – (saluta) Bonasera gommai Nocenzia,<br />

furiausu andendu a domu sua a di fai bisìtta… comenti<br />

staidi?<br />

NOCENZIA – Gei m’agattu beni, grazias a Deus. E goppai<br />

Frori, coment’andada? Sempiri arzillixeddu, eh? Mancu<br />

is annus du scraffeddanta!<br />

FRORENZIU – Annus, maladìas e dispraxeris funti<br />

comenti gotteddus accuzzusu chi seganta. Doloris fottis<br />

po sa peddi de su cristianu.<br />

NOCENZIA – No mi fueddidi de doloris e de dispraxeris,<br />

ndi seu prena finzas’a conca! Fiuda de dox’annus,<br />

pobiddu miu xedau, prima de morri, furiada unu<br />

martiri.<br />

PEPPINA – Lebiada però de goppai Antoni, gommai


105<br />

Nocenzia oindì est sana, prospera e de aspettu gioviali!<br />

Deu seu una carramazzina!<br />

FRORENZIU – Si poneus in contu su dispraxeri po filla<br />

nosta, sa fillora de vostetti, seus a su limiti de sa<br />

sopportazioni.<br />

NOCENZIA – Iscireis assumancu aund’esti Bibiana? O s’est<br />

perdia?<br />

PEPPINA – Perdia no, nciad’a mancai! Est in Genova,<br />

rientrad’a domu custas disi.<br />

NOCENZIA – Su chi funti nendu sa genti…Cessu, cessu!<br />

Nanta ch’est incinta e ca d’eisi attrippàda, est po cussu<br />

chi s’est fuìa!<br />

FRORENZIU – Chini d’ad’informàda? “Radio Scarpa”? A sa<br />

beridadi d’anti crexu sa coa...<br />

PEPPINA – Sa beridadi d’oli Deus. Chini ha nau faulas<br />

abbrittiadas a su mali, mali tengiada.<br />

NOCENZIA – De linguas malas ncindadi sempiri stettiu.<br />

Ma si est berus ch’est incinta, incinta e foras de domu,<br />

po issa e po su sposu est una cosa prus manna de issus…<br />

FRORENZIU – Funti erroris chi anti fattu ominis mannus,<br />

genti prus manna de issus!<br />

PEPPINA – Paulicu est partìu po Genova, po ciccai<br />

traballu, Bibiana est partìa a sighidura.<br />

NOCENZIA – Po no s’istramancai de su sposu, berus? Ma<br />

depeis ixiri, ca no est xetti Bibian’a ess’incinta, ncindadi<br />

ataras: setti Picioccheddas de Convivenza e, tra custas


una femmina de “Mardiedu”, pringiott’a corant’annus.<br />

106<br />

FRORENZIU – Gei no adessi gommai Nocenzia sa<br />

femmina de mardiedu pringiotta?!<br />

NOCENZIA – Goppai Frori, s’isbagliada! Goppai tenidi<br />

gana de scherzai. Mi adessi praxu, ai tent’unu fillu de<br />

pobiddu miu…<br />

PEPPINA – Immoi po procreai, certas femminas, piganta<br />

s’omin’in prestidu o in affittu, fainti comenti fainti is<br />

pastoris cun is mascus de is mammas!<br />

NOCENZIA – Mi zerrianta “Sa Fiudedd’Alligra”… ca mi<br />

binti sorridenti e ben’allistrìa. Mi fainti propostas… E…<br />

Bai ca no! No nci bessi nudda, bai ca no!<br />

PEPPINA – E no esti prexàda, gommai Nocenzia? Gommai<br />

gei est bona! Ma po is malas ncindadi una fabbrica de<br />

ominis dispostus a…<br />

NOCENZIA – Dispostus a… convivi po divertimentu! Bai<br />

ca no! No nci bessi nudda, bai ca no!<br />

