08.11.2014 Views

pagnà - La Patrie dal Friûl

pagnà - La Patrie dal Friûl

pagnà - La Patrie dal Friûl

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Speciâl «Ribei»<br />

DREE VENIER<br />

Nazzi cuintri dut e ducj?<br />

Interviste cun Zuan Nazzi, inteletuâl e lessicograf, autôr di cetancj<br />

vocabolaris e traduzions. Dut cuntune grafie che no je chê standard.<br />

Gianni Nazzi intun dissen di Gianni Di Lena<br />

BIO - 39 CLASSICS VOLTÂTS_ Gianni Nazzi<br />

(Zuan N. Matalon, Zuan Bosniac, Zuan di Antoni),<br />

insegnant, gjornalist publicist, lessicograf, tradutôr,<br />

al è nassût a Udin tal 1932.<br />

Si è laureât in siencis politichis a Triest intal<br />

1958. Al è stât insegnant di lenghe e leterature<br />

francese tai liceus classics.<br />

Autonomist, tal 1972 al è stât president <strong>dal</strong><br />

Moviment Friûl.<br />

Al à direzût i periodics “Friuli d’oggi”, “Storia<br />

contemporanea in Friuli” e ”Il barbacian”. Al à<br />

colaborât a la «Guida agli archivi della Resistenza»<br />

(Milan, 1974).<br />

Responsabil de Clape Culturâl Acuilee, cjase<br />

editore cun tancj titui al atîf, tra chescj o ricuardin<br />

39 traduzions di classics de leterature foreste, di<br />

Molière a Shakespare, di Hemingway a Kafka. Intal<br />

1974, insiemit a bons. <strong>La</strong>urinç Dentesano, al à<br />

voltât par furlan la «Declarazion universâl dai dirits<br />

<strong>dal</strong> om». Altris titui di marcâ a son «Marilenghe»,<br />

la prime gramatiche dute in marilenghe, <strong>dal</strong> 1977<br />

e cun altris edizions seguitivis; il «Dizionario<br />

biografico friulano» in cuatri edizions (la ultime<br />

<strong>dal</strong> 2007), par finîle cul Vocabolari talian-furlan/<br />

furlan-talian <strong>dal</strong> 2005, tirât dongje in volum unic<br />

(Udin, CCA, Designgraf, 2005).<br />

Tachìn di une robe che mi à incuriosît: un<br />

an za fa, tal Dicembar 2006, al è stât<br />

presentât in cjistiel di Udin un so vocabolari,<br />

cun Carlo Sgorlon e il professôr Rienzo<br />

Pellegrini tant che «santui». Di dulà cheste<br />

alence cun doi che a àn simpri vût posizions<br />

cuintrifurlanistis? Adiriture Sgorlon al à vût<br />

declarât che al varès gambiade idee cumò,<br />

nome in funzion «anti-imigrazion»…<br />

Beh, no disarès «cuntri», no doprarès<br />

une peraule cussì…<br />

Beh, jo mi visi che Sgorlon tai agns<br />

90, a ogni passaç de leç su lis<br />

lenghis minorizadis al faseve une<br />

interviste cuintri la ipotesi…<br />

Ma Sgorlon nol si interesse di chestis<br />

robis, lui al è un scritôr e no si<br />

impace tant. Anzit, o varessin di dî<br />

grazie che un cussì innomenât nus<br />

vedi dât un libri in marilenghe. Tant al è vêr<br />

che al continue a fâsi publicâ de Filologjiche,<br />

che te ultime edizion di «Prime di sere» - fate<br />

par adatâlu ae gnove grafie - i à fiscât il libri:<br />

altri ce adatament di grafie, i an mudât il lessic,<br />

adiriture! A Sgorlon: di no crodi!<br />

E Pellegrini?<br />

Pellegrini mi veve fat une biele introduzion li<br />

che mi piturave «psicologjichementri» une vore<br />

ben. Al è un che al pense che te creazion dai<br />

neologjisims si vedi di scoltâ il popul, cemût che<br />

lôr a frontin lis gnovis peraulis. Par lui il furlan<br />

al à di restâ li <strong>dal</strong> popul.<br />

Pal rest al è stât isolât, insumis, parcè?<br />

Altri ce isolât! Ma disêtmi voaltris se al è pussibil<br />

che al cors par tradutôrs inmaneât <strong>dal</strong> Olf tal<br />

1997 nol sedi stât invidât a intervignî pre Toni<br />

Beline, il tradutôr de Bibie, o Faggin, l’autôr <strong>dal</strong><br />

prin grant dizionari di lenghe furlane dopo <strong>dal</strong><br />

Pirona e da ultin Nazzi, che alc al varà fat pûr<br />

ancje lui?<br />

Lu àn fat fâ a professôrs di Padue, brâfs sigûr, ma<br />

«<strong>La</strong> critiche le fâs<br />

parcè che e sedi<br />

costrutive, e un<br />

critic, chel bon di<br />

rilevâ i erôrs par<br />

fâtai mendâ, al è<br />

une ricjece»<br />

no vê la opinion di un Beline…<br />

E chest saressial il compuartament just, di bande<br />

