Un so<strong>gno</strong> di fel<strong>ici</strong>tà La coo<strong>per</strong>azione sociale italiana in Romaniasemnificativă a acestor minori <strong>de</strong><strong>vin</strong> orfani albi în virtuteamigrării unuia sau ambilor părini căt<strong>re</strong> patria noastră.ulbura<strong>re</strong>a psihicăevolutivă la ca<strong>re</strong> sunt supui aceti copiia fost documentată în profunzime în cadrul mai multorstudii i cercetări <strong>de</strong>sfăurate pe mai multe zone afectate.Paradoxul este acela al unei mame ca<strong>re</strong>, pen<strong>tru</strong> a îngriji copiiisau bătrânii unor familii străine, îi abandonează copiiii bătrânii proprii.Acest fenomen, mai mult <strong>de</strong>cât altele, chiar prin caracterist<strong>ici</strong>lesale, scoate în <strong>re</strong>lief alte aspecte semnificative ale etapeiactuale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvolta<strong>re</strong> a ării. Pe <strong>de</strong> o parte, funciona<strong>re</strong>a însine a aparat<strong>ului</strong> instituional i anumite consi<strong>de</strong>raii <strong>de</strong> naturăculturală, pe <strong>de</strong> altă parte i<strong>nte</strong>rconexiunea dint<strong>re</strong> problemat<strong>ici</strong>lesociale ale ării i raporturile socio-economiceexiste<strong>nte</strong> la nivel i<strong>nte</strong>rnaional.Sistemul instituțional și <strong>de</strong> valorin legătură cu funciona<strong>re</strong>a instituională a autorităilor iserv<strong>ici</strong>ilor <strong>de</strong>dicate asistenei sociale, t<strong>re</strong>buie să evi<strong>de</strong>niemcă istoria ultimilor zececincisp<strong>re</strong>zece ani a fost martoraefort<strong>ului</strong> c<strong>ole</strong>ctiv <strong>de</strong> amploa<strong>re</strong> pe ca<strong>re</strong> ara l-a făcut pen<strong>tru</strong><strong>re</strong>forma<strong>re</strong>a i mo<strong>de</strong>rniza<strong>re</strong>a unor s<strong>tru</strong>cturi i pract<strong>ici</strong>nea<strong>de</strong>cvate noilor problemat<strong>ici</strong> sociale. n special faza <strong>de</strong>p<strong>re</strong>-a<strong>de</strong>ziune la niunea Europeană a fost caracterizată <strong>de</strong><strong>re</strong>forme în aproape toate sectoa<strong>re</strong>le vieii sociale.Problema <strong>de</strong> faă nu privete atât aspectul normativ, similarîn sine multor altor ări europene, ci mai <strong>de</strong>grabă aspectulimplementării normelor în vigoa<strong>re</strong>.unciona<strong>re</strong>a <strong>re</strong>elei instituionale se caracterizează a<strong>de</strong>seaprin inerie la nivel local i prin lipsa funcionării lanivel sistemic prin proceduri i pract<strong>ici</strong> stabile i sigu<strong>re</strong>.Rămâne notabilă atitudinea disc<strong>re</strong>ionară a instituiilor înceea ce privete pune<strong>re</strong>a în practică a sistemelor <strong>de</strong> d<strong>re</strong>pturi.unciona<strong>re</strong>a mai mult sau mai puin ef<strong>ici</strong>entă i eficace aserv<strong>ici</strong>ilor <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>, a<strong>de</strong>sea, <strong>de</strong> caracterist<strong>ici</strong>le <strong>per</strong>soanelorca<strong>re</strong> ocupă, în general, rolurile cheie în i<strong>nte</strong>riorul diverselororganigrame instituionale.Această incertitudine a pract<strong>ici</strong>lor este influenată p<strong>aria</strong>l<strong>de</strong> dinam<strong>ici</strong>le <strong>de</strong> transforma<strong>re</strong> culturală ca<strong>re</strong> au străbătut,efectiv, ara în <strong>per</strong>ioada post<strong>de</strong>cembristă. P<strong>re</strong>valena valorilortipic individualiste i orientate pe obine<strong>re</strong>a succes<strong>ului</strong>material, individual sau <strong>de</strong> clan, au dus la <strong>de</strong>grada<strong>re</strong>a sentiment<strong>ului</strong><strong>de</strong> bun sau <strong>de</strong>stin