15.07.2013 Views

il Diari - Loyola Personal Pages

il Diari - Loyola Personal Pages

il Diari - Loyola Personal Pages

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>il</strong> <strong>Diari</strong> Realizât<br />

INT<br />

FURLANE<br />

TE PAGJINE 11<br />

I doi autôrs,<br />

Linda Foster e<br />

Edmondo<br />

Lupieri<br />

cul finanziament<br />

de Agjenzie Regjonâl pe<br />

Lenghe Furlane<br />

Zâl friûlamerican<br />

Lui al è origjinari di Gurize e al insegne Teologjie li de <strong>Loyola</strong><br />

University di Chicago, la sô femine e je di Los Angeles: insiemit<br />

a scrivin thr<strong>il</strong>lers sul teme dal fanatisim religjôs: protagoniscj,<br />

dai stranis furlans deventâts siôr tai Usa.<br />

IL DIARI, CUINDISINÂL DI INFORMAZION - AN IV, NUMAR 17, 9 DI SETEMBAR 2009 - DIRETÔR RESPONSABIL: MAURO TOSONI - EDITÔR: T&T COMUNICAZIONS, UDIN<br />

- STAMPE: EDIGRAF, VIE DAI MONTECCHI 6, TRIEST - REGJISTRAZION TRIBUNÂL DI UDIN N.42/06 - PUESTIS TALIANIS S.P.A - SPEDIZION IN A.P. - 70% - CNS UD N.16/06<br />

