12.12.2012 Views

ACCUNTI MUSCI - Scandale

ACCUNTI MUSCI - Scandale

ACCUNTI MUSCI - Scandale

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

di<br />

Nicola Paparo


Nicola Paparo<br />

2


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

Per attestato di stima e collaborazione, dedico la<br />

presente raccolta di poesie in vernacolo<br />

all’amico prof. Francesco Cosco, presidente del<br />

Circolo di dialettologia crotonese.<br />

Nicola Paparo<br />

3


Nicola Paparo<br />

PPI MIENZU SICARRU<br />

Nu viecchiu tamarru<br />

ppi mienzu sicarru,<br />

‘mpaccenti la serra,<br />

calata la notte,<br />

sidut’a ru siettu<br />

d’a gnura Cuncetta,<br />

vicin’a Villetta,<br />

inveci ‘i si diri<br />

nu santu rusaru,<br />

vattiendus’u piettu,<br />

‘e zanne d’i risi<br />

cacciari fa fora<br />

a quattru quatrari,<br />

‘mprascand’i limora<br />

a faccia d’a socra<br />

e di l’errama nora.<br />

4


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

L’AMURI<br />

Ccu tutt’u rispiettu<br />

ppi nostru Signuri<br />

ch’è muortu d’amuri<br />

vi dicu, arribbatu<br />

a ‘sa seggia sbudata:<br />

l’Amur’è nu fijiu<br />

‘i puttana fricata.<br />

Si s’i furtunatu<br />

durari pò a vita<br />

cuom’amazza di sita,<br />

nu jiuornu, nu misi<br />

oppuru n’annata<br />

s’è corn’ha’ ligati<br />

ccu ferrifilatu.<br />

5


Nicola Paparo<br />

DUNATILA ‘NDOTE<br />

Zza Ros’a sgargiata,<br />

chiudiendu la porta,<br />

parrava ‘ncazzata<br />

a fija stimata<br />

d’u tata sciamorta:<br />

‘U nannu purtava<br />

‘na menza pagnotta,<br />

tassieddru di casu,<br />

salata ricotta<br />

e dopu manciatu<br />

passava ra notte<br />

cuntientu d’a sorte.<br />

Pirdut’ ‘u ‘nd’ha tiempu<br />

jiucand’a ri carte;<br />

‘mparat’avia l’arte<br />

di mastru furgiaru,<br />

‘u zingaru ha fattu<br />

vindiend’ a ra fera<br />

mulietti ciuccini,<br />

‘mpajiate di vinu,<br />

staddruni ‘mbicchiati<br />

cui denti limati<br />

e puorci ‘ngrassati.<br />

Passavan’ ‘u tiempu,<br />

‘ntra casa ‘ngradati<br />

‘a nora, ‘i niputi,<br />

‘a socra e ru tata.<br />

‘A sira di viernu<br />

a ru fuocu arrutati<br />

‘a nanna cuntava<br />

tre o quattru patute<br />

‘i cierti gradassi<br />

ca furu ammazzati<br />

da gent’onurata,<br />

carente lu statu.<br />

Mo’ siti ‘na mass’ ‘e<br />

puttane fricate;<br />

‘u jiumb’ ‘u vi cala<br />

ppicchì ‘u fatigate;<br />

azate la vuci<br />

si siti ‘ncazzate;<br />

nè fami nè siti<br />

cacciat’a surdati<br />

cud’acqua chiuvana<br />

e pani mucatu.<br />

‘Sa lingua puncenti<br />

ca tajia rasenti<br />

‘a faccia ammucciata<br />

6


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

di mamma dolente<br />

dunatila ‘ndote<br />

ad ancunu curnutu<br />

ch’ ‘u fuocu davant’o<br />

d’arriedi v’astuta.<br />

7


Nicola Paparo<br />

TINIVAD’A MENTE<br />

‘U zzu Vicilante<br />

tinivad’a mente<br />

le sante parole<br />

ca trippa cuntenta<br />

nu jiuornu di majiu<br />

‘li dissad’ all’anta:<br />

A jiennar’e nora<br />

‘u dati ma’ nenti<br />

s’amar’han’u denti<br />

e malata la mente.<br />

T’alliffa ed abbrazza<br />

si luong’hai lu vrazzu<br />

la nora ca tena<br />

‘mpasciata la vozza<br />

ccu pezz’ ‘i linazza;<br />

ti mina di cuozzu<br />

lu jiennaru pazzu<br />

s’ ‘a sira ti trova<br />

jiettat’a ra ‘mberza<br />

ccu trippa ‘mprascata<br />

di feli di rizzu,<br />

s’asciutt’ha ru pizzu.<br />

‘Sa sort’ ‘i partenti<br />

su’ piejiu d’i santi<br />

ca grazz’ ‘u ndi fanu<br />

s’ ‘u pijianu nenti.<br />

8


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

MO’ REQUA, TAMARRU<br />

Mo’ requa, tamarru.<br />

Ud’ieri a ‘sa serra<br />

‘u jiuornu ca tata,<br />

passata la guerra<br />

s’è zitu prumis’a<br />

‘na beddra forisa<br />

ca pan’e cumpan’ ‘u<br />

ligava ‘ntra spisa,<br />

ca ccu ra misata<br />

ca tata purtava<br />

‘a rata pagava<br />

di linu filatu<br />

ch’ ‘a nann’ha tissutu<br />

ppi fari la dot’a<br />

‘na cucchia ‘i nipute<br />

ch’aviad’addrivatu.<br />

‘U tata tua Carru,<br />

gran mulu vizzarru<br />

s’è priestu spusatu<br />

‘na piecur’ ‘i murra.<br />

Le ficia cacari<br />

sia o sette quatrari,<br />

patat’e cicorie<br />

l’ha dat’a manciari<br />

e priestu d’a tana<br />

l’ha fatti sbrittari.<br />

Chi tena ra capu<br />

litata di grassu<br />

- aviva ragiuni<br />

Franciscu ‘i Galassu –<br />

s’è fijiu ‘i badissa<br />

limuosin’ ‘u lassa,<br />

s’è fijiu ‘i gradass’è<br />

nu ciuotu smargiassu<br />

ch’ha sempri pijiatu<br />

figura ppid’assu.<br />

Tu, gran vrasciulun’ ‘u<br />

S’i fijiu sciaminu,<br />

ma s’i guvirnat’ ‘i<br />

nu malu distinu.<br />

9


Nicola Paparo<br />

‘U CIUCCIU ARRAGATU<br />

‘U sa ru ciucciu quandu duna vota<br />

‘a suddra tennareddra ch’ha manciatu<br />

ch’ ‘a fera s’avvicina e Furtunatu<br />

‘li lima ru scajiuni e pua ‘li duna<br />

sira e matina catu di vrudata<br />

ca vo’ fricari, sempri fora manu,<br />

cazzuni patentatu mericanu.<br />

Prudizze d’iddru vanta senza fine<br />

ccu zzingari latruni e malandrini<br />

ca sutt’a cuda, l’urtima matina,<br />

‘na spina di ruviettu sularina<br />

‘li mintad’a ru culu chianu chianu<br />

ca rendiri lu fanu jioculanu<br />

quandu lu tocca zingaru ccu manu.<br />

Chi portad’a ra casa ‘s’arraguni<br />

a timp’e ‘mpar’ ‘u ndi simina granu<br />

e s’è santamarisa lu gabbatu<br />

‘a merd’ ‘u ra rimina ‘ntru lu catu;<br />

a Lecce lu spediscia di filatu<br />

duv’a ra ‘mpressa vena macellatu<br />

e a murtadella mista ‘mpacchettatu.<br />

10


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

‘A GNURA TIRESA<br />

Aviva Tiresa<br />

ppi cori ‘na cuta<br />

ppi socra maligna,<br />

fijiastr’e niputi.<br />

- Nè casa, nè cota,<br />

nè linu tissutu,<br />

ne sordi ‘ntinnanti<br />

ppi luttu e tavutu<br />

‘u jiri dunandu<br />

puttana fricata -<br />

le dissa ‘ncazzata<br />

‘a mamma malata.<br />

- Ti liccan’ ‘u culu<br />

si s’ ‘i ‘ndinarata,<br />

ma dopu spruppata<br />

tifan’ ‘e pompate -<br />

- Nè a capu nè a cuda<br />

mi ‘mbera chiuritu<br />

ppi fari cuntienti<br />

parent’ ‘i maritu.<br />

‘U fuocu l’appicciu<br />

ccu ligna siccati<br />

‘u viernu si scinda<br />

‘na mastra jialata;<br />

l’estati m’accattu<br />

‘na squeddr’ ‘i gelatu<br />

e no, nu ru ‘ncignu<br />

s’ ‘u sugn’assulata.<br />

‘Na lir’ ‘u ra cacciu<br />

ppi chiru curnutu<br />

ch’ha malepparutu<br />

‘i mamma e di tata.<br />

11


Nicola Paparo<br />

CURAGGIU ‘I MARIZZU<br />

Zzu Pepp’ ‘i Marizzu<br />

nè ‘ncuddru nè ‘mbrazza<br />

‘nd’ha genti ragatu<br />

nè ficia surdatu<br />

ppicchi a ra misura<br />

è statu scartatu.<br />

Avia ru curaggiu ‘i<br />

nu puorcu servaggiu,<br />

ma santu ‘nud ‘era<br />

vinutu di Riggiu.<br />

Ad ogni gacciata<br />

minata di cuozzu<br />

‘nd’ha genti ‘mpamuna<br />

jittata ‘ntru puzzu<br />

‘E gargie tiniva<br />

d’azzaru ‘ntra vozza,<br />

‘ntr’e manu na mazza<br />

e ‘ncapu purtava<br />

cappieddru tundizzu.<br />

‘A spisa ligat’u<br />

cuntenta ru pizzu<br />

faciva vidiri,<br />

passandu d’ ‘a jiazza,<br />

a Mica, ‘Ntonetta<br />

Francisca ed a Juzza.<br />

Ma zinzulu viecchiu<br />

‘i ‘n’appagnaturi<br />

‘li ficia canciari<br />

di cera culuri<br />

e ‘ncuorpu ‘li misa<br />

‘na randi paura.<br />

12


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

CUMPARI TI ‘MBITU<br />

Nu jiuornu di Marzu<br />

manciava Peppazzu<br />

a casa di Vitu<br />

cundutu cumbitu.<br />

E dopo ch’ ‘a trippa<br />

Si l’ebba linchiuta<br />

ha dittu cuntientu<br />

all’amicu sidutu:<br />

- Dumani, cumpari,<br />

si vieni ti ‘mbitu,<br />

ma porta la carna<br />

ch’ia mintu lu spitu,<br />

lu pani cchiù friscu<br />

ch’ ‘u mia è micatu,<br />

‘u vinu d’annata<br />

ch’u mia èd’acitu,<br />

ti puort’ ‘a mujiera<br />

ch’ ‘a mia è malata<br />

e ‘nsiemi passamu<br />

‘na beddra jiurnata.-<br />

Peppazzu stimatu<br />

nu ciuotu fricatu<br />

rispusa ‘ncazzatu:<br />

- Nè carna, nè pani,<br />

nè vinu d’annata<br />

ti puortu, cumpari<br />

mi pari stunatu;<br />

‘na vota si frica<br />

ra vecchia spinnata,<br />

mi dissa, muriendu,<br />

‘a nanna mia amata.<br />

13


Nicola Paparo<br />

‘A FINA D’U NANNU<br />

A ottaduanni<br />

nu misi e nu jiuornu<br />

è muortu lu nannu<br />

di frevi maligna.<br />

‘Ud’era ‘na spanna<br />

e mancu ‘na ‘ntinna,<br />

ma mienz’acciaccatu<br />

pariva di minna.<br />

Quand’era guagliuni<br />

nu’ fu ma’ malutu<br />

e giuvinottieddru<br />

‘u ficia surdatu<br />

ppicchi a ra misura<br />

è statu scartatu.<br />

Avia ‘n’ animeddra<br />

‘mpinciut’a ra peddra<br />

e ‘ntra la cucuzza<br />

sua menza pilata<br />

ticchieddr’ ‘i miduddra<br />

no’ tantu quadrata.<br />

‘A storta cudiddra<br />

di linu fasciata<br />

‘i quandu di n’anca è<br />

ristatu sciuffatu.<br />

Murguni faciva<br />

duranti l’estati<br />

duv’era ra ven’o<br />

lu granu pisatu;<br />

‘u viernu d’a vruscia<br />

d'u Mancuferratu<br />

‘nd’ha sacchi d’alivi<br />

a ra casa ragatu<br />

ppi fari lu vittu<br />

di l’uojiu ‘i n’annata.<br />

E quandu scindiva<br />

ra niva jialata<br />

‘na cundutureddra<br />

mintiad'a pignata<br />

di fave squadate,<br />

cipuddr’o patate.<br />

Nu grubbu di casa,<br />

nu ragu, n’aratu,<br />

tridenti di lignu,<br />

di fierru furcatu,<br />

è stata la dote<br />

lassata d’u tat’a<br />

ri fiji onorati.<br />

14


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

TI FAZZU LA PEDDRA<br />

- A santa Nicola<br />

