You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
CHIARA SEGRADO<br />
Tibet Nazions<br />
Tibet, la grande nazion<br />
minorance a cjase sô<br />
Viaç te tiere <strong>dal</strong> Dalai <strong>La</strong>ma<br />
che di agns al cîr di sensibilizâ<br />
il mont par liberâsi<br />
de smuarse cinese<br />
Tsaparang<br />
TIBET<br />
Shigatse<br />
NEPAL<br />
<strong>La</strong>hasa<br />
L<br />
Everest<br />
a storie <strong>dal</strong> Tibet come nazion e<br />
BHUTAN<br />
INDIE<br />
scomence cu la nassite di re Tho-tho-ri-<br />
BANGLADESH<br />
Nyantsen tal 173 a.C. In chei agns, la religjon<br />
praticade e jere di stamp siamanic e si clamave<br />
Bön. Ma il vêr fondadôr <strong>dal</strong> Tibet al è considerât re<br />
Songsten Gampo XXXIII, de dinastie di Yarlung. Nassût tal 608 d.C., chest re al fo<br />
chel che al decidè di fâ de citât di Lhasa la capitâl e al fasè <strong>dal</strong> budisim la religjon<br />
di stât. Cuntune alternance di reams, podês e sieltis religjosis, si rive fint al 1391<br />
d.C., an di nassite di Gedun Drup, il prin Dalai <strong>La</strong>ma e prime reincjarnazion di<br />
Chenresing, il Bodhissatva (corispondent in linie di massime al sant nostran o dut<br />
câs a une vuide spirituâl) de compasion.<br />
I Dalai <strong>La</strong>ma che a son vignûts dopo di Gedun Drup, considerâts a lôr volte la<br />
reincjarnazion <strong>dal</strong> prin Dalai <strong>La</strong>ma, a forin a cjâf <strong>dal</strong> guvier tibetan de fin <strong>dal</strong> 1500<br />
al 1950, an de ocupazion cinese <strong>dal</strong> Tibet. Intant, il Tibet al jere stât za invadût dai<br />
mongui, dai missionaris portoghês, dai inglês, e ancjemò prime di svariâts tentatîfs<br />
de Cine di aneti il Tibet tal so teritori, obietîf otignût cu la invasion militâr <strong>dal</strong> 1951.<br />
In principi, secont un pat fat tra il guvier cinês e il Dalai <strong>La</strong>ma, il Tibet al varès<br />
vût di jessi une regjon autonome. Il Dalai <strong>La</strong>ma, che in chê volte al veve dome 16<br />
agns, al à simpri cirût un compromès cu la Cine; ancje cumò la sô posizion no è<br />
favorevule a la indipendence <strong>dal</strong> Tibet, ma a smire plui a fâi vê al Tibet une plui<br />
grande autonomie dentri la jurisdizion cinese. <strong>La</strong> Cine però no si à mai preocupade<br />
di rispietâ il pat <strong>dal</strong> 1951 e midiant di imposizions e violencis, e à puartât la<br />
popolazion a une rivolte, il Dalai <strong>La</strong>ma al esili in Indie e a une ridistribuzion des<br />
tieris, soredut dai munastîrs, secont i principis <strong>dal</strong> regjim comunist di Mao. Tal 1964<br />
il Tibet al devente “Provincie autonome” sot de Cine e i tibetans a scomencin a lassâ<br />
il paîs in masse. Si calcole che fint cumò a sevin 6.000.000 i rifugjâts che a àn lassât<br />
il Tibet mentri i muarts par cause de repression a saressin almancul 1.000.000. Tra i<br />
altris dams, si calcole che il 90% <strong>dal</strong> patrimoni artistic e architetonic tibetan, che al<br />
includeve cirche 6.000 monuments, al e lât distrut tai ultins 50 agns.<br />
<strong>La</strong> jentrade di imigrants cinês in Tibet (7.500.000 personis) in concomitance cul<br />
