Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
LIBRIS<br />
| LA PATRIE DAL FRIÛL | NOVEMBAR 20<strong>06</strong> | 27<br />
Il pelegrinaç in Tiere Sante <strong>dal</strong> plevan di Tumieç e di un zoielîr fiorentin ebreu tal<br />
Sietcent. I lôr diaris inedits intun libri de studiose furlane Adonella Cedarmas.<br />
Ce volevial dî par un cristian catolic<br />
e par un ebreu lâ in Tiere Sante <strong>dal</strong><br />
Sietcent? Nus al contin il plevan di<br />
Tumieç di in chê volte, pre Carlo<br />
Camucio, e il zoielîr fiorentin ebreu,<br />
Moisé Vita Cafsuto, tal volum che o<br />
vin pes mans, “Per la cruna del<br />
mondo, due pellegrini in Terra<br />
Santa”, curât di Adonella<br />
Cedarmas, colaboradore des catedris<br />
di Storie des religjons e di storie<br />
<strong>dal</strong> ebraisim de universitât di<br />
Udin e a pene mandât fûr <strong>dal</strong> Istitût<br />
Pio Paschini pe storie de Glesie in<br />
Friûl cul editôr Franco Angeli.<br />
Il studi de Cedarmas al è pardabon<br />
un contribût origjinâl e gnûf<br />
no dome pe storie de Palestine <strong>dal</strong><br />
Sietcent, ma soredut une analisi<br />
comparade di chel particolâr<br />
fenomen de vite spirituâl che al è<br />
il pelegrinaç in Tiere Sante tal<br />
Sietcent. Di fat, il confront tra il<br />
rindicont <strong>dal</strong> viaç <strong>dal</strong> plevan e<br />
chel <strong>dal</strong> zoielîr nus permetin di<br />
scuvierzi plusôrs aspiets de esperience<br />
<strong>dal</strong> pelegrinaç in dôs culturis<br />
difarentis tant che il Judaisim e<br />
il Cristianisim. E fo une esperience<br />
di fede profonde chê che, tal<br />
1752, e sburtà l’arcidiacun de<br />
Cjargne, Carlo Camucio, a lâ in<br />
pelegrinaç in Tiere Sante, scrivint<br />
in maniere scrupulose dut ce che i<br />
sucedeve, man man che si svicinave.<br />
Tes messis che al diseve, par<br />
Pre Carlo Camucio<br />
esempli, si scuvierç<br />
Di çampe a drete che al faseve memorie<br />
di tantis personis<br />
Frilli, Cedarmas,<br />
Pretto, Ioly<br />
Zorattini, Zanello<br />
de sô comunitât, di<br />
te presentazion a<br />
Tumieç mût che il pelegrinaç<br />
al fos no dome un fat personâl,<br />
ma di dutis lis animis che i<br />
jerin stadis dadis di tignî di cont.<br />
E po, pre Camucio, tal sô viaç al<br />
jere sostignût des preieris des terziaris<br />
francescanis di Glemone,<br />
che a spietavin che al tornàs. Une<br />
religjositât, chê <strong>dal</strong> plevan di<br />
Tumieç, profonde, che lu fâs concentrâsi<br />
in particolâr su la sô esperience<br />
spirituâl lassant di bande<br />
ogni curiositât par dut chel che di<br />
gnûf o di difarent al cjatave su la<br />
sô strade. E scrîf di fat la<br />
Cedarmas: “Il pelegrinaç di Carlo<br />
Camucio, religjôs che si palese<br />
dutun cul so rûl di rapresentant<br />
dai siei parochians di Tumieç, si<br />
davuelç daûr des formis plui tradizionâls:<br />
lui non dimostre nissun<br />
interès tai confronts dai popui che<br />
al incuintre, nol somee incuriosît di<br />
chês altris religjons che a son praticadis<br />
in Tiere Sante e tal so diari<br />
nol dîs propit nuie al difûr <strong>dal</strong> so<br />
personâl troi di pelegrinaç”.<br />
Invezit, il pelegrinaç <strong>dal</strong> ebreu<br />
Moisé Vita Cafsuto, che al le indevant<br />
par un an e mieç, <strong>dal</strong> 1733 al<br />
1735, al somee plui moderni e<br />
atuâl. Di fat si ben che al fos un<br />
ebreu ortodòs, al jere ancje un om<br />
di mont e tal so diari a son simpri<br />
presints chescj doi aspiets: chel <strong>dal</strong><br />
ebreu osservant, che al santifiche<br />
la sabide, che al visite lis tombis<br />
dai rabins innomenâts, che al vai e<br />
si sbreghe i vistîts a Hebron, ma<br />
ancje chel <strong>dal</strong><br />
om perfetementri<br />
tal so<br />
timp; chel <strong>dal</strong><br />
marcjadant che<br />
al viôt, al osserve,<br />
al pese e si<br />
lasse inmagâ<br />
des mil musis<br />
de realtât.<br />
Dut câs, par<br />
ducj i doi, un<br />
viaç tal timp e<br />
tal spazi ma,<br />
soredut, un viaç<br />
incuintri ae sô<br />
interioritât, simpri<br />
in belance<br />
tra lis sugjestions<br />
<strong>dal</strong> secul<br />
e lis esigjencis<br />
de vite spirituâl.<br />
ANTONELLA<br />
LANFRIT<br />
PELEGRINS<br />
TE TIERE DAI VÎFS