Un so<strong>gno</strong> di fel<strong>ici</strong>tà La coo<strong>per</strong>azione sociale italiana in Romania<strong>de</strong>nta<strong>re</strong>, orae vizitate în România i peste instituiilocale part<strong>ici</strong>pa<strong>nte</strong> i implicate în misiune în cei 00.000ilometri efectuai <strong>de</strong> caravană pen<strong>tru</strong> a ajunge în cele 0cent<strong>re</strong> sociale vizitate.Unic<strong>re</strong>dit FoundationActivităile nic<strong>re</strong>dit oundation (fosta ondazione ni<strong>de</strong>a),încă <strong>de</strong> la începutul anilor 000, si s-au concentrat pe copiiiîn dificultate (copii singuri după emigra<strong>re</strong>a părinilor, cent<strong>re</strong><strong>de</strong> zi, unităi mobile pen<strong>tru</strong> copiii străzii), pe forma<strong>re</strong>aprofesională i însoi<strong>re</strong>a la muncă a tinerilor <strong>de</strong>favorizai ipe iniie<strong>re</strong>a <strong>de</strong> ex<strong>per</strong>iene <strong>de</strong> economie socială. S-au <strong>de</strong>monstrati<strong>nte</strong><strong>re</strong>sa<strong>nte</strong> mai ales activităile orientate căt<strong>re</strong> <strong>re</strong>duce<strong>re</strong>aefectelor negative produse <strong>de</strong> fenomenul migrator, prinsusine<strong>re</strong>a proiectelor <strong>de</strong> gestiune i acompanie<strong>re</strong> a fluxurilormigratorii i <strong>de</strong> serv<strong>ici</strong>i <strong>de</strong> asistenă pen<strong>tru</strong> membrii familiilorrămase în România (în principal copii i bătrâni).VIP Italia OnlusActivităile asociaiei Viviamo In Positivo (VIP) secaracterizează prin favoriza<strong>re</strong>a s<strong>per</strong>anei. Clovnii vor fiaduce cu ei, oriun<strong>de</strong> vor ajunge (pe stradă, în sate, în parohii,în coli, în comunităi), viaă i noi s<strong>per</strong>ane, injectândoricui trăiete într-o situaie <strong>de</strong>favorabilă energia i fora necesa<strong>re</strong>pen<strong>tru</strong> a <strong>de</strong>mara procesul <strong>de</strong> <strong>re</strong>cu<strong>per</strong>a<strong>re</strong> i solidaritatefraternă.iind o asociaie <strong>de</strong> clovni răspândită pe tot teritoriul italian,i<strong>nte</strong>r<strong>vin</strong>e în România la Iai i Adju<strong>de</strong>ni (în colabora<strong>re</strong>cu Ma<strong>ici</strong>le Provi<strong>de</strong>nei), la Slobozia i Roman (Ma<strong>ici</strong>leDoroteei, Caritas Slobozia) i la Constana (Salesiani CentroDon osco). Mai multe zeci <strong>de</strong> clovni italieni, tineri sau maipuin tineri, organizează în mai multe <strong>per</strong>ioa<strong>de</strong> pe parcursulan<strong>ului</strong> tabe<strong>re</strong> i activităi <strong>de</strong> anima<strong>re</strong> pen<strong>tru</strong> a <strong>re</strong>da zâmbetulcopiilor în situaii <strong>de</strong> suferină gravă sau abandonai.Activităile cu benef<strong>ici</strong>i di<strong>re</strong>cte pen<strong>tru</strong> copii sunt sprijinite<strong>de</strong> cursuri i proiecte <strong>de</strong> învăa<strong>re</strong> a diverse clovnerii pen<strong>tru</strong><strong>per</strong>sonalul român angajat în activităi sociale, garantândcontinua<strong>re</strong>a activităilor <strong>de</strong> anima<strong>re</strong> i după pleca<strong>re</strong>a voluntariloritalieni.Vola<strong>re</strong> a S. Stefano OnlusAsociatia, din 00, este foarte ac<strong>tiva</strong> in ceea ce priveste serv<strong>ici</strong>ile<strong>de</strong> acompanie<strong>re</strong> oferite muncitorilor romani migrantica<strong>re</strong> do<strong>re</strong>sc sa mig<strong>re</strong>ze in scop <strong>de</strong> munca in Italia, oferindserv<strong>ici</strong>i atat pe teritoriul Romaniei cat si pe cel al Italiei, cup<strong>re</strong>ca<strong>de</strong><strong>re</strong> in <strong>re</strong>giunea Calabria. Pen<strong>tru</strong> a favoriza si a int<strong>aria</strong>ceste activitati Vola<strong>re</strong> a S. Stefano a initiat si stimulatinfrati<strong>re</strong>a a cateva comune din Romania (Valea Ias<strong>ului</strong> ongobucco, Cosenza, si ascov Celico, Cosenza) si caurma<strong>re</strong> a <strong>re</strong>usitei acestor proiecte, Ong-ul italian este i<strong>nte</strong><strong>re</strong>satin c<strong>re</strong>a<strong>re</strong>a unei asociatii <strong>de</strong> d<strong>re</strong>pt roman cu scopul <strong>de</strong>a promova actiuni comune <strong>de</strong> volunt<strong>aria</strong>t si schimburi <strong>de</strong>ex<strong>per</strong>ienta.Angajamentul umanitar i <strong>de</strong> solidaritate al Italiei pen<strong>tru</strong>România, dacă pe <strong>de</strong> o parte a fost i este martorul unui activismmasiv din partea societăii civile i asociaiilor italiene,pe <strong>de</strong> altă parte a implicat într-o manieră <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> puternicăînt<strong>re</strong>gul sistem instituional italian, atât la nivel <strong>de</strong> coo<strong>per</strong>a<strong>re</strong>i<strong>nte</strong>rnaională (programele Minister<strong>ului</strong> Afacerilor Externe),cât i la nivelul coo<strong>per</strong>ării <strong>de</strong>scentrate (<strong>re</strong>giuni, pro<strong>vin</strong>cii ilocalităi). Datele afe<strong>re</strong><strong>nte</strong> acestor i<strong>nte</strong>rvenii sunt p<strong>re</strong>zentateîn capitolul <strong>de</strong>dicat impact<strong>ului</strong> coo<strong>per</strong>ării sociale italiene înRomânia. Ne limităm a<strong>ici</strong> să menionăm ca semnificativei<strong>nte</strong>rveniile din <strong>re</strong>giunile ombardia, Emilia Romagna,riuli Venezia Giulia, Piemo<strong>nte</strong>, Veneto, Marche i <strong>re</strong>ntinoAlto Adige.86Solidaritate extinsă și i<strong>nte</strong>rvenții din Italia
Elementi di analisi <strong>de</strong>lco<strong>nte</strong>sto sociale romeno,a cura <strong>de</strong>l C.I.A.O.a p<strong>re</strong>se<strong>nte</strong> esposizione, non vu<strong>ole</strong> esse<strong>re</strong> in nessun modouna rapp<strong>re</strong>sentazione esaus<strong>tiva</strong> <strong>de</strong>lla complessit <strong>de</strong>l Paese,ma piuttosto offri<strong>re</strong> <strong>de</strong>gli spunti di riflessione <strong>per</strong> un approcciopi articolato, che potr certame<strong>nte</strong> esse<strong>re</strong> approfonditoanalizzando gli studi e le ricerche settoriali che sono allegatial p<strong>re</strong>se<strong>nte</strong> volume.Dal dicemb<strong>re</strong> <strong>de</strong>l 99, una serie di problematiche sociali haaccompagnato il Paese in uesta fase complessa di transizionee sviluppo. Spesso, ueste problematiche sono diventate ilprisma attraverso cui lesterno ha letto la <strong>re</strong>alt romena, stigmatizzandouna societ ed una cultura storicame<strong>nte</strong> vivacee multidimensionale.nanalisi esaus<strong>tiva</strong> di uesta complessit sociale richie<strong>de</strong><strong>re</strong>bbetroppo spazio e rischie<strong>re</strong>bbe di allontanarci dagliobiettivi di uesto b<strong>re</strong>ve docume<strong>nto</strong>. Abbiamo uindi scelto,<strong>per</strong> chia<strong>re</strong>zza esposi<strong>tiva</strong> e necessit di si<strong>nte</strong>si, di concentra<strong>re</strong>il focus su alcune problematiche sociali che sono, a nostroavviso, emblematiche e rapp<strong>re</strong>sentative <strong>de</strong>llo stato attuale<strong>de</strong>i processi di inclusioneesclusione sociale in atto inRomania. Rimandando <strong>per</strong> approfondimenti temat<strong>ici</strong> e pis<strong>tru</strong>tturati al complesso lavoro di ricerca e studio prodotto dadiversi attori sia