esodi de popolazion locâl, e je daûr a puartâ a une situazion là che i Tibetans a son<br />
une minorance a cjase lôr. Par dîle cu lis peraulis di Jampal Chosang, responsabil<br />
de Coalizion tibetane, la Cine e à introdot in Tibet une vere e proprie forme<br />
di apartheid, soredut parcè che la culture, la religjon e la identitât nazionâl <strong>dal</strong><br />
Tibet a costituissin une menace pe Cine. A dispiet di chest, la culture tibetane e je<br />
cognussude e rispietade in dut in mont, ancje grazie ai simpri plui numerôs turiscj<br />
che fint dai agns 1980 a visitin il paîs e a puartin a cjase informazions sul Tibet e la<br />
sî dificil situazion.<br />
Il XIV Dalai <strong>La</strong>ma, Tenzin Gyatso, che al vuide ancjemò il guvier tibetan de Indie,<br />
al zire il mont par sensibilizâ la int sul patiment <strong>dal</strong> so popul. Grazie al so impegn,<br />
tal 1989 al è stât premiât cul Nobel pe pâs. <strong>La</strong> cause <strong>dal</strong> Tibet e je atualmentri<br />
supuartade di simpri plui int in dut il mont ocidentâl: concierts “Tibetan Freedom”<br />
a vegnin organizâts in Americhe, manifestazions a puartin miârs di personis<br />
in place in Europe (tra lis manifestazions plui impuartantis Bruxelles tal 1996,<br />
Gjinevre tal 1997 e Parîs tal 1998) e ancje lis stars di Hollywood, come Richard<br />
Gere, a cirin di fâ alc par judà chest popul in dificoltât.<br />
CINE<br />
Il Dalai <strong>La</strong>ma e la bandiere del Nepal<br />
Foto di Giandomenico Ricci<br />
GNOVIS<br />
2008: AN INTERNAZIONÂL DES LENGHIS. <strong>La</strong><br />
Assemblee Gjenerâl des Nazions Unidis e à proclamât<br />
il 2008 an internazionâl des lenghis. <strong>La</strong> UNESCO,<br />
agjenzie pe tutele <strong>dal</strong> patrimoni culturâl mondiâl,<br />
e sarà l’orghin di coordenament pes iniziativis<br />
organizadis vie pal an. Il Diretôr Gjenerâl de UNESCO,<br />
Koïchiro Matsuura, al à dit che si cirarà di sostignî<br />
lis politichis che a permetin a ogni comunitât<br />
linguistiche di doprâ la sô marilenghe il plui pussibil,<br />
tabaiant tal stes timp ancje une lenghe nazionâl e une<br />
internazionâl.<br />
IL TRATÂT DI LISBONE E LIS LENGHIS<br />
MINORITARIIS IN EUROPE. <strong>La</strong> firme <strong>dal</strong> Tratât di<br />
riforme de UE tal Dicembar passât e podarès dâ une<br />
man a lis lenghis minoritariis europeanis. L’Articul 21<br />
al dis clâr che la discriminazion su fonde linguistiche<br />
e je improibide te UE e i câs di discriminazion a<br />
podaran jessi presentâts denant de Cort Europeane<br />
di Justizie, a Lussemburc. Tra ducj i stâts membris,<br />
dome Ream Unît e Polonie no aderissin al Tratât di<br />
Lisbone.<br />
TV-3, CANÂL TELEVISÎF CATALAN, SIERÂT. Il guvier<br />
de regjon di Valencia al à sierât lis ativitâts del<br />
canâl catalan TV-3, che al trasmeteve di plui di 20<br />
agns, disint che il canâl al è lât cuintri la leç su lis<br />
telecomunicazions. Pal passât, il guvier regjonâl si jere<br />
lamentât <strong>dal</strong> fat che a Valencia no si tabaie Catalan,<br />
ma “Valenzian”. Forsit une television sponsorizade del<br />
guvier catalan e dave un tic di fastidi.<br />
la patrie <strong>dal</strong> friûl _ ZENÂR-FEVRÂR 2008 _ 25