Un so<strong>gno</strong> di fel<strong>ici</strong>tà La coo<strong>per</strong>azione sociale italiana in RomaniaAnaliza si<strong>nte</strong>tică aco<strong>nte</strong>xt<strong>ului</strong> socialromânesc prin grija C.I.A.O.Expune<strong>re</strong>a <strong>de</strong> faă nu îi do<strong>re</strong>te în n<strong>ici</strong>un fel să fie o <strong>re</strong>p<strong>re</strong>zenta<strong>re</strong>exhaustivă a complexităii ării, ci mai <strong>de</strong>grabă săofe<strong>re</strong> puncte <strong>de</strong> <strong>re</strong>flecie pen<strong>tru</strong> o aborda<strong>re</strong> mai articulată, cepoate fi aprofundată analizând studiile i cercetările sectorialeanexate la p<strong>re</strong>zentul volum.Din <strong>de</strong>cembrie 99, ara s-a confruntat cu o înt<strong>re</strong>agă serie <strong>de</strong>problemat<strong>ici</strong> sociale în această etapă complexă <strong>de</strong> tranziie i<strong>de</strong>zvolta<strong>re</strong>. A<strong>de</strong>sea, aceste problemat<strong>ici</strong> au <strong>de</strong>venit oglindaprin ca<strong>re</strong> exteriorul a putut citi <strong>re</strong>alitatea românească, stigmatizândo societate i o cultură vii i multidimensionale dinpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong><strong>re</strong> istoric.O analiză exhaustivă a acestei complexităi sociale ar90A naliza si<strong>nte</strong>tica a co<strong>nte</strong>x tu lu i social romanesc
necesita p<strong>re</strong>a mult spaiu i ar risca în<strong>de</strong>părta<strong>re</strong>a <strong>de</strong> obiectiveleacestui document sumar.De aceea, am ales, din motive <strong>de</strong> clarifica<strong>re</strong> i si<strong>nte</strong>ză, săne concentrăm pe anumite problemat<strong>ici</strong> sociale ca<strong>re</strong>, dupăpă<strong>re</strong><strong>re</strong>a noastră, sunt emblematice i <strong>re</strong>p<strong>re</strong>zentative pen<strong>tru</strong>sta<strong>re</strong>a actuală a proceselor <strong>de</strong> incluziuneexcluziune socialăcu<strong>re</strong><strong>nte</strong>. Pen<strong>tru</strong> aprofundări tematice i mai s<strong>tru</strong>cturate, vărugăm să consultai lucrările <strong>de</strong> cerceta<strong>re</strong> i studiu produse<strong>de</strong> diveri actori la nivel naional i i<strong>nte</strong>rnational.Problema copiilor: primele pagini ale jurnalelor din toatălumea au p<strong>re</strong>zentat foarte mult timp (fenomen p<strong>re</strong>zent încă,chiar dacă într-o mai mică măsură) imagini dramatice cu copiiînchii în orfelinate, cu minori ce vagabondau pe străzileoraelor româneti. Numărul foarte ridicat <strong>de</strong> copii seropozitivia scandalizat opinia publică europeană. andicapul fiz<strong>ici</strong> mental conducând la invizibilitate, sta<strong>re</strong>a gravă <strong>de</strong> nevoiematerială i culturală a unor grupuri sociale i zone geograficeale ării par parte i<strong>nte</strong>grantă din panorama societăii.Conform estimărilor NICE, nivelul <strong>de</strong> abandon dupănate<strong>re</strong> a rămas constant din anii 0 până în p<strong>re</strong>zent.Ro<strong>mii</strong>: ansamblul <strong>de</strong> date i estimări pri<strong>vin</strong>d populaia <strong>de</strong>etnie rromă este emblematic pen<strong>tru</strong> condiiile <strong>de</strong> trai aleacestei pări a cetăenilor (<strong>de</strong> la 0.000 <strong>re</strong>censământuldin 00- la .00.000 agenii i<strong>nte</strong>rnaionale i organizaiisectoriale). din populaia rromă trăiete sub