ti fazzu la peddra<br />

s’ ‘u lassi fricari<br />

‘sa fijia mia beddra –<br />

diciva Linardu<br />

‘u fijiu ‘i Marreddra<br />

‘ntru catu sciacquandu<br />

‘na vecchia fusceddra.<br />

- ‘U fari lu fissa,<br />

na vota ragiuna<br />

s’ ‘u vua ca ti fazzu<br />

tuccari ccu manu<br />

‘a fini ch’ha fattu<br />

lu viecchiu ‘ncamuni,<br />

patruni d’u cani<br />

ca tinna dijiunu,<br />

nigandul’u pani.<br />

15


Nicola Paparo<br />

NE’ ‘NCUODDRU NE’ ‘MBRAZZA<br />

Nè ‘ncuoddru, nè ‘mbrazza,<br />

‘i cuozz’o a ra ‘mberza,<br />

nè sutta nu pinu,<br />

nè sutta ‘na cerza,<br />

‘u viecchiu Tumasi,<br />

vinut’ ‘i Pedici,<br />

‘ndi ficia carizzi<br />

a fiji ‘mpasciati,<br />

nè a mamma Carmela<br />

n’aiut’ha dunatu,<br />

di viern’o d’estati<br />

quand’era malata.<br />

Appriessu purtava<br />

‘na cana fijiata<br />

e ad iddra dunava<br />

ra spisa ristata<br />

e ppi ra tiniri<br />

sia sciot’o ligata<br />

‘u jiuornu cantava<br />

canzuna ‘mparata<br />

d’a vucca d’u tata.<br />

16


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

CACCHIATIVIMENTE<br />

Amici e parenti<br />

cacchiativimente<br />

ch’ ‘i mali vicini<br />

d’u grubbu d’u culu<br />

vi cuntan’i denti.<br />

Cacchiativimente<br />

ca nostru Signuri,<br />

gran patri d’amuri,<br />

‘ud’è casciottari<br />

nè riccu massaru<br />

ch’u sabatu sira<br />

vi pagad’all’anta,<br />

ma ammienzu li santi<br />

fa tanti cummenti.<br />

Cacchiativimenti<br />

puttan'ammucciate<br />

ch’aviti le corna<br />

‘mpinciut’a carrate<br />

a ciuti marit’ ed<br />

amabili tati,<br />

da tiempu ammanziti<br />

ccu zuccaru duci<br />

già caramellatu<br />

e d’a majia rutta<br />

vi l’hati filata.<br />

Cacchiativimenti<br />

Ch’ ‘ temp’ ‘i ‘na vota<br />

sud'oji canciati.<br />

- Tu puorti stupp’a Japica<br />

ca Japicheddra fila –<br />

dicia mastru Fidili<br />

ca ‘nd’ha cacciatu fora<br />

timugne di limora<br />

e ‘nd’ha sintut’amare<br />

sintenze di magare.<br />

Cacchiatimente allura,<br />

amata mia mujiera,<br />

ca po’ canciar’ad’ura<br />

la longa tua avventura<br />

prima ca s’avvicina<br />

l’eterna sepoltura.<br />

17


Nicola Paparo<br />

TURNANDU D’A FERA<br />

Marit’e mujier’u<br />

canciavanu cera<br />

si buonu l’affari<br />

facian’a ra fera.<br />

Di linu cardatu<br />

la gnura Dilina<br />

nu paccu ‘nd’ha chinu<br />

ppi fari la dot’a<br />

ra fijia Cristina.<br />

‘U tata ccu corda<br />

di jiuta filata<br />

e ‘mbastu di fagu<br />

di pajia ‘ncasciatu<br />

ha fattu la dot’a<br />

ru ciucciu accattatu.<br />

D’amuri e d’accordu<br />

mujier'e maritu<br />

cuntienti turnaru<br />

d’a fer’ ‘i San Vitu.<br />

18


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

PRISUTTU CAMPANARU<br />

‘U tiempu ch’ancora<br />

la Berta filava<br />

don Cesar’ ‘a crista<br />

‘ntra casa di Cristu<br />

‘u tantu lizava:<br />

diciva e faciva,<br />

gridava, cujia,<br />

cantava e prigava ...<br />

‘A sira d’agura<br />

sulagnu manciava<br />

prisuttu d’a Sila,<br />

ca tantu l’amava;<br />

si, pua, ‘na ticchieddr’u<br />

truvava d’u ranciu<br />

diciad’a ra Berta:<br />

- ‘I chist’ ‘u ndi manciu -<br />

A tavula grossa,<br />

cchiù dintra ca fora,<br />

duv’ ‘a campaneddra<br />

si trovad’ancora,<br />

‘nchiuvari fa ganciu<br />

a mastru furgiaru<br />

ch’ ‘u grassu d’u ranciu<br />

lu ficia ‘mpazziri.<br />

‘Na sira d’agustu<br />

‘li vinna l’arrostu<br />

ch’ ‘u buonu prisuttu<br />

‘mpindutu nu’ resta<br />

ca don Cesarinu<br />

vo’ fari ‘na festa.<br />

‘Na copia d’a chiava<br />

si ficia e ra vava<br />

è sulu ristata<br />

‘mpinciut’a ra trava.<br />

19


Nicola Paparo<br />

TRE ‘I TIA NU CARRINU<br />

E’ mastru Franciscu<br />

nu mienzu scarparu<br />

ca taccu di para<br />

e piettu di sola<br />

nè ‘nchiova nè cusa<br />

‘i dintra e di fora<br />

ch’ ‘a tasca l’ha sempri<br />

vacant’ ‘i dinari.<br />

‘U tena parola.<br />

Nè feta, nè dola.<br />

Si ‘mbraca e si loda<br />

si tena vicinu<br />

‘na boccia di vinu.<br />

- Tre ‘i tìa nu carrinu-<br />

‘li dissa ‘mbivienza<br />

nu spiert’ ‘i Cusenza<br />

‘u jiuornu ch’ ‘u vitta<br />

pijiari ‘ncridenza<br />

nu jiascu di chiar’ ‘u<br />

si vurda ra panza.<br />

20


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

CUOM’AP’A RU JIURI<br />

Cuom’ap’a ru jiuri<br />

ti vijiu azziccatu<br />

a ru costarizzu<br />

di ‘s’erramu tata.<br />

‘U tieni ned’arti,<br />

nè vigna, nè cota<br />

e robba ‘u ‘ndi puorti<br />

a ra casa a ricota.<br />

Va’ vind’ ‘a zampogna<br />

e ricojia lu pignu,<br />

durar’ ‘u po’ sempri<br />

‘sa randi cuccagna.<br />

Si menu ti vena<br />

d’u tat’ ‘a misata<br />

nè pasta, nè pani,<br />

nè granu pisatu<br />

pua dar’a manciari,<br />

mia caru canatu,<br />

a sorm’a niputi<br />

ed a zzu Furtunatu.<br />

21


Nicola Paparo<br />

‘U TARTIEGNU<br />

S’ ‘a nanna Tiresa<br />

facia nu bisuognu,<br />

ticchieaddr’ ‘i sputazza<br />

lassava ppi signu<br />

su tavula vecchia,<br />

su cippu di lignu<br />

ed a ru niputi<br />

ch’aviva ra grigna<br />

dicica ‘ncazzata:<br />

- L’amatu tartiegnu<br />

dumani t’ ‘u dugnu,<br />

appena lu ‘ncignu –<br />

Tant’ann’è durata<br />

‘sa vecchia magagna,<br />

ma quandu l’incantu<br />

s’è ruttu, ‘ntra vigna<br />

truvat’hajiu siccatu<br />

lu miejiu vitignu.<br />

22


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

GIUVANN’ ‘I MARANTONA<br />

Giuvann’ ‘i Marantona<br />

- cuntava ra Sciubina -<br />

carnaggiu, pane, vinu<br />

e casu pecurinu<br />

si l’ha sulu sunnati<br />

‘u tiempu ch’ha rignatu<br />

Benitu Mussolinu<br />

‘U vintinovi, frati<br />

chiuvut’ha ‘na misata<br />

e assiem’a ru canatu<br />

Giuvann’ ‘nd’è partutu<br />

e ned’ha fatigatu.<br />

A ra cannizza pani<br />

‘u cci ‘nd’era ristatu<br />

e l’errama Rosina,<br />

niputa d’a Sciubina,<br />

nè pasta nè pappata<br />

ad iddr’ha cucinatu.<br />

Quindici jiuorni mutu<br />

curcat’è, pua, ristatu<br />

e l’urtima matina<br />

è jiuta Veniranda,<br />

l’amata mammaranda,<br />

ccu coppa di patate<br />

ccu riganu cunzate<br />

e ‘na valent’ojiata.<br />

Quandu s’è rijiuncatu<br />

‘a zappad’had’ammulatu<br />

ed a ra Cannavata<br />

si l’è priestu filata.<br />

23


Nicola Paparo<br />

CHI JOCAD’A CARTE<br />

Chi jiocad’a sutt’e<br />

patruni ogni sira<br />

s’ha puru ch’ ‘a capu<br />

ogni tantu ‘li gira<br />

e sa ca lu frusciu<br />

‘ntra tasca ammucciatu<br />

‘a randi primera<br />

ha sempri passatu.<br />

S’ ‘u mazz’ ‘i di carte<br />

pua, tena ‘ntre manu<br />

‘u fijiu ‘i Piruni,<br />

scarparu fricuni,<br />

nè sutt’o patruni<br />

fa far’a Gatanu,<br />

ca coddra ‘mbacant’a<br />

l’adduru d’u vinu.<br />

All’umbra lu lassa,<br />

‘a ‘ntes’ ‘u ‘li duna,<br />

ch’è cchiù cannarutu<br />

di fimmina ‘ngrata<br />

ch’ha puru ‘ngannat’u<br />

marit’e ru tata.<br />

- Va’ paga a Martinu<br />

‘u cantu d’u vinu –<br />

‘li dissa ‘ncazzat’ ‘a<br />

mujiera Rosina<br />

e – sienti a ‘sa carna<br />

ca s’ ‘i nu cretinu –<br />

24


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

PP’AMURI DI DIU<br />

Pp’amuri di Diu,<br />

‘u jiri diciend’a<br />

ra ‘zza Nastasia<br />

ca Cicc’ha parratu<br />

ccu donna Sofia.<br />

‘U nann’ ‘a talia,<br />

s’ ‘a pizzica zia<br />

s’u cazz’i cacari<br />

ppi mia e ppi tia.<br />

Scurdat’ ‘u s’è mamma<br />

ca ficia ra spia<br />

e dissa, jiurandu,<br />

‘na grossa bugia,<br />

ch’ ‘a nanna ppid’iddra<br />

e ppi donna Lucia<br />

di notti avia fattu<br />

‘na gran magaria.<br />

25


Nicola Paparo<br />

AFFACCIATI<br />

Affacciati, beddra,<br />

affacciati, amata,<br />

affacciati priestu<br />

ca sugn’arrivatu.<br />

Ti puort’ i saluti<br />

di mamma e di tata,<br />

‘i tutt’i parent’e<br />

d’ u mia vicinatu.<br />

‘I d’uor’ ‘u ti puortu<br />

collan’ed aneddra,<br />

ma cori gentil’e<br />

nu paru di spaddre<br />

ca tat’ha ‘maparatu<br />

a ‘mbastu ed a seddra.<br />

Hajiu sutta la peddra<br />

‘na forte cudiddra<br />

ch’ ‘a mamm’ha curatu<br />

ccud’uojiu e murtiddra.<br />

‘U jiri sintiendu<br />

a chistu ed a chiddru<br />

ch’ ‘u sugnu malatu<br />

nè tiegnu gariddri.<br />

Ad ogni affacciata<br />

mi pari cchiù beddra,<br />

‘na ros’addurusa,<br />

d’u cielu ‘na stiddra.<br />

Ccu l’uocchi ti mandu<br />

di fuocu fajddra<br />

e ppi ri labbruzzi<br />

ch’ancora nu’ vasu<br />

ccu mamma ti mandu<br />

‘na cist’ ‘i cirasi.<br />

Mo’, beddra mia, tras’ e<br />

a cunocchia ed a fusu<br />

‘u perdiri tiempu,<br />

ca sugnu gilusu.<br />

26


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

TAJIOLA ‘U ‘NDI FRICA<br />

‘A ‘zza Carulina,<br />

massara di casa,<br />

avia ‘ntr’ u tinieddru<br />

‘na cucchia ‘i capase.<br />

‘Ntra randa stipava<br />

‘a past’e ru risu,<br />

‘ntra l’atra salata<br />

‘na pezza di casu,<br />

ca cannarutieddr’ è<br />

ru fijiu Tumasi,<br />

diavul’ ‘i chiesa<br />

e trivul’ ‘i casa<br />

quand’era sustusu.<br />

‘A mamma ‘ncazzata<br />

‘u vod’accasari<br />

e a santamarisa<br />

‘u vo’ ‘mpirruzzari.<br />

Scuntient’e delusu<br />

ritorna Tumasi<br />

ch’ ‘a mamma di Jola<br />

nu muorzu di tripp’e<br />

tre o quattru stijiole<br />

‘li misa ‘ntru piatt’e<br />

nu’ dissa parola.<br />

- M’aviti ppijiatu<br />

ppi surici o gatta?<br />

Nè trippa cunduta<br />

nè grasse stijiole<br />

‘a mamm’ha dunatu<br />

a jiennar’e nora. -<br />

- Tajiola parata –<br />

V’ ‘u dicu a parole-<br />

Tumas’ ‘u ‘ndi frica,<br />

ch’ è stat’a ra scola.<br />

27