comun pen<strong>tru</strong> elite i claselesociale emerge<strong>nte</strong> ale ării (<strong>re</strong>nunând, paradoxal, la rolul <strong>de</strong>lea<strong>de</strong>rship i conduce<strong>re</strong> a proceselor <strong>de</strong> schimba<strong>re</strong> cu<strong>re</strong><strong>nte</strong>sp<strong>re</strong> benef<strong>ici</strong>ul înt<strong>re</strong>gii c<strong>ole</strong>ctivităi).Clasele i categoriile cele mai p<strong>re</strong>ca<strong>re</strong> i fragile au fost împinsea<strong>de</strong>sea pe acelai traseu <strong>de</strong> evoluie socială <strong>de</strong> necesitatea<strong>de</strong> a-i asigura mijloacele <strong>de</strong> existenă sau, cel puin, unnivel <strong>de</strong> trai <strong>de</strong>mn.lti<strong>mii</strong> t<strong>re</strong>i ani <strong>de</strong> criză economică globală au <strong>de</strong>terminatdispariia efectivă a multor <strong>re</strong>forme i programe <strong>de</strong>zvoltateîn ultimul <strong>de</strong>ceniu. Acestea au dispărut nu doar în practică(din lipsa <strong>re</strong>surselor ca<strong>re</strong> să le susină funciona<strong>re</strong>a), ci i dinagenda politică publică, cu toate efectele negative ce <strong>de</strong>rivădin acest lucru. După 00, adică o dată obinută i<strong>nte</strong>gra<strong>re</strong>a<strong>de</strong>plină în niunea Europeană, este puternică senzaia căara nu a<strong>re</strong> o di<strong>re</strong>cie i o viziune strategică pri<strong>vin</strong>d propria<strong>de</strong>zvolta<strong>re</strong>. Provoca<strong>re</strong>a viitor<strong>ului</strong> apropiat va fi, probabil, capacitateasocietăii româneti <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta o linie conc<strong>re</strong>tă<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvolta<strong>re</strong> autohtonă prin mobiliza<strong>re</strong>a <strong>re</strong>surselor enorme(mai ales umane) pe ca<strong>re</strong> ara le <strong>de</strong>ine.Dimensiunea i<strong>nte</strong>rnațională, o oportunitatene<strong>re</strong>alizată <strong>de</strong>plinEfectele <strong>per</strong>n<strong>ici</strong>oase ale acestei evoluii istorice a ării nu s-audatorat, <strong>de</strong>sigur, doar factorilor endogeni. Influena provocată<strong>de</strong> p<strong>re</strong>zena agenilor econom<strong>ici</strong>, dar i polit<strong>ici</strong> i culturali,externi a întărit i asistat a<strong>de</strong>sea dinam<strong>ici</strong>le i<strong>nte</strong>rne. Multedin problemat<strong>ici</strong>le t<strong>re</strong>cut<strong>ului</strong> <strong>re</strong>cent i p<strong>re</strong>zent<strong>ului</strong> românescnu au benef<strong>ici</strong>at <strong>de</strong> acele oportunităi pe ca<strong>re</strong> le-ar fi pututproduce i<strong>nte</strong>raciunea c<strong>re</strong>scândă cu sistemul politico-economicextern. Oportunităile <strong>re</strong>p<strong>re</strong>zentate <strong>de</strong> ară, ca produciei consum, au accentuat comportame<strong>nte</strong>le <strong>de</strong> pur oportunismi i<strong>nte</strong><strong>re</strong>s momentan i subit, în <strong>de</strong>favoa<strong>re</strong>a <strong>re</strong>laiilor stabileca<strong>re</strong> să poată favoriza i<strong>nte</strong>gra<strong>re</strong>a sistem<strong>ului</strong> <strong>de</strong> d<strong>re</strong>pturi icetăenie pen<strong>tru</strong> populaia ării. Aceasta din urmă <strong>re</strong>p<strong>re</strong>zintăo condiie a <strong>de</strong>zvoltării omogene i incluzive pe termen lung.i în ceea ce privete utiliza<strong>re</strong>a fondurilor <strong>de</strong> p<strong>re</strong>-a<strong>de</strong>ra<strong>re</strong>,înai<strong>nte</strong> <strong>de</strong> intra<strong>re</strong>a în E, i a fondurilor s<strong>tru</strong>cturale saufond<strong>ului</strong> social european, după a<strong>de</strong>ra<strong>re</strong>, rămâne p<strong>re</strong>gnantăsenzaia