FRORENZIU – S’omini cicca su divertimentu e sa femmina<br />

cicca sa coja.<br />

PEPPINA – Cali coja? Certas femminas si bolinti liberas: oi<br />

cund’unu, crasi cund’un’aturu.<br />

NOCENZIA – Custu però, gommai mia, no est onestadi.<br />

Est crastulimini.<br />

FRORENZIU – Neriddi su fueddu giustu, gommai<br />

Nocenzia: ba-gas-su-mi-ni!<br />

NOCENZIA – Basta bastada, no mi‘olu trumbullai. No seu


107<br />

bennia po pidanciulai. Seu bennia po isciri novas de<br />

Bibiana. Is cosas ch’isciu funti allogadas a unu crasi,<br />

candu beni fillora mia. Teneisì contu, e passai bona<br />

notti.<br />

FRORENZIU – Bona notti.<br />

PEPPINA – Bona notti gommai.<br />

FRORENZIU – Custa gommai Nocenzia est bella<br />

cuncordàda, ben’allistrìa. Ma du scisi Peppina ca d’apu<br />

castiàda beni e…<br />

PEPPINA – E… Tandus? Si no ti funt’attrocciausu is ogus,<br />

tia boli attroccia’is sentidus!<br />

FRORENZIU – Eppuru, ses manna po isciri ca… is<br />

maschixeddus disiggianta…<br />

PEPPINA – Cittudì, cani de strexu frungìu a conca trotta!<br />

Is fiudas no fainti po tui.<br />

FRORENZIU – No torris a cumenzai, Peppina! Là gà is<br />

pastiglieddas biancasa funt’ancòra in farmacia e si mi<br />

giranta is cuccumeus…<br />

PEPPINA – Si ti giranta is cuccumeus? Bai e croccadì in su<br />

lettu ammummulonau. E no tindi scancarronis finzas a<br />

cras’a mangianu.<br />

FRORENZIU – Candu di torra su sulidu, di crexi sa lingua.<br />

(Diretto al pubblico) Ah! Si podia mussiai, iadessi una<br />

pibera velenosa e cantu ottas mi adessi mottu!


SCENA VI<br />

108<br />

(E’ notte fonda. La comare Nocenzia si è trattenuta a lungo<br />

a casa di Frorenziu. Cicitu Malloru, triste, e quasi<br />

piangente, bussa alla porta del suo ex maestro calzolaio,<br />

dopo aver ricevuto la notizia della fuga di Bibiana).<br />

FRORENZIU – (sente bussare) Ecchini esti sa genti a<br />

cust’ora?<br />

CICITU – Seu deu, Cicitu Malloru scusai s’ora tarda.<br />

FRORENZIU – Brinta brinta, Cicitu (si stringono la mano).<br />

Ti biu unu pagu agitau Cicitu, o m’isbagliu?<br />

CICITU – (si avvicina a Peppina e le poggia una mano sulla<br />

spalla come per consolarla) Sissi ziu Frorenziu! Vostetti<br />

puru, però, no est cuntenta Zia Peppina, coraggiu! Est<br />

trista che sa notti proinosa.<br />

FRORENZIU – Du scireus tot’a is tresi poita seus primaus.<br />

PEPPINA – Est Bibiana sa causa de sa tristura nosta.<br />

CICITU – Cussu Sassaresu impicca babbus s’est post’a fai<br />

su burrincu!<br />

FRORENZIU – Cussu bendi mexinas depi fai is contus cun<br />

mimi! E no antessi contus de farmacia!<br />

CICITU – Cussu bantaxeri, fraulaxu, si mi giungid’in<br />

ungas… du craccaxu! Ah! Ah, du streccu!<br />

PEPPINA – No si pigheis feli po cussu strumingiu… Ancù<br />

ndeddi seghinti su tidingiu! Ha postu sa vida nosta in<br />

tribulìa.