Nicola Paparo<br />

TRE TRENTA NOVANTA<br />

Massaru Rusaru<br />

nu fu ma’ scolaru,<br />

ma cunt’a ra capu,<br />

maniandu dinari,<br />

‘nd’ha fattu cchiu lestu<br />

‘i nu randu nutaru.<br />

‘I quandu Nicola<br />

è jiut’a ra scola<br />

l’ha vistu Rusaru<br />

jittari suduri,<br />

ch’ ‘u tantu capiscia<br />

i numeri ‘mpari.<br />

Rincasa d’agura,<br />

ogni tantu Rusaru<br />

ppi dari ‘na man’a<br />

l’amatu scolaru.<br />

Tascat’ ‘i buttuni<br />

di tanti culuri<br />

si fa, pua, purtari<br />

nu jiuornu d’a fera.<br />

A cinque e a deci<br />

l’ha fatti spartir’a<br />

l’amata mujiera.<br />

- Sia cinque su’ trenta,<br />

tre deci su’ ancora<br />

la stessa misura<br />

e deci e vintina<br />

su’ puru trentina.<br />

Dua trenta sissanta,<br />

tre trenta novanta;<br />

s’ancor’a novanta<br />

tu accucchi decina<br />

su’ cient’a ru ‘mparu,<br />

mia cara Rosina.<br />

‘I gira e ri vota<br />

‘na bona menz’ura;<br />

‘i cunta, li jiuncia,<br />

i mintad’ in fila,<br />

e quand’è sicuru<br />

nu tena paura.<br />

‘Ntru liettu dua trenta<br />

su’ sempri sissanta,<br />

tre trenta novanta<br />

e quandu decina<br />

accucchia a novanta<br />

‘li pijia ru suonn’e<br />

nu penzad’a nenti.<br />

28


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

NU RICCU SFUNDATU<br />

Nu riccu sfundatu,<br />

malatu di cor’e<br />

fricatu di mente<br />

facia ru saccente.<br />

‘I vozza a ru cuoddru<br />

‘ndavia ‘na jiunta.<br />

Gran ciucciu di ‘mbastu,<br />

no ciucciu di munt’u<br />

‘njurava ra genti.<br />

Dua corn’ ‘i muntuni<br />

‘mpinciut’a ra frunta<br />

l’averranu dat’a<br />

curuna di santu;<br />

i ricchi ‘mbuddrati<br />

di vecchia jiumenta<br />

‘a ‘ntis’ ‘i ‘na trojia<br />

ch’ ‘u tantu cci senta.<br />

Ccu chin’ ‘u stimava<br />

nu, nullafacenti,<br />

facia ru galanti;<br />

a chi l’alliffava<br />

d’arried’e davanti<br />

amaru vilienu<br />

di gruossu serpente<br />

sputava ‘ntra frunta;<br />

a chi ‘li tuccava<br />

ticchieddra la tasca<br />

‘i curt’erad’isca e<br />

di merda lu ‘mprasca.<br />

‘U voza sputari<br />

‘a resca d’a vozza<br />

ca di n’aceddrazzu<br />

tiniva ru pizzu.<br />

29


Nicola Paparo<br />

PEPPINIEDDR’ ‘U VACABUNDU<br />

Peppinieddr’ ‘u vacabundu,<br />

capu frisca e pedi tundi,<br />

ha giratu menzu mundu<br />

e dinar’ ‘nd’ha di banda.<br />

E ra socra ‘sa lijienda,<br />

ccu ra capu mis’ ‘i banda,<br />

‘li fa sempri quandu sbanda.<br />

Iddru, tuostu, nu s’arrenda,<br />

li cumbena ra faccenda<br />

e nu ris’ ‘i quandu in quandu<br />

le fa puru, fissiandu.<br />

30


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

‘A FIJIA D’A STOCCA<br />

Chi tocca di strisciu<br />

‘a pracchia ‘i ‘sa stacca,<br />

nè ‘ncricca nè ‘ncrocca,<br />

nè cuomu la vacca<br />

ca linchia ru cuoppu<br />

e dopu l’abbucca,<br />

pò jiri diciendu<br />

ch’ ‘a fijia d’a stocca<br />

parata s’è jiocca<br />

e duv’ha mintutu<br />

a punta d’a scarpa<br />

va minta ru taccu.<br />

Pua, s’erramiandu,<br />

‘u sputa ru cuccu<br />

nè culu nè pracchia,<br />

nè tocca cchiu ricchia,<br />

nè labbra si spacchia<br />

s’ ‘u trova ‘na racchia.<br />

31


Nicola Paparo<br />

A CAPU DI BANDA<br />

- ‘U papa Luigi<br />

mò vena di fora<br />

e pipi vruscenti<br />

e dua pumadori<br />

ni porta ‘ntra spis’e<br />

‘na beddra ‘nsalata<br />

facimu cunduta<br />

ca sim’affamati.<br />

S’è storia o lijienda<br />

‘u sa Veniranda<br />

ca Mic’ ‘a niputi<br />

ccu l’uocchi di fora<br />

vod’iddr’accitari<br />

ccu sulu parole.<br />

Sta papaLuigi<br />

‘ntru liettu curcatu<br />

ch’è muortu di fame,<br />

no tantu malatu.<br />

All’uort’ ‘i Mandat’ u<br />

d’ha nenti chiantatu<br />

ch’a ru Sapuritu<br />

era stat’affittatu.<br />

Micuzza faciendu<br />

tre o quattru sujiutti,<br />

‘a cap’ha jittatu<br />

ntru sinu di banda<br />

a ‘zza Veniranda.<br />

32


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

‘ZU CICCU DURMIENDU<br />

‘Zu Ciccu durmiendu<br />

cuntient’ o cujiendu,<br />

ntra vit’ud’è statu<br />

nu cunnucianciendu.<br />

Manneddre di frasche,<br />

di viernu trimandu,<br />

d’estat’a ru friscu,<br />

‘nd’ha tante purtat’a<br />

ra fijia ‘i Balasca.<br />

Ccu n’ugn’ ‘i cumpani,<br />

‘na sarda salata,<br />

tre o quattru carduni<br />

‘nd’ha pani bruniettu<br />

manciat’a ra Gana.<br />

Jalat’e acquatina,<br />

di prima matina<br />

‘ud’hanu vagnatu<br />

a Ciccu cazuni<br />

e nè quazettuni<br />

di lin’o di lana.<br />

A sira s’ ‘u c’era<br />

ra stiddra Diana<br />

scaluni di casa<br />

‘zu Cicc’ ‘u nd ‘nchiana.<br />

33


Nicola Paparo<br />

MARTINU SI ‘NCAZZA<br />

Si quandu fatighi<br />

‘u muovi li vrazza<br />

Martinu si ‘ncazza.<br />

Ppi linchir’a vozza<br />

sta cuomu marvizzu<br />

su cima di cerza<br />

e ‘u jiuorn’a ru lustr’e<br />

ra sir’a ru scuru<br />

si rumpa ru culu.<br />

- ‘U simu ‘na razza<br />

ch’ ‘u chiant’hanu ‘mpizzu;<br />

d’u puorcu criscimu<br />

panzajia e sazizzi,<br />

nè jiamu cuntand’a<br />

ra genti prudizze<br />

‘i mamm’e di tata<br />

ch’ ‘u n’hanu lassatu<br />

nè casa nè cot’a<br />

ru vuoscu Ferratu.<br />

M’hajiu l’arti ‘mparata<br />

manciandu carot’e<br />

patate cundute<br />

ccu grass’arranciatu<br />

a sciddr’ ‘i gaddrine<br />

ca su’ cchiù mercate.<br />

‘A mamm’ha lattatu:<br />

‘nd’ha deci fijiati,<br />

i mascul’avant’e<br />

re fimmin’arrieti. –<br />

S’ ‘u muovi li vrazza,<br />

nè pasta nè pizza<br />

si mancia sidut’a<br />

‘na tavul’ ‘i jiazza<br />

e apposta Martinu<br />

gridandu si ‘ncazza.<br />

34


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

VIA VIA DISCURRIENDU<br />

Zianima Juzza,<br />

‘na fimmin’ ‘i razza,<br />

ccu past’e patat’e<br />

‘na feddr’ ‘i cucuzza<br />

‘nd’ha fam’accitat’a<br />

maritu stancatu<br />

ca sempr’a nu fusu<br />

‘ntra vita ha filatu.<br />

‘Nd’ha tanti zzu Brunu<br />

‘u prim’ ‘i di frati,<br />

tifuni ammaccati.<br />

A Giugn’ognid’annu<br />

a ra rutta cudiddra<br />

‘a sira tiniva<br />

calat’è lumbieddri.<br />

Zza Juzz’u ‘mpasciava,<br />

‘u liettu spurchiava<br />

e a quattr’e quattr’ottu<br />

zzu Brunu russava.<br />

All’una di notti<br />

l’amaru s’azava;<br />

‘u ciucciu a ra staddra,<br />

pua, jia guvirnava<br />

e all’arva spuntata<br />

chiamava ru frati<br />

e fora passava<br />

ra nova jiurnata<br />

zappandu, mitiendu,<br />

carrandu, ‘nzaccandu,<br />

via via discurriendu<br />

o cantandu cantandu.<br />

35


Nicola Paparo<br />

STIDDRA DIANA<br />

‘U tat’ha fatigatu senza pani<br />

e mamma ‘nd’ha tissutu linu e lana<br />

ppi d’addrivar’a tia, Stiddra Diana.<br />

‘A nanna ti cusetta n’abitinu<br />

e longa ti la misa ra suttana<br />

di zinzuli di lana pecurina.<br />

Mo’ ca t’ha’ fattu zzita ccu Gatanu<br />

‘u ti canusciu cchiù, Stiddra Diana.<br />

Va’ caminandu ccu ‘na mascherina<br />

e priest’o tardi cierchi la mammina<br />

ch’ ‘a trippa t’ha linchiutu ‘su dijiunu<br />

ca sord’ed arti nu’ tena di parti.<br />

Dua cori, ‘na capann’e nu Gatanu<br />

‘u nd’hanu fattu ma’ bona farina.<br />

All’anim’innocenti ch’ha ‘ntru sinu<br />

chi cci l’accatta mo’ lu corredinu?<br />

A quali fauda vecchia di suttana<br />

ti pua aggraffari ccu ped’e ccu manu?<br />

Chi ‘u sa smarrar’ ‘u nd’ammaruggia pala<br />

e chi ‘ud’ha cira ‘nu ndi cusa sola.<br />

36


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

‘NA CUCCHIA ‘I CUMMARE<br />

- Cummà, cci vieni all’acqua?<br />

- Cummà, cci sugnu stata.<br />

- Cummà, si cci vinivi,<br />

c’era ru ‘nnamuratu.<br />

- Mo’ Cristu sia lodatu,<br />

ca ccu ‘su ‘nciannancatu<br />

- cuom’ ‘u chiama ru tata -<br />

‘u mi cci hajiu affruntata.<br />

Chi tena ra cinnanca<br />

‘u ‘ndi cuverna jienca<br />

e a diestru ned’a mancu<br />

‘ndi tajia ccu ra runca<br />

carduni ed occhitisi<br />

ch’allordanu majisi.<br />

Li vijia a nu palu ‘mpisi<br />

l’errami scandalisi<br />

ch’ ‘ud’hanu nu turnisi<br />

u si fanu la spisa,<br />

nè viernu quandu chiova<br />

addrumanu lucisi,<br />

ma vanu senza posa,<br />

ccu cientu ed una scusa<br />

ad accucchiari sposi<br />

da fimmin’onurate<br />

e puttagnol’amate<br />

ca sante su’ di chiesa<br />

e diavuli di casa,<br />

purtandu mazz’ ‘i rosi<br />

e ccu nu pizz’a risu<br />

le dicin’a ‘na rasa:<br />

- Ccu mia ti trasa ‘ncasa<br />

l’eternu paradisu.<br />

37


Nicola Paparo<br />

I TIEMPI SU’ CANCIATI<br />

S’ ‘a fijia d’a massara<br />

ristavad’a ru scuru<br />

dicid’a ru maritu:<br />

- Ppi l’anima d’i muorti<br />

‘u mi lassari sula<br />

ca muoru di paura.<br />

Cchi randa fimminuna<br />

l’ha mammasa addrivata!<br />

Ha l’anima ‘mpinciuta<br />

ccu coddr’ ‘i marmellata<br />

e no ‘i ferrufilatu.<br />

S’avissa fatigatu<br />

cuomu nu sgarrosatu<br />

puddritu malandatu<br />

ccu ragu e ccud’aratu<br />

o fussad’appiddrata<br />

‘ntra nu pantan’ ‘i crita,<br />

passata la jiurnata<br />

durant’ ‘a simentata,<br />

ccu mamma nè ccu tata<br />

s’avverra langurata<br />

e scuru senza luci<br />

averra ricircatu<br />

ppi stari queta queta<br />

duranti la nottata,<br />

‘ntru liett’arrimbujiata.<br />

I tiempi su’ canciati<br />

e ra mujiera armata<br />

s’ ‘è priestu di curaggiu.<br />

S’ ‘u povaru maritu<br />

‘u si dà ‘na carmata<br />

a natiche di culu<br />

li mina ‘na pidata<br />

e priestu l’assicuta<br />

d’a casa e ru saluta.<br />

38


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

FACIMUN’ ‘A RASCA<br />

Nu jiuornu d’estate<br />

