Un so<strong>gno</strong> di fel<strong>ici</strong>tà La coo<strong>per</strong>azione sociale italiana in RomaniaComitetul Italian alAsociațiilor și ONG-uriîn România(C.I.A.O. România)Comitetul Italian al Asociaiilor i ONG-uri în Romania esteo fe<strong>de</strong>raie neof<strong>ici</strong>ală <strong>de</strong> asociaii i fundaii non-profit ca<strong>re</strong>îi bazează mo<strong>tiva</strong>ia existenei pe principii <strong>de</strong> solidaritate ifraternitate, <strong>de</strong> pace i non-vi<strong>ole</strong>nă, <strong>de</strong> promova<strong>re</strong> i <strong>re</strong>specta<strong>re</strong>a d<strong>re</strong>pturilor fundamentale ale om<strong>ului</strong>, aa cum aparîn carta Naiunilor nite, <strong>de</strong> <strong>re</strong>specta<strong>re</strong> a vieii, acordând oatenie specială <strong>re</strong>alităii româneti i celei socio-economiceitaliene funcionând în România.CIAO <strong>re</strong>p<strong>re</strong>zintă exprima<strong>re</strong>a voinei comune nu doar <strong>de</strong>a împărtăi, susine i încuraja coordona<strong>re</strong>a, compara<strong>re</strong>ai schimbul <strong>de</strong> ex<strong>per</strong>iene dint<strong>re</strong> asociaiile pe ca<strong>re</strong> le<strong>re</strong>p<strong>re</strong>zintă, ci i <strong>de</strong> a promova în exterior valorile împărtăite<strong>de</strong> membri, punând în acelai timp mai mult accent peaciunea fiecărui membru i a c<strong>ole</strong>ctivităii din ca<strong>re</strong> face parte.De fapt, Asociaia acordă o importană vitală răspândiriii susinerii culturii i polit<strong>ici</strong>lor <strong>de</strong> coo<strong>per</strong>a<strong>re</strong> pen<strong>tru</strong> <strong>de</strong>zvolta<strong>re</strong>,cu obiectivul <strong>de</strong> a suscita, afirma, susine i răspândivalorile solidarităii i<strong>nte</strong>rnaionale, împ<strong>re</strong>ună cu ocroti<strong>re</strong>ai promova<strong>re</strong>a d<strong>re</strong>pturilor fundamentale ale <strong>per</strong>soanelor ipopoa<strong>re</strong>lor.Comitetul a fost înfiinat în 00 ca <strong>re</strong>zultat al unei serii <strong>de</strong>colaborări înt<strong>re</strong> anumite organizaii i <strong>re</strong>alitatea asociaiiloritaliene ce funcionau în România.Primele <strong>re</strong>uniuni, la ca<strong>re</strong> part<strong>ici</strong>pau diverse entităi, multedint<strong>re</strong> ele viitori membri ai fe<strong>de</strong>raiei, au dus la schimburiiniiale <strong>de</strong> ex<strong>per</strong>ienă ca<strong>re</strong> au <strong>de</strong>monstrat imediat înt<strong>re</strong>gulpotenial al colaborării în <strong>re</strong>ea dint<strong>re</strong> asociaiile i fundaiileca<strong>re</strong> ac<strong>tiva</strong>u în sectorul social.Potenial ca<strong>re</strong> se va exprima în anii următori i mulumităaport<strong>ului</strong> i susinerii Ambasa<strong>de</strong>i Italiei în România ca<strong>re</strong>,prin susine<strong>re</strong>a <strong>per</strong>manentă a temat<strong>ici</strong>lor sociale propuse, acontribuit la poziiona<strong>re</strong>a comitet<strong>ului</strong> în i<strong>nte</strong>riorul <strong>re</strong>laieicomplexe ca<strong>re</strong> leagă cele două ări.n <strong>de</strong>cursul acestor ani <strong>de</strong> activitate, i<strong>nte</strong>rvenia di<strong>re</strong>ctăa membrilor i <strong>re</strong>flecia din i<strong>nte</strong>riorul comitet<strong>ului</strong> au condusla <strong>de</strong>fini<strong>re</strong>a într-un mod mai s<strong>tru</strong>cturat a di<strong>re</strong>ciilor <strong>de</strong>i<strong>nte</strong>rvenie strategică a CIAO, ca<strong>re</strong> sunt următoa<strong>re</strong>leSă <strong>de</strong><strong>vin</strong>ă un <strong>re</strong><strong>per</strong> instituional în <strong>re</strong>laiile dint<strong>re</strong> cele douăări în ceea ce privete problemele socialeEx<strong>per</strong>iena <strong>de</strong> mai multe zeci <strong>de</strong> ani a multora din organizaiilememb<strong>re</strong>, p<strong>re</strong>zena concomitentă i răspândită atât pe teritoriuitalian, cât i românesc, p<strong>re</strong>cum i cunoate<strong>re</strong>a