19.11.2014 Views

novembar 06-1 - La Patrie dal Friûl

novembar 06-1 - La Patrie dal Friûl

novembar 06-1 - La Patrie dal Friûl

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

30 | LA PATRIE DAL FRIÛL | NOVEMBAR 20<strong>06</strong> |<br />

[ STORIE ]<br />

DI<br />

EUTANASIEUN<br />

PATRIARCJÂT\10<br />

UNE GLESIE DIVIDUDE<br />

E CENCE PASTÔR<br />

“LA<br />

PATRIE DAL FRIÛL” E PRESENTE A<br />

PONTADIS IL LIBRI DI ANTONI BELINE<br />

“EUTANASIE DI UN PATRIARCJÂT” (GLESIE<br />

FURLANE, 2001) CU LIS INLUSTRAZIONS<br />

ORIGJINALS DI GIANNI DI LENA<br />

Une personalitât fuarte come chê <strong>dal</strong> Barbaro e podeve<br />

rivâ, in cualchi maniere, a tignî unide une glesie sparniçade<br />

e composite come la nestre. Muart lui, si è<br />

tornât a inviâ il procès di frazionament o di decomposizion.<br />

Par resons storichis e politichis evidentis. <strong>La</strong><br />

division fra il teritori orientâl a parte Imperii e chel<br />

ocidentâl a parte Reipublicae e deventave simpri plui<br />

marcade par vie des stradis diferentis che si svilupave<br />

la lôr storie e che ju slontanave simpri di plui tant <strong>dal</strong><br />

pont di viste religjôs che politic.<br />

“Ferdinant II al stave completamentri e cun dut il so<br />

jessi a servizi de cuintririforme. Lui al jere imperadôr<br />

<strong>dal</strong> Sacri Roman Imperi di nazion Todescje, e la sô<br />

mission i semeave che e fos tal ripuartâ ducj i todescs a<br />

l’union cun Rome”. Chest lu considerave un “compit<br />

mirabil, sacramentâl e continentâl <strong>dal</strong> Imperi” (Carl J<br />

Burckhardt, Richelieu).<br />

Dut chest al domandave bondance di mieçs spirtuâl,<br />

culturâi e economics, <strong>dal</strong> moment che i aversaris a<br />

jerin fuarts e rissolûts. Pe part spirtuâl l’imperadôr<br />

al doprave i francescans, soredut i<br />

capucins, che a vevin tal imperi absburgjic<br />

la massime disponibilitât e simpatie. Il<br />

nestri Marc di Avian, amì e confident<br />

<strong>dal</strong> imperadôr e anime<br />

de rivolte cristiane cuintri<br />

dai turcs, al è esemplâr.<br />

<strong>La</strong> part culturâl le vevin<br />

i gjesuits, che a lassavin<br />

ai fraris lis missions<br />

popolârs e lis<br />

confidencis discretis<br />

dai sovrans, e a cjapavin<br />

in man dute la<br />

nobiltât e la grande borghesie,<br />

di formâle tes lôr<br />

scuelis une vore seriis e<br />

ben fatis.<br />

Nol è un câs che il teritori<br />

imperiâl <strong>dal</strong><br />

Patriarcjât al vedi vût,<br />

<strong>dal</strong> pont di viste de<br />

pastorâl e de difese de<br />

ortodossie, une strade diferente<br />

<strong>dal</strong> rest. Di fat i teritoris<br />

“di là” a àn vude l’assistence<br />

plui de bande dai capucins e dai gjesuits che no dai<br />

predis secolârs, mancul preparâts e mancul impegnâts<br />

pastoralmentri, <strong>dal</strong> moment che la burocrazie imperiâl<br />

e preferive doprâju par compits di ispetôrs e di politiche.<br />

Un dean <strong>dal</strong> cjapitul di Gurize come bons. Vigj<br />

Faidut, rapresentant provinciâl al parlament di Viene,<br />

nol jere pensabil te part veneziane <strong>dal</strong> Patriarcjât.<br />

I secui che o stin tratant, secui di conflits e di rusins<br />

seguitîfs par motîfs di religjon miscliçade cu la politiche,<br />

a àn une acelerazion e une esasperazion in chel<br />

periodo penôs e<br />

tragjic che<br />

al va<br />

sot il<br />

non<br />

di

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!