di chescj «sorestans de lenghe»?<br />

E parcè po? Parcè soio stât critic? <strong>La</strong> critiche le<br />

fâs parcè che e sedi costrutive, e un critic, chel<br />

bon di rilevâ i erôrs par fâtai mendâ, al è une<br />

ricjece. Si paie adiriture un critic, par fâlu. Al è<br />

<strong>dal</strong> confront che a vegnin fûr lis miôr ideis.<br />

Critic cul mût di spindi i bêçs di bande <strong>dal</strong><br />

Olf, par esempli…<br />

Se la Clape culturâl Acuilee<br />

e vês vût a disposizion i bêçs<br />

che la Regjion i à dât al OLF<br />

cumò o varessin: un Dizionari<br />

figurât sul stamp <strong>dal</strong> Duden<br />

(200 taulis grafichis, almancul<br />

300 pagjinis), un Dizionari<br />

monolengâl (almancul 5.000<br />

vôs), un Dizionari talianofurlan<br />

/ furlan-talian un Dizionari di sinonims<br />

e contraris, un Dizionari etimologjic (500 vôs)<br />

e almancul doi manuâi di lenghe e culture pes<br />

scuelis <strong>dal</strong> oblic.<br />

Dal 1996 fint cumò la Clape culturâl Acuilee e<br />

à burît fûr bessole o in colaborazion cun altris<br />

(tant par dî trop che o soi “pôc colaboratîf”<br />

come che cualchidun al va ator a<br />

dî): 7 vocabolaris e no conti tropis<br />

traduzions di autôrs internazionâi<br />

(viôt la biografie in bande ndr.).<br />

Dut cuntun contribût regjonâl<br />

di 3.000 (tremil) euros pes spesis<br />

di stampe <strong>dal</strong> «Furlansko-Cesky<br />

Slovnik».<br />

Cui aial fat di plui pal furlan, o<br />

intint pe lenghe, no pe economie<br />

o la ocupazion: la Clape culturâl<br />

Acuilee cun 3000 euro o l’OLF-<br />

ARLEF e compagnie cun passe 20 milions (come<br />

che al risulte de ricercje «Efiets economics e<br />

ocupazionâi des leçs di tutele de lenghe furlane»<br />

de SERLING soc. coop., presentade l’an passât)?<br />

A proposit. Secont lui, i bêçs spindûts fint<br />

achì pal furlan a son coventâts plui pe<br />

«ocupazion» che «pal furlan». Ma no saressie<br />

ore di molâ cul diletantisim, cul volontarisim?<br />

Che i vuli la ocupazion no si discut, ma fate cun<br />

sintiment. No si pues mandâ a insegnâ int che<br />

no sa lis robis, opûr mi ven iniment un esempli:<br />

la trasmission «Udin e conte». Cemût si fasial<br />

a sbaliâ a partî <strong>dal</strong> titul! Udin al è masculin, no<br />

feminin! Ju scolti chei zovins, a son ancje brâfs te<br />

intenzion, ma ce becanots che a tirin fûr!<br />

<strong>La</strong> acuse che i ven fate e je di<br />

«iperfurlanisim», ven a stâi lâ a cirî i tiermins<br />

plui lontans <strong>dal</strong> talian o che a “samein” jessi<br />

plui furlans, pûr no vint une vere tradizion te<br />

lenghe.<br />

E je une esagjerazion. Bisugne viodi câs par câs e<br />

tignî cont che al è un lavôr simpri in evoluzion.<br />

Par esempli il professôr Nereo Perini – che si<br />

ocupave di didatiche des lenghis – une volte<br />

mi à criticât. Intun vocabolari o ai metût te<br />

vôs “vicino”, prime “dacîs”, “daprûf” e dopo<br />

“dongje”, dulà che invezit il secont al è il tiermin<br />

plui doprât. E je vere, al è il plui doprât e i ai<br />

dade reson (tant par dî trop che o soi “roc” come<br />

che cualchidun cualchidun al<br />

va ator a dî): jo o vevi metût un<br />

sempliç ordin alfabetic. Po dopo<br />

lu ai gambiât.<br />

Par cont dai tiermins. Mi acusin<br />

di scrivi sfuarçant impen di<br />

“costituzion”, “constituzion” che<br />

al sarès inventât. E “european”,<br />

alore? Chel lu ai inventât jo, e<br />

al è un francesisim. Su di chel<br />

nissun al proteste. Parcè? Parcè<br />

che la int lu à glotût. Migo<br />

tu âs di dâi par fuarce la robe plui dongje <strong>dal</strong><br />

talian! E il “linguistic” che a àn metût al puest di<br />

“lenghistic”, che ducj o furlans a disin il secont?<br />

«O vin la Filologjiche<br />

e l’Ent Friûl tal mont<br />

che a saressin doi<br />

motôrs di gale. Se a<br />

lavorassin ben chei<br />

li a podaressin fâ<br />

cori la situazion <strong>dal</strong><br />

furlan»<br />

la patrie <strong>dal</strong> friûl _ ZENÂR-FEVRÂR 2008 _ 6

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!