sidut’a ru friscu<br />

Rosin’ ‘i Balasca<br />

e Marafrancisca<br />

cacciar’i pantali<br />

stipati ‘ntra tasca<br />

e dissaru ‘nsiemi:<br />

facimun’ ‘a rasca.<br />

Cuntandu e jucandu,<br />

nu mar’i cummenti<br />

si misar’a fari<br />

d’amici e parenti.<br />

- L’amici fidili<br />

su’ i denti mucati<br />

e i veri parenti<br />

e suor’e ri frati,<br />

- S’ ‘u s’hanu spusatu –<br />

dicetta ridiendu<br />

l’amica fidata.<br />

E Marafrancisca<br />

‘ncriccandu la nasca:<br />

Fijiuli ‘ndi fazzu,<br />

maritu ‘nd’abbrazzu<br />

e frat’e suoru<br />

duvi ‘ndi truovi?<br />

- ‘Ndi truovi ‘ndagandu,<br />

diciendu e faciendu,<br />

ch’i patri modern’u<br />

su’ lign’ ‘i literna<br />

ca durad’eternu<br />

e si jioculana<br />

han’ancora la perna<br />

vaun puttaniandu<br />

cuntant’o ‘ncridenza<br />

e ‘i fiji sciamani<br />

‘ndi linchianu panze.<br />

39


Nicola Paparo<br />

SU’ TRE I POTENTI<br />

L’ha ditt’ ‘u Signuri<br />

ch’ ‘u pagad’all’anta<br />

ca tre su’ a ru mundu<br />

i veri potenti:<br />

‘u Papa, ‘u re<br />

e chin’ ‘nd’ha nenti.<br />

‘U Papa è ru capu<br />

d’a chies’e di tanti<br />

e quando si ‘ncazza<br />

si ‘ncacchia davanti<br />

i prievit’ ‘i murra<br />

e ri viscuvi spranti.<br />

‘U re d’i rigant’ ‘i<br />

‘na ricchia ‘u cci senta,<br />

‘a casa l’ha china<br />

di carni vaccina<br />

ppi chin’a ra banda<br />

li sta cchiu vicinu<br />

e ppi ra marmaglia<br />

ca tena luntanu<br />

l’ha sempri vacanta<br />

di vin’e di granu.<br />

L’amaru dijiun’è<br />

l’eternu cazzuni<br />

ca legge e giustizza<br />

ccu liccasapuni<br />

vo’ dar’a ‘na murra<br />

d ipuorci e di cani.<br />

‘I spat’e curtieddru<br />

armat’ ‘ud’ha manu<br />

chi sempr’ ‘u cazzun’ha<br />

tinutu luntanu.<br />

‘A casa s’è fatt’u<br />

stad’a riparu<br />

e Santu Dunat’ha<br />

chiamatu magaru.<br />

40


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

S’AVISSA RU CIUOTU<br />

- S’avissa ru ciuotu<br />

dua dent’ammulati<br />

‘na carneficina<br />

d’arrigunizzati<br />

facerra di viern’e<br />

duranti l’estati -<br />

dicia nu puddritru<br />

da pocu grastatu<br />

a ciuccia affamata<br />

ca suddra manciava<br />

a ‘na scioddra ligata.<br />

- Nè denti nè ganghe<br />

ammalat’o limate<br />

ti fan’ammusciar’o<br />

ticchieddra ‘ntustari,<br />

ca t’hanu grastatu.<br />

41


Nicola Paparo<br />

GATAN’E CATIRINA<br />

A metà giugnu, ni cuntava nanna<br />

Papa Gatanu, appena le scattigne<br />

vidia ‘ngroffari, li viecchi rugagni<br />

fa priparar’a chini la sumbegna<br />

‘ncapu ‘li ficia cuom’a ‘na milogna.<br />

A mamma Catirina fiet’e grigna<br />

‘ndi ficia trangnjiari a ra canata<br />

ca pren’ ‘i l’urtimeddra era ristata,<br />

dopu ch’u paparand’era ‘ntustatu.<br />

L’amaru ripusava ‘ntra l’estati,<br />

quandu li passuluni assulicchiati<br />

‘mpilava Catirina ‘ngurgunata<br />

a ra friscura di nu ‘mpergulatu<br />

vicin’a ‘na caseddra fravicata<br />

ccu petre, ccu savurr’e pocu crita.<br />

Gatanu fatigavad’a jiurnata<br />

ccu zzappa, ccu facinni, cu furcatu<br />

e a sira si manciava ‘na bobbata<br />

e priest’ ‘u ‘ndi faciva matinata.<br />

‘Na frissurat’i pipi e di patate<br />

ed ogni tantu puru ‘na frittata<br />

manciavan’a murzieddr’o ra scurata<br />

papa Gatanu e mamma Catirina<br />

ch’avianu scarpe grosse e menti fina.<br />

42


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

‘NTONI GUADDRETTA<br />

‘A ‘Ntoni cianciendu,<br />

guagliuni ‘ntra fascia,<br />

‘na truscia ‘i paposcia<br />

calat’è ‘ntre cosce.<br />

L’ha mamma a ra serra<br />

purtatu ccu zia<br />

e quand’ha parratu<br />

era puru scialia.<br />

Squazuni girava<br />

ppi rugh’e ppi via<br />

e ‘a gent’ u gnurava<br />

“Guaddretta” e ridia.<br />

Ha sempri guardat’ ‘i<br />

l’amatu canatu<br />

‘u piattu ‘ntuppatu<br />

s’ad’iddru a rasera<br />

viniva dunatu.<br />

‘Nd’ha ‘Ntoni Guaddretta<br />

a Chian’e Villetta<br />

sajiuti scaluni<br />

ppi quattru vuccuni<br />

‘i pasta ‘ncasat’o<br />

minestra ‘mprattata.<br />

43


Nicola Paparo<br />

MARCIEDDRU<br />

Sintunt’hajiu parrar’ ‘i<br />

nu certu Marcieddru<br />

ca ‘ncapu miduddra<br />

‘ndavia nu munzieddru.<br />

Sidut’a nu siett’ ‘i<br />

d’a jiazz’o d’a coddra<br />

cunsiji ‘ndi dava<br />

a tanti cunnieddri<br />

ca ppi ‘na minestra<br />

di fav’o pisiddra<br />

a guarda facian’a<br />

‘na cucchia ‘i puttane<br />

ca ‘ncapu mintianu<br />

‘na mastra curuna<br />

a tata malat’o<br />

maritu dijiunu.<br />

A mastru Jacintu<br />

ch’ ‘u tantu cci senta,<br />

‘u jiuorn’ ‘i l’Assunta,<br />

vicin’ ‘u cummientu<br />

li dissa gridandu:<br />

- A carr’e trainu,<br />

amicu fricuni,<br />

nè viecchiu mazzuni,<br />

nè mulu ciuccinu<br />

cci ‘mpajiad’ancunu –<br />

- Marci, s’i nu sant’o<br />

‘a cap’ha’ vacanta?-<br />

- Aceddra d’azzaru,<br />

carrozze lucenti,<br />

amici fidili e<br />

luntani parenti<br />

‘ndi vidanu tanti<br />

passar’a livanti,<br />

punenti, scirnoccu<br />

e duv’ogni tantu<br />

cantava ru cuccu<br />

e piddr’a jinhocchiu<br />

tiniva San Ruoccu.<br />

44


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

S’AVVERRA LICCATU<br />

- Ccu tuozzu di pan’e<br />

‘na jietta di ficu<br />

‘nd’ha terra zzappatu<br />

lu nannu Divicu.<br />

Mo’ piejiu ‘i d’u puorcu<br />

ti vijiu allippatu<br />

ca cuocciu d’ajiandra<br />

si mancia curcat’e<br />

dintra lu scifu<br />

nu tocca brudata.<br />

Zza Rosa d’a ciota<br />

dicia ‘mbilinata<br />

a Pantu ca voza,<br />

‘na sira ‘ncignata<br />

‘na pezza di casu<br />

ch’aviva stipata<br />

e piatt’ ‘i ‘nzalata<br />

lassata d’u tata<br />

‘u voza manciari,<br />

ch’ ‘è vavuliata.<br />

S’avissa davieru<br />

‘a fam’assaggiata<br />

na sul’ ‘a ‘nzalata<br />

ma pur’u piattu<br />

s’averra liccatu.<br />

45


Nicola Paparo<br />

‘U MINZUGNARU<br />

‘U minzugnaru<br />

- crediti ‘sa parol’ ‘i pecuraru -<br />

è piejiu d’i parenti d’a mujiero<br />

ca ti vuonu fricari li dinari<br />

‘u jiuornu ca t’affruntan’a ra fera.<br />

A bonsignori,<br />

siduti ‘ntra nu grubbu ‘i cumpissuoru<br />

nega ru cannarutu parraturu<br />

ch’a nannus’ha fricat’a tabbacchera<br />

quandu ‘ud’avia sicarru ppi fumari.<br />

A suor’ancora<br />

ca prega ra Madonna d’u Rusaru<br />

‘u scansad’a ru fijiu la sciagura<br />

fa vindiri lu puorc’o la sumera<br />

u pagad’a magara la fattura.<br />

A mamm’e tata,<br />

ad ogni fin’i misi la misata<br />

scippa ppi ru niputi sfurtunatu<br />

ch’è statu d’u patruni già sfrattatu<br />

chè rate di l’affitt’ud’ha pagatu.<br />

E si t’alliffa<br />

l’ anima già ‘mpignata ti la scippa<br />

e a satana la vinda ppi nu catu<br />

‘i vin’acitu ch’ha mienz’annacquatu<br />

‘u tavernaru ca l’ha ‘mbriacatu.<br />

46


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

CARAMELLE E ZUCCARU FILATU<br />

A ru trappuni<br />

chini ‘ndi trova cchiu fimmine prene<br />

‘i quandu ‘si puttan’ ‘i signorine<br />

ccu pinnul’accatt’e marijuana<br />

hanu fattu siccari l’ovarina<br />

e tutt’ ‘a ‘ntramajiata di stintini?<br />

Trippa ‘nchiattata<br />

e natiche di cul’arrivulate<br />

arribban’a vrachetta sminchialata<br />

e di vasuni mancu saziate<br />

cchiù ‘mbilinate passan’ ‘a nuttata<br />

e penzan’all’amanti ‘ndinaratu<br />

ch’a ra scurata<br />

le caccia ra vampata d’a pignata.<br />

Sù ‘mbizzarrite pur’è maritate<br />

dopu ch’han’alliccat’a ra misata<br />

e s’ ‘u maritu grid’u su’ lignate,<br />

cuomu facia ‘na vota ‘u viecchiu tata,<br />

nu caramelle e zuccaru filatu.<br />

47


Nicola Paparo<br />

MASTRUOCCULA<br />

All’ammucciuni<br />

‘a fijia puttagnol’ ‘i Carulina<br />

a notti friculiava ccu Giustinu<br />

fricand’a zzu Duminic’’u gappuni<br />

l’uojiu d’a giarra e d’a vutta lu vinu.<br />

Nu ferracchiuni,<br />

niput’ ‘i ‘na randissima puttana,<br />

dijiunu cchiu d’u can’ ‘i nu ‘ncamuni,<br />

le cerca pan’e casu pecurinu<br />

s’ ‘u va ch’a Micu ‘ntinna ra campana.<br />

Mastra fricuna<br />

li dissa: - Si m’arringhi la suttana<br />

ca mi è caduta sutta ‘su barcuni<br />

ti dugnu puru ‘na cannat’ ‘i vinu<br />

i chiru chihajiu pijiatu ppi Giustinu.<br />

A ru scaluni<br />

s’arriba, jistimandu, lu squazuni,<br />

ccu l’uocchi va circando la suttana<br />

e ‘u sa ca la mastroccula fricuni<br />

‘l’ha priparatu ‘na cazzata strana.<br />

No ‘na pistola,<br />

ma di literna ‘na grossa mazzola<br />

arma ra man’ ‘i chira masculuna<br />

ca ccu ra scusa fissa d’a suttana<br />

cunzat’ha ppi ri feste lu ‘mpamuni.<br />

Ad unu ad unu<br />

‘ud’ha zumpatu li tanti scaluni<br />

ma a tre ed a quattru cuomu lo squadatu<br />

cani di mandra ca fu curramatu.<br />

48


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

‘U PRUMINTIRI VUTU<br />

- A Sant’e Madonna<br />

‘u prumintiri vutu<br />

ca s’ ‘u ru mantieni<br />

ti fan’e pompate –<br />

dicia Marantona<br />

a maritu ‘ncialatu<br />

ca ventuliava<br />

pisera tajiata<br />

all’aria d’a cota<br />

d’u vuoscu ferratu.<br />

- A tuppu va’ linchia<br />

dua sacchi di jiuta<br />

‘i quant’hà pisatu<br />

e portali, car’ a<br />

ru viecchiu curatu<br />

ch’had’iddru prigatu<br />

u ti duna saluti<br />

‘u santu magaru,<br />

chiamatu Dunatu.<br />

49


Nicola Paparo<br />

‘NA CUCUZZA<br />

Ch’er’ ‘i na razz’ ‘i pazzi<br />

mi lu ‘ntimava Juzza,<br />

ma ch’eri na cuccuzza<br />

‘i l’uort’ ‘i Rafelazzu,<br />

nè diavulu pinnutu,<br />

nè sant’arriggittatu<br />

mi l’hanu rifilatu.<br />

Mo’ va’ jiucand’ ‘i cuda<br />

e tienti l’avventura,<br />

