You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
DONATO TOFFOLI<br />
«Ribei» Speciâl<br />
Felix Marchi: un soversîf<br />
te “Grande Vuere”<br />
Viaç intal caselari politic <strong>dal</strong> fondadôr de <strong>Patrie</strong> <strong>dal</strong> Friûl:<br />
“Anarchico. Pericoloso”<br />
Felix Marchi intun dissen<br />
di Gianni Di Lena<br />
di cheste regjon e di dutis lis<br />
lenghis che achì si fevelin. Par<br />
no dî plui: “Jo o soi furlan,<br />
sloven, todesc”, ma: “Jo o soi<br />
forojulian”».<br />
LA ATIVITÂT_Ma ce aial fat<br />
par cheste tiere il Moviment<br />
civic in scuasit vincj agns<br />
di ativitât? «O vin creât un<br />
patrimoni di rivisitazion<br />
des fondis di une culture<br />
furlane difarente, civiche, che<br />
prime no esisteve, cun datis,<br />
personaçs, fats, lûcs, ocasions<br />
di incuintri». E ce fasaraial pal<br />
Friûl <strong>dal</strong> doman? «O podìn<br />
dome sperâ che la cussience<br />
de sô int si sfrancji un tic di<br />
plui». Il contribût <strong>dal</strong> Fogolâr<br />
civic al vignarà, massime, de<br />
iniziative «Julia civica», ven a<br />
stâi il tentatîf di tornâ a meti<br />
dongje la int di cheste regjon<br />
a mieç di une riscuvierte, che<br />
e je un pôc une evoluzion,<br />
de tradizion dai coscrits: 13,<br />
tal 2007, a Cividât. Prossim<br />
moment: Udin.<br />
son voi stracs, daspò de lungje traviersade de<br />
A grande aghe, chei che a vualmin il puart di<br />
Gjenue, ai 24 di Jugn <strong>dal</strong> 1915; a son i voi di un<br />
zovin di nancje vincjesîs agns che al dismonte <strong>dal</strong><br />
piroscaf “Garibaldi”.<br />
Al rive de Argjentine e al è nome seneôs di tornâ in<br />
Friûl, la sô tiere. Nol sa che <strong>dal</strong> Sudameriche, prime<br />
di lui, e je rivade une segnalazion <strong>dal</strong> Consul talian<br />
di Buenos Aires, che lu segnale tant che “anarchic e<br />
spie”. Di Gjenue lu slontanin subite e in Friûl al reste<br />
il timp par jessi riformât ae visite di jeve, par vie <strong>dal</strong><br />
deperiment organic. Stant che si è in plene zone di<br />
vuere, il Comandant de placefuart <strong>dal</strong> Tiliment di<br />
Mieç al decît che nol pues vê tra i pîts un soversîf<br />
e al ordene il so internament a Firenze ai 12 di<br />
Setembar.<br />
Chel zovin, che al à aromai finît vincjesîs agns, si<br />
clame Felix Marchi e cheste e je la prime pontade<br />
di une lungje storie, che e rivarà fintremai al 1942,<br />
di sôs segnalazions tal Caselari Politic Centrâl cu la<br />
indicazion “Anarchico. Pericoloso”.<br />
No si sa ce che Marchi al ves vût cumbinât in<br />
Argjentine, li che al jere lât tal 1913 par motîfs di<br />
lavôr. Se si à di crodi al Comissariât di Publiche<br />
Sigurece di Udin il zovin, di buine famee e<br />
simpatizant pal “partît clericâl”, si sarès radicalizât<br />
venti jù. Fat al è che Firenze e je une localitât masse<br />
centrâl par Felix, al pense il Ministeri <strong>dal</strong> Interni,<br />
che, passât un mesut, lu sbat fint a Licata, tal sud de<br />
Sicilie, li che te Seconde Vuere Mondiâl a sbarcjaran<br />
i aleâts.<br />
Puest une vore isolât, in compagnie di altris<br />
internâts che a son o soversîfs come lui o citadins<br />
dai paîs in vuere cu la Italie. In cheste situazion lu<br />
bechin a pronunciâ a vôs alte peraulis ofensivis<br />
cuintri <strong>dal</strong> Guvier, viliac e incivîl, dai gjenerâi talians<br />
che a son mangjons e dai carabinîrs e dai puliziots<br />
che a son sbudielâts, e a dî cun pesante ironie che<br />
cuant che al rivarà Franz Joseph al civilizarà i talians<br />
