You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Speciâl «Ribei»<br />
DREE VENIER<br />
Nazzi cuintri dut e ducj?<br />
Interviste cun Zuan Nazzi, inteletuâl e lessicograf, autôr di cetancj<br />
vocabolaris e traduzions. Dut cuntune grafie che no je chê standard.<br />
Gianni Nazzi intun dissen di Gianni Di Lena<br />
BIO - 39 CLASSICS VOLTÂTS_ Gianni Nazzi<br />
(Zuan N. Matalon, Zuan Bosniac, Zuan di Antoni),<br />
insegnant, gjornalist publicist, lessicograf, tradutôr,<br />
al è nassût a Udin tal 1932.<br />
Si è laureât in siencis politichis a Triest intal<br />
1958. Al è stât insegnant di lenghe e leterature<br />
francese tai liceus classics.<br />
Autonomist, tal 1972 al è stât president <strong>dal</strong><br />
Moviment Friûl.<br />
Al à direzût i periodics “Friuli d’oggi”, “Storia<br />
contemporanea in Friuli” e ”Il barbacian”. Al à<br />
colaborât a la «Guida agli archivi della Resistenza»<br />
(Milan, 1974).<br />
Responsabil de Clape Culturâl Acuilee, cjase<br />
editore cun tancj titui al atîf, tra chescj o ricuardin<br />
39 traduzions di classics de leterature foreste, di<br />
Molière a Shakespare, di Hemingway a Kafka. Intal<br />
1974, insiemit a bons. <strong>La</strong>urinç Dentesano, al à<br />
voltât par furlan la «Declarazion universâl dai dirits<br />
<strong>dal</strong> om». Altris titui di marcâ a son «Marilenghe»,<br />
la prime gramatiche dute in marilenghe, <strong>dal</strong> 1977<br />
e cun altris edizions seguitivis; il «Dizionario<br />
biografico friulano» in cuatri edizions (la ultime<br />
<strong>dal</strong> 2007), par finîle cul Vocabolari talian-furlan/<br />
furlan-talian <strong>dal</strong> 2005, tirât dongje in volum unic<br />
(Udin, CCA, Designgraf, 2005).<br />
Tachìn di une robe che mi à incuriosît: un<br />
an za fa, tal Dicembar 2006, al è stât<br />
presentât in cjistiel di Udin un so vocabolari,<br />
cun Carlo Sgorlon e il professôr Rienzo<br />
Pellegrini tant che «santui». Di dulà cheste<br />
alence cun doi che a àn simpri vût posizions<br />
cuintrifurlanistis? Adiriture Sgorlon al à vût<br />
declarât che al varès gambiade idee cumò,<br />
nome in funzion «anti-imigrazion»…<br />
Beh, no disarès «cuntri», no doprarès<br />
une peraule cussì…<br />
Beh, jo mi visi che Sgorlon tai agns<br />
90, a ogni passaç de leç su lis<br />
lenghis minorizadis al faseve une<br />
interviste cuintri la ipotesi…<br />
Ma Sgorlon nol si interesse di chestis<br />
robis, lui al è un scritôr e no si<br />
impace tant. Anzit, o varessin di dî<br />
grazie che un cussì innomenât nus<br />
vedi dât un libri in marilenghe. Tant al è vêr<br />
che al continue a fâsi publicâ de Filologjiche,<br />
che te ultime edizion di «Prime di sere» - fate<br />
par adatâlu ae gnove grafie - i à fiscât il libri:<br />
altri ce adatament di grafie, i an mudât il lessic,<br />
adiriture! A Sgorlon: di no crodi!<br />
E Pellegrini?<br />
Pellegrini mi veve fat une biele introduzion li<br />
che mi piturave «psicologjichementri» une vore<br />
ben. Al è un che al pense che te creazion dai<br />
neologjisims si vedi di scoltâ il popul, cemût che<br />
lôr a frontin lis gnovis peraulis. Par lui il furlan<br />
al à di restâ li <strong>dal</strong> popul.<br />
Pal rest al è stât isolât, insumis, parcè?<br />
Altri ce isolât! Ma disêtmi voaltris se al è pussibil<br />
che al cors par tradutôrs inmaneât <strong>dal</strong> Olf tal<br />
1997 nol sedi stât invidât a intervignî pre Toni<br />
Beline, il tradutôr de Bibie, o Faggin, l’autôr <strong>dal</strong><br />
prin grant dizionari di lenghe furlane dopo <strong>dal</strong><br />
Pirona e da ultin Nazzi, che alc al varà fat pûr<br />
ancje lui?<br />
Lu àn fat fâ a professôrs di Padue, brâfs sigûr, ma<br />
«<strong>La</strong> critiche le fâs<br />
parcè che e sedi<br />
costrutive, e un<br />
critic, chel bon di<br />
rilevâ i erôrs par<br />
fâtai mendâ, al è<br />
une ricjece»<br />
no vê la opinion di un Beline…<br />
E chest saressial il compuartament just, di bande<br />