randissima zannuta<br />

ccu ra capu guastata.<br />

T’ha mammata ‘mparata<br />

a fare le pompate?<br />

Ricojiat’ed ammuta<br />

ca quant’è ra sajiuta<br />

pua fari la calata.<br />

50


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

S’AVISSI<br />

S’avissi ticchieddr’ ‘i<br />

miduddra sanizza<br />

‘na curriggiuteddra<br />

dunierr’a ‘sa pazza.<br />

T’ha mamma lassata<br />

‘na gumbul’ ‘i crita<br />

duv’iddr’ha vivutu<br />

chir’acqua marcita<br />

ch’ ‘u tat’ogni sira,<br />

quand’era ‘ntippata,<br />

l’ha sempre ragatu<br />

d’u vuoscu ferratu.<br />

‘I merda quajiata<br />

‘nd’inchiva nu catu<br />

e ‘a trippa tiniva<br />

cuntent’e gabbata<br />

e a cientu magari<br />

‘nd’ha datu ducati<br />

ppi fari fattura<br />

a socr’e canata,<br />

ca prim’ ‘i muriri<br />

d’a casa ha cacciatu.<br />

Ha cul’e papata<br />

durant’a cumpari,<br />

a gent’ ‘i passaggiu<br />

ca jiad’a ra fera.<br />

L’ha sempr’u maritu<br />

guardat’a ra cera;<br />

passava ru tiempu<br />

linchiendu di vave<br />

nu ciutu fricatu<br />

ca manc’ ‘u parrava.<br />

Mo’, vecchia carcassa,<br />

no frittula grassa,<br />

ma carna minuta<br />

si manci ccu l’uossu.<br />

‘A gumbula vivi<br />

di chira patissa<br />

ch’u tat’ha pijiatu<br />

cchiù vote ppi fissa<br />

e facci azziccari<br />

‘sa fijia smargiassa<br />

ca prim’ ‘è l’estati<br />

si rumpa ru mussu<br />

e perda ra grass’e<br />

ra magra ccu l’uossu.<br />

51


Nicola Paparo<br />

CCHI NORA ‘NGRADATA<br />

Chi nora ‘ngradata<br />

ch’ avimu ‘ngarrata!<br />

E’ brutta, zannuta,<br />

‘na malemparata,<br />

a faccia la tena<br />

ticchieddra arrappata<br />

e cuomu lu nannu,<br />

ha capu malata.<br />

‘Na gatta spirdata<br />

ca dopu fijiata<br />

cridiva ch’ ‘u mari<br />

era tuttu quajiatu.<br />

Vo’ far’ ‘a saputa<br />

e sputa sintenze<br />

d’u tuttu ‘ncridenza.<br />

S’ha mali di panza<br />

‘a mamma ‘l’u cura<br />

ccu n’ugna di zunza<br />

e acqua di ruonzu.<br />

Le duna ru nuzzu,<br />

le cunta prudizze<br />

e tante atre cose<br />

ch’u ‘nd’inchianu pizzu.<br />

Ma chi sta vicinu<br />

a ‘s’arvul’i razza,<br />

all’ann’e nu misi,<br />

s’u mora di tisi,<br />

cumpan’ ‘n’ndi mancia<br />

ccu pani pujisi.<br />

52


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

PIECURA GUDDRA<br />

Ohi pappagaddru<br />

cchi suttaninu t’hanu misu ‘ncuoddru.<br />

S’ ‘i cumbinatu piejiu ‘i ‘na fusceddra<br />

E nu’ ‘nd’accatti cchiù a ra picciriddra<br />

cumpiettu, mastazzol’e zagareddre.<br />

Cuom’a Gustinu<br />

ti vad’asseittu miejiu ‘i ‘na curuna<br />

‘su par’i crona gruossi di muntuni<br />

ca ‘ncapu t’ha mintutu l’abbrattuni<br />

fijiastru d’a massara Carulina.<br />

Quand’eri gaddru<br />

cantavi all’aria apert’e puddrastreddre<br />

ti stavan’a ra banda ed a ra coddra<br />

‘a nanna si facia ‘na scupareddra<br />

e ra casa lucia cuomu ‘na stiddra.<br />

‘Ntra chira scioddra<br />

duvi pascia ra crapa ‘ntra la suddra<br />

t’annamurasti di ‘na fravetteddra<br />

ch’ ‘i pil’avia lucent’a ra cudiddra<br />

e trottiava cuomu ‘na cavaddra.<br />

Piecura guddra,<br />

dopu ca s’ha’ lizatu la gunneddra<br />

è divintata la spinguletteddra<br />

e ‘nd’ha fattu jittari cacareddra<br />

a chi li man’avia chini di caddri<br />

ca ccu murtiddra<br />

curat’hanu carvunchi peddra peddra<br />

e mattuli turciut’ ‘i vizza e suddra<br />

assiecutandu piecur’e cavaddri<br />

‘mpiddrand’o scigulundu scioddre scioddre.<br />

53


Nicola Paparo<br />

‘U RA CRIDIRI<br />

- Centucinquanta<br />

duluri i panza a ‘sa fimmina strippa<br />

le pazzanu ‘mpacchiari ad anta ad anta<br />

ch’ ‘u jiojiu va rimina ‘ntra simenta<br />

ch’ ‘u tat’ha ventuliatu culappianti.<br />

Maripunenti<br />

diciad’a ‘na puttana stravacante<br />

ch’arred’a dolirata pizzuliava<br />

nu ferracchiun’ ‘i razza ca ‘ncialava<br />

‘na beddra giuvineddra ch’u sbrittava.<br />

- ‘U smaniari<br />

ca nuddru ti la nega ‘na bandera<br />

fijia di mamma bona, no ‘i magara;<br />

chira ca ‘ncial’è fijia ‘i marinaru<br />

e ti pò procurari la galera –<br />

- ‘U ra cridiri,<br />

affruntala ccu mia dumanesira<br />

dille ca’nd’ha’ parrat’a mamm’e tata,<br />

ca su’ cuntiendi si già cunchiuditi<br />

e vida ch’a quatrar’u sta ‘ntanata.<br />

54


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

MADONNA MIA D’U CAPU<br />

Madonna mia d’u Capu<br />

‘u sa’ ch’ ‘u sugnu cepa<br />

e ‘u mi gira ra capu<br />

nu vruocculu di rapa.<br />

A ra chiesa cci viegnu<br />

si tiegnu nu bisuognu<br />

e vut’ ‘u ‘ndi mantiegnu<br />

si nieghi lu sustiegnu.<br />

‘A capu ccu ra tigna,<br />

‘a peddra chin’ ‘i rugna,<br />

‘u fuocu senza ligna<br />

e ‘na frevi maligna<br />

l’ha’ priestu tu mandari<br />

a tutt’i vipirari.<br />

‘Sa razz’ ‘i casciottari<br />

cucina senza sali;<br />

ccud’iddra ‘u pò vulari<br />

palumba senza feli.<br />

Nu jiuornu senza suli<br />

pizzenti pò scarfari<br />

ch’ ‘u tena focularu?<br />

Madonna mia d’u Capu,<br />

si mi fa scumpariri<br />

ti fazzu assecutari<br />

pieju ‘i ‘na casciottara<br />

e l’anima carnali<br />

la dugnu ppi riparu<br />

a diavulu massaru.<br />

55


Nicola Paparo<br />

NICOLA D’A GANA<br />

Finit’ ‘a sajiuta<br />

di Santusunatu<br />

Nicol’ ‘i da Gana<br />

è quas’arragatu.<br />

Si liga ra scarpa<br />

ca tena sciunduta;<br />

nu mienzu sicarru,<br />

passata la serra,<br />

appiccia od astuta<br />

si piersud’ha l’erre<br />

ccu cierti guagliuni<br />

ca jiocan’a murra.<br />

Si ‘ncazza Nicol’e<br />

‘na grossa mazzola<br />

si pijia ‘ntra granca.<br />

- Gran fiji ‘i puttana,<br />

vi pijia e v’acciuncu,<br />

lassatimi stari,<br />

ca ‘ncuorp’hajiu ‘na vampa<br />

ca l’anima vruscia<br />

e d’a capu la trempa.<br />

S’ ‘a mamm’e ru tata<br />

v’avissa cusutu<br />

‘sa vucca ‘mprascata<br />

ccu ferrufilatu,<br />

v’averranu datu<br />

nu poch’ ‘i saluti<br />

ppi ‘s’anima lorda<br />

ca feta di merda.<br />

56


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

CICCUZZU D’A BRUNARA<br />

Ciccuzzu d’a Brunara<br />

‘nd’era nu massaru,<br />

ma sutt’a Previtera,<br />

all’uort’ ‘i don Nicola,<br />

chiantatu ‘nd’ha scalora,<br />

troppat’ ‘i pumadori,<br />

suraca povareddra...<br />

e quand’erad’estati<br />

arriedi la caseddra,<br />

‘nd’ha rifriscate tante<br />

cummare puttaneddre.<br />

Salat’avia re cronte<br />

a giuvini valenti,<br />

faciendu l’attindenti<br />

a Peppi Girimonti<br />

ccu Gios’ ‘u Sapuritu<br />

pp’amuri di Benitu.<br />

Dopu la ritirata<br />

nu mari di risate<br />

ha fattu fari a Rosa<br />

e all’errama canata.<br />

‘I l’urtim’arrivata<br />

cuntava re cazzate,<br />

lassandu senza jiatu<br />

‘a socra ‘ndolirata<br />

ca s’era sbindumata<br />

ppi fari la ‘ngradata.<br />

Ciccuzzu d’a Brunara<br />

taccagnu c’era natu<br />

e ‘u ficia ru surdatu<br />

ch’è statu riformatu;<br />

vistut’ ‘i tilamara<br />

l’hajiu vistu ‘ntru tavutu<br />

‘u jiuornu ch’è murutu.<br />

57


Nicola Paparo<br />

‘A NANNA PADDRUNI<br />

‘A nanna Paddruni<br />

ha pers’u maritu<br />

a trentacinqu’anni<br />

nemmenu finiti.<br />

‘Na cota a ru mancu<br />

l’aviva lassatu<br />

e ‘a casa materna<br />

inveci dunata<br />

a ra prima fijia<br />

ca s’era spusata.<br />

‘Na murr’i quatrari<br />

muccus’e affamati<br />

e fittu di casa<br />

all’amar’è ristatu.<br />

Ma Bufulitanu<br />

e ra gnura Vicenza,<br />

dua viecchi tamarri<br />

‘i di part’ ‘i Cusenza<br />

‘na casa di crita<br />

ccu mienzu chiancatu<br />

ad iddr’hanu datu<br />

pp’ancuna manciata.<br />

‘A nann’ha paratu<br />

nu liettu cazzutu<br />

di stuppa cordata,<br />

linazza chiamata,<br />

e a viecchiu sustusu<br />

e a gnura Vicenza<br />

linchiut’ha ra panza<br />

di pani ‘ncridenza.<br />

58


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

MARI’, TI S’I ‘MBRACATA<br />

Marì, ti s’ ‘i ‘mbracata:<br />

‘na ciagula sparata<br />

pua aviri ppi maritu,<br />

no mastru cujiunutu<br />

ca po’ fari pompate<br />

a schette e maritate.<br />

‘U nannu ch’hajiu pirdutu<br />

‘nd’ha fimmine tastatu<br />

e duvi minne moddre,<br />

trappandu cci la truvatu:<br />

- C’è statu maniatu -<br />

diciad’a ra scurata<br />

a jiennar’arrittatu.<br />

- E duvi c’è lavuru,<br />

c’è statu siminatu –<br />

rispusa ru ‘ncialatu.<br />

‘U mi fari ‘ncazzari,<br />

nè cchiù telefonari –<br />

Ancor’ ‘u t’hajiu spusatu<br />

e già m’ha’ ‘ncurunatu.<br />

Va fatti maritari<br />

d’u fijiu d’u magaru,<br />

avanzu di galera,<br />

ch’ ‘u frusciu ppi primera<br />

ha dat’a ra mujiera.<br />

59


Nicola Paparo<br />

VICIENZ’ ‘I GATTAREDDRA<br />

Vicienz’ ‘i Gattareddra<br />

a mul’ed a cavaddru<br />

‘u ‘nd’ha mintutu seddra,<br />

ma ‘mbastu supr’a peddra<br />

a ciucciu scavarieddru<br />

ca persa trott’e rajiu<br />

manciandu sulu pajia.<br />

Puzali ccu ru pilu,<br />

manter’ ‘i tilamara,<br />

canneddri dozzinali<br />

d’estat’ ‘u ‘nd’ha strudutu<br />

ca gran’ ‘u ‘nd’ha mitutu.<br />

Ma pedi, man’e spaddre<br />

tiniva chin’ ‘i caddri<br />

ca petri ‘nd’ha spaccatu<br />

e ‘ncuoddru carriatu<br />

ppi fari massicciate.<br />

Passat’a sissantina<br />

i man’avia vacanti:<br />

‘a destra aviad’arriedi<br />

‘a manch’inveci avanti<br />

e s’ ‘u tiniva nenti<br />

ccu n’ugna ganghe e denti<br />

si pulizzava e a genti<br />

dicia ca pur’i Santi<br />

‘ntru cielu sù ‘mpotenti<br />

e manna nuddru manda<br />

a povaru pizzenti.<br />

Nu sabatu matina<br />

‘a cuccuveddra canta,<br />

