aria ole, re i rire nte gno tiva per nto mii ici, e de . l îşi vin ului tivă tru ...

aria ole, re i rire nte gno tiva per nto mii ici, e de . l îşi vin ului tivă tru ... aria ole, re i rire nte gno tiva per nto mii ici, e de . l îşi vin ului tivă tru ...

sedi2.esteri.it
from sedi2.esteri.it More from this publisher
11.07.2015 Views

Un sogno di felicità La cooperazione sociale italiana in RomaniaAnaliza sintetică acontextului socialromânesc prin grija C.I.A.O.Expunerea de faă nu îi dorete în niciun fel să fie o reprezentareexhaustivă a complexităii ării, ci mai degrabă săofere puncte de reflecie pentru o abordare mai articulată, cepoate fi aprofundată analizând studiile i cercetările sectorialeanexate la prezentul volum.Din decembrie 99, ara s-a confruntat cu o întreagă serie deproblematici sociale în această etapă complexă de tranziie idezvoltare. Adesea, aceste problematici au devenit oglindaprin care exteriorul a putut citi realitatea românească, stigmatizândo societate i o cultură vii i multidimensionale dinpunct de vedere istoric.O analiză exhaustivă a acestei complexităi sociale ar90A naliza sintetica a contex tu lu i social romanesc

necesita prea mult spaiu i ar risca îndepărtarea de obiectiveleacestui document sumar.De aceea, am ales, din motive de clarificare i sinteză, săne concentrăm pe anumite problematici sociale care, dupăpărerea noastră, sunt emblematice i reprezentative pentrustarea actuală a proceselor de incluziuneexcluziune socialăcurente. Pentru aprofundări tematice i mai structurate, vărugăm să consultai lucrările de cercetare i studiu produsede diveri actori la nivel naional i international.Problema copiilor: primele pagini ale jurnalelor din toatălumea au prezentat foarte mult timp (fenomen prezent încă,chiar dacă într-o mai mică măsură) imagini dramatice cu copiiînchii în orfelinate, cu minori ce vagabondau pe străzileoraelor româneti. Numărul foarte ridicat de copii seropozitivia scandalizat opinia publică europeană. andicapul fizici mental conducând la invizibilitate, starea gravă de nevoiematerială i culturală a unor grupuri sociale i zone geograficeale ării par parte integrantă din panorama societăii.Conform estimărilor NICE, nivelul de abandon dupănatere a rămas constant din anii 0 până în prezent.Romii: ansamblul de date i estimări privind populaia deetnie rromă este emblematic pentru condiiile de trai aleacestei pări a cetăenilor (de la 0.000 recensământuldin 00- la .00.000 agenii internaionale i organizaiisectoriale). din populaia rromă trăiete sub pragul desărăcie. Analfabetismul răspândit, excluziunea radicală depe piaa muncii i, adesea, lipsa înregistrării naterilor laevidena populaiei. Polarizarea socială extremă i din ce înce mai accentuată care a caracterizat ultimele două decenii arezervat populaiei rrome ocuparea constantă a treptei celeimai joase.Bătrânii: Chiar dacă reprezintă o situaie mai puin vizibilădecât alte fenomene sociale, starea unei mari pări apopulaiei de vârsta a treia este caracterizată de pierdereastatutului social, grave dificultăi economice i, adesea, imposibilitateaaccesului la serviciile de asistenă, fie pentru căacestea lipsesc, fie pentru că sunt inaccesibile. ntr-o societateorientată pe achiziia rapidă de modele de eficienă ibunăstare pur materială, bătrânul rămâne în urmă, dispărândfrecvent din obiectiv datorită faptului că este uitat sauinvizibil.Mediul: unul comun prin excelenă este sacrificat (maiîntâi de regimul politic, apoi de economia de piaă după99) în favoarea valorii bunăstării individuale sau de clan.Absena generalizată a infrastructurilor de bază, mai ales înmediul rural determină, de multe ori, ca i viaa familialănormală să devină distructivă pentru mediu. Starea de sănătateambientală a ării s-a degradat progresiv în ultimeledecenii.Chiar dacă cheia succesului utilizată poate părea radicală,realitatea faptelor ne spune că aceste problematici există înviaa a mii i mii de femei i bărbai care trăiesc, de multeori constrâni de mecanismele sociale, la periferia societăii,suferind în invizibilitate.Orfanii albiO poziie specifică în analiza fenomenologiei problematicilorsociale este ocupată de fenomenul orfani albi. Prinacest termen, ne referim la acei minori rămai singuri în teritoriilelor de domiciliu în urma migraiei, din motive demuncă, a unuia sau ambilor părini. n general, aceti minorisunt lăsai în grija rudelor, vecinilor sau cunoscuilor dar isinguri, mai ales în cazul adolescenilor.Cifrele definitorii pentru amploarea fenomenului variadela 0.000 (estimările autorităilor) până la 00.0000.000persoane (estimarea organizaiilor internaionale NICEi ONG-uri). Oricare ar fi dimensiunea numerică exactă afenomenului, este indubitabil că este vorba de un fenomensocial enorm i cu repercusiuni asupra prezentului i viitoruluiîntregii ări.Cunoatem faptul că o parte semnificativă din fora de muncăromânească migrează către teritoriul italian. Chiar dacănu există date statistice de susinere, putem deduce că o parteA naliza sintetica a contex tu lu i social romanesc91

