The Hornwort and Liverwort Atlas of Romania

568. Herzog T., 1926. Geographie der Moose, Jena, Edit. Gustav Fischer, 440 p.569. Heufler L.R., 1853. Specimen Florae Cryptogamae vallis Arpasch, Carpatae Transilvani - Eine Probe derKryptogamischen Flora des Arpaschthales in den Siebenbürgischen Karpaten, Viena, 66 p.570. Heywood V.H. (ed.), 1995. Global Biodiversity Assessement, Cambridge University Press, Cambridge, 1140p.571. HG 2.151/2004. Hotărâre privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone, Monitorul Oficial alRomâniei, /2005/17(38):1-95, Bucureşti.572. HG 230/2003. Hotărâre privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şiconstituirea administraţiei acestora, Monitorul Oficial al României, 15(190):1-48, Bucureşti.573. Hodişan I., 1965. Vegetaţia saxicolă de la Cheile Feneşului (raion Alba, reg. Hunedoara), Studia UniversitatisBabeş-Bolyai. Series Biologia, 10(2):9-22, Cluj.574. Hodişan I., 1966a. Vegetaţia higrofilă din bazinul Feneşului (Raionul Alba, Reg. Hunedoara), ContribuţiiBotanice, (2):49-56, Cluj.575. Hodişan I., 1966b. Pădurile de răşinoase de pe valea Feneşului (raionul Alba, reg. Hunedoara), StudiaUniversitatis Babeş-Bolyai. Series Biologia, 11(1):25-31, Cluj.576. Hodişan I., 1967. Privire generală asupra vegetaţiei din Bazinul Feneşului (raion. Alba, reg. Hunedoara),Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Series Biologia, 12(1):7-13, Cluj.577. Hodişan I., 1969. Flora şi vegetaţia Masivului Jidovu (jud. Alba), Studia Universitatis Babeş-Bolyai. SeriesBiologia, 14(2):9-20, Cluj.578. Hodişan I., 1977. Cercetări de vegetaţie pe Masivele Măgura Porcului şi Muncelul (jud. Bistriţa-Năsăud),Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Biologia, 22(1):3-9, Cluj.579. Hodişan I., Cristea V., Miclăuş Maria, 1989. Aspecte de vegetaţie din Poiana Codrului (jud. Satu Mare),Contribuţii Botanice, 5-14, Cluj.580. Hodişan I., Crişan Aurelia, Hodişan Viorica, 1970. Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei de pe MasivulMamut şi împrejurimi (jud. Alba), Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Series Biologia, 15(2):15-28, Cluj.581. Hodişan I., Hodişan Viorica, 1974. Cercetări de vegetaţie în bazinul văii Caselor (jud. Bistriţa-Năsăud),Contribuţii Botanice, 95-104, Cluj-Napoca.582. Hodişan I., Pop I., 1970. Aspecte de vegetaţie de pe valea Someşului Rece (Mţii Gilău), Contribuţii Botanice,207-219, Cluj.583. Hodişan Viorica, Moldovan I., Ţîrlescu Eva, 1981. Plantele medicinale din Masivul Gutîi (jud. Maramureş),Contribuţii Botanice, 25-31, Cluj-Napoca.584. Hoffmann U., 1864. Monitorul medical al României, 117-120, Bucureşti.585. Hofmann Heike, 1998. A monograph of the genus Homalothecium (Brachytheciaceae, Musci) Lindbergia,23(3):119-159, Lund.586. Höhr H., 1914. Schässburgs Archegoniaten (Moos- und Farnpflanzen). Ein Beitrag zu SiebenbürgensKryptogamenflora, Festschrift anlässlich der vom 30. August bis 2. September 1914 in Hermmannstadtstattfindenden XXXVII. Wanderversammlung ungarischer Aerzte und Naturforscher, 82-139, Sibiu.587. Höhr H., 1916. Erwiderung, Magyar botanikai lapok, 15(6-12):291-293, Budapesta.588. Horeanu C., Borcea Margareta, 1982. Ceahlăul - viitor Parc Naţional, Ocrotirea naturii şi a mediuluiînconjurător, 26(1-2):20-33, Bucureşti.589. Horeanu C., Mihai G., 1974. Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei de stâncării din Podişul Casimcea(Dobrogea), Analele ştiinţifice ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi (serie nouă). Secţiunea II. a. Biologie,20(1):187-188, Iaşi.590. Iacobescu N., 1920. Elemente de botanică în 42 lecţiuni şi cu numeroase ilustraţiuni în 185 figuri din carijumatate originale, Bucureşti, Edit. Cartea Românească, 311 p.591. Igmándy J., 1942a. Az Orthotrichum-fajok elterjedése Magyarországon, Acta Geobotanica Hungarica,4(2):281-331, Cluj.592. Igmándy J., 1942b. Az Ulota-fajok elterjedése Magyarországon. Die Verbreitung der Ulota-Arten in Ungarn,Acta Geobotanica Hungarica, 5:69-86, Cluj.593. Igmándy J., 1943. Demeter Károly emlékezete, Scripta Botanica Musei Transilvanici, 2(4-7):49-63, Cluj.594. Igmándy J., 1944. Bryologische Ausflüge in der Umgebung von Rahó, Scripta Botanica Musei Transilvanici,3:23-25, Cluj.595. Ionescu A., Chioşilă I., 1969. Traspiraţia şi cîteva date de ecologie la feriga Ceterach officinarum, Studii şicercetări de biologie. Seria botanică, 21(4):277-283, Bucureşti.596. Ionescu Venera, Cristurean I., 1983. Le professeur Traian I. Ştefureac à son 75ème anniversaire, Revueroumaine de biologie. Série de biologie végétale, 28(2):157-159, Bucureşti.597. Ionescu Venera, Cristurean I., 1987. Profesorul Traian Ştefureac, Ocrotirea naturii şi a mediuluiînconjurător, 31(1):86-87, Bucureşti.463