‘u griddru si lamenta,<br />

Vicienz’ ‘u senta nenti,<br />

ca ‘ncielu tra li Santi<br />

l’ha Crist’onnipotenti<br />

chiamatu ed arrunchiatu<br />

‘a fijia e ru niputi<br />

‘ntru liettu arrimbujiatu<br />

truvat’hanu lu tata.<br />

60


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

RUSAR’ ‘I MASTRUTURU<br />

Rusar’ ‘i mastruturu<br />

era nu sgargialupu,<br />

ma sutta lu viddricu<br />

tiniva nu pircuocu<br />

ch’appena lu tuccava<br />

jittava vamp’ ‘i fuocu.<br />

Mi l’ha dittu Dilina,<br />

‘a mamma d’Agatina,<br />

ca jiend’a ru mulinu<br />

ccu mienzu saccu ‘i granu<br />

l’ha vista ‘su marranu,<br />

‘i parti l’ha chiamata,<br />

‘ntra staddra l’ha purtata<br />

e cci l’ha carricatu.<br />

- ‘U tat’era partutu<br />

e ra mamma malata<br />

quandu m’ha svirginata.<br />

M’ha mali cunsijiatu<br />

ch’erramu canatu<br />

e nu spiert’avvucatu<br />

m’ha girat’e vutatu<br />

ed ia sugnu ristata<br />

puttana e mazziata.<br />

61


Nicola Paparo<br />

NICOL’ ‘I PISAFIERRU<br />

Nicol’ ‘i pisafierru<br />

‘u fu piccinott’ ‘i sgarru<br />

nè piecura di murra.<br />

Ha fattu tutt’ ‘a guerra<br />

e quandu s’è ricuotu<br />

nè viertula sciancata<br />

nè ciucciu sgarratatu<br />

‘ntra staddra cci ha truvatu.<br />

S’è priestu fattu zzitu<br />

ccu ‘na fijia ‘i Lucia,<br />

ma ‘a mamma l’ha gridatu<br />

ch’ ‘u tantu le piacia.<br />

Nicola s’è ‘ncazzatu,<br />

è jiut’a Cirenzia,<br />

paisi d’a ciotia,<br />

e ddra, pua, s’è spusatu<br />

ccud’Anciulamaria.<br />

Nu juorn’had’affruntatu,<br />

passand’ ‘i Cirenzia<br />

a gnura Carulina,<br />

‘a fijia di Lucia<br />

e, pua, cujiuniandu<br />

‘li dissi: - Benimia,<br />

si ti pijiavi a mia<br />

‘nd’eri capitatu<br />

‘ntra tutta ‘sa ciotia.<br />

62


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

GUARD’ ‘A RAZZA<br />

Capu grossa di cucuzza,<br />

cchi ti dissa ra zza Juzza<br />

quandu chira pardinazza<br />

t’ha nu risu fatt’a pizzu<br />

a chir’angulu d’a jiazza?<br />

- Si ti spusi guard’ ‘a razza,<br />

no ra doti ‘ncasciatizza,<br />

ca si vena d’a mundizza<br />

scupa terra e gaddrinazze<br />

e cucina ‘ncasatizza<br />

‘u ti cunda ru mustazzu.<br />

Tu facisti lu gradassu,<br />

t’ha’ liccatu carn’ed ossa<br />

e i piccati di lu sessu<br />

mo’ li cianci, ninn’e gruossi.<br />

63


Nicola Paparo<br />

S’ ‘A MUJIERA LASSA SULA<br />

Sciamorteddra di mujiera<br />

ch’ha focus’ ‘a tabbacchera<br />

sul’ ‘u lassa ru massaru<br />

ned’a casa nè a pajiaru<br />

ca si passa ru cumpari,<br />

ch’è nu fijiu di magara<br />

e ra senta langurari,<br />

ch’è di jiuorn’o ch’è di sira<br />

va e le fa ru sumpustuoru<br />

e ccu pocu calaturu<br />

ch’ha stipatu, a ra bon’ura,<br />

e ‘na boccia ‘i vinu chiaru,<br />

rifridduta la calura,<br />

pur ‘a fami ccu l’arsura<br />

fa passar’e ancora spera<br />

ch’è cuntientu lu massaru<br />

d’a sciamorta sua mujiera.<br />

64


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

QUAND’ ‘A CIUCCIA RAJIA.<br />

- Quand’a ciuccia rajia<br />

‘u ciucciu zzump’e sajia –<br />

Dicia ru zzu Battajia<br />

cusiendu, spacu e sujia,<br />

nu grubbu a ‘na ‘ngunajia<br />

‘i scarpa chin’ ‘i pajia.<br />

Si, pua, tena ra dojia<br />

e ‘u ciucciu si la squajia<br />

no sulu perda rajiu<br />

ma ‘a capu cuom’all’ajiu<br />

ammacca ccu nu majiu.<br />

65


Nicola Paparo<br />

‘U CULU ROTT’E RA TASCA GRUBATA<br />

- ‘U puorcu ca s’abbutta ‘ntra massata<br />

‘u ‘ngrassa nè panzajia nè salatu,<br />

chiru ca ‘ntru zimbun’èd’assistutu<br />

si mancia farinazzu macinatu,<br />

ciciri ‘ncuocciu e cati di vrudata<br />

e cunditura di n’inter’annata<br />

ti fa stipari ‘ntra rugagn’i crita<br />

o ‘nzalater’ ‘i fierru azzariatu –<br />

dicia ‘na vecchiareddra a ru niputi<br />

ca jia scartand’u grassu sapuritu<br />

‘i ‘na feddr’ ‘i prisuttu maturatu.<br />

Siti malemparati e furtunati<br />

ch’a robba mo’ v’arrivad’a carrate<br />

e nu jiati diciendu ca manciati<br />

chiru ch’ ‘a previdienza v’ha dunatu.<br />

Vavuliat’ ‘a carna macinata,<br />

past’e patate è ppi ri carcirati,<br />

pan’ ‘u tuccati ca si no’ ‘ngrassati,<br />

fili d’ajina siti divintati<br />

e pur’ ‘i scrench’aviti ‘ncatturate.<br />

Fatiga ‘u ‘ndi circati e a ra misata<br />

‘i ‘si povari viecchi digaddrati<br />

vi siti già da tiemp’affizionati<br />

e ‘u stessu jiuornu ca vi l’allampati<br />

lassati a vecchiarieddri ‘mbilinati<br />

‘u culu rutt’e ra tasca grubata.<br />

66


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

‘U SA’ CCHI TI DICU<br />

‘A vucca di meli<br />

d’a zza Fancineddra<br />

dicied’a ru chian’a<br />

‘na fimmina beddra:<br />

- ‘U sbandierari<br />

vineddre vineddre<br />

ch’a chiru pajiaru<br />

ch’ ‘u canta ru gaddru<br />

a casa si conz’e<br />

l’amuri si scioddra.<br />

- ‘Nd’hajiu tanti friscuni<br />

sintuti di pica,<br />

ma nuddru m’ha fattu<br />

canciari ‘sa capu.<br />

‘U sa’ cchi ti dicu,<br />

mia car’animeddra,<br />

ch’u suli s’ ‘i pijia<br />

chi cojia ra spica<br />

e a chi sta sidut’a<br />

nu friscu cca fora<br />

duluri di capu<br />

nu’ tantu ‘li ‘mbera<br />

e a culu scuviertu<br />

po’ dormiri ancora<br />

si canta ‘ntra casa<br />

l’amata mujiera,<br />

‘u jiuornu d’agur’e<br />

ra notti a ru scuru.<br />

67


Nicola Paparo<br />

MAMMA RACCHIA A FIJIA ‘NGRATA<br />

Mamma racchia a fijia ‘ngrata:<br />

- Nannu e nanna a ra scurata<br />

‘nd’hanu sempri rimuddratu,<br />

ppi ri fiji e ri niputi,<br />

tuozz’ ‘i pani già ‘ntustati<br />

ccu ru vruodu d’a pignata. –<br />

- Ppi mi fari cazziata<br />

mi ricuordi ‘se pappate?<br />

Scordatillu lu passatu<br />

ed a mia, la turturata,<br />

fammi viviri ‘sa vita.<br />

‘U progress’ ‘u l’ha vulutu<br />

puru tu, vecchia arrappata?<br />

Ppi ‘na colica cicata<br />

nuddru mora, cuom’u tata<br />

pasta, pani e calaturu,<br />

ccu ru fijiu ‘i mastruturu<br />

manci ancora, jiuornu e sira<br />

ed a santi arriggittati<br />

va circand’a ra jiurnata<br />

nu miracul’arranciatu.<br />

La gunneddr’arripizzata,<br />

quazettuni di filatu,<br />

zagareddre rigamate,<br />

nè di viernu nè d’estati,<br />

mi li mintu n’atra vota.<br />

Mo’ mi guodu la misata<br />

ca tu stessa m’ha dunata.<br />

68


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

‘U SI VIVA PPI RA PANZA<br />

- Si mi parra d’esigenza<br />

ti la fazzu lenze lenze –<br />

‘ncazzatizzu don Vicienzu<br />

a ‘na gnura di Cusenza<br />

fa sapiri ccu Custanza,<br />

ch’ud’ha pierzu la spiranza<br />

‘i si linchiri la panza.<br />

- ‘U sapia ch’era na strunzu<br />

cuomu nannusa Vicienzu<br />

ca pirdetta ra crianza<br />

ppi ‘na misera pitanza<br />

ca circata ‘l’ha ‘ncridenza<br />

‘u fijiastr’ ‘i zzu Lorienzu<br />

quandu vinnad’a licenza.<br />

Hajiu parratu d’esigenza<br />

ppi nu perdiri l’usanza,<br />

iddru ‘nveci d’astinenza<br />

parra sempri e nu’ cci penza<br />

ch’ ‘u si viva ppi ra panza.<br />

69


Nicola Paparo<br />

ANCORA DISPERA<br />

‘U viecchiu arrivatu<br />

dunava cunsijiu<br />

no sul’a ru tata,<br />

a ra mamma, a ru fijiu,<br />

ma a quanti, gridandu,<br />

pirdivan’u rajiu<br />

e a chini tiniva<br />

‘na cap’i ramajiu.<br />

U mastru furgiaru<br />

ch’ ‘u jiad’a ra forgia<br />

a fijiu ‘u nigava<br />

nè vittu nè alloggiu,<br />

l’affrittu scarparu<br />

truvava riparu<br />

s’ ‘a scarp’u cusiva<br />

cchiù piettu di sola...<br />

‘Ntra casa nu’ para<br />

l’anticu tilaru<br />

la sula masara<br />

ch’ancora dispera<br />

s’ ‘a fijia ha pirdutu,<br />

jiucandu, l’onuri<br />

e ‘u tata, ‘ncazzatu,<br />

cacciata l’ha fora.<br />

70


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

PAPAMICU<br />

D’i cadetti ‘u cchiù pudicu,<br />

cert’è statu Papamicu.<br />

Guai a chin’ ‘i nu carcagnu<br />

fa vidir’u ped’o l’ugna!<br />

Li facia ‘na sort’ ‘i lagna<br />

e sintiri la vrigogna<br />

cuom’ ‘u conti di Culagna<br />

ca ppi l’errama cuccagna<br />

è fujiutu d’a campagna.<br />

- Chi a ra capu tena tigna<br />

‘u ‘nd’assiecuta milogna<br />

e nè a majiu ned’a giugnu<br />

spacca ligna senza cugnu.<br />

Mi l’ha dittu Papamicu<br />

ch’ ‘u pirdette ma’ ‘na ficu<br />

‘ud’assiecuta ‘na pica.<br />

71


Nicola Paparo<br />

AMMIENZU SETTE<br />

- Ammienzu sette<br />

maritu mia, ‘u ‘ndi lizari vetti –<br />

dicia, rociniandu donna sperta<br />

- ch’ ‘i d’a pignata sempr’a mejia parte<br />

si l’ha manciata lu givini forte<br />

e ru sciancatu<br />

s’è cuntintatu di la restatina,<br />

‘a sira tard’o priestu la matina.<br />

- ‘U forti, gioia mia, sir’e matina<br />

si la ricojia tutta l’acquatina<br />

e nè s’adduna<br />

ca tu ‘l’ha’ già ligatu, foramanu,<br />

tassieddr’ ‘i casu ccu nu mienzu pani,<br />

e l’atru ‘l’ha’ stipat’a ru guagliuni,<br />

‘u cchiù acciaccat’i tutt’u famijiuni.<br />

A ra scurata<br />

‘u tata si ricojia sminchialatu<br />

e ‘a gnura ch’ha passatu la jiurnata<br />

duvi la prima fijia ndolirata,<br />

ca nu stincu di sant’ ‘u s’è spusata,<br />

tutt’ ‘e patute<br />

‘u po’ cuntar’a ru marit’astutu,<br />

ma chire ‘i fora fora capitate<br />

ca socra ed a canata ‘mbilinata<br />

ch’a mmienzu sett’ ‘u puon’azari vetti<br />

cuomu Richetta<br />

l’ha sempr’azati ccu tre marionette<br />

ca tened’a ra casa ancora schette<br />

e ‘a suor’ha maritatu due civette<br />

malat’ ‘i capu e ccu re gambe storte.<br />

72


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

Accunti musci<br />

‘u ‘ndi jiri cuntand’a ra bardascia<br />

ca ‘nnanzi a mia t’ha dittu: ‘U ti canusciu<br />