109<br />

FRORENZIU – Bibiana furiada sa prenda, sa sienda, su<br />

cunfortu de sa vida nosta…<br />

CICITU – Mraxani pudexu! Ndadi scullau totu is progettus<br />

mius, comenti chi m’apada zruppau!<br />

FRORENZIU – Tui Cicitu, depiastessi su genneru nostu.<br />

CICITU – Si su Sassaresu s’istorrada, promittu de sposai<br />

Bibiana, cras’e totu!<br />

PEPPINA – Dominigu o calancuna dì prima, Bibiana<br />

adess’in domu. Ndi torrausu a chistionai, Cicitu. Beni a<br />

s’agattai.<br />

CICITU – Ndi torraus a chistionai. Passai bona notti.<br />

FRORENZIU – Bona notti, Cicitu.<br />

PEPPINA – A si biri sanus Cicitu. Seu stanca motta.<br />

FRORENZIU – A chini du narasa! Su sonnu naranta ca<br />

pottadada conzillus. Deu isciu ca ristorada, e bandu a<br />

mi croccai.<br />

SCENA VII<br />

(In un momento di riposo Peppina sfoglia le foto di Bibiana<br />

e ricorda l’infanzia della figlia).<br />

PEPPINA – Dexiott’annus a hoi est naxia Bibiana! Ita bella<br />

dì de festa eus affestau. Festa de allegrìa e cuntentesa.<br />

FRORENZIU – E appustis, po sa festa de S’Antoni de su


Fogu, sa festa de su battiari!<br />

110<br />

PEPPINA – Custu est su ritrattu de una bella pipia…<br />

Frorenziu beni a biri sa fotografìa.<br />

FRORENZIU – Si trattada de Bibiana?<br />

PEPPINA – Hoi est su setti de Meseidas, po medas annus<br />

eus affestau custa data…<br />

FRORENZIU – Iasta’a boli fai festa hoi puru? Cun totu su<br />

chi depu penzai. Immesu a crapittas segadas,<br />

imbruccunadas de is femminas, cun filla tua foras de<br />

domu!...<br />

PEPPINA – Su solitu scrimpottu! Ma tindi sesi scarexu ca<br />

hoi est matisi e torrada sa trasmissioni de “Chi l’ha<br />

Visto?”, cosa chi depeus assolutamente biri!<br />

FRORENZIU – Assumancu d’apant’agattàd’a, fillixedda<br />

nosta!<br />

PEPPINA – Deu nci speru. Est meda probabili. Cussus<br />

forroganta in donnia logu.<br />

FRORENZIU – Allui sa televisioni, Peppina. No asi nau<br />

ch’est in su terzu canali, sa trasmissioni? Arzia su<br />

volumi! Gira sa manopola! Dai! Dai.<br />

PEPPINA – Eccu, eccu… Aici mi praxidi. Bellu schermu.<br />

FRORENZIU – Brava Peppina. Mi… mi… sa signorina<br />

(indica la conduttrice televisiva).<br />

PEPPINA – Cittiu! Tuppa cussa bucca manna de forru. Fai<br />

ssssssilenziu!<br />

MARIELLA – «Tra tante notizie cattive, eccone una che


111<br />

farà piacere alla signora Mannai Peppina e consorte.<br />

Abbiamo ritrovato a Genova, sani e salvi, Bibiana<br />

