security a la italiana sicurezza all'italiana securitate a la italiana

generală, orice alte „legi sau alte prevederi regionale strâns legate de intervenţiile prevăzute
de această ordonanţă.” 13
În mod special, aceste derogări de la norme în domeniul participării la procedura
administrativă suscită cea mai mare îngrijorare. Măsurile de la care se pot face derogări includ:
obligaţia de a informa cetăţeanul vizat de o măsură a administraţiei publice cu un grad de
notificare timpurie; dreptul de a primi comunicări regulate cu privire la scopul procedurii;
care este organismul administrativ interesat; care sunt oficialii cu care ar putea lua legătura; la
ce birou ar trebui să meargă pentru a putea fi la curent cu activităţile; în sfârşit, şansa, pentru
partea interesată, de a putea depune o declaraţie scrisă şi alte documente relevante pentru
însuşi scopul procedurii. Într-un regim democratic şi într-un stat bazat pe un sistem legislativ,
astfel de norme constituie o expresie naturală a garanţiilor puse în aplicare de ordinea legislativă
pentru a proteja cetăţenii în relaţia cu administraţia publică, în orice situaţie în care măsurile
întreprinse le pot cauza vreun prejudiciu. Derogarea de la aceste protecţii pune un semn de
întrebare asupra calităţii statului de drept şi, în special, protecţiile legale disponibile pentru
cetăţeni ca să combată actele administrative arbitrare sau ilegale în alt fel. Până acum, nu a
fost făcută publică nicio informaţie cu privire la ce se va întâmpla cu dosarele şi cu amprentele
după ce se va încheia activitatea de acum.
Aceste noi măsuri au fost luate după adoptarea aşa numitelor „Pacte de securitate”, în
vigoare în 14 oraşe în Italia, începând din noiembrie 2006, pentru a sprijini opinia generală
că aranjamentele de securitate care îi vizează în totalitate sau în primul rând pe romi, în
special pe romii străini, sunt, în momentul de faţă, o prioritate politică centrală a guvernului.
Textele acestor pacte, declaraţiile făcute de oficiali ai guvernului cu privire la scopul acestora
şi maniera de implementare demonstrează că sunt rezultatul unui sentiment intens împotriva
romilor. Două dintre cele mai mediatizate şi mai influente pacte de la Milano şi de la Roma
vizează „ameninţările” faţă de securitate reprezentate de non-cetăţeni. Pactul de la Milano
face referiri specifice la taberele nomade.
Încă de pe 6 iunie 2008, autorităţile italiene au anunţat planurile de derulare a
recensământului în taberele de romi, inclusiv prin amprentarea locuitorilor. Într-un raport
publicat în aceeaşi zi de Adnkronos International, Noul Comisar pentru Romi al Romei,
dl Carlo Mosca, a fost citat ca declarând că “Ţiganii vor fi şi se va face
un ” şi că „Ţiganii vor fi, de asemenea, amprentaţi şi fotografiaţi şi astfel
autorităţile îi vor putea identifica.” 14
Potrivit aceluiaşi articol, unul dintre primele astfel de „recensăminte” şi activităţi de
amprentare a fost derulat în aceeaşi zi printre locuitorii romi din tabăra Via Impastato
din Milano. Se pare că toţi locuitorii au fost identificaţi şi li s-a spus că vor primi un
card de acces în tabără. 15
13 Ibid., art. 3.
14 Vezi raportul din 6 iunie 2008 al Adnkronos International, disponibil la adresa: http://www.adnkronos.com/
AKI/English/CultureAndMedia/?id=1.0.2230802468.
15 Vezi raportul din 6 iunie 2008 al Adnkronos International, disponibil la adresa: http://www.adnkronos.com/
AKI/English/CultureAndMedia/?id=1.0.2230802468.
91
SECURITY A LA ITALIANA