e altris afermazions lizeris <strong>dal</strong> gjenar; in plui al<br />
resist al arest. Al ven cussì processât par diretissime<br />
e condanât par dituart, violence e vilipendi aes<br />
istituzions.<br />
In considerazion de<br />
pericolositât (al continue,<br />
ancje dopo de condane, a<br />
stiçâ chei altris internâts<br />
a ribelâsi e a no tignî in<br />
nissun cont la autoritât)<br />
unide ae inteligjence e ae<br />
POESIE<br />
Chist premi al proletari<br />
‘l à scopo umanitari.<br />
Reclame e invenzions<br />
de anonime canon.<br />
***<br />
abilitât, il Ministeri <strong>dal</strong> Interni al ordene di mandâlu<br />
intune isule famose tant che lûc par confinâts:<br />
Ventotene, li che al rive la vilie di Nadâl <strong>dal</strong> ’15.<br />
Ma ancje li no rivin a pleâlu. <strong>La</strong> sere dai 24 di Mai<br />
<strong>dal</strong> 1916 dacuardi cuntun anarchic “irredento”<br />
Ermanno Fransin o, plui probabil, Frausin e cun<br />
altris doi internâts: Giovanni Giordano e Giacomo<br />
Fabiani, al pense ben di “celebrâ” in maniere<br />
alternative il prin inovâl de jentrade in vuere de<br />
Italie. Se il comandant <strong>dal</strong> presidi al celebre vie<br />
pe matine la ocasion storiche glorificant i ats <strong>dal</strong><br />
Esercit e de Marine, Frausin si presente in place<br />
discolç, sbrendolôs, cuntune ande di persone<br />
inmalade par piturâ la Italie puare e debule. Po<br />
dopo, jentrât tal dormitori, judât dai compagns, al<br />
torne fûr vistût di gale cul cjapiel a cilindri, legri e in<br />
forme, par rapresentâ la Austrie siore e fuarte. Chest<br />
“happening” al puarte a incidents, cun Frausin e<br />
Marchi che a vegnin agredîts.<br />
Ancje chi condane par vilipendi aes istituzions e<br />
ancje in chest câs al ven proponût il trasferiment di<br />
Marchi che al ten un compuartament provocatori e<br />
che al “esercite une propagande abile… e al è rivât<br />
a concuistâsi une vore di amiciziis e simpatiis”.<br />
Adiriture, daûr di une letare anonime, Giordano,<br />
Frausin e Marchi a varessin progjetât di taiâ il cabli<br />
telegrafic e cirût di scjampâ.<br />
Ai 8 di Jugn, su “consei” <strong>dal</strong> ministeri al partìs par<br />
Cagliari, ma par jessi po mandât in internament<br />
a Tiana, che al è un paîs de Barbagia, dongje <strong>dal</strong><br />
Gennargentu. No si sa se in chê localitât, pensade<br />
duncje tant che localitât inmò plui isolade di<br />
Ventotene (cheste e jere la Sardegne di chê volte) al<br />
vedi fat tribulâ ancjemò l’aparât <strong>dal</strong> stât. Ma, al sarà<br />
stât pal aiar fin, lu fasin bon ae visite militâr e, cun<br />
cualchi dubi pai siei precedents, al ven mandât a<br />
“servî la patrie”. Tal Zenâr <strong>dal</strong> 1917 lu cjatìn tal “72.<br />
Fanterie. 4e compagnie complementâr” (che e varès<br />
di jessi la “Brigata Puglia”) a Bozzolo, in provincie di<br />
Mantue.<br />
Di lui lis primis altris gnovis che o cjatarìn a saran<br />
tal 1920 cuant che al sarà segnalât tant che un dai<br />
esponents plui impuartants de part “rivoluzionarie”<br />
<strong>dal</strong> Partît socialist. No<br />
si è pintût; al è simpri<br />
Ven <strong>dal</strong> alt la autoritât<br />
par fruçâ la umanitât.<br />
Cjale, siôr, che al ven di sot<br />
cualchi viaç el teremot.<br />
F. Marchi, inedit.<br />
un soversîf. E nol sarà<br />
un pintût l’om di cuasi<br />
sessante agns che al<br />
fondarà la “<strong>Patrie</strong> <strong>dal</strong><br />
Friûl”.<br />
la patrie <strong>dal</strong> friûl _ ZENÂR-FEVRÂR 2008 _ 9