nè mi parrari ccu ra vuci vascia.<br />

Ccu trin’e ruscia<br />

‘a mamma l’ha tinuta ‘ntra la fascia<br />

e mo’ ppi nu cunnieddru ‘sa bardascia<br />

s’averra di mintiri sutt’ ‘a coscia<br />

‘na gonna muscia<br />

ppichì va già sunandu la grancascia!<br />

T’ ‘u giuru supr’ ‘u Santu Crucifissu<br />

ca perdiri nu ‘puozzu la scommessa.<br />

A mastru d’ascia<br />

Brunetta nu ‘ndi porta ‘ntra la cascia<br />

dote di lin’e cuverta di lana<br />

ch’è già ‘mpignata ccu nu capitanu.<br />

73


Nicola Paparo<br />

A FUJIUTINA<br />

‘U fijiu ‘i Vaccareddra<br />

stancat’ ‘i du latuornu<br />

ch’ ‘i sira, ‘i notti, ‘i jiuornu<br />

faciad’a ra caseddra<br />

d’a crozza l’animeddra<br />

d’u tat’a Micuzzeddra,<br />

‘na sira senza stiddri<br />

l’aggraffa d’a cudiddra,<br />

‘a porta ‘ntra la scioddra<br />

e pp’u tirar’a corda<br />

ccu tata, merda nuddra,<br />

le dicia: - Gioia mia,<br />

si propriu ‘nd’ha gulia<br />

e ‘u vua stari ccu zzia<br />

facim’ ‘a fujiutina,<br />

ti puortu duvi Pina<br />

e cuomu runcatina<br />

lassamu ‘su cretinu.<br />

74


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

DICERIE D’A GENTE<br />

‘U serva nenti<br />

parrari cittu cittu a chin’ ‘u senta,<br />

amar’a chin’ ‘u t’ama e genti all’anta<br />

tiniri, s’a fatiga lu turmenta.<br />

S’ ‘u gaddru canta<br />

‘u suli già si levad’a livanti<br />

e si la nejia vena d’u punenti<br />

‘u ‘ndi jiri prigandu Crist’e Santi.<br />

Allegramente<br />

rajia ru ciucciu si nu’ tena cronte<br />

e ‘a pigula ch’ ‘a notte si lamenta<br />

quatrari ‘ntra la nac’ ‘u ‘ndi spaventa.<br />

E a chini tena<br />

Nu fijiu di randissima puttana<br />

ligat’a ra fadeddr’o a ra suttana<br />

‘u ‘li jiati mpristandu cucch’i pani<br />

ch’a muzzicuni<br />

si fa pijiar’u culu d’u seggiuni<br />

e ‘ntru casciuni ‘u nd’ha stipatu granu<br />

nè a vespe, nè ad apuni, nè a tafani.<br />

Linzol’i linu<br />

‘u ‘nd’ha mintut’a ru liettu Santina<br />

ca s’ha spusatu nu ‘mbarracafuni<br />

ch’a ri piedi purtava ri purcini.<br />

A Cinquifrunti<br />

chi perda ra vintura trova gente<br />

ch’ ‘i tuozz’ ‘i pani tuostu s’accuntenta<br />

quandu ‘u cummientu resta senza nenti.<br />

75


Nicola Paparo<br />

‘U MALUSANU<br />

Oi malusanu,<br />

ppicchi camini sempri foramanu<br />

e a ra liversa puorti l’abitinu<br />

ca t’ha cusut’ ‘a mostra Cuncettina?<br />

Eri dijiunu<br />

e ‘a mamma ti portava ‘ntra lu sinu<br />

na corch’ ‘i cas’e nu bicchier’ ‘i vinu<br />

ppi rifriscari l’anim’ ‘i Martinu.<br />

Mo’ ch’hai la grana<br />

‘u ti cuntienti cchiù di cas’e pani<br />

nè ti ricuordi l’irtu di Grispinu<br />

duv’a ri piedi pijiavi le spine.<br />

S’i sbaccazzatu<br />

e ‘sa lingua tajiente ‘mbilinata<br />

mujierta t’ ‘a vulerra ‘nzuccarata<br />

ppi ri vicini e ppi ru parentatu.<br />

Tutt’ ‘a sajiuta<br />

ancora ‘u l’ha’ fu fatta cuom’u tata<br />

e quand’ ‘u ti l’aspietti, sciaguratu,<br />

cuom’iddru tu pua fari la calata.<br />

76


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

BRUTTA ZANNUTA<br />

Brutta zannuta,<br />

con re minzogne ti cci s’è addrivata<br />

e ‘u t’ha’ spagnatu mancu d’ ‘i paddrati<br />

quandu lu ciuotamalu d’u maritu<br />

cuomu nu piru t’ha cotuliatu.<br />

T’ha cuvirutu<br />

‘a socra ppid’amuri d’i niputi<br />

ed ogni tantu ti l’ha gavitata<br />

‘na passa di lignate meritata<br />

d’u fijiu ch’è ristatu menzu ciuotu.<br />

‘U s’è scurdata<br />

‘u si lu pijia ra morte cicata<br />

e tu ca s’i ‘na mastra cujiunuta<br />

ristata s’i cchiù ricca e ‘nchiniata<br />

ed a ri setti caccavi dannatu<br />

‘u ciuot’amatu<br />

vulierri d’u Signuri, sia lodatu,<br />

cunzatu ‘ntra nu grubbu di pignata<br />

duv’ha vulutu, ‘nvita, cucinatu<br />

ciciri e fave monaci ‘ntustati.<br />

77


Nicola Paparo<br />

TIEMPI PASSATI<br />

‘Na tiriretera<br />

facia mastru Pasqual’a ra mujiera<br />

quandu si ricujia tardi la sira<br />

e nù truvad’a ru focularu<br />

‘a fijia ch’era zzita ccu Rusaru.<br />

S’ ‘a pizzicava<br />

a ru momentu giustu ch’ ‘a vasava<br />

prim’ ‘i trasiri jia e si langurava<br />

arried’ ‘a porta, duvi s’arribbava<br />

ppi dir’a ra mujiera ch’arrivava.<br />

Maracristina,<br />

fijiana di ‘na celebre puttana<br />

era pijiata tutta d’a parrina:<br />

ad ogni toccatina nu vasuni<br />

e ad ogni langurata nu ‘mbuttunu.<br />

‘U ferracchiuni<br />

pp’ ‘u sentiri d’a socra la vattana<br />

quandu Pasquali varca ru scaluni<br />

d’a port’u ru saluta ccu ra manu<br />

ca’ li mintiva ‘ncapu la curuna,<br />

ma all’ammucciuni<br />

facia ‘na mastrambota lu guagliuni<br />

ed a ra zzita ‘na zingata strana<br />

ca vulia diri: ‘u ti dunari pena,<br />

chiru ch’ha’ pierzu lu truvi dumani.<br />

78


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

‘U MI PARRARI SEMPRI CCU RU STIZZU<br />

Pezz’ ‘i ciotazza,<br />

‘u mi parrari sempri ccu ru stizzu<br />

ca si mi fa curcari ‘mpizzu ‘mpizzu<br />

‘ntru liettu, sulu largu mi ‘ndi fazzu,<br />

diciad’a Pasqualina don Micuzzu.<br />

- Cap’ ‘i cucuzza,<br />

‘u jiri tu faciendu lu gaddruzzu<br />

ca si lu sa marituma t’ammazza<br />

ed a ri cani, fattu morza morza,<br />

ti dunad’a manciar’arried’ ‘u puzzu.<br />

- Vascia ‘sa vozza,<br />

parravanu di tia, jier’a ra jiazza<br />

‘u fijiu ‘i Scilaficu e Catinazzu<br />

e corna ‘ndi mintianu, mazza mazza,<br />

a ra capu malat’ ‘i Rafelazzu.<br />

- ‘U ti cci abbrazzi<br />

ccu ‘sa carni gentili, don Micuzzu,<br />

nè po’ ‘mprattar’u granu ccu ra vizza<br />

chin’è pasciutu sempre ‘ntra mundizza<br />

ed a ra casa ‘u tena ‘na ramazza.<br />

- ‘Nd’hajiu mustazzi<br />

turciuti a cantatur’i mala razza<br />

e digaddratu corn’ ‘i viteddrazzi<br />

usandu struncaturu, cugn’e mazza<br />

e tu mi chiami capu di cucuzza?<br />

Si ti ‘nculazzu<br />

‘a capu ti la fazzu vozza vozza<br />

e ti fazzu ‘mprattari gran’e vizza<br />

e a Rafelazz’u tiru di capizza<br />

e ‘u jiettu puddru puddru ‘ntra mundizza.<br />

79


Nicola Paparo<br />

CCU L’UOCCHI CHINI E RA TRIPPA VACANTA<br />

Mamma Vicenza<br />

‘a faccia si la ficia lenze lenze<br />

ca ‘Ntoni avia vendut’u ciucciu manzu<br />

a ra fera chiamat’ ‘i Santu Ruonzu.<br />

‘A pruvidenza<br />

s’had’abbuscato carriandu sanza<br />

‘i d’u trappitu viecchiu ‘i don Lorienzu<br />

a tanti foculari di Cusenza.<br />

‘Ntoni la panza<br />

ha sazziatu ccu pisc’ ‘i paranza,<br />

sazizzi, alivi e no’d’acqua di ruonzu<br />

ma ccu chiarenza d’a pompa di Rizza<br />

ca ccu ri cazzi<br />

liga facianu ccu ‘na pardinazza<br />

ca taliava sempri la mundizza<br />

‘i chi ppid’iddra era nisciuta pazza.<br />

Ciccu d’u ponti<br />

ch’ha sempri caminatu cuntravientu,<br />

a ‘Ntoni ca zzappava sul’ all’anta<br />

all’uortu, foramanu, ‘i nu cummientu<br />

dissa cuntientu:<br />

- Dimmi, ‘Ntonuzzu mia, cuomu ti senti<br />

senza lu ciucciu manz’a fuga ‘i vientu?<br />

- Cuomu chiesa sciuddrata senza santi,<br />

ccu l’uocchi chin’e ra trippa vacanta.<br />

80


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

QUANDU MI VENA<br />

- Quandu mi vena<br />

gulia di mi manciari la banana<br />

‘u ru fazzu sapiri a ru ‘mpamuni<br />

ch’ ‘a faccia m’ha linchiut’ ‘i buffettuni.<br />

Ad Anciulinu,<br />

chiru ch’ha fattu sempri l’ortulanu<br />

e ca mi ‘nciala quandu m’è vicinu<br />

fazzu vidiri n’angul’ ‘i suttana<br />

e, senza menu,<br />

ccu ‘na zingat’ ‘i fuocu lu ‘mpapinu –<br />

dicia Bettina a ra mastra Cristina<br />

ch’ ‘a fissiava ccu ra serpentina.<br />

- E’ nu grasciuni<br />

‘u vo’ ca vo’ manciari ‘a dua vuccuni;<br />

a mejia mejia sempri lu mazzuni<br />

s’ ‘u frica e ra rigurna ‘ntru staddruni.<br />

- Si ti cumbena<br />

- lassatu mi l’ha Filomena<br />

quandu la fijia strippa ha vistu prena –<br />

mancia cuntient’u frutt’ ‘i l’ortulanu.<br />

81


Nicola Paparo<br />

SI LESTU MO’ UD’AMMUTI<br />

- Oi surici abbrittatu,<br />

a n’annu s’ ‘i spusatu<br />

e chini t’ha ‘mparatu<br />

ad essiri sirvutu<br />

a tavula parata<br />

e fari cazziate?<br />

Chini t’had’addrivatu<br />

- a ditta d’a canata –<br />

ccu pani mazzicatu<br />

e tutt’ ‘e restatine<br />

‘i tanti cucinati<br />

ch’had’iddra ricujiuti<br />

‘ntra tutt’ ‘u vicinatu?<br />

T’ha patrima varatu<br />

‘ntra genti assa’ educata<br />

e tu, ciuotu fricatu,<br />

‘a capu t’ha’ muntatu.<br />

Si lestu mo’ ‘nd’ammuti<br />

‘i dintra t’assicùtu<br />

e mancu carricatu<br />

‘i d’uoru già culatu<br />

‘ntra casa mia di dote<br />

tu trasi n’atra vota.<br />

82


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

MASTRU FRUONZU<br />

A ra partenza<br />

Pariva n’ap’ ‘i meli mastru Fruonzu,<br />

ma chianu chian’ha misu n’arroganza<br />

cuom’a bon’anima d’a zza Vicenza.<br />

Rida ‘ncridenza<br />

ma si lu tuocchi ti linchia ra panza<br />

‘i ‘na carrata di lamacrianza<br />

e centu cucchi ed una maldicenza.<br />

‘U vo’ punciutu<br />

Cuomu nu ciucciu viecchiu a ra sajiuta,<br />

ma a ra calata si s’è sguaddraratu<br />

diventa mutu cuomu ‘na patata.<br />

Cancia sunata<br />

quandu s’adduna ca s’è già ‘mbracatu<br />

e a ri quatrari ‘ncula ra pappata,<br />

scusandusi ccu chi l’ha cuntrattatu.<br />

Si t’amminazza<br />

e penza ch’hai ‘na capu di cucuzza<br />

‘a fina ti fa far’ ‘i Rafelazzu,<br />

ristatu senza cugn’e senza mazza,<br />

quand’a Turuzzu<br />

spaccava, jistimandu, lign’i cerza<br />

e ccu ra gaccia rifilava corchia<br />

ch’ ‘u curm’era nu cuovu di culerce.<br />

83


Nicola Paparo<br />

SIDUTA ‘A ‘NA RASA<br />

- Nè sordi, ned’uoru<br />