unei oportunităi nefructificate pe <strong>de</strong>plin.Dificultăile societăii româneti în a cunoate i înelegediversele programe puse la dispoziie i modalităile <strong>de</strong> accesla fonduri se adaugă la dificultăile instituiilor administrative<strong>de</strong>dicate gestionării acestor fonduri pen<strong>tru</strong> a produceuna din cele mai scăzute rate <strong>de</strong> absorbie din toată istorianiunii Europene.Dar i pe această temă, factorii intrinseci se adaugă celo<strong>re</strong>xterni ării. n special în faza <strong>de</strong> p<strong>re</strong>-a<strong>de</strong>ra<strong>re</strong>, în pri<strong>vin</strong>aprogramelor Pha<strong>re</strong>, s-a evi<strong>de</strong>niat că măsurile propuse <strong>de</strong>niunea Europeană nu au co<strong>re</strong>spuns caracterist<strong>ici</strong>lor co<strong>nte</strong>xt<strong>ului</strong>local i fazei istorice pe ca<strong>re</strong> o traversa ara. Programelei axele <strong>de</strong> i<strong>nte</strong>rvenie importate din afară i su<strong>per</strong>f<strong>ici</strong>aladaptate la condiiile i<strong>nte</strong>rne, ca<strong>re</strong> au limitat ara, mai ales înpartea sa cea mai dinamică, societatea civilă, la rolul <strong>de</strong> simpluuzufructuar (benef<strong>ici</strong>ar) al diverselor programe, în loc săse concent<strong>re</strong>ze pe o implica<strong>re</strong> mai activă, i, prin urma<strong>re</strong>, pe<strong>re</strong>sponsabiliza<strong>re</strong> în toate etapele <strong>de</strong> viaă ale programelor <strong>de</strong>coo<strong>per</strong>a<strong>re</strong>. Rezultatele, chiar dacă la început semnificative,nu au co<strong>re</strong>spuns ateptărilor, astfel că, pe termen mediu, laîncheie<strong>re</strong>a diverselor programe, efectele produse s-au arătatpuin sustenabile i foarte puin eficace. Din investiia enormă<strong>re</strong>alizată, o mică parte este încă activă, iar fragilitateas<strong>tru</strong>cturală a societăii civile a ării, provocată i <strong>de</strong> crizaeconomică izbucnită aproape în acelai timp cu intra<strong>re</strong>a înE, rămâne aproape neschimbată.92A naliza si<strong>nte</strong>tica a co<strong>nte</strong>x tu lu i social romanesc
L’impatto socio economico<strong>de</strong>lla coo<strong>per</strong>azione socialeitaliana in Romania,a cura <strong>de</strong>l C.I.A.OS<strong>tru</strong>ttura ed obiettivi <strong>de</strong>ll’indagineindagine si svolta nel <strong>per</strong>iodo ebbraio-Aprile 0.Non vu<strong>ole</strong> esse<strong>re</strong> una indagine <strong>de</strong>scrit<strong>tiva</strong> esaus<strong>tiva</strong> <strong>de</strong>llacomplessit <strong>de</strong>lla coo<strong>per</strong>azione sociale italiana in Romania,ua<strong>nto</strong> una prima indagine esplora<strong>tiva</strong> che possa avvia<strong>re</strong> unapi facile monitorizzazione futura su uesto fenomeno moltodis<strong>per</strong>so sul territorio e non cos facilme<strong>nte</strong> tracciabile.Nello svolgime<strong>nto</strong> <strong>de</strong>lla ricerca ci si avvalsi <strong>de</strong>lla somministrazionedi uestionari di analisi, che ci hanno <strong>per</strong>messodi acuisi<strong>re</strong> dati sia uantitativi che ualitativi e di ricerchesui media di setto<strong>re</strong>, olt<strong>re</strong> che sullanalisi di uei pochi materialigi prodotti.a parzialit <strong>de</strong>lla rapp<strong>re</strong>sentazione che ne risulta dovutaanche alle scarse risorse umane e finanziarie avute a disposizione,ed alla dis<strong>per</strong>sione ed invisibilit di molte <strong>de</strong>lleazioni di coo<strong>per</strong>azione, olt<strong>re</strong> che alla scarsa attitudine <strong>de</strong>gliattori sociali a coordinarsi e fa<strong>re</strong> <strong>re</strong>te (privilegiando gliaspetti prat<strong>ici</strong> e di <strong>per</strong>seguime<strong>nto</strong> <strong>de</strong>i