08.11.2014 Views

pagnà - La Patrie dal Friûl

pagnà - La Patrie dal Friûl

pagnà - La Patrie dal Friûl

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

CHIARA SEGRADO<br />

Tibet Nazions<br />

Tibet, la grande nazion<br />

minorance a cjase sô<br />

Viaç te tiere <strong>dal</strong> Dalai <strong>La</strong>ma<br />

che di agns al cîr di sensibilizâ<br />

il mont par liberâsi<br />

de smuarse cinese<br />

Tsaparang<br />

TIBET<br />

Shigatse<br />

NEPAL<br />

<strong>La</strong>hasa<br />

L<br />

Everest<br />

a storie <strong>dal</strong> Tibet come nazion e<br />

BHUTAN<br />

INDIE<br />

scomence cu la nassite di re Tho-tho-ri-<br />

BANGLADESH<br />

Nyantsen tal 173 a.C. In chei agns, la religjon<br />

praticade e jere di stamp siamanic e si clamave<br />

Bön. Ma il vêr fondadôr <strong>dal</strong> Tibet al è considerât re<br />

Songsten Gampo XXXIII, de dinastie di Yarlung. Nassût tal 608 d.C., chest re al fo<br />

chel che al decidè di fâ de citât di Lhasa la capitâl e al fasè <strong>dal</strong> budisim la religjon<br />

di stât. Cuntune alternance di reams, podês e sieltis religjosis, si rive fint al 1391<br />

d.C., an di nassite di Gedun Drup, il prin Dalai <strong>La</strong>ma e prime reincjarnazion di<br />

Chenresing, il Bodhissatva (corispondent in linie di massime al sant nostran o dut<br />

câs a une vuide spirituâl) de compasion.<br />

I Dalai <strong>La</strong>ma che a son vignûts dopo di Gedun Drup, considerâts a lôr volte la<br />

reincjarnazion <strong>dal</strong> prin Dalai <strong>La</strong>ma, a forin a cjâf <strong>dal</strong> guvier tibetan de fin <strong>dal</strong> 1500<br />

al 1950, an de ocupazion cinese <strong>dal</strong> Tibet. Intant, il Tibet al jere stât za invadût dai<br />

mongui, dai missionaris portoghês, dai inglês, e ancjemò prime di svariâts tentatîfs<br />

de Cine di aneti il Tibet tal so teritori, obietîf otignût cu la invasion militâr <strong>dal</strong> 1951.<br />

In principi, secont un pat fat tra il guvier cinês e il Dalai <strong>La</strong>ma, il Tibet al varès<br />

vût di jessi une regjon autonome. Il Dalai <strong>La</strong>ma, che in chê volte al veve dome 16<br />

agns, al à simpri cirût un compromès cu la Cine; ancje cumò la sô posizion no è<br />

favorevule a la indipendence <strong>dal</strong> Tibet, ma a smire plui a fâi vê al Tibet une plui<br />

grande autonomie dentri la jurisdizion cinese. <strong>La</strong> Cine però no si à mai preocupade<br />

di rispietâ il pat <strong>dal</strong> 1951 e midiant di imposizions e violencis, e à puartât la<br />

popolazion a une rivolte, il Dalai <strong>La</strong>ma al esili in Indie e a une ridistribuzion des<br />

tieris, soredut dai munastîrs, secont i principis <strong>dal</strong> regjim comunist di Mao. Tal 1964<br />

il Tibet al devente “Provincie autonome” sot de Cine e i tibetans a scomencin a lassâ<br />

il paîs in masse. Si calcole che fint cumò a sevin 6.000.000 i rifugjâts che a àn lassât<br />

il Tibet mentri i muarts par cause de repression a saressin almancul 1.000.000. Tra i<br />

altris dams, si calcole che il 90% <strong>dal</strong> patrimoni artistic e architetonic tibetan, che al<br />

includeve cirche 6.000 monuments, al e lât distrut tai ultins 50 agns.<br />

<strong>La</strong> jentrade di imigrants cinês in Tibet (7.500.000 personis) in concomitance cul<br />

esodi de popolazion locâl, e je daûr a puartâ a une situazion là che i Tibetans a son<br />

une minorance a cjase lôr. Par dîle cu lis peraulis di Jampal Chosang, responsabil<br />

de Coalizion tibetane, la Cine e à introdot in Tibet une vere e proprie forme<br />

di apartheid, soredut parcè che la culture, la religjon e la identitât nazionâl <strong>dal</strong><br />