Vie pal Istât a àn stralusît,<br />

sore <strong>il</strong> dut, lis stelis di<br />

Anna Maria Giordano Bruno,<br />

di Nives Meroi e di<br />

Alessia Tuttino, in glorie<br />

cu lis sôs compagnis di<br />

aventure tal campionât<br />

european di Finlandie.<br />

Il gol di Alessia Tuttino<br />

INTES<br />

PAGJINIS<br />

4-5<br />

SPORT: FRIÛL<br />

COLÔR DI ROSE<br />

Il salt di Anna Giordano Bruno<br />

Udin, ce Avost malandret<br />

Dople false partence pal Udin in campionât. Dacuardi, al è balon di<br />

Avost, ma cuntun sôl pont in dôs zornadis no si va di nissune bande<br />

La recipe di Gianpaolo Pozzo<br />

par vuarî i mai dal Udin “Vueli di comedon”<br />

contats<br />

La rinuncie di Nives Meroi<br />

PAR SCRIVINUS<br />

pueste<br />

<strong>il</strong> diari<br />

vie marcjât vieri 37<br />

udin<br />

e-ma<strong>il</strong><br />

redazion@<strong>il</strong>diari.eu<br />

PAR FEVELÂNUS<br />

telefon<br />

0432 486225<br />

Totò Di<br />

Natale al fâs<br />

fieste dopo <strong>il</strong><br />

gol dal 2 a 1<br />

cu la<br />

Sampdorie:<br />

nol è bastât


OCJÂI DI SORELI<br />

ATENZION!<br />

Difidait des imitazions<br />

I vuestris vôi a valin<br />

une vore di plui di 10 euros.<br />

E JE UNE INFORMAZION<br />

La otiche dai zovins<br />

Udin - vie dal Gelso, 7 - tel. 0432/504910 www.optex.it optex@optex.it


AN IV, NUMAR 17<br />

CUINDISINE 9 DI SETEMBAR2009<br />

<strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 3<br />

BIELIS<br />

GNOVIS<br />

Esperience in Cine<br />

par l’Ufici H<br />

La esperience de Comunitât<br />

Piergiorgio di Udin e di<br />

Tumieç a pro des personis<br />

pidimentadis e tal setôr dai<br />

jutoris pes personis disab<strong>il</strong>is e<br />

vignarà ufierte ancje ae<br />

societât cinese. In curt, al<br />

vierzarà a Pechin un Ufici H,<br />

in colaborazion cu la<br />

organizazion no governative<br />

taliane Ovci, che dopo doi<br />

agns di spiete e à otignût lis<br />

permissions necessariis dal<br />

guvier cinês. Il Centro aus<strong>il</strong>i<br />

de comunitât furlane,<br />

ricognossude come centri di<br />

riferiment regjonâl de leç 41,<br />

al è une vore specializât tai<br />

“software” didatics.<br />

Par garantî <strong>il</strong> sucès de<br />

iniziative e je partide par<br />

une mission a Pechin la<br />

consulente informatiche dal<br />

Ufici H, Barbara Porcella.<br />

Vacinis prontis<br />

Dentri de metât dal mês di<br />

Novembar, a saran a<br />

disposizion lis primis 170m<strong>il</strong><br />

dosis di vacinis necessariis<br />

par fâi cuintri ae influence<br />

gnove, dal cep AH1N1.<br />

Tal plan prontât dal<br />

assessorât regjonâl pe salût<br />

e protezion sociâl, i prins a<br />

jessi vacinâts a saran i<br />

lavoradôrs dai servizis<br />

essenziâi a contat cul public.<br />

Formadi mondiâl<br />

Chest an <strong>il</strong> formadi furlan al<br />

sarà rapresentât a dute<br />

fuarce ae VII edizion di<br />

Cheese - Le forme del latte,<br />

la rassegne dai miôr<br />

formadis europeans,<br />

inmaneade di Slow Food e<br />

dal comun di Bra (Cuneo),<br />

dai 18 ai 21 di Setembar.<br />

Slow Food regjonâl al<br />

imbastirà Casa Friuli, dulà<br />

che a saran rapresentâts i<br />

cinc “presìdi” regjonâi dal<br />

mangjâ san e seren: Formadi<br />

Frant, Radìc di Mont, Aglio<br />

di Resia, Pitina e Pestât.<br />

In mostre, a saran ancje ont,<br />

formadi Latarie, çuç di mont<br />

e Tabor dal Cjars.<br />

La Bancje dal lat<br />

Vie pal 2008, li dal ospedâl<br />

di Pordenon, la Bancje dal<br />

lat e à ricevût 98 litris di lat.<br />

Al è stât donât di maris<br />

gjenerosis e fortunadis par<br />

socori i frutins nassûts prin<br />

da la ore, che no puedin<br />

nudrîsi cun lat artificiâl. Il<br />

servizi al è curât dal<br />

dipartiment di pediatrie e di<br />

neonatologjie che al controle<br />

lis feminis che a fasin <strong>il</strong> don<br />

e che al ten di cont, tun<br />

frigorifar di pueste, <strong>il</strong> lat<br />

donât.<br />

Sapade furlane<br />

Devant dal president de<br />

republiche, Giorgio<br />

Napolitano, dai ministris,<br />

Stefania Prestigiacomo e<br />

Giulio Tremonti, e dal so<br />

coleghe furlan Renzo Tondo,<br />

<strong>il</strong> president regjonâl dal<br />

Venit, Giancarlo Galan, al à<br />

dit <strong>il</strong> so prin sì al passaç<br />

aministratîf di Sapade/Plodn<br />

te regjon Friûl-V. J. La<br />

storiche ocasion e je stade la<br />

fieste pal ricognossiment des<br />

Dolomitis come patrimoni<br />

naturâl Unesco, ai 25 di<br />

Avost tal Cjadovri.<br />

TARVIS<br />

IL FAT<br />

Fermât dai polizais feroviaris un fantin di Triest, al è incolpât di vê rapinât, dopo<br />

di vêlis indurmidis cuntune dormie, cinc zovinis, di viaç sul tren fra Viene e Vignesie.<br />