aprofundată aproblemat<strong>ici</strong>lor sociale, culturale i economice (ale ambelorări) legitimează i favorizează această posibilitate.Să <strong>de</strong><strong>vin</strong>ă un <strong>re</strong><strong>per</strong> instituțional pen<strong>tru</strong> sistemul Italiaîn România:P<strong>re</strong>zena italiană în România, în diverse sfe<strong>re</strong> ale societăii,este foarte diversificată i bogată. Dacă din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong><strong>re</strong>al p<strong>re</strong>zenei instituionale (Ambasadă, ICE, Institutcultural etc.), <strong>re</strong>laiile sunt <strong>re</strong>glementate i <strong>de</strong>finite clar, celelaltecompone<strong>nte</strong> ale aa-zis<strong>ului</strong> Sistem Italia funcionează<strong>de</strong> multe ori fără coordona<strong>re</strong> chiar dacă în ulti<strong>mii</strong> ani seobservă dinam<strong>ici</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>fini<strong>re</strong> mai cla<strong>re</strong>. Punctul fragil al acestuisistem Italia a fost capacitatea actorilor sociali, în ciudanumăr<strong>ului</strong> lor, <strong>de</strong> a se <strong>de</strong>fini, chiar dacă doar informal, cas<strong>tru</strong>ctură organizată i, astfel, <strong>de</strong> a putea <strong>re</strong>p<strong>re</strong>zenta un <strong>re</strong>fe<strong>re</strong>ntc<strong>re</strong>dibil i stabil, capabil să poarte un dialog cu mediileeconomice i instituionale italiene p<strong>re</strong>ze<strong>nte</strong> în România.Rep<strong>re</strong>zenta<strong>re</strong> cât mai vastă, în termeni <strong>de</strong> membership,a coo<strong>per</strong>ării sociale italiene în România:Complementar primelor două puncte, exigena <strong>de</strong> amplifica<strong>re</strong>a membership-<strong>ului</strong> (atât cantitativ, cât i calitativ) a comitet<strong>ului</strong>este esenială pen<strong>tru</strong> <strong>de</strong>zvolta<strong>re</strong>a capacităii sale <strong>de</strong> afi incisiv în co<strong>nte</strong>xtul social în ca<strong>re</strong> activează i în <strong>re</strong>laia cucelelalte sfe<strong>re</strong> ale Sistem<strong>ului</strong> Italia.Întări<strong>re</strong>a instituțională a s<strong>tru</strong>cturii comitet<strong>ului</strong>:Pen<strong>tru</strong> favoriza<strong>re</strong>a implementării di<strong>re</strong>ciilor exprimate maisus s-a constatat necesitatea întăririi o<strong>per</strong>ative a s<strong>tru</strong>cturii.inând cont <strong>de</strong> angajame<strong>nte</strong>le i costurile economice ce<strong>de</strong>rivă dintr-o consolida<strong>re</strong> instituională, s-a lucrat la căuta<strong>re</strong>aunui echilibru într-o s<strong>tru</strong>ctură uoară, dar capabilă <strong>de</strong> incisivitatedin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong><strong>re</strong> o<strong>per</strong>ativ. Obiectivul <strong>de</strong> a cons<strong>tru</strong>i,la momentul i în maniera necesa<strong>re</strong>, un sec<strong>re</strong>t<strong>aria</strong>ttehnic stabil, susinut din când în când <strong>de</strong> contribuia unorstagiari i voluntari, s-a arătat a fi un obiectiv <strong>re</strong>alist i cuun cost economic scăzut. Pen<strong>tru</strong> susine<strong>re</strong>a aciunii acestuisec<strong>re</strong>t<strong>aria</strong>t (i a înt<strong>re</strong>g<strong>ului</strong> comitet) s-a punctat pe cons<strong>tru</strong>i<strong>re</strong>a<strong>de</strong> aliane i colaborări cu partenerii externi (în principalfirme, birouri <strong>de</strong> consultană sau serv<strong>ici</strong>i etc.) ce pot oferi<strong>re</strong>sursele tehnice <strong>de</strong> ca<strong>re</strong> este uneori nevoie.12Comitetul Italian a Asociaților și ONGuri în România (C.I.A.O România)