di chescj «sorestans de lenghe»?<br />
E parcè po? Parcè soio stât critic? <strong>La</strong> critiche le<br />
fâs parcè che e sedi costrutive, e un critic, chel<br />
bon di rilevâ i erôrs par fâtai mendâ, al è une<br />
ricjece. Si paie adiriture un critic, par fâlu. Al è<br />
<strong>dal</strong> confront che a vegnin fûr lis miôr ideis.<br />
Critic cul mût di spindi i bêçs di bande <strong>dal</strong><br />
Olf, par esempli…<br />
Se la Clape culturâl Acuilee<br />
e vês vût a disposizion i bêçs<br />
che la Regjion i à dât al OLF<br />
cumò o varessin: un Dizionari<br />
figurât sul stamp <strong>dal</strong> Duden<br />
(200 taulis grafichis, almancul<br />
300 pagjinis), un Dizionari<br />
monolengâl (almancul 5.000<br />
vôs), un Dizionari talianofurlan<br />
/ furlan-talian un Dizionari di sinonims<br />
e contraris, un Dizionari etimologjic (500 vôs)<br />
e almancul doi manuâi di lenghe e culture pes<br />
scuelis <strong>dal</strong> oblic.<br />
Dal 1996 fint cumò la Clape culturâl Acuilee e<br />
à burît fûr bessole o in colaborazion cun altris<br />
(tant par dî trop che o soi “pôc colaboratîf”<br />
come che cualchidun al va ator a<br />
dî): 7 vocabolaris e no conti tropis<br />
traduzions di autôrs internazionâi<br />
(viôt la biografie in bande ndr.).<br />
Dut cuntun contribût regjonâl<br />
di 3.000 (tremil) euros pes spesis<br />
di stampe <strong>dal</strong> «Furlansko-Cesky<br />
Slovnik».<br />
Cui aial fat di plui pal furlan, o<br />
intint pe lenghe, no pe economie<br />
o la ocupazion: la Clape culturâl<br />
Acuilee cun 3000 euro o l’OLF-<br />
ARLEF e compagnie cun passe 20 milions (come<br />
che al risulte de ricercje «Efiets economics e<br />
ocupazionâi des leçs di tutele de lenghe furlane»<br />
de SERLING soc. coop., presentade l’an passât)?<br />
A proposit. Secont lui, i bêçs spindûts fint<br />
achì pal furlan a son coventâts plui pe<br />
«ocupazion» che «pal furlan». Ma no saressie<br />
ore di molâ cul diletantisim, cul volontarisim?<br />
Che i vuli la ocupazion no si discut, ma fate cun<br />
sintiment. No si pues mandâ a insegnâ int che<br />
no sa lis robis, opûr mi ven iniment un esempli:<br />
la trasmission «Udin e conte». Cemût si fasial<br />
a sbaliâ a partî <strong>dal</strong> titul! Udin al è masculin, no<br />
feminin! Ju scolti chei zovins, a son ancje brâfs te<br />
intenzion, ma ce becanots che a tirin fûr!<br />
<strong>La</strong> acuse che i ven fate e je di<br />
«iperfurlanisim», ven a stâi lâ a cirî i tiermins<br />
plui lontans <strong>dal</strong> talian o che a “samein” jessi<br />
plui furlans, pûr no vint une vere tradizion te<br />
lenghe.<br />
E je une esagjerazion. Bisugne viodi câs par câs e<br />
tignî cont che al è un lavôr simpri in evoluzion.<br />
Par esempli il professôr Nereo Perini – che si<br />
ocupave di didatiche des lenghis – une volte<br />
mi à criticât. Intun vocabolari o ai metût te<br />
vôs “vicino”, prime “dacîs”, “daprûf” e dopo<br />
“dongje”, dulà che invezit il secont al è il tiermin<br />
plui doprât. E je vere, al è il plui doprât e i ai<br />
dade reson (tant par dî trop che o soi “roc” come<br />
che cualchidun cualchidun al<br />
va ator a dî): jo o vevi metût un<br />
sempliç ordin alfabetic. Po dopo<br />
lu ai gambiât.<br />
Par cont dai tiermins. Mi acusin<br />
di scrivi sfuarçant impen di<br />
“costituzion”, “constituzion” che<br />
al sarès inventât. E “european”,<br />
alore? Chel lu ai inventât jo, e<br />
al è un francesisim. Su di chel<br />
nissun al proteste. Parcè? Parcè<br />
che la int lu à glotût. Migo<br />
tu âs di dâi par fuarce la robe plui dongje <strong>dal</strong><br />
talian! E il “linguistic” che a àn metût al puest di<br />
“lenghistic”, che ducj o furlans a disin il secont?<br />
«O vin la Filologjiche<br />
e l’Ent Friûl tal mont<br />
che a saressin doi<br />
motôrs di gale. Se a<br />
lavorassin ben chei<br />
li a podaressin fâ<br />
cori la situazion <strong>dal</strong><br />
furlan»<br />
la patrie <strong>dal</strong> friûl _ ZENÂR-FEVRÂR 2008 _ 6