19.11.2014 Views

novembar 06-1 - La Patrie dal Friûl

novembar 06-1 - La Patrie dal Friûl

novembar 06-1 - La Patrie dal Friûl

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

22 | LA PATRIE DAL FRIÛL | NOVEMBAR 20<strong>06</strong> |<br />

LA<br />

BOLP<br />

TE RÊT<br />

DREE VENIER<br />

STIEFIN<br />

TABOGHE<br />

Mandi Robert, continus in struc alc<br />

di te: cui sêstu e ce fâstu te vite?<br />

O soi canadês, fi di emigrants furlans.<br />

I miei a son vignûts di<br />

Codroip tai agns ‘50 e ‘60. Di cuant<br />

che o jeri piçul i grancj de vite mê<br />

(mê mari, gno pari, agnis, barbis, e<br />

il nono) si fevelavin simpri par furlan,<br />

ancje se cun nô fruts di solit a<br />

tabaiavin par talian o ancje par<br />

inglês. <strong>La</strong> lenghe furlane le ai simpri<br />

capide, ancje se par plui di vincj<br />

[ LA PATRIE TECNOLOGJICHE ]<br />

Interviste a Robert Pontisso, che <strong>dal</strong> Canadà al lavore<br />

pe version furlane di Firefox a pene publicade.<br />

agns no le fevelavi. Di mistîr o fâs il<br />

lessicograf par Oxford University<br />

Press chi a Toronto: o soi redatôr di<br />

dizionaris <strong>dal</strong> inglês canadês.<br />

<strong>La</strong>vorant ogni dì cun peraulis no<br />

podevi fâ di mancul di pensâ su la<br />

lenghe de famee, e planc planc o ai<br />

scomençât a cirî informazions e a<br />

lei libris e rivistis in lenghe furlane.<br />

Par chest lavôr di Firefox, âstu fat<br />

dut di bessôl?<br />

O vevi scomenât a mateâ di bessôl,<br />

ma dopo cualchi mês al è vignût<br />

Andrea Decorte a colaborâ. I ai<br />

agrât. Di bessôl no crôt che o varès<br />

vût la fuarce di tirâ indevant.<br />

Di ce si tratial in particolâr?<br />

Firefox al è un browser (o sgarfadôr,<br />

come che nus plâs clamâlu),<br />

che si dopre par navigâ in internet.<br />

Il browser plui comun al è, si sa,<br />

Internet Explorer. Ma l’ûs di<br />

Firefox al è simpri in cressite: al è<br />

stât discjamât plui di 200 milion di<br />

voltis, e a disin che vuê plui <strong>dal</strong><br />

10% de int lu dopre, e in paîs come<br />

Gjermanie il numar al pues jessi<br />

ancje sui 30%. Il biel al è che al è<br />

gratis, e che al è open source. Nô o<br />

vin preparât une traduzion furlane<br />

<strong>dal</strong> program. Cussì ducj i menûs,<br />

ducj i botons, ducj i avîs a son par<br />

furlan. Di Fevrâr, cuant che o vin<br />

metût la nestre version sul sît uficiâl<br />

di Mozilla, la version furlane e je<br />

FURLANS,<br />

DIGJITAIT<br />

FURLAN!<br />

stade discjamade plui di 5 mil voltis.<br />

E ca di cualchi dì e à di vignî<br />

fûr la gnove version di Firefox, la<br />

2.0. Cun cheste o sperìn di viodi il<br />

numar di discjamadis de version<br />

furlane a aumentâ ancjemò.<br />

Ce isal l’open source?<br />

Open source al è un tiermin che si<br />

pues tradusi cun “risultive vierte” o<br />

“sorzint vierte”, che si riferìs ae<br />

pratiche (che cualchidun al clame<br />

filosofie) di dâ fûr ancje il codiç che<br />

al è daûr i programs pai ordenadôrs.<br />

Chest al è fat par permeti a<br />

personis diviersis ancje cence relazions<br />

di colaborâ, par otignî un<br />

prodot miôr di chel che si podarès<br />

vê cul lavôr di une sole persone.<br />

Leade e je ancje la idee di Software<br />

libar (free software), che al è un<br />

program cul codiç viert, ma che in<br />

plui, par ogni modifiche, al à di<br />

jessi distribuît a sô volte come<br />

software libar. I vantaçs <strong>dal</strong> Open<br />

source rispiet ai programs proprietaris<br />

a son un grum: a part pocjis<br />

ecezions, i programs Open Source a<br />

son gratis, e modificabii se nus<br />

covente une funzion particolâr; i<br />

problemis a son cjatâts fûr e<br />

corezûts plui facilmentri, parcè che<br />

ducj a puedin judâ; al è plui facil<br />

scrivi software compatibil, cognossint<br />

il codiç; si è sigûrs che no son<br />

includudis funzions che a riferissin<br />

al produtôr o a altris informazions<br />

PIÇUL<br />

GLOSSARI:<br />

SGARFADÔR: e je la BOOKMARK: un lavorâ su di lui.<br />

traduzion sielzude segnelibri (par inglês “Discjamâ” e je le<br />

par dî “browser”, Bookmark) e je une peraule sielzude<br />

ven a stâi il program maniere di salvâ la inte traduzion di<br />

doprât par navigâ direzion di une pagjine<br />

web in mût di “download”. <strong>La</strong><br />

Firefox par voltâ<br />

inte rêt Internet.<br />

Come Firefox, podê cjatâle daurman<br />

se nus covente discjamâ un file e je<br />

operazion di<br />

apont.<br />

une altre volte. I apont une “discjamade”.<br />

COOKIE (biscot, segnelibris si puedin<br />

galete): piçul file di ancje organizâ in cartelis<br />

par cjatâju miôr. IL BROWSER: Il<br />

test dulà che a son<br />

salvadis informazions<br />

sul utent, DOWNLOAD: il “browser” al è il<br />

cussì clamât<br />

dopradis in câs di salvament di un file software (program)<br />

visitis seguitivis al tal nestri computer che nus permet di<br />

stes sît.<br />

cussì di podê daspò navigâ sul web (la<br />

rêt). Al interprete LA STORIE<br />

il codiç HTML (e Il prin browser al è<br />

altris) e al permet stat fat di Tim<br />

di visualizâ lis pagjinis.<br />

Un browser al mave NEXUS e al<br />

Berners-Lee, si cla-<br />

fâs dos robis principâls:<br />

al clame une par mostre e par fâ<br />

vignive doprât dome<br />

pagjine web lant a studis. Il prin che al<br />

cjolile sul server a vût une cierte<br />

dulà che je ospitade<br />

e al interprete il utents al è stat<br />

difusion jenfri i<br />

codiç par fâlu viodi Mosaic, tal 1993.<br />

in maniere “comprensibil”<br />

al utent. jerin di gjenar<br />

I prins browser a<br />

E cussì nô o podìn testuâl, ma dome cu<br />

lei la pagjine a la nassite <strong>dal</strong> prin<br />

video.<br />

browser grafic si è<br />

verificade la vere<br />

esplosion di internet<br />

tal mont.<br />

LA VUERE DAI<br />

BROWSER<br />

Tal 1994 un dai svilupadôrs<br />

di Mosaic<br />

che si jere metût a<br />

vore di bessôl al<br />

scree Netscape<br />

Navigator, il prin vêr<br />

browser comerciâl.<br />

<strong>La</strong> difusion e je inarestabil<br />

fin a deventâ<br />

scuasit monopolist<br />

sul web.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!