In azion a Tarvis <strong>il</strong> lari sporcacjon<br />

I bêçs i coventavin par mantignî i<br />

siei cjavai e, lis voltis che al à slungjât<br />

lis mans, nol veve propit rivât<br />

a resisti… al pâr che al vebi ametût<br />

e justificât sù par jù cussì lis sôs<br />

colpis Domenico Bonafede, <strong>il</strong> fantin<br />

resident a Triest fermât dai polizais<br />

feroviaris tai ultins dîs dal mês<br />

di Avost.<br />

Al è incolpât di vê rapinât, dopo<br />

di vêlis indurmidis cuntune dormie,<br />

Al è muart a Udin Arnaldo Boffito, in stât vegjetatîf dal 1990<br />

dopo di jessi restât vitime, in Gjermanie, di une agression.<br />

Un sium lunc 19 agns<br />

Tal mês di Avost al è finît <strong>il</strong> sium<br />

di Arnaldo Boffito. Al veve 48<br />

agns e par 19 agns al à vivût a<br />

Udin in stât vegjetatîf, dopo di<br />

jessi restât vitime, in Gjermanie,<br />

di une agression che no je<br />

mai stade sclaride di insom fin<br />

da pît.<br />

In zoventût, Boffito al veve<br />

vût problemis cu la droghe e<br />

al jere stât tossicodipendent.<br />

Par liberâsi di chê sclavitût, al<br />

jere lât a vore a Munic, te Baviere,<br />

deventant camarîr intun<br />

ambient talian.<br />

Ma sore sere dai 5 di Març<br />

dal 1990, i polizais bavarês lu<br />

vevin cjatât tal so apartament<br />

pestât, drogât doprant la fuarce<br />

e svalisât.<br />

So pari Claudio, ferovîr pensionât,<br />

e sô mari Marisa a àn<br />

viodût di lui, cence padin e cun<br />

premure grandone, te lôr cjase<br />

di vie de Gregori.<br />

Prin di tornâ cjase, al jere stât<br />

curât par un mês in Gjermanie<br />

e po li dal repart dai “Lungodegenti”<br />

dal ospedâl di Udin, par<br />

cualchi an.<br />

Par dut <strong>il</strong> timp che l’om al à vivût<br />

pierdût vie, al è stât alimentât<br />

e idratât cuntun sondin gastric. I<br />

gjenitôrs a son stâts assistûts e<br />

compagnâts te lôr opare dai assistents<br />

domic<strong>il</strong>iârs, dai miedis e dai<br />

MONFALCON<br />

cinc zovinis, di viaç sul tren fra Viene<br />

e Vignesie.<br />

Intun câs, al è incolpât ancje di<br />

violence sessuâl, ma lis investigazions<br />

a van indevant par aciertâ<br />

altris episodis di chê stesse fate.<br />

Par confermâ la colpe plui grave,<br />

che e à vût par vitime une zovine<br />

de Republiche ceche, si varà di<br />

spietâ l’esam dal Dna che al è stât<br />

proponût dai investigatôrs.<br />

infermîrs dal servizi Medicasa. Ma<br />

nol veve bisugne di nissun machi-<br />

nari speciâl.<br />

Domandât dal setemanâl<br />

diocesan di Udin La Vita<br />

Cattolica, Claudio Boffito al<br />

à strucade la esperience de<br />

sô famee cun grande semplicitât.<br />

“Arnaldo al jere in<br />

come, ma al sintive i stimui – al à<br />

Al è stât brincât in France GURIZE<br />

Il re des trufariis<br />

Il re des trufariis informatichis, Carlo Rao di<br />

Monfalcon al è stât brincât in France. Lu àn fermât<br />

i polizais di Tolon ai 26 di Avost,<br />

eseguint un mandât european,<br />

motivât di un miâr di denunciis.<br />

L’om, che fin tal mês di Avost<br />

dal 2007 al figurave resident a<br />

Monfalcon, dulà che al è nassût<br />

za fa 31 agns, al jere specializât<br />

in ladroneçs “on line”.<br />

Te sô cariere selerade, al à rivât<br />

adore di vendi celulârs,<br />

machinaris eletronics e servizis<br />

turistics fals par miârs e miârs di<br />

euros. Cun di plui al è incolpât<br />

di “furto di identità” e di ricetazion e al è stât<br />

bielzà condanât intune desene di procès.<br />

Il comissariât roman che al à otignût dai coleghis<br />

francês che al sedi fermât, al à inviât ancje <strong>il</strong><br />

procediment necessari pal so ripatriament.<br />

Prin di cumò, Rao al jere stât fermât dome une<br />

volte, a Udin, dai polizais di Monfalcon.<br />

Il malintindût si jere ispirât a un<br />

telef<strong>il</strong>m e prin di robâur aes<br />

sôs vitimis lis instupidive<br />

cuntune dormie, che ur<br />

deve di bevi ufrint un cafè<br />

o un licôr.<br />

Par solit, Bonafede al rivave<br />

cul tren a Tarvis. Prin<br />

di jentrâ in azion al restave<br />

platât tai gabinets dai handicapâts.<br />

Al montave sul tren che al rivave<br />

declarât –; al sintive <strong>il</strong> dolôr, si inacuarzeve<br />

de lûs e dai rumôrs.<br />

Cuant che une man che nol cognosseve<br />

lu cjareçave si ingrisignive”.<br />

“Cheste esperience – al à<br />

zontât <strong>il</strong> pari di Arnaldo – mi à<br />

trasformât la vite e mi à rindût<br />

mancul egoist. Come om di<br />