ligata ‘na truscia<br />

mujierma ‘ndi tena<br />

stipati ‘ntra cascia –<br />

diciva Francisc’a<br />

cumpari Tumasi<br />

‘a fini d’u misi<br />

sidut’a ‘na rasa<br />

d’ ‘u siettu d’a casa.<br />

- ‘A mia, cumpari<br />

s’è senza dinari,<br />

pp’ancunu turnisi,<br />

ancora d’aguri,<br />

‘ndi filad’a fusu<br />

cunocchie di linu<br />

curat’a ra Rusa.<br />

‘I senz’u cci resta<br />

e para ‘na pesta:<br />

si gira, si vota,<br />

alliffa, cuntenta,<br />

‘a socra ch’è ciota<br />

e quandu l’adduru<br />

‘u senta d’u casu<br />

‘u cerca ‘ncridenza<br />

a ru zzitu di Rosa.<br />

84


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

RINDINEDDRA FURTUNATA<br />

Rindineddra passeggera,<br />

messagger’ ‘i primavera<br />

tu s’i stata e cci s’i ancora<br />

spiranzeddr’ ‘i tanti cori.<br />

A ra casa mia ‘i <strong>Scandale</strong><br />

s’ ‘i arrivat’a prima sira<br />

intra marzu, quand’ancora<br />

era virda la limora.<br />

Stancatizza, coddr’e jiazza,<br />

fatigat’ha’ ccu ru pizzu<br />

e ccu crita, ccu sputazza<br />

e ticchieddra di famazza<br />

a nidat’ ‘i d’oviceddra<br />

fatt’ha’ nidu tunduliddru.<br />

Quandu l’ova su’ scuvati<br />

ccu ru pizzu l’ha’ civati<br />

ed appena su’ ‘mpinnati<br />

lestu lestu su’ vulati.<br />

Nid’e mamm’hanu lassatu<br />

e cuntient’hanu giratu<br />

duv’ ‘u tattu l’ha purtati.<br />

A sittembri ‘n’atra vota<br />

s’ ‘è partuta a ra scurata<br />

e spiranza ‘nd’ha purtatu<br />

duvi torna s’è arrivata.<br />

85


Nicola Paparo<br />

CICIRI AMMUODDRU<br />

- Ciciri ammuoddru<br />

‘u ‘ndi jiri mintiendu, sguaiateddra,<br />

ccu l’acqua frisca d’avecchia lanceddra<br />

ch’ ‘u tat’ ‘i chira cavud’ ‘u ‘ndi coddra<br />

l’estati, quandu suda ra cudiddra –<br />

‘a socr’ ‘i Neddra<br />

diciad’a ra niputa schettuliddra<br />

ca trottiava cuomu ‘na cavaddra<br />

a sira a ra scurata, quand’u gaddru<br />

s’ammasunava ccu re puddrastreddre.<br />

- Nuci di cuoddru,<br />

‘u mi parrari cchiù di zagareddre<br />

‘i fave frattu e di ciciri ammuoddru<br />

ca longa si mi mintu la gunneddra<br />

bardasci arriedi mia ‘u ‘ndi vidi a fuddra.<br />

86


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

E’ L’ABBUNDANZA<br />

Sord’e cuscienza<br />

chi cchiù chi menu ‘nd’ha chin’ ‘u ti piensi<br />

ed acqua frisca ca passa d’a Lenza<br />

‘u ‘nd’ha cacciatu siti d’astinenza<br />

s’ ‘u privieti l’ha data ccu ra sponza.<br />

Chin’ha spiranza<br />

‘i far’affari dopu Santu Ruonzu<br />

‘nd’è feraru ca vinda ‘ncridenza<br />

nè marinaru ca para ra lenza<br />

a pisci gruossi ccu ticchieddr’ ‘i nzunza.<br />

E’ l’abbundanza<br />

- dicia cujiuniandu ‘zza Custanza –<br />

ca porta cacareddr’e mal’ ‘i panza<br />

e nd’ha ragatu tanta a ra mattanza<br />

genti malata di malacrianza.<br />

Dulur’ ‘i panza<br />

chir’acqua beniditta di Cusenza<br />

‘u ‘nd’ha fattu ‘mbirar’a ‘zza Vicenza<br />

e marinar’ ‘u nd’ha jittatu lenza<br />

‘ntra l’acqua ‘nturvulat’ ‘i santu Ruonzu.<br />

87


Nicola Paparo<br />

CCU VETT’E SQUIJIA<br />

Ccu vett’e squijia<br />

quand’eranu ‘na cucchia ‘i squazunieddri<br />

i fiji ‘i zzu Franciscu ‘i Fancineddra<br />

jiucavanu cuntienti ‘ntra nu vaddru.<br />

A ‘mbast’e seddra<br />

l’ha, pua, suttati, fatti giuvinieddri<br />

e, trottiandu cuomu dua cavaddri,<br />

‘nd’hanu sudatu zinzul’a ri spaddri.<br />

Pepp’e Giginu<br />

ppid’ordin’ ‘i Benitu Mussolinu<br />

partiru, all’aria, priestu ‘na matina<br />

purtandusi ‘ntra spisa mienzu pani<br />

e ppi cumpani<br />

nu muorz’ ‘i casu tuostu pecurinu.<br />

‘A mamm’ha, pua, ‘mpindutu n’abitinu<br />

a ru cuoddr’ ‘i di fiji ccu santinu.<br />

A Santantuoni<br />

l’ha cunsacrati ccu ru cori ‘nmanu;<br />

l’ha, pua, linchiut’ ‘a faccia di vasuni<br />

e ‘l’ha affidati a ra bona furtuna.<br />

88


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

SI FUSSI SPERTU<br />

Oi beccamuortu,<br />

ti s’i ‘ngargiatu di ‘na gran civetta<br />

e vua lassari la fimmina sperta?<br />

‘I d’a puttana già canuscia l’arti<br />

ppicchi sta sempri ccu ri coscie aperte.<br />

Ieri, all’accurtu,<br />

sidut’a chiru siettu d’a Villetta<br />

c’era ccud’iddr’ ‘u fijiu ‘i Rascaporta<br />

ca la tiniva ‘mbrazza stritta stritta<br />

e ra maniava ccu ra manu morta.<br />

Si fussi spertu<br />

ti la tinissi cara la fravetta<br />

ch ‘u va girandu ccu ra gonna curta<br />

e ca rispetta mamm’e tata e all’irtu<br />

a vilanzinu tira ra carretta.<br />

89


Nicola Paparo<br />

REQUA ED AMMUTA<br />

‘L’ha’ rimbambiti<br />

e rinduciuti piejiu ‘i dua cicati<br />

‘si vecchiarieddri ca t’han’addrivata<br />

pijianduti ccud’iddr’ ‘a pizzicata<br />

u ri chiami cazzuni patentati.<br />

Chi t’ha ‘mparatu<br />

a far’a genti spert’ ‘a vrazziata<br />

è stata chira ciota sguaddrarata<br />

ca pp’ ‘u si scerriari ccu ru frati<br />

ha massacratu mamma, suor’e tata?<br />

S’eri crisciuta<br />

‘ntra nu palazzu cuomu ‘Mmaculata<br />

tu nu facivi nuddra mastrambota<br />

‘ntra la vineddra duvi t’hai truvatu<br />

a chi ‘ntra nu pajiaru s’e curcatu.<br />

Pur’ ‘u salutu,<br />

randissima carogna sbrigugnata,<br />

si l’ha’ affruntatu ad iddru ha’ tu nigatu<br />

e gabbu si d’i fatta d’u maritu<br />

ch’ è capitat’all’atra tua canata.<br />

Requa ed ammuta<br />

ca quand’ha’ fattu longa la sajiuta<br />

pua fari tanta curta la calata<br />

e ‘u fissiari cchiù ccu mamm’e tata<br />

ca su’ ristati affritti e ‘ndolorati.<br />

90


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

‘NA SCETTULATA<br />

‘Na scettulata,<br />

Catarineddra mia, s’i diventata<br />

‘i quandu ‘su cattivu t’ha’ spusatu<br />

e ‘nd’ha’ sintut’a mamma nè a ru tata<br />

ca t’hanu ccud’amuri cunsijiata.<br />

Cchiù ‘mbirrocata<br />

i ‘na cana ca ‘ncavud’è già jiuta<br />

ti s’i mustrat’a tutt’ ‘u parintatu<br />

ed ha’ chiudutu l’uocchi e ‘ud’ha’ guardatu<br />

ch’era puru ticchieddra jumburutu.<br />

Mo’ t’ha’ pintutu<br />

ca cuomu cira l’amur’è squajiatu<br />

e va’ circand’a chist’e chiddru ajiutu<br />

pp’ ‘u dari carn’a cocir’a ru tata<br />

ed a ra mammareddra ‘ndolirata.<br />

T’hanu ‘ntinnatu<br />

i cumurareddre tua no maritate<br />

ch’ ‘u pua lassari ccu ‘na scusa ciota<br />

o ca t’ha , notti tiempu, curramata<br />

chiamanduti puttana cannaruta<br />

o malaspina<br />

cuomu chira stimata zza Scintina<br />

ca l’ha friculiat’a ra cantina<br />

quand’ ‘u ‘mbitava nu bicchier’ ‘i vinu<br />

ned’a n’amicu ned’a nu cuginu.<br />

Si sta’ ntanata<br />

e a ‘sa faccia arrappat’ ‘u minti crema<br />

‘a collara ti mancia ri stintini,<br />

‘u ficatu, ‘i purmuni e ‘nginucchi nu<br />

ti fanu caminar’o a ru trappuni.<br />

91


Nicola Paparo<br />

‘A FRUSTERA ‘NCAGNATA<br />

Ammazzupita<br />

cuomu ‘na cana ch’han’assecutatu<br />

d’a casa duvi s’erad’addrivata<br />

hajiu vistu a n’angulicchiu arriggittata<br />

‘na mamma affritta affritta e ‘ndolirata.<br />

Era chiamata<br />

Maria cuomu la mamma ch’ha vidutu<br />

‘u fijiu massacr’a ‘na sajiuta<br />

‘i nu timpuni duvi fu ‘mpindutu<br />

a ‘na cruci di ligna e, pua, lassatu,<br />

dopu spiratu,<br />

‘ntra dua latruni, a morte cundannati.<br />

E’ d’arrivata assiem’a ru maritu<br />

‘i nu paisi fridd’e dissanguatu<br />

duvi nu sciamortieddru acciaccatieddru,<br />

mienzu malatu<br />

‘a mammasa, cianciendu, avia lassatu<br />

diciendule nu mari di cazzate<br />

‘i ‘s’Italieddra nostra ‘ndebitata,<br />

terra di Paradisu ricircata.<br />

Ha ccà truvatu<br />

‘na fimmina di cori già malata<br />

ca cuomu ‘na gaddrina straviata<br />

l’ha ricujiuta, l’ad’accivittata<br />

e bona ‘l’ha pagatu la misata.<br />

D’a vucc’ossuta<br />

parola avia pirdut’e ra risata<br />

e a marzu, appena Pasqua èd’arrivata<br />

s’è cota la pannama e si nd’è jiuta<br />

lassandu la malata senz’aiutu.<br />

92


<strong>ACCUNTI</strong> <strong>MUSCI</strong><br />

FILASTROCCA D’A ROCCA<br />

Nè susu nè jiusu,<br />

nè a diestru nè a mancu,<br />

si nu’ tieni granca<br />

e ferm’ ‘nd’ha’ l’anca,<br />

sutta ‘na chianca<br />

‘u ‘ndi piji granchi.<br />

S’ ‘a manu, ha’, pua ciunca<br />

ed a ra cap’ha’<br />

nu poch’ ‘i cinnanca,<br />

sia ca s’i scuru,<br />

sia ca s’i jiancu,<br />

ccu nuddru s’i francu.<br />

U viteddrazzu<br />

va ‘ncerca d’a jiunca,<br />

‘u ciucciu viecchiu<br />

all’irtu ‘nd’arranca<br />

nèd’aza ra screnca<br />

s’affrunta ‘na chianca.<br />

E chin’a ra cota<br />

‘u porta ra runca,<br />

nè spin’ ‘i carduni<br />

ned’occhi tisi<br />

‘ndi caccia a majisi.<br />

‘Sa filadtrocca<br />

ch’è nata a ra Rocca<br />

a ‘na vrancata di Scandalisi<br />

cuntava Rosa,<br />

la tuppitisa.<br />

93


Nicola Paparo<br />

DUVI CACCI E NU’ CCI MINTI<br />

L’uojiu d’a gumbuliddra,<br />

‘a pasta d’a majiddra,<br />

‘u casu d’a fusceddra<br />

e ‘u vinu d’a lanceddra,<br />

‘a fijia ‘i zzu Rusaru<br />

(si diciad’a Scandali)<br />

davad’a nu parpali<br />

fijiastr’ ‘i capurali,<br />

quandu lu ‘nciannancatu<br />

passava re jiurnate<br />

‘ntra mandr’o ‘ntra massata<br />

e s’ ‘a truvava sula<br />

‘ndi ritajiava sola.<br />

Nu jiuorn’a ra scurata<br />

‘u ciutu patentatu<br />

‘ntra cas’ ‘u l’ha truvata.<br />

Quandu s’è ricujiuta<br />

‘li dissad’assaccata:<br />

Mo’ cchi t’ha sbombicatu<br />

‘u magu jimburutu<br />

ca t’hanu cunsijiatu?<br />

- Chi zzappa vivad’acqua,<br />

chi futta vin’i vutt’e<br />

duvi cacci e ‘u minti<br />

priest’ ‘u culaccchiu para –<br />

m’ha dittu lu magaru.<br />

94

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!