necesita p<strong>re</strong>a mult spaiu i ar risca în<strong>de</strong>părta<strong>re</strong>a <strong>de</strong> obiectiveleacestui document sumar.De aceea, am ales, din motive <strong>de</strong> clarifica<strong>re</strong> i si<strong>nte</strong>ză, săne concentrăm pe anumite problemat<strong>ici</strong> sociale ca<strong>re</strong>, dupăpă<strong>re</strong><strong>re</strong>a noastră, sunt emblematice i <strong>re</strong>p<strong>re</strong>zentative pen<strong>tru</strong>sta<strong>re</strong>a actuală a proceselor <strong>de</strong> incluziuneexcluziune socialăcu<strong>re</strong><strong>nte</strong>. Pen<strong>tru</strong> aprofundări tematice i mai s<strong>tru</strong>cturate, vărugăm să consultai lucrările <strong>de</strong> cerceta<strong>re</strong> i studiu produse<strong>de</strong> diveri actori la nivel naional i i<strong>nte</strong>rnational.Problema copiilor: primele pagini ale jurnalelor din toatălumea au p<strong>re</strong>zentat foarte mult timp (fenomen p<strong>re</strong>zent încă,chiar dacă într-o mai mică măsură) imagini dramatice cu copiiînchii în orfelinate, cu minori ce vagabondau pe străzileoraelor româneti. Numărul foarte ridicat <strong>de</strong> copii seropozitivia scandalizat opinia publică europeană. andicapul fiz<strong>ici</strong> mental conducând la invizibilitate, sta<strong>re</strong>a gravă <strong>de</strong> nevoiematerială i culturală a unor grupuri sociale i zone geograficeale ării par parte i<strong>nte</strong>grantă din panorama societăii.Conform estimărilor NICE, nivelul <strong>de</strong> abandon dupănate<strong>re</strong> a rămas constant din anii 0 până în p<strong>re</strong>zent.Ro<strong>mii</strong>: ansamblul <strong>de</strong> date i estimări pri<strong>vin</strong>d populaia <strong>de</strong>etnie rromă este emblematic pen<strong>tru</strong> condiiile <strong>de</strong> trai aleacestei pări a cetăenilor (<strong>de</strong> la 0.000 <strong>re</strong>censământuldin 00- la .00.000 agenii i<strong>nte</strong>rnaionale i organizaiisectoriale). din populaia rromă trăiete sub pragul <strong>de</strong>sărăcie. Analfabetismul răspândit, excluziunea radicală <strong>de</strong>pe piaa muncii i, a<strong>de</strong>sea, lipsa în<strong>re</strong>gistrării naterilor laevi<strong>de</strong>na populaiei. Polariza<strong>re</strong>a socială ext<strong>re</strong>mă i din ce înce mai accentuată ca<strong>re</strong> a caracterizat ultimele două <strong>de</strong>cenii a<strong>re</strong>zervat populaiei rrome ocupa<strong>re</strong>a constantă a t<strong>re</strong>ptei celeimai joase.Bătrânii: Chiar dacă <strong>re</strong>p<strong>re</strong>zintă o situaie mai puin vizibilă<strong>de</strong>cât alte fenomene sociale, sta<strong>re</strong>a unei mari pări apopulaiei <strong>de</strong> vârsta a t<strong>re</strong>ia este caracterizată <strong>de</strong> pier<strong>de</strong><strong>re</strong>astatut<strong>ului</strong> social, grave dificultăi economice i, a<strong>de</strong>sea, imposibilitateaacces<strong>ului</strong> la serv<strong>ici</strong>ile <strong>de</strong> asistenă, fie pen<strong>tru</strong> căacestea