fede, o volarès dîur ae zoventût<br />

che la vite e je un tesaur preziôs.<br />

Che a pensin sore benon<br />

prin di straçâle. Jo no mi sint di<br />

judicâ Beppino Englaro, ma par<br />

me un al reste vîf fint cuant che<br />

i bat <strong>il</strong> cûr. Arnaldo al jere gno<br />

fi, duncje o ai simpri sintût <strong>il</strong> gno<br />

dovê par lui e<br />

o ai gjoldût a<br />

viodi i siei prins<br />

cjavei blancs”.<br />

Tal corot publicât<br />

su la<br />

stampe, nunziant<br />

lis esecuiis<br />

che po a son<br />

stadis celebradis<br />

te glesie dal<br />

cimitieri udinês<br />

di Sant Vît ai<br />

25 di Avost, i<br />

gjenitôrs e <strong>il</strong><br />

fradi a àn scrit:<br />

“Dopo un sonno<br />

durato<br />

vent’anni ti sei risvegliato in Cielo”.<br />

Par mês al à svuedât lis glesiis<br />

La religjon dal lari<br />

Par rivâ a brincâ <strong>il</strong> malintindût gurizan che par mês<br />

al à svuedât lis glesiis e i santuaris dai contors di<br />

Nova Gorica, robant statuis, cjandelîrs, criscj e<br />

vistiduris di glesie, i<br />

investigatôrs furlans e slovens<br />

a àn scugnût dâi di schene e<br />

colaborâ a strent. Il câs al è<br />

stât disbratât dopo cutuardis<br />

ladroneçs e si à podût escludi<br />

che la motivazion dal lari e<br />

fos chê di furnî cualchi<br />

comitent privât disonest o<br />

cualchi trafic anticuari. Ma<br />

ben al jere motivât di une<br />

manie religjose. L’om, di fat,<br />

che i miedis a varan di aciertâ<br />

lis sôs facoltâts mentâls, al tignive cont i ogjets<br />

robâts te sô cjase, che al veve trasformât intune<br />

specie di glesie privade, par sodisfâ la sô brame<br />

mai realizab<strong>il</strong> di deventâ predi. Par jentrâ tes glesiis,<br />

<strong>il</strong> lari al sfondave i barcons o al discancarave i<br />

puartons. Des voltis al rivave par fin a brusâju.<br />

di Viene, profitant dal gambi dai<br />

controlôrs.<br />

L’alarme al è stât dât di<br />

une siore todescje che si è<br />

dismote de dormie, biel che<br />

<strong>il</strong> fantin le palpignave, dopo<br />

di vêle slizeride dal so tacuin.<br />

L’om al jere un “driver di<br />

terza linea” li dal ipodrom di Montebello.<br />

BRUTIS<br />

GNOVIS<br />

Vuere diplomatiche<br />

sul rigassificatôr<br />

La riunion inter ministeriâl<br />

fra Italie e Slovenie,<br />

programade pai 9 di<br />

Setembar, e je saltade. Pai<br />

osservatôrs al è <strong>il</strong> svindic<br />

roman cuintri la decision dal<br />

guvier di Lubiane di<br />

trombonâ <strong>il</strong> progjet di Gas<br />

natural pal rigassificadôr de<br />

aree triestine di Zaule.<br />

Pe Slovenie <strong>il</strong> “terminal”,<br />

contestât cence remission<br />

dai ambientaliscj e dai<br />

comuns di Dolina e di<br />

Mugle, nol pues jessi acetât<br />

stant che al comprometarès<br />

la sigurece de navigazion<br />

tal golf di Triest.<br />

Auditorium<br />

de culture furlane<br />

Pe aministrazion comunâl di<br />

Gurize <strong>il</strong> palaç regjonâl di<br />

vie Rome nol varès di<br />

clamâsi plui Auditorium de<br />

culture furlane, ma de<br />

culture gurizane. Cheste<br />

propueste e vignarà fate ae<br />

regjon, che e je parone dal<br />

edifici, batiât cussì tal<br />

indoman dal taramot dal<br />

1976. La propueste, za agns<br />

prudelade dai partesans de<br />

“giulianità” di Gurize e<br />

ancje di Biagio Marin, e je<br />

stade votade ae unanimitât<br />

dal consei comunâl gurizan.<br />

Ocasion pierdude?<br />

Il conciert dai Coldplay, che<br />

al à puartât a Udin cuarante<br />

m<strong>il</strong> spetatôrs passionâts, al<br />

è stât compagnât di une<br />

code polemiche sul biel<br />

acet ufiert de citât.<br />

Domenie 30 e lunis ai 31 di<br />

Avost, la plui part des<br />

buteghis, ma ancje museus<br />

e glesiis a son restâts<br />

sierâts. Par Confcommercio<br />

e je stade une ocasion<br />

straçade, ma <strong>il</strong> Comun al à<br />

replicât che la zornade si le<br />

cognosseve dal mês di<br />

Novembar e ur tocjave ai<br />

buteghîrs di cjapâ la iniziative<br />

par organizâ alc.<br />

Presons straplenis<br />

A la barbe dal indult di<br />

cualchi an indaûr, lis<br />

presons talianis a son indaûr<br />

plenis di int. Dai 63m<strong>il</strong> 587<br />

presonîrs, 871 a son<br />

vuardeâts tes presons<br />

furlanis di Gurize, di<br />

Pordenon, di Tumieç e di<br />

Udin e in chê di Triest. Fra i<br />

câs plui negatîfs chel di<br />

Udin, cun 216 presonîrs a<br />

pet di 105 puescj.


