Educatia sentimentala de Gustave Flaubert - CARTE BUNA

127 Cf. nota 76.
128 Eroi populari ai luptelor împotriva reacţiunii, celebraţi în cântece.
129 Cf. nota 89.
130 Domnul Joseph Prudhomme, personaj creat de scriitorul şi caricaturistul Henri Monnier (1805–1877), reprezentând tipul
micului burghez mărginit şi satisfăcut de sine.
131 Cf. nota 117.
132 Louis Juchault de Lamoricière (1806–1865), general francez.
133 Cf. nota 125.
134 Amédée de Noé, zis Cham (1819–1879), caricaturist francez.
135 Cf. nota 79.
136 Cf. nota 125.
137 Cf. nota 77.
138 Adolphe Thiers (cf. nota 43) publicase de curând volumul Despre comunism, critică violentă a teoriilor socialiste.
139 Pierre Leronx (cf. şi nota 106) reprezenta departamentul Senei în Adunarea Constituantă unde, ca discipol al lui Saint-
Simon, difuza ideile acestuia cuprinse în lucrarea Despre umanitate, principiul şi viitorul său.
140 La Foire aux idées, vodevil satiric de mare succes în epocă.
141 Cf. nota 76.
142 E vorba de Napoleon I.
143 Charles Maurice de Talleyrand-Périgord (1754–1838), prelat şi diplomat francez. Deputat în Adunarea Constituantă, apoi
ministru al Afacerilor Externe sub Napoleon Bonaparte (1797–1807). Cade în dizgraţie (1808) după o încercare de a-l
răsturna pe acesta. Constituie un guvern provizoriu în 1814 şi îl cheamă în Franţa pe Ludovic al VIII-lea, sub care este iar
ministru al Afacerilor Externe. În timpul monarhiei din Iulie este ambasador la Londra. Este vestit pentru abilitatea sa
politică. – Honoré Gabriel Riqueti, conte de Mirabeau (1749–1791), închis la Vincennes între anii 1777 şi 1780, devine în
1789 deputat al Stării a Treia în Statele Generale, prilej cu care se dovedi un mare orator. Partizan al unei monarhii
constituţionale, a fost în cele din urmă acuzat de trădare de cei care cereau abolirea monarhiei.
144 Cf. nota 77.
145 Piscatory (1799–1870), diplomat şi om politic, deputat în Adunarea legislativă (1849), era ostil faţă de ambiţiile
Principelui-Preşedinte (viitorul Napoleon al III-lea). – Montalembert (1810–1871), de orientare moderată, a jucat un rol
important în desfăşurarea evenimentelor sub cea de a doua Republică. – Chambolle, director al publicaţiei Le Siècle până în
1848, şi membru al opoziţiei dinastice, a luptat, împreună cu deputaţii Pidoux şi Creton, împotriva abuzurilor de putere
săvârşite de viitorul Napoleon al III-lea, în timp ce Quentin-Beauchart şi Dufour, dimpotrivă, le acceptau.
146 Este vorba probabil de Louis Pierre Manuel (1751–1793), procuror general al Comunei din Paris (cea din 1789–1795).
Opunându-se la executarea lui Ludovic al XVI-lea, este ghilotinat.
147 Benjamin Constant de Rebecque (1767–1830), scriitor şi om politic francez. Joacă un rol de frunte în partidul liberal sub
Restauraţie. Prieten al doamnei de Staël. Este cunoscut pentru importantul său roman Adolphe (1816).
148 Cf. nota 103.
149 Cf. nota 120.
150 Cf. nota 117.
151 Cf. note 63.
152 Cf. notele 10 şi 29.
153 Cf. nota 76.
154 Sir Thomas Lawrence (1769–1830), pictor englez, continuator al lui Reynolds (sir Joshua) (1723–1792). Ca şi acesta,
este cunoscut mai ales ca portretist.
155 Cf. nota 145.
156 Jean Froissart (1333 sau 1337 – după 1400), vestit cronicar francez.