Dezvolta<strong>re</strong>a și consolida<strong>re</strong>a raporturilor cu co<strong>nte</strong>xtullocal:Obiectivul aciunii sociale non-profit nu este câtigul economicsau satisface<strong>re</strong>a unei nevoidorine individuale sau <strong>de</strong>grup, ci <strong>de</strong>zvolta<strong>re</strong>a armonioasă a co<strong>nte</strong>xt<strong>ului</strong> în ca<strong>re</strong> se i<strong>nte</strong>r<strong>vin</strong>e.Organizaiile memb<strong>re</strong>, p<strong>re</strong>cum i comitetul însui,luc<strong>re</strong>ază i acionează pen<strong>tru</strong> îmbunătăi<strong>re</strong>a stării generalea ării i a categoriilor sociale cele mai fragile. Raportul cuco<strong>nte</strong>xtul local este, în mod necesar, dialectic (uneori, pebună d<strong>re</strong>ptate, chiar cu un puternic accent critic), dar astanu înseamnă că obiectivul final i scopurile nu sunt pozitive.De asemenea, un comitet ca<strong>re</strong> se caracterizează prinapartenena la o comunitate naională bine <strong>de</strong>finită, prini<strong>nte</strong>rvenia sa într-o ară străină, riscă să întâlnească împotrivi<strong>re</strong>dacă este <strong>per</strong>ceput ca ins<strong>tru</strong>ment <strong>de</strong> apăra<strong>re</strong> a i<strong>nte</strong><strong>re</strong>selorcorporatiste sau individuale.Dezvolta<strong>re</strong>a <strong>re</strong>laiilor cu actorii sistem<strong>ului</strong> social local(instituiile i societatea civilă românească) <strong>re</strong>p<strong>re</strong>zintă partei<strong>nte</strong>grantă din <strong>de</strong>zvolta<strong>re</strong>a CIAO.Comitetul Italian a Asociaților și ONGuri în România (C.I.A.O România)13
- Page 1: Un sognodifelicitàLa cooperazione
- Page 4 and 5: Tutti i contenuti e le fotografie d
- Page 6 and 7: Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 8 and 9: Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 12 and 13: Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 16 and 17: 14Un sogno di felicità La cooperaz
- Page 18 and 19: Un sogno di felicità La cooperazio
- Page 21 and 22: MISIUNEStimularea unei culturi a so
- Page 23 and 24: Alla base dellintervento, uindi, vi
- Page 25 and 26: Assisi Ministero del avoro, amiglia
- Page 27 and 28: settimane allinterno di istituti o
- Page 29 and 30: isognose.Supporto a studenti univer
- Page 31 and 32: Allinizio la ondazione ha preso il
- Page 33 and 34: Dopo la Rivoluzione del 99, ci siam
- Page 35 and 36: n Sorriso per i ambini della Romani
- Page 37 and 38: progetto universitario.Ragazzi sier
- Page 39 and 40: Romania. uesta attivit inizia nel 9
- Page 41 and 42: ucarest e delle regioni Arad, Cluj,
- Page 43 and 44: istituzioni locali fra cui il Comun
- Page 45 and 46: ambiente rassicurante, intessuto di
- Page 47 and 48: coinvolga anche il comune diAnina,
- Page 49 and 50: in Italia e Romania.Ad oggi, Inter
- Page 51 and 52: CONTATTIStr. eonardo Murialdo nr.co
- Page 53 and 54: ax 0-9Sito .donorioneromania.roE-ma
- Page 55 and 56: MISIUNEActivităi Proiecte desfău
- Page 57 and 58: minori. Il Centro ha ottenuto nel 0
- Page 59 and 60: Per lattivit di volontariato e di a
- Page 61 and 62: ed affettivo e vengono aiutati nell
- Page 63 and 64: collabora, e convenzioni di collabo
- Page 65 and 66:
anni. asilo ospita invece 0 bambini
- Page 67 and 68:
dedicato allaggregazione giovanile.
- Page 69 and 70:
Settimanalmente sono circa 00 fra b
- Page 71 and 72:
PERSONA DI RIFERIMENTOAlberto uattr
- Page 73 and 74:
MISIUNEGăsirea unor soluii etice i
- Page 75 and 76:
anni condivide il Progetto dei Padr
- Page 77 and 78:
Il centro medico fornisce circa 00
- Page 79 and 80:
per arrivare ad oggi ad accolgiere
- Page 81 and 82:
Solidarieta’ diffusaed interventi
- Page 83 and 84:
la diffusione di semplici e comuni
- Page 85 and 86:
Solidaritate extinsăși intervenț
- Page 87 and 88:
Cav. Dreoni GiacomoIniiativa indivi
- Page 89 and 90:
Elementi di analisi delcontesto soc
- Page 91 and 92:
uesta incertezza delle pratiche in
- Page 93 and 94:
necesita prea mult spaiu i ar risca
- Page 95 and 96:
L’impatto socio economicodella co
- Page 97 and 98:
Servizi erogatiIl grafico elenca di
- Page 99 and 100:
Personale impiegato e volontariMent
- Page 101 and 102:
Risorse finanziarie allocatenel per
- Page 103 and 104:
Settori di intervento e finanziamen
- Page 105 and 106:
Le politiche di responsabilità soc
- Page 107 and 108:
Le imprese e le agevolazioni fiscal
- Page 109 and 110:
Le imprese e la monitorizzazione de
- Page 111 and 112:
109
- Page 113 and 114:
111
- Page 116:
La presenza della cooperazione soci
Change language