AN IV, NUMAR 17<br />

4 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 9 DI SETEMBAR 2009<br />

SPORT<br />

Dople false partence<br />

pal Udin in campionât.<br />

Prin la pate al Friûl, là<br />

che al à scugnût<br />

rimontâ dôs voltis <strong>il</strong><br />

Parma, al so esordi in<br />

A. Po, al è lât a font a<br />

Marassi, cjapant trê<br />

papins de Sampdorie.<br />

Dacuardi, al è balon di<br />

Avost, ma cun ponts in<br />

pali, e dome un in dôs<br />

zornadis di serie A nol<br />

è rulin di zone copis<br />

europeanis, mancul<br />

ancjemò di aree<br />

Champions league.<br />

Nol è nancje di basse classifiche<br />

sigure, par vie che tal prossim<br />

turni al rive a Udin <strong>il</strong> Catanie,<br />

imbrucjât de Samp a Gjenue<br />

e po, tornât in Sic<strong>il</strong>ie, ancje dal<br />

Parma. Se l’Udin almancul un<br />

pontut lu à fat cui stes aversaris,<br />

tant di plui che al frontarà i sic<strong>il</strong>ians<br />

in cjase, si pues scrupulâ che<br />

3 ponts al puedi metiju in scarsele,<br />

lant su tes zonis plui nob<strong>il</strong>is de<br />

classifiche.<br />

Cemût spiegâ lis faturisi de partence?<br />

Dopo un pre campionât<br />

plen di infortunis e di garis pierdudis,<br />

l’Udin - che sul marcjât, dai<br />

siei tocs plui preseâts, al à lassât<br />

dome Quagliarella - si è presentade<br />

ai nastris di partence plui Di<br />

Natale dipendent di simpri. Un<br />

doplet di Totò - la prime daspò dal<br />

infortuni al zenoli in Nazionâl che<br />

al veve comprometude la passade<br />

stagjon - e à salvât la imbatib<strong>il</strong>itât<br />

in cjase metude daurman<br />

a dure prove dal Parma dai ex<br />

Udin, Avost malandret<br />

Udin-Parme: <strong>il</strong> gol di Di Natale al 89’ che al à salvât l’Udin in cjase te prime di Campionât<br />

Guidolin e Leonardi: dôs voltis in<br />

vantaç i ospits, Di Natale al à<br />

impatât prin cuntun rigôr prin de<br />

polse e po cuntune bravece balistiche<br />

cuasi al scjadi dal timp. A<br />

Marassi, invezit, <strong>il</strong> so gol nol è stât<br />

vonde par rimeti in corse i blancneris<br />

bielzà sot di doi goi.<br />

L’Udin al somee dismolât, cence<br />

un f<strong>il</strong>tri adeguât a centricjamp,<br />

dulà che D’Agostino al è invo-<br />

luçât te nulate des vôs di marcjât:<br />

distrate in difese ancje cence Zapata<br />

e cence ... Pepe denant, parcè<br />

che no lu metin, par cumò, ni<br />

<strong>il</strong> gnûf acuist Corradi, ni la scomesse<br />

stagjonâl Floro Flores.<br />

Cumò a coventin i fats sot forme<br />

di ponts ancje par dissipâ i<br />

dubis su la preparazion de scuadre<br />

de bande di Marino: no sarès<br />

la prime volte che al scuen tor-<br />

“Vueli di comedon”<br />

“E je dome cheste la strade par rimiedeâ al grâf probleme che o vin”:<br />

<strong>il</strong> coment di Gianpaolo Pozzo daspò de sacagnade di Marassi<br />