lipsesc, fie pen<strong>tru</strong> că sunt inaccesibile. ntr-o societateorientată pe achiziia rapidă <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> ef<strong>ici</strong>enă ibunăsta<strong>re</strong> pur materială, bătrânul rămâne în urmă, dispărândf<strong>re</strong>cvent din obiectiv datorită fapt<strong>ului</strong> că este uitat sauinvizibil.Mediul: unul comun prin excelenă este sacrificat (maiîntâi <strong>de</strong> <strong>re</strong>gimul politic, apoi <strong>de</strong> economia <strong>de</strong> piaă după99) în favoa<strong>re</strong>a valorii bunăstării individuale sau <strong>de</strong> clan.Absena generalizată a infras<strong>tru</strong>cturilor <strong>de</strong> bază, mai ales înmediul rural <strong>de</strong>termină, <strong>de</strong> multe ori, ca i viaa familialănormală să <strong>de</strong><strong>vin</strong>ă dis<strong>tru</strong>ctivă pen<strong>tru</strong> mediu. Sta<strong>re</strong>a <strong>de</strong> sănătateambientală a ării s-a <strong>de</strong>gradat prog<strong>re</strong>siv în ultimele<strong>de</strong>cenii.Chiar dacă cheia succes<strong>ului</strong> utilizată poate pă<strong>re</strong>a radicală,<strong>re</strong>alitatea faptelor ne spune că aceste problemat<strong>ici</strong> există înviaa a <strong>mii</strong> i <strong>mii</strong> <strong>de</strong> femei i bărbai ca<strong>re</strong> trăiesc, <strong>de</strong> multeori constrâni <strong>de</strong> mecanismele sociale, la <strong>per</strong>iferia societăii,suferind în invizibilitate.Orfanii albiO poziie specifică în analiza fenomenologiei problemat<strong>ici</strong>lorsociale este ocupată <strong>de</strong> fenomenul orfani albi. Prinacest termen, ne <strong>re</strong>ferim la acei minori rămai singuri în teritoriilelor <strong>de</strong> dom<strong>ici</strong>liu în urma migraiei, din motive <strong>de</strong>muncă, a unuia sau ambilor părini. n general, aceti minorisunt lăsai în grija ru<strong>de</strong>lor, vecinilor sau cunoscuilor dar isinguri, mai ales în cazul ad<strong>ole</strong>scenilor.Cif<strong>re</strong>le <strong>de</strong>finitorii pen<strong>tru</strong> amploa<strong>re</strong>a fenomen<strong>ului</strong> v<strong>aria</strong>ză <strong>de</strong>la 0.000 (estimările autorităilor) până la 00.0000.000<strong>per</strong>soane (estima<strong>re</strong>a organizaiilor i<strong>nte</strong>rnaionale NICEi ONG-uri). Orica<strong>re</strong> ar fi dimensiunea numerică exactă afenomen<strong>ului</strong>, este indubitabil că este vorba <strong>de</strong> un fenomensocial enorm i cu <strong>re</strong><strong>per</strong>cusiuni asupra p<strong>re</strong>zent<strong>ului</strong> i viitor<strong>ului</strong>înt<strong>re</strong>gii ări.Cunoatem faptul că o parte semnificativă din fora <strong>de</strong> muncăromânească mig<strong>re</strong>ază căt<strong>re</strong> teritoriul italian. Chiar dacănu există date statistice <strong>de</strong> susine<strong>re</strong>, putem <strong>de</strong>duce că o parteA naliza si<strong>nte</strong>tica a co<strong>nte</strong>x tu lu i social romanesc91

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!