Mannai e il fidanzato, Paulicu Frucciddau»…<br />

FRORENZIU – Evviva! Bibiana! Evviva! Est sana e salva!<br />

Prestu antess’in domu.<br />

PEPPINA – Anti agattau su bastoni de sa beccesa mia!<br />

Cantu tia boli biri fillixedda mia, de su coru miu. Beni a<br />

coìdu.<br />

FRORENZIU – Torr’a coìdu Bibiana!<br />

SCENA VIII<br />

(Frorenziu e Peppina, euforici per il ritrovamento della figlia<br />

Bibiana, attendono con ansia il suo ritorno a casa).<br />

PEPPINA – Frorenziu, telefon’a sa signorina Mariella po<br />

isciri notizias de Bibiana.<br />

FRORENZIU – Telefonu subitu! (Compone il numero)<br />

Pronto, è la redazione di “Chi l’ha Visto?”… sono<br />

Frorenziu Mannai, il padre di Bibiana. Come? Sono<br />

partiti ieri… As’intendiu Peppina, funti partiusu aiseru.<br />

Ant’essi po arribbai!<br />

FRORENZIU – D’as’intendiu su cani zaullendi? Su<br />

campaneddu sonendi? S’esti serrau su portali, ascutta…<br />

Ascutta… Passus in prazza. Funti torrausu. Funt’issusu!<br />

PEPPINA – Immoi, bandu a biri (Nel frattempo bussano


112<br />

alla porta. Peppina va ad aprire). Ses tui Bibiana!… Ohi!<br />

Ohi! Filla stimada de su coru miu! Tind’ha bettìu Santu<br />

Micheli, finalmenti ses torràda! Sia labau Deus e totus is<br />

Santus de su Xelu. Maria Santissima m’ad’accanzau sa<br />

grazia (si abbracciano).<br />

FRORENZIU – Filla mia cara, filla de su coru miu. Cantu<br />

mi ses mancàda. (c. s.) E tui Paulicu, brintas in domu<br />

mia po sa segunda otta? Ti dongiu su beni benìu. Tui<br />

cun Bibiana seis sa luxi de is ogus nostusu!<br />

PEPPINA – Sezzei… sezzeisì e raccontai s’avventura de su<br />

perigulu scampàu.<br />

BIBIANA – Lassausu stai mamma. Su passau ddi poneusu a<br />

perd’a pizzusu e moridi aici, attellau. Su presenti du<br />

scireisi giai: aspett’unu maschixeddu e dominigu<br />

m’isposu cun Paulicu, s’amori miu stimau!<br />

FRORENZIU – Ita bella notizia est custa chi mi faisi xiri,<br />

filla mia!<br />

PEPPINA – Po sa coja feusu una festa manna e invitausu<br />

amigus e parentis!<br />

PAULICU – Seu cuntentu de m’isposai… Apu postu sa<br />

conc’appostu. Tengiu gana de traballai, tengiu unu<br />

postu siguru, una sposa meravigliosa e unu fillu in<br />

arribu. Totu is malis no beninti po noxi!<br />

PEPPINA – Immoi, seisi stancusu, bandai a si croccai, crasi<br />

est dominigu, una dì memorabili.<br />

FRORENZIU – Crasi est dominigu una dì nodìa, sa dì de sa<br />

coja: depeis essi riposausu.


