25.05.2015 Views

Print English to Chin (Hakha) Dictionary

Print English to Chin (Hakha) Dictionary

Print English to Chin (Hakha) Dictionary

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

e.g. Spare a few bars of soap for me = Chatpiat tlawmpal in rak ka zuah/nganh/chiahpiak te.<br />

spare - (n.) hman rih loin i chiahmi thil.<br />

sparing - (adj.) i sumren ngaiin thil a hmangmi<br />

sparingly - (adv.) sumren ngaiin.<br />

spark - (n.) meici<br />

sparkle - (v.) a ci a choi cukmak.<br />

sparkling - (adj.) a tleu durhmarhmi<br />

sparrow - (n.) pithlung<br />

sparse - (adj.) a panmi, a tlawmmi; e.g. Sparse hair = Sam a panmi.<br />

spasm - (n.) hnuhdawh<br />

spasmodic - (adj.) 1. hnuhdawh bantukin a ummi, hnuhdawh a lomi. 2. caan ngei loin a hung chuak dukmi.<br />

spasmodically - (adv.) hnuhdawh bantukin dutdut tiin hung um in.<br />

spat - (v.) past tense of spit, cilchak.<br />

spat - (n.) 1. kedan kemit hup. 2. cengkol ti, cengkol fa.<br />

spatial - (adj.) hmun he aa pehtlaimi<br />

spatter - (v.) 1. theh; e.g. He spatters mud on the wall = Vampang ah tlak a theh. 2. phep; e.g. The bus spatters us with mud = Baska nih leicet a<br />

kan pheh. 3. ruah a sur thiaimal khi; e.g. Rain spatters on the road = Lam cungah ruah a sur thiaimai. 4. a surh in surh thuaimai; e.g. Bullets<br />

spattered the wall = Kuanfang nih vampang cu a surh thuaimai.<br />

spatula - (n.) si thuhnak ca i hmanmi namte bantuk , a fang a kau i a nemmi<br />

spavin - (n.) rang zawtnak , a thaphet a phinter i a baitertu<br />

spawn - (n.) nga tehna sawngpate tehna an ti, cun an fale a keuhka tete zong.<br />

spawn - (v.) titit, fahrin.<br />

speak - (v.) holh, chim; e.g. He speaks <strong>English</strong> = Mirang holh in a holh; speak distinctly = Fiang tein chim speak out = thang le fiang in chim so<br />

<strong>to</strong> speak = cu bantukin a si hei ti awk a si ko.<br />

speaker - (n.) biachimtu, khua khannak i upa bik.<br />

speaking terms - (n.) thil umtu ningcang; e.g. They were not on speaking terms = An umtuning cu a chawnh zong an i chawn lo.<br />

spear - (n.) fei<br />

spear - (v.) fei in chunh<br />

spearman - (n.) hriamnam ah fei a hmangmi.<br />

spearmint - (n.) tihang ca hmanmi rimthaw phun khat<br />

special - (adj.) a khunhlei a simi , sapesial<br />

specialist - (n.) a khunhlei in a thiammi, thiam khunnak a ngeimi; e.g. Eye specialist = Mit lei i a thiam khummi.<br />

speciality - (n.) a khunhlei in cawnmi thil , tuahmi thil<br />

specialization - (n.) khunhlei in tuahnak/cawnnak/thiamnak<br />

specialize - (v.) a khunhlei in cawn/thiam<br />

specially - (adv.) a khunhlei ngaingai in.<br />

specie - (n.) thir tangka; e.g. Silver dollars are specie = Ngun dollar cu tangka ngun phar an si.<br />

species - (n.) phun; e.g. Wheat is a species of grass = Changvut hi ram phun khat a si.<br />

specific - (adj.) 1. cu sette kha sette timi; e.g. There is no specific reason for their quarrel = Cu set ruangah an i si ti awk a um lo. 2. mah bing<br />

ta/ca a simi; e.g. This is a specific gift for me = Hihi keimah bing ca laksawng a si.<br />

specifically - (adv.) cu sette kha sette tiin.<br />

specification - (n.) cuti set in siseh ti tuaknak<br />

specify - (v.) cuti set in siseh ti tuaknak<br />

specimen - (n.) thil tam nawn chungin an sining langhtertu ding ca i tlawmpal lakmi, cu lakmi cu a dang he zohchih tik i an sining langhtertu a simi;<br />

e.g. Specimen signature = Lehhmah thutmi a lehhmah thutmi a si ti a langhtertu.<br />

specious - (adj.) leng lang i dawh ngai i ser i a chung i a ttha ttung lomi.<br />

speck - (n.) 1. zeilo aa nehmi. 2. thil hmete; e.g. I have a speck in my eye = Ka mit chungah mithnawm a um.<br />

speckle - (n.) ttial hme tete in a nak in aa dehmi.<br />

speckle - (adj.) hmai a deh tete um; e.g. His face is speckled with freckles = A hmai cu phihlik ek in a ttial dih.<br />

spectacle - (n.) zoh dawh, zoh phu.<br />

spectacles - (n.) mithman , tarmit<br />

spectacular - (adj.) zapi zoh awk i aa dawh ngaimi, a sung lawi ngaimi.<br />

specta<strong>to</strong>r - (n.) zohtu , cuantu<br />

specter - U.S. muthla, mithla, thlarau.<br />

spectral - (adj.) muthla, mithla, thlarau he aa pehtlaimi.<br />

spectre - (n.) British. muthla, mithla, thlarau.<br />

spectroscope - (n.) ceunak nichawn , tahnak seh<br />

spectrum - (n.) azawng bu khat; e.g. A rainbow has all the colours of the spectrum: red, orange, yellow, green, blue, indigo and violet = Chuncha<br />

nih khin azawng bu khat chung azawng dihlak a ngeih hna: a sen, theithu, a eng, a hring, a dum, a pawl le a senduk.<br />

speculate - (v.) 1. thukpi in ruah. 2. thil a man a ttum a kai lengmang lio i a man a ttha ttheo lai ti ruahnak in thil rak i cawk ong.<br />

speculation - (n.) 1. thukpi in ruahnak. 2. thil zuar awkah rak i cawk ong.<br />

speculative - (adj.) khua a ruat ngaimi<br />

specula<strong>to</strong>r - (n.) thil aa cawk ongmi , ticket hna a rak i cawk ong i a zuar tthanmi<br />

sped - (v.) past tense and past participle of speed, khulrang in kal; zong speeded.<br />

speech - (n.) zapi hmai i biachimmi , holh<br />

speechless - (adj.) a holh kho lomi , thinthun tuk i holh kho loin a ummi , holh awk hngal loin a ummi<br />

speed - (n.) zei tluk rang in dah a kal/a tlik tinak; e.g. What is the speed of the train = Tlanglawng cu zei tluk rang in dah a kal?<br />

speed - (v.) khulrangin tlik.<br />

Page 235

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!