“In chest moment o disarès che<br />

al è dibant fâsi cjapâ dai gnerfs.<br />

O sin intune condizion psicofisiche<br />

precarie e purtrop o vin ancje problemis<br />

leâts ae lungje polse e ai<br />

tancj zuiadôrs clamâts tes variis<br />

nazionâi. Secont me, la uniche<br />

strade e je chê di metisi a vore in<br />

mût biel dûr.<br />

A preocupâ Pozzo no je la classifiche,<br />

ma ce che al è saltât fûr<br />

tai prins 180 minûts: “Ducj a pensavin<br />

che une scuadre colaudade<br />

Trê<br />

americans,<br />

doi luncs<br />

italo-alc e un<br />

tecnic dut<br />

italian<br />

(Cavina) cun<br />

tante pratiche<br />

di<br />

Leghedoi par<br />

fâ un<br />

campionât<br />

tant che l’Udin e podès indurâsi<br />

tal finâl de passade stagjon. Si<br />

pensave che l’Istât al ves permetût<br />

di tornâ a cjariâ lis p<strong>il</strong>is. Invezit<br />

o sin colâts tal sfondron dai<br />

problemis bielzà cjatâts l’an stât.<br />

O vin di frontâju cun serietât e risolviju<br />

come che o vin fat tal campionât<br />

stât.”<br />

L’impegn cuotidian, seont Pozzo,<br />

e je la uniche recipe: “In chest<br />

moment al è dibant cjacarâ, bisugne<br />

dome lavorâ.<br />

Che <strong>il</strong> probleme al sedi l’Udin e<br />

no une incressite di nivel di chês<br />

altri scuadris, si lu viôt, secont Pozzo,<br />

di ce che la serie A e je rivade<br />

a pandi in chestis dôs primis zornadis:<br />

“Il campionât nol è difarent<br />

di chel dal an stât, no mi somee<br />

che si sedin viodudis partidis di<br />

cuissà ce nivel, ni novitâts di r<strong>il</strong>êf.<br />

Se nô no stessin li a spielâsi a dî<br />

“o sin fuarts o sin bulos” e invezit<br />

o tirassin fûr la um<strong>il</strong>tât, alore o fasaressin<br />

une otime stagjon”.<br />

PARTENCE DI RIVE SÙ PAI BLANCNERIS<br />

nâle a meti a pont. Dome che<br />

cheste volte e sarès la prime che<br />

capite cussì adore. Dubis ancje<br />

su la tressadure che a àn puartât<br />

ae rivade in corse di Sammarco e<br />

Lodi e ae partence di Orellana, sierât<br />

di Di Natale e dal so zimul c<strong>il</strong>en<br />

Sanchez. Par no fevelâ di Domizzi,<br />

cjaval che al torne par vie de<br />

emergjence difese dal campionât.<br />

LA ZEBRUTE<br />

te prime<br />

La consociade blancnere Snaidero basket e sta<br />

studiant lis gnovis maiutis, cul narançon tradizionâl<br />

e i colors di Udin. Intant e à fat la scuadre<br />

di Leghedoi, là che e je colade.<br />

Trê americans, ancje <strong>il</strong> play italian par matrimoni<br />

Mathis, di 6 agns in categorie, oltri ae vuardie<br />

Bennett e ae ale Harrison, e doi luncs italo-alc:<br />

Brkic (serb) e Zacchetti (francês) zimui non dal<br />

dut pandûts dal 82: a son <strong>il</strong> cuintet dal riscat.<br />

Tante zoventût e furlanetât te bancjute, dulà<br />

che dome Dordei, che al salte fûr di une roture<br />

dal tendin di çampe, al à esperience di seconde<br />

serie e, tant che Brkic al è bielzà stât a servizi<br />

Gianpaolo Pozzo: nol à voie<br />

di fotis<br />

I TABELINS<br />

UDIN-PARMA 2-2 (1-1)<br />

Domenie ai 23 di Avost<br />

UDIN Handanovic; Isla,<br />

Zapata, Felipe (27’ st Coda),<br />

Lukovic; Inler, D’Agostino,<br />

Zimling (17’ st Sanchez); Pepe,<br />

Corradi (8’ st Floro Flores), Di<br />

Natale. Al. Marino<br />

PARMA Mirante; Dellafiore<br />

(27’ st Castellini), Paci,<br />

Panucci, Lucarelli; Morrone,<br />

Mariga, Galloppa (26’ st<br />

Zenoni); Biabiany, Lanzafame<br />

(42’ st Manzoni); Paloschi. Al.<br />

Guidolin.<br />

Arbitri: Valeri di Rome<br />

Segnadôrs: 42’ Paloschi, 48’<br />

Di Natale (R); 49’ Lucarelli, 89’<br />

Di Natale.<br />

Amonîts: Pepe, Morrone,<br />

Felipe, Lucarelli e Zimling,<br />

Panucci, Sanchez.<br />

Il D’Agostino di chest<br />

an nol è plui lui<br />

SAMPDORIE-UDIN: 3-1 (2-0)<br />

Domenie ai 30 di Avost<br />

SAMPDORIE Castellazzi;<br />

Stankevicius, Gastaldello,<br />

Rossi, Zauri; Semioli (30’ st<br />

Ziegler sv), Palombo 6,5,<br />

Tissone, Mannini (19’ st<br />

Padalino); Cassano (42’ st<br />

Bellucci sv), Pazzini. Al. Del<br />

Neri.<br />

UDIN Handanovic; Isla, Coda,<br />

Felipe, Lukovic; Inler,<br />

D’Agostino, Sammarco (1’st<br />

Sanchez); Pepe 5,5 (35’ st<br />

Corradi), Floro Flores, Di<br />

Natale. Al. Marino<br />

Arbitri: Trefoloni di Siene<br />

Segnardôrs: 11’ Pazzini, 46’<br />

Mannini; 57’ Di Natale, 83’<br />

Cassano.<br />

Amonîts: Lukovic, Pepe,<br />

Stankevicius, Di Natale, Floro<br />

Flores.<br />

LA GNOVE SNAIDERO<br />

Gnûf cuintet cence furlans<br />

dal gnûf coach narançon Cavina.<br />

E je la credenziâl dute italiane che la proprietât<br />

e à volût par fâ ben in Leghedoi dulà che dispès e<br />

à fat lis gnocis cui fics secs, par ultin a Sassari,<br />

intant che <strong>il</strong> diretôr gjenerâl Alibegovic, al si è<br />

zuiât la cjarte slave cul fidât Bjedov vice parie cul<br />

confermât Stradolini. Par cumò la Snaidero e à de<br />

sô bande la vitorie te prime partide de stagjons cu<br />

la AcegasAps e bati Trieste, ancje se di serie A<br />

d<strong>il</strong>etants al met simpri di bon umôr.<br />

Inte fotografie, <strong>il</strong> coach Demis Cavina: une<br />

lungje esperience di Leghedoi


AN IV, NUMAR 17<br />

SPORT 9 DI SETEMBAR 2009 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 5<br />