nazionali che i<strong>nte</strong>rnazionali.Infanzia: le prime pagine <strong>de</strong>i media mondiali hanno p<strong>re</strong>sentato<strong>per</strong> molto tempo (fenomeno tuttora p<strong>re</strong>se<strong>nte</strong>, anchese in misura mino<strong>re</strong>) immagini drammatiche <strong>de</strong>i bambinirinchiusi negli orfanotrofi, di minori erranti sulle stra<strong>de</strong> <strong>de</strong>llecitt romene. altissimo numero di bambini sieropositiviha scandalizzato lopinione pubblica europea. a disabilitfisica e mentale <strong>re</strong>legata nellinvisibilit, lo stato di grave indigenzamateriale e culturale di alcuni gruppi sociali e zonegeografiche <strong>de</strong>l paese sembra parte i<strong>nte</strong>gra<strong>nte</strong> <strong>de</strong>l panorama<strong>de</strong>lla societ. Secondo le stime nicef, il tasso di abbandonodopo la nascita rimasto costa<strong>nte</strong> dagli anni 0 ad oggi.Rom: la forbice <strong>de</strong>i dati e <strong>de</strong>lle stime <strong>de</strong>lla popolazionerom rapp<strong>re</strong>senta<strong>tiva</strong> <strong>de</strong>lla condizione vissuta da uestaparte <strong>de</strong>lla cittadinanza (da 0.000 - censime<strong>nto</strong> 00 - a.00.000 agenzie i<strong>nte</strong>rnazionali ed organizzazione di setto<strong>re</strong>).Il <strong>de</strong>lla popolazione rom vive sotto la soglia dipovert. Analfabetismo diffuso, radicale esculsione dal mercato<strong>de</strong>l lavoro e, spesso, mancata <strong>re</strong>gistrazione anagrafica<strong>de</strong>lla nascita. a polarizzazione sociale est<strong>re</strong>ma, e semp<strong>re</strong>pi accentuata, che ha caratterizzato gli ultimi due <strong>de</strong>cenni,ha visto la popolazione Rom costa<strong>nte</strong>me<strong>nte</strong> occupa<strong>re</strong> ilgradino pi basso.Anziani: Anche se meno visibile rispetto ad altri fenomenisociali, la condizione di buona parte <strong>de</strong>lla popolazione pimatura caratterizzata da <strong>per</strong>dita di status sociale, gravedifficolt economica e, spesso, impossibilit di accesso aiservizi di aiuto, sia <strong>per</strong>ch assenti sia <strong>per</strong>ch inaccessibili.In una societ orientata allacuisizione rapida di mo<strong>de</strong>lli dieff<strong>ici</strong>enza e benesse<strong>re</strong> purame<strong>nte</strong> materiale, lanziano rimaneindietro, spesso sparisce dalla visione <strong>per</strong>ch dimenticatoo invisibile.Ambie<strong>nte</strong>: Il bene comune <strong>per</strong> eccellenza sacrificato (dal<strong>re</strong>gime prima, dal mercato dopo l9) al valo<strong>re</strong> <strong>de</strong>l benesse<strong>re</strong>individuale o di clan. a mancanza diffusa dinfras<strong>tru</strong>ttu<strong>re</strong>di base, soprattutto in ambito rurale, fanno si che, spesso,anche la normale conduzione familia<strong>re</strong> divenga dis<strong>tru</strong>t<strong>tiva</strong><strong>per</strong> lambie<strong>nte</strong>. o stato di salute <strong>de</strong>llambie<strong>nte</strong> <strong>de</strong>l Paese si prog<strong>re</strong>ssivame<strong>nte</strong> <strong>de</strong>gradato negli ultimi <strong>de</strong>cenni.Anche se la chiave di lettura utilizzata pu sembra<strong>re</strong> radicale,la <strong>re</strong>alt <strong>de</strong>i fatti ci dice che ueste problematiche esistononel vissuto di migliaia di donne e uomini che vivono, spessocost<strong>re</strong>tte dai meccanismi sociali, ai margini <strong>de</strong>lla societ,soffe<strong>re</strong>nti nellinvisibilit.Gli orfani bianchina posizione specifica nellanalisi <strong>de</strong>lle fenomenologie<strong>de</strong>lle problematiche sociali occupata dal fenomeno <strong>de</strong>gliOrfani ianchi. Si i<strong>nte</strong>ndono, con uesto termine, i minoririmasti soli nei territori di <strong>re</strong>si<strong>de</strong>nza, dopo la migrazione,<strong>per</strong> motivi di lavoro, di uno o di entrambi i genitori.Generalme<strong>nte</strong> uesti minori vengono lasciati in custodia apa<strong>re</strong>nti, a v<strong>ici</strong>ni o conoscenti, ma spesso, nel caso di ad<strong>ole</strong>scenti,soli.a forbice di <strong>de</strong>finizione <strong>de</strong>llampiezza <strong>de</strong>l fenomeno v<strong>aria</strong>dai 0.000 (stime <strong>de</strong>lle autorit) ai 00.0000.000 soggetti(stima <strong>de</strong>lle organizzazioni i<strong>nte</strong>rnazionali nicef edONG). ualunue sia lesatta dimensione numerica <strong>de</strong>l fenomeno, indubbio che si tratti di un fenomeno sociale enormee con ri<strong>per</strong>cussioni sul p<strong>re</strong>se<strong>nte</strong> e sul futuro <strong>de</strong>lli<strong>nte</strong>raRomania.E lementi d i analisi d el co<strong>nte</strong>sto sociale romeno87
- Page 1:
Un sognodifelicitàLa cooperazione
- Page 4 and 5:
Tutti i contenuti e le fotografie d
- Page 6 and 7:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 8 and 9:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 12 and 13:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 14 and 15:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 16 and 17:
14Un sogno di felicità La cooperaz
- Page 18 and 19:
Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 21 and 22:
MISIUNEStimularea unei culturi a so
- Page 23 and 24:
Alla base dellintervento, uindi, vi
- Page 25 and 26:
Assisi Ministero del avoro, amiglia
- Page 27 and 28:
settimane allinterno di istituti o
- Page 29 and 30:
isognose.Supporto a studenti univer
- Page 31 and 32:
Allinizio la ondazione ha preso il
- Page 33 and 34:
Dopo la Rivoluzione del 99, ci siam
- Page 35 and 36:
n Sorriso per i ambini della Romani
- Page 37 and 38: progetto universitario.Ragazzi sier
- Page 39 and 40: Romania. uesta attivit inizia nel 9
- Page 41 and 42: ucarest e delle regioni Arad, Cluj,
- Page 43 and 44: istituzioni locali fra cui il Comun
- Page 45 and 46: ambiente rassicurante, intessuto di
- Page 47 and 48: coinvolga anche il comune diAnina,
- Page 49 and 50: in Italia e Romania.Ad oggi, Inter
- Page 51 and 52: CONTATTIStr. eonardo Murialdo nr.co
- Page 53 and 54: ax 0-9Sito .donorioneromania.roE-ma
- Page 55 and 56: MISIUNEActivităi Proiecte desfău
- Page 57 and 58: minori. Il Centro ha ottenuto nel 0
- Page 59 and 60: Per lattivit di volontariato e di a
- Page 61 and 62: ed affettivo e vengono aiutati nell
- Page 63 and 64: collabora, e convenzioni di collabo
- Page 65 and 66: anni. asilo ospita invece 0 bambini
- Page 67 and 68: dedicato allaggregazione giovanile.
- Page 69 and 70: Settimanalmente sono circa 00 fra b
- Page 71 and 72: PERSONA DI RIFERIMENTOAlberto uattr
- Page 73 and 74: MISIUNEGăsirea unor soluii etice i
- Page 75 and 76: anni condivide il Progetto dei Padr
- Page 77 and 78: Il centro medico fornisce circa 00
- Page 79 and 80: per arrivare ad oggi ad accolgiere
- Page 81 and 82: Solidarieta’ diffusaed interventi
- Page 83 and 84: la diffusione di semplici e comuni
- Page 85 and 86: Solidaritate extinsăși intervenț
- Page 87: Cav. Dreoni GiacomoIniiativa indivi
- Page 91 and 92: uesta incertezza delle pratiche in
- Page 93 and 94: necesita prea mult spaiu i ar risca
- Page 95 and 96: L’impatto socio economicodella co
- Page 97 and 98: Servizi erogatiIl grafico elenca di
- Page 99 and 100: Personale impiegato e volontariMent
- Page 101 and 102: Risorse finanziarie allocatenel per
- Page 103 and 104: Settori di intervento e finanziamen
- Page 105 and 106: Le politiche di responsabilità soc
- Page 107 and 108: Le imprese e le agevolazioni fiscal
- Page 109 and 110: Le imprese e la monitorizzazione de
- Page 111 and 112: 109
- Page 113 and 114: 111
- Page 116: La presenza della cooperazione soci