pragul <strong>de</strong>sărăcie. Analfabetismul răspândit, excluziunea radicală <strong>de</strong>pe piaa muncii i, a<strong>de</strong>sea, lipsa în<strong>re</strong>gistrării naterilor laevi<strong>de</strong>na populaiei. Polariza<strong>re</strong>a socială ext<strong>re</strong>mă i din ce înce mai accentuată ca<strong>re</strong> a caracterizat ultimele două <strong>de</strong>cenii a<strong>re</strong>zervat populaiei rrome ocupa<strong>re</strong>a constantă a t<strong>re</strong>ptei celeimai joase.Bătrânii: Chiar dacă <strong>re</strong>p<strong>re</strong>zintă o situaie mai puin vizibilă<strong>de</strong>cât alte fenomene sociale, sta<strong>re</strong>a unei mari pări apopulaiei <strong>de</strong> vârsta a t<strong>re</strong>ia este caracterizată <strong>de</strong> pier<strong>de</strong><strong>re</strong>astatut<strong>ului</strong> social, grave dificultăi economice i, a<strong>de</strong>sea, imposibilitateaacces<strong>ului</strong> la serv<strong>ici</strong>ile <strong>de</strong> asistenă, fie pen<strong>tru</strong> căacestea lipsesc, fie pen<strong>tru</strong> că sunt inaccesibile. ntr-o societateorientată pe achiziia rapidă <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> ef<strong>ici</strong>enă ibunăsta<strong>re</strong> pur materială, bătrânul rămâne în urmă, dispărândf<strong>re</strong>cvent din obiectiv datorită fapt<strong>ului</strong> că este uitat sauinvizibil.Mediul: unul comun prin excelenă este sacrificat (maiîntâi <strong>de</strong> <strong>re</strong>gimul politic, apoi <strong>de</strong> economia <strong>de</strong> piaă după99) în favoa<strong>re</strong>a valorii bunăstării individuale sau <strong>de</strong> clan.Absena generalizată a infras<strong>tru</strong>cturilor <strong>de</strong> bază, mai ales înmediul rural <strong>de</strong>termină, <strong>de</strong> multe ori, ca i viaa familialănormală să <strong>de</strong><strong>vin</strong>ă dis<strong>tru</strong>ctivă pen<strong>tru</strong> mediu. Sta<strong>re</strong>a <strong>de</strong> sănătateambientală a ării s-a <strong>de</strong>gradat prog<strong>re</strong>siv în ultimele<strong>de</strong>cenii.Chiar dacă cheia succes<strong>ului</strong> utilizată poate pă<strong>re</strong>a radicală,<strong>re</strong>alitatea faptelor ne spune că aceste problemat<strong>ici</strong> există înviaa a <strong>mii</strong> i <strong>mii</strong> <strong>de</strong> femei i bărbai ca<strong>re</strong> trăiesc, <strong>de</strong> multeori constrâni <strong>de</strong> mecanismele sociale, la <strong>per</strong>iferia societăii,suferind în invizibilitate.Orfanii albiO poziie specifică în analiza fenomenologiei problemat<strong>ici</strong>lorsociale este ocupată <strong>de</strong> fenomenul orfani albi. Prinacest termen, ne <strong>re</strong>ferim la acei minori rămai singuri în teritoriilelor <strong>de</strong> dom<strong>ici</strong>liu în urma migraiei, din motive <strong>de</strong>muncă, a unuia sau ambilor părini. n general, aceti minorisunt lăsai în grija ru<strong>de</strong>lor, vecinilor sau cunoscuilor dar isinguri, mai ales în cazul ad<strong>ole</strong>scenilor.Cif<strong>re</strong>le <strong>de</strong>finitorii pen<strong>tru</strong> amploa<strong>re</strong>a fenomen<strong>ului</strong> v<strong>aria</strong>ză <strong>de</strong>la 0.000 (estimările autorităilor) până la 00.0000.000<strong>per</strong>soane (estima<strong>re</strong>a organizaiilor i<strong>nte</strong>rnaionale NICEi ONG-uri). Orica<strong>re</strong> ar fi dimensiunea numerică exactă