fini <strong>de</strong>i propri progetti).Principali a<strong>re</strong>e di i<strong>nte</strong>rve<strong>nto</strong>na prima suddivisione stata o<strong>per</strong>ata sul campione rispon<strong>de</strong><strong>nte</strong>( associazioni). Esse vengono ui raggruppatesecondo la<strong>re</strong>a di i<strong>nte</strong>rve<strong>nto</strong> principale. Da notarsi che in<strong>re</strong>alt uasi tutte ueste associazioni hanno attivit implementatein pi di una<strong>re</strong>a. Ad esempio unassociazione chesia impegnata in progetti di assistenza spesso impegnata inazioni di corollario nelleducazione e formazione. a maggiorparte <strong>de</strong>lle associazioni rivela una marcata polifunzionalite una offerta di servizi a<strong>per</strong>ta su diverse a<strong>re</strong>e, fruibile<strong>per</strong> benef<strong>ici</strong>ari diffe<strong>re</strong>nziati.Campione diriferime<strong>nto</strong> <strong>de</strong>lgrafico sono le associazionirispon<strong>de</strong>ntiImpatto socio economico - 201193
- Page 1:
Un sognodifelicitàLa cooperazione
- Page 4 and 5:
Tutti i contenuti e le fotografie d
- Page 6 and 7:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 8 and 9:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 12 and 13:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 14 and 15:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 16 and 17:
14Un sogno di felicità La cooperaz
- Page 18 and 19:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 21 and 22:
MISIUNEStimularea unei culturi a so
- Page 23 and 24:
Alla base dellintervento, uindi, vi
- Page 25 and 26:
Assisi Ministero del avoro, amiglia
- Page 27 and 28:
settimane allinterno di istituti o
- Page 29 and 30:
isognose.Supporto a studenti univer
- Page 31 and 32:
Allinizio la ondazione ha preso il
- Page 33 and 34:
Dopo la Rivoluzione del 99, ci siam
- Page 35 and 36:
n Sorriso per i ambini della Romani
- Page 37 and 38:
progetto universitario.Ragazzi sier
- Page 39 and 40:
Romania. uesta attivit inizia nel 9
- Page 41 and 42:
ucarest e delle regioni Arad, Cluj,
- Page 43 and 44: istituzioni locali fra cui il Comun
- Page 45 and 46: ambiente rassicurante, intessuto di
- Page 47 and 48: coinvolga anche il comune diAnina,
- Page 49 and 50: in Italia e Romania.Ad oggi, Inter
- Page 51 and 52: CONTATTIStr. eonardo Murialdo nr.co
- Page 53 and 54: ax 0-9Sito .donorioneromania.roE-ma
- Page 55 and 56: MISIUNEActivităi Proiecte desfău
- Page 57 and 58: minori. Il Centro ha ottenuto nel 0
- Page 59 and 60: Per lattivit di volontariato e di a
- Page 61 and 62: ed affettivo e vengono aiutati nell
- Page 63 and 64: collabora, e convenzioni di collabo
- Page 65 and 66: anni. asilo ospita invece 0 bambini
- Page 67 and 68: dedicato allaggregazione giovanile.
- Page 69 and 70: Settimanalmente sono circa 00 fra b
- Page 71 and 72: PERSONA DI RIFERIMENTOAlberto uattr
- Page 73 and 74: MISIUNEGăsirea unor soluii etice i
- Page 75 and 76: anni condivide il Progetto dei Padr
- Page 77 and 78: Il centro medico fornisce circa 00
- Page 79 and 80: per arrivare ad oggi ad accolgiere
- Page 81 and 82: Solidarieta’ diffusaed interventi
- Page 83 and 84: la diffusione di semplici e comuni
- Page 85 and 86: Solidaritate extinsăși intervenț
- Page 87 and 88: Cav. Dreoni GiacomoIniiativa indivi
- Page 89 and 90: Elementi di analisi delcontesto soc
- Page 91 and 92: uesta incertezza delle pratiche in
- Page 93: necesita prea mult spaiu i ar risca
- Page 97 and 98: Servizi erogatiIl grafico elenca di
- Page 99 and 100: Personale impiegato e volontariMent
- Page 101 and 102: Risorse finanziarie allocatenel per
- Page 103 and 104: Settori di intervento e finanziamen
- Page 105 and 106: Le politiche di responsabilità soc
- Page 107 and 108: Le imprese e le agevolazioni fiscal
- Page 109 and 110: Le imprese e la monitorizzazione de
- Page 111 and 112: 109
- Page 113 and 114: 111
- Page 116: La presenza della cooperazione soci