Tibet a costituissin une menace pe Cine. A dispiet di chest, la culture tibetane e je<br />

cognussude e rispietade in dut in mont, ancje grazie ai simpri plui numerôs turiscj<br />

che fint dai agns 1980 a visitin il paîs e a puartin a cjase informazions sul Tibet e la<br />

sî dificil situazion.<br />

Il XIV Dalai <strong>La</strong>ma, Tenzin Gyatso, che al vuide ancjemò il guvier tibetan de Indie,<br />

al zire il mont par sensibilizâ la int sul patiment <strong>dal</strong> so popul. Grazie al so impegn,<br />

tal 1989 al è stât premiât cul Nobel pe pâs. <strong>La</strong> cause <strong>dal</strong> Tibet e je atualmentri<br />

supuartade di simpri plui int in dut il mont ocidentâl: concierts “Tibetan Freedom”<br />

a vegnin organizâts in Americhe, manifestazions a puartin miârs di personis<br />

in place in Europe (tra lis manifestazions plui impuartantis Bruxelles tal 1996,<br />

Gjinevre tal 1997 e Parîs tal 1998) e ancje lis stars di Hollywood, come Richard<br />

Gere, a cirin di fâ alc par judà chest popul in dificoltât.<br />

CINE<br />

Il Dalai <strong>La</strong>ma e la bandiere del Nepal<br />

Foto di Giandomenico Ricci<br />

GNOVIS<br />

2008: AN INTERNAZIONÂL DES LENGHIS. <strong>La</strong><br />

Assemblee Gjenerâl des Nazions Unidis e à proclamât<br />

il 2008 an internazionâl des lenghis. <strong>La</strong> UNESCO,<br />

agjenzie pe tutele <strong>dal</strong> patrimoni culturâl mondiâl,<br />

e sarà l’orghin di coordenament pes iniziativis<br />

organizadis vie pal an. Il Diretôr Gjenerâl de UNESCO,<br />

Koïchiro Matsuura, al à dit che si cirarà di sostignî<br />

lis politichis che a permetin a ogni comunitât<br />

linguistiche di doprâ la sô marilenghe il plui pussibil,<br />

tabaiant tal stes timp ancje une lenghe nazionâl e une<br />

internazionâl.<br />

IL TRATÂT DI LISBONE E LIS LENGHIS<br />

MINORITARIIS IN EUROPE. <strong>La</strong> firme <strong>dal</strong> Tratât di<br />

riforme de UE tal Dicembar passât e podarès dâ une<br />

man a lis lenghis minoritariis europeanis. L’Articul 21<br />

al dis clâr che la discriminazion su fonde linguistiche<br />

e je improibide te UE e i câs di discriminazion a<br />

podaran jessi presentâts denant de Cort Europeane<br />

di Justizie, a Lussemburc. Tra ducj i stâts membris,<br />

dome Ream Unît e Polonie no aderissin al Tratât di<br />

Lisbone.<br />

TV-3, CANÂL TELEVISÎF CATALAN, SIERÂT. Il guvier<br />

de regjon di Valencia al à sierât lis ativitâts del<br />

canâl catalan TV-3, che al trasmeteve di plui di 20<br />

agns, disint che il canâl al è lât cuintri la leç su lis<br />

telecomunicazions. Pal passât, il guvier regjonâl si jere<br />

lamentât <strong>dal</strong> fat che a Valencia no si tabaie Catalan,<br />

ma “Valenzian”. Forsit une television sponsorizade del<br />

guvier catalan e dave un tic di fastidi.<br />

la patrie <strong>dal</strong> friûl _ ZENÂR-FEVRÂR 2008 _ 25

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!