SCENA IX<br />

113<br />

(Il giorno seguente, domenica, Bibiana e Paulicu si sposano<br />

finalmente tra la felicità di tutti).<br />

FRORENZIU – Benei, benei, fillus mius po is<br />

raccumandiziasa e is auguriusu prima de sa coja!<br />

PEPPINA – (Bibiana e Paulicu si avvicinano a Peppina che<br />

guarda commossa la pancia della figlia). Sesi giai<br />

grassotta! (Tocca e accarezza la pancia di Bibiana).<br />

FRORENZIU – Custu pipiu chi depi naxi, in sa vida sua si<br />

no diventa dottori…<br />

BIBIANA – Dottori?…<br />

PAULICU – Dottori? No, est mellus farmacistu!<br />

FRORENZIU – Si no diventa dottori, diventad’abogau…<br />

PEPPINA – Abogau?…<br />

FRORENZIU – E si no diventad’abogau ad’a diventa<br />

professori. Ma siada, comenti boli chi siada, no bolu chi<br />

si fazza sabateri che su nonnu. Custu est s’auguriu miu.<br />

Peppina? Don’attenzioni spostendu sa marighedda de<br />

s’aqua frisca, si podi segai. A propositu de marigheddas,<br />

pipius, isposorius e isposaliziusu, bolu nai dus fueddus<br />

a su pubblicu chi m’ascuttada. Naranta is antigus «ca sa<br />

marighedda bandad’a funtana finzas a candu si segada».<br />

E cantu marigheddas segadas nciad’ in custu mundu! In<br />

su tempus modernu est cumprovau ca is marigheddas si


114<br />

seganta prus allesturu: funt’inzinniadas giai de sa<br />

fabbrica, e accudinti a bandai a funtana si e no una o<br />

duas bottas. (Frorenziu si guarda intorno e non vede più<br />

nessuno. I familiari, uno alla volta, si sono allontanati<br />

tutti. Inizia quindi a gridare) Ah! Ma custa est bella,<br />

manti lassau solu! Peppina? Innui sesi Peppina?<br />

PEPPINA – Seu innoi, ita’olis Frori, gei sesi sprammau! Seu<br />

bistendu sa sposa, tindi sesi scarexu, ca hoi Bibiana si<br />

sposada?!<br />

FRORENZIU – No mindi seu scarexu. Xeti ca furìa<br />

chistionendu de marigheddas e de cosas antigas cun su<br />

pubblicu e….<br />

PEPPINA – Castia Frorenziu, arribbanta is invitausu a sa<br />

coja! Parentis e amigus. Eccu gommai Nocenzia, su<br />

sonatori, is testimongiusu... Tui Frori bai a ti cambiai su<br />

bistiri. Chini cantada? (fuori campo si risponde: «Deu».<br />

Fanno capolino anche gli sposi. Tutti si scambiano i<br />

saluti ed una stretta di mano. Tra gli invitati, una<br />

bambina inizia a scattare delle fotografìe mentre un<br />

suonatore accenna le note di un allegro motivetto e una<br />

voce solista intona un canto. Tutti si apprestano ad<br />

accodarsi al corteo degli sposi).<br />

FRORENZIU – (non riuscendo ad infilarsi il vestito nuovo,<br />

inizia a sbraitare) No bireisi ca seu mali bistìu! Aspettai<br />

ca mi pongiu sa bistimenta! (Si infila la giacca e cerca di<br />

indossare anche i pantaloni su quelli che già porta. Non<br />

riuscendoci, sbraita di nuovo). Peppina aggiudamì, faimì<br />

su nù a sa cravatta!


115<br />

PEPPINA – Sbrigadindi Frorenziu! Ca no mi praxidi a<br />

bandai a cresia a perra de missa, propriu hoi sa dì chi<br />

s’isposa Bibiana!<br />

FRORENZIU – Annui bandu deu aici mali bistìu? Ancù mi<br />

tiri totu sa giustizia! Ancù mi bengiada un’anchesizia!<br />

Seu totu scrazonau. Ah! Ah! Scusai bona genti, scusai.<br />

(Il corteo si avvia verso la chiesa. Si ode intanto un canto<br />

in lontananza. Frorenziu insegue il corteo inciampando).<br />

MOTETTI PER GLI SPOSI (A sa trallallera)<br />

Sa Luna potta sa coa,<br />

Su Soli luminosu<br />

Fai s’ammosta cua.<br />

Trallallera<br />

Sa Luna potta sa coa,<br />

Paxi fortuna e gosu,<br />

Tengiada in domu sua,<br />

Custa coppia noa.<br />

Trallallera<br />

Su soli luminosu


Tengiada in domus sua,<br />

Custa coppia noa,<br />

Paxi fortuna e gosu<br />

Trallallera<br />

Fendu s’ammosta cua,<br />

Custa coppia noa,<br />

Paxi fortuna e gosu<br />

Tengiada in domu sua.<br />

Trallallera<br />

In s’aqua de Flumendosa,<br />

Band’a xaqua ‘is pannus,<br />

Accant’accanta de mari.<br />

Trallallera<br />

In s’acu’e Flumendosa<br />

Sa vida po cent’annus,<br />

Siada de biv’impari,<br />

Su sposu cun sa sposa.<br />

Trallallera<br />

116


Band’a xacua’is pannus,<br />

Siada de biv’impari,<br />

Su sposu cun sa sposa,<br />

Sa vida po cent’annus.<br />

Trallallera<br />

Accant’accant’a mari,<br />

Sa vida po cent’annus.<br />

Su sposu cun sa sposa<br />

Siada de biv’impàri.<br />

Trallallera<br />

117


Indice<br />

PAG<br />

LAIZA BEBA 3<br />

Atto primo 5<br />

Atto secondo 33<br />

BIBIANA 55<br />

Atto primo 57<br />

Atto secondo 95<br />

75<br />

118

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!