afenomen<strong>ului</strong>, este indubitabil că este vorba <strong>de</strong> un fenomensocial enorm i cu <strong>re</strong><strong>per</strong>cusiuni asupra p<strong>re</strong>zent<strong>ului</strong> i viitor<strong>ului</strong>înt<strong>re</strong>gii ări.Cunoatem faptul că o parte semnificativă din fora <strong>de</strong> muncăromânească mig<strong>re</strong>ază căt<strong>re</strong> teritoriul italian. Chiar dacănu există date statistice <strong>de</strong> susine<strong>re</strong>, putem <strong>de</strong>duce că o parteA naliza si<strong>nte</strong>tica a co<strong>nte</strong>x tu lu i social romanesc91
- Page 1:
Un sognodifelicitàLa cooperazione
- Page 4 and 5:
Tutti i contenuti e le fotografie d
- Page 6 and 7:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 8 and 9:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 12 and 13:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 14 and 15:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 16 and 17:
14Un sogno di felicità La cooperaz
- Page 18 and 19:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 21 and 22:
MISIUNEStimularea unei culturi a so
- Page 23 and 24:
Alla base dellintervento, uindi, vi
- Page 25 and 26:
Assisi Ministero del avoro, amiglia
- Page 27 and 28:
settimane allinterno di istituti o
- Page 29 and 30:
isognose.Supporto a studenti univer
- Page 31 and 32:
Allinizio la ondazione ha preso il
- Page 33 and 34:
Dopo la Rivoluzione del 99, ci siam
- Page 35 and 36:
n Sorriso per i ambini della Romani
- Page 37 and 38:
progetto universitario.Ragazzi sier
- Page 39 and 40:
Romania. uesta attivit inizia nel 9
- Page 41 and 42: ucarest e delle regioni Arad, Cluj,
- Page 43 and 44: istituzioni locali fra cui il Comun
- Page 45 and 46: ambiente rassicurante, intessuto di
- Page 47 and 48: coinvolga anche il comune diAnina,
- Page 49 and 50: in Italia e Romania.Ad oggi, Inter
- Page 51 and 52: CONTATTIStr. eonardo Murialdo nr.co
- Page 53 and 54: ax 0-9Sito .donorioneromania.roE-ma
- Page 55 and 56: MISIUNEActivităi Proiecte desfău
- Page 57 and 58: minori. Il Centro ha ottenuto nel 0
- Page 59 and 60: Per lattivit di volontariato e di a
- Page 61 and 62: ed affettivo e vengono aiutati nell
- Page 63 and 64: collabora, e convenzioni di collabo
- Page 65 and 66: anni. asilo ospita invece 0 bambini
- Page 67 and 68: dedicato allaggregazione giovanile.
- Page 69 and 70: Settimanalmente sono circa 00 fra b
- Page 71 and 72: PERSONA DI RIFERIMENTOAlberto uattr
- Page 73 and 74: MISIUNEGăsirea unor soluii etice i
- Page 75 and 76: anni condivide il Progetto dei Padr
- Page 77 and 78: Il centro medico fornisce circa 00
- Page 79 and 80: per arrivare ad oggi ad accolgiere
- Page 81 and 82: Solidarieta’ diffusaed interventi
- Page 83 and 84: la diffusione di semplici e comuni
- Page 85 and 86: Solidaritate extinsăși intervenț
- Page 87 and 88: Cav. Dreoni GiacomoIniiativa indivi
- Page 89 and 90: Elementi di analisi delcontesto soc
- Page 91: uesta incertezza delle pratiche in
- Page 95 and 96: L’impatto socio economicodella co
- Page 97 and 98: Servizi erogatiIl grafico elenca di
- Page 99 and 100: Personale impiegato e volontariMent
- Page 101 and 102: Risorse finanziarie allocatenel per
- Page 103 and 104: Settori di intervento e finanziamen
- Page 105 and 106: Le politiche di responsabilità soc
- Page 107 and 108: Le imprese e le agevolazioni fiscal
- Page 109 and 110: Le imprese e la monitorizzazione de
- Page 111 and 112: 109
- Page 113 and 114: 111
- Page 116: La presenza della cooperazione soci
Change language