Vie pal Istât a àn stralusît,<br />

sore <strong>il</strong> dut, lis stelis di Anna<br />

Maria Giordano Bruno, di<br />

Nives Meroi e di Alessia<br />

Tuttino, in glorie cu lis sôs<br />

compagnis di aventure tal<br />

campionât european di<br />

Finlandie.<br />

IL GOL DI ALESSIA<br />

Lis impresis plui frescjis a son propit chês de<br />

Tuttino che, cu la nazionâl taliane di balon, e je<br />

stade fermade su la strade dal titul continentâl ma<br />

de scuadre plui favoride, al ven a stâi de Gjermanie.<br />

Il cuart fatâl al è finît doi a un pes todescjis, ai<br />

4 di Setembar.<br />

Il torneu al jere començât in mût trionfâl pe mediane<br />

di Vissandon di Bas<strong>il</strong>ian che, ai 25 di Avost, e<br />

à segnât <strong>il</strong> goal decisîf te rimonte cuintri de Ingh<strong>il</strong>tiere,<br />

te prime partide de fase eliminatorie. La<br />

campione furlane, ancje se un tic macolade, e à<br />

zuiât ancje chês altris dôs partidis finidis doi a zero<br />

pe Svezie e doi a zero pe Italie cuintri de Russie.<br />

Alessia Tuttino (za intervistade dal <strong>Diari</strong> tal mês di<br />

Fevrâr dal 2008), an passât, e je stade premiade<br />

come la centricampiste plui brave de stagjon sportive<br />

2007-2008.<br />

Zuiadore dal Bardolino Verona par cinc agns,<br />

chest an e tornarà in Friûl par lotâ cu la maie dal<br />

Cjasielis. Te sô cariere, e à vinçût cuatri scudets,<br />

trê copis Italie e trê supercopis. Cu la scuadre<br />

veronese e à ancje zuiât une semifinâl di Women’s<br />

Cup, che e sarès la Champions League des feminis.<br />

E à tacât a zuiâ cu la nazionâl taliane a 15 agns.<br />

La sô prime presince te scuadre A e je dal 2001, di<br />

in chê volte e à zuiât passe setante partidis, segnant<br />

avonde dispès.<br />

Lis sôs aventuris sportivis e umanis a son contadis<br />

tal sît internet www.alessiatuttino.it, dulà che e<br />

riferìs <strong>il</strong> so esordi te scuadre 7 Spighe di Bas<strong>il</strong>ian e<br />

po tai campionâts di C e di B cul Rivignan. Diplomade<br />

resonîr e perît comerciâl e programatôr tal<br />

2002, tal mês di Lui si è indotorade in Siencis des<br />

ativitâts motoriis e sportivis. “A disin che o ai un<br />

temperament e une fuarce di volontât fûr dal ordenari<br />

– e scrîf Alessia Tuttino –. Dal sigûr jo no moli<br />

mai e, ancje tai moments plui dûrs, o ten bot,<br />

tirantmi sù in comedon” (o “rimboccandomi le<br />

maniche”, come che si disarès par talian).<br />

IL SALT DI ANNA<br />

Cun chel istès spirt Anna Giordano Bruno, ai 2 di<br />

SPORT: FRIÛL<br />

COLÔR DI ROSE<br />

Avost, si è rimpinade fint a cuatri metris e sessante<br />

centesims: <strong>il</strong> gnûf record talian dal salt cu la aste,<br />

risultât straordenari che le à classificade fra lis primis<br />

dîs atletis dal mont di cheste inmagante dissipline.<br />

Ricercjadore di matematiche, tal indoman de sô<br />

gare plui biele (vinçude a M<strong>il</strong>an, intant dai campionâts<br />

talians di atletiche), la zovine di Sant Vît dal<br />

T<strong>il</strong>iment (classe 1980 e dotôr in matematiche te<br />

Universitât furlane, tal 2004) e jere indaûr a vore tal<br />

so studi li de Universitât di Padue. Di fat, no jessint<br />

componente di nissune scuadre m<strong>il</strong>itâr, jê no je une<br />

atlete professioniste.<br />

Ma e salte di cuant che e veve 17 agns e <strong>il</strong> so prin<br />

mestri al è stât Giuliano Merlino. Guidade dal sloven<br />

Igor Lapajne, tal 2006 e à otignût la convocazion de<br />

nazionâl taliane pai campionâts europeans di Goteborg.<br />

Ai 15 di Avost, intant dai campionâts mondiâi di<br />

Berlin, e je rivade diesimetierce, cu la misure di<br />

cuatri e cincuante, restant, magari cussì no, la prime<br />

des atletis esclududis de finâl.<br />

Nives: “L’alpinisim nol pues jessi<br />

ridusût a une gare, parcè che se di<br />

no si varès di pratindi par ducj chês<br />

istessis condizions e <strong>il</strong> rispiet di regulis<br />

precisis, compagnis par ducj.<br />

Ma nol è cussì, stant che ognidun al<br />

pues rimpinâsi come che al vûl. Jo<br />

no intint di fâ un compromès par fâ<br />

un record.”<br />

LA RINUNCIE DI NIVES<br />

Tal câs de ultime stele dal firmament sportîf furlan,<br />

Nives Meroi, la gnove sunsurose dal Istât e je la sô<br />

rinuncie dal tentatîf di jessi la prime femine dal mont<br />

a rivâ su la piche di dutis lis montagnis dal planet par<br />

sore dai 8m<strong>il</strong> metris.<br />

“Cun serenitât mi gjavi fûr di cheste competizion<br />

spasimade, jo no soi plui in zûc” e à declarât su la<br />

stampe, motivant la sô sielte cun peraulis penzis:<br />

“Nol è chest <strong>il</strong> gno mût di lâ in mont. L’alpinisim nol<br />

pues jessi ridusût a une gare, parcè che se di no si<br />

varès di pratindi par ducj chês istessis condizions e <strong>il</strong><br />

rispiet di regulis precisis, compagnis par ducj. Ma<br />

nol è cussì, stant che ognidun al pues rimpinâsi come<br />

che al vûl: tal stîl alpin, come che o vin simpri fat jo e<br />

<strong>il</strong> gno om, o judâts di puartadôrs di alte cuote, cun<br />

cuardis fissis par ogni dontri e cu lis bombulis pal<br />

ossigjin. Ma se al è cussì al è clâr che no si combat<br />

cu chês istessis armis. Jo no intint di fâ un compromès<br />

par fâ un record e no rinunciarai mai altri al gno<br />

mût di lâ sul Himalaya”.<br />

Il riferiment, stant ai osservatôrs, nol è salacor<br />

destinât aes dôs fuartis alpinistis Gerlinde Kaltenbrunner<br />

e Edurne Pasaban, che in agns di cariere si<br />

son za rimpinadis su dodis pichis di 8m<strong>il</strong> metris<br />

cuintri des undis de Meroi, ma sore <strong>il</strong> dut ae coreane<br />

Oh Eun Sun che, bot e sclop, e je rivade a 13<br />

votm<strong>il</strong>, in gracie di une grande operazion mediatiche<br />

promovude di “sponsor” insurîts e di jutoris di ogni<br />

fate che i àn permetût di fâ vot des sôs tredis scjaladis<br />

in doi agns, cun spostaments in elicotar di un<br />

“campo base” in chel altri.<br />

Di chê strade dal incident dal mês di Lui, cuant che<br />

sul Broad Peak e je muarte Cristina Campagna,<br />

alpiniste di San Quirico di Valdagno, Nives Meroi e<br />

veve declarât che no esist distinzion fra oms e<br />

feminis che a van sù sui 8m<strong>il</strong> metris, ma che “e je<br />

une difarence fra cui che al vîf la montagne e cui che<br />

al vîf di montagne. Jo cumò o soi chi, te mê cjase in<br />

mont e o vîf la mont. Nol è dome l’alpinisim, ma ce<br />

che si fâs ogni dì: palâ nêf, spacâ legnis… Tant a dî<br />

che si vîf sul teritori. Jo no fâs alenaments speciâi e<br />

no seguìs “training” particolârs. O voi in mont e<br />

avonde”.<br />

Domandade sui siei obietîfs pal avignî, Nives<br />

Meroi, che e vîf cul so om Romano Benet a Fusinis,<br />

te Val Cjanâl, e che tal mês di Setembar e finìs 48<br />

agns, e à rispuindût che cumò e spere che la coreane<br />

e vinci daurman la sô gare “di mût che si cidini chel<br />

sunsûr che al risie di deventâ un grum pericolôs e<br />

che al deventi indaûr pussib<strong>il</strong> di tornâ a fâ vêr alpinisim.<br />

A chel pont – e à declarât – ancje jo o tornarai<br />

a rimpinâmi sul Himalaya”.<br />

LUCHE NAZZI


AN IV, NUMAR 17<br />

6 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 9 DI SETEMBAR 2009<br />

PAÎS<br />

AZ<br />

Friûl<br />

COMELIANS<br />

Strade sierade<br />

E restarà sierade fint ai 9 di<br />

Otubar (gjavâts sabide,<br />

domenie e dîs di fieste) la<br />

strade regjonâl fra Comelians<br />

e Ravasclêt. La interuzion e<br />

je motivade dai lavôrs par<br />

regolâ un slac inviât des<br />

montanis dal 2002, tal puest<br />

dulà che e jere passade la<br />

linie dal gâs. Il cantîr al è stât<br />

screât ai 24 di Avost.<br />

DAÇAN<br />

Fieste cui emigrants<br />

Ai 19 e ai 20 di Setembar, <strong>il</strong><br />

Club ricreativo azzanese di<br />

Toronto al fiesteze 50 agns di<br />

vite. Lis celebrazions a saran<br />

inmaneadis li de Famee<br />

furlane. Di chê strade,<br />

comun e parochie a àn<br />

organizât cul Efasce, un viaç<br />

in Americhe.<br />

DAVIAN<br />

Muart cul motorin<br />

Luca Tosoni, sperance de<br />

bale tal zei dal Friûl<br />

ocidentâl, al è muart sot dai<br />

voi dal amì Pierre Garbo di<br />

Cordenons, par colpe di un<br />

incident cul motorin, su la<br />

strade pal Plan dal Cjaval. La<br />

tragjedie e je sucedude ai 28<br />

di Avost, cuatri dîs prin dal<br />

XVII cjadalan dal zovin. Su la<br />

stesse strade, tai agns dal<br />

Novante, al jere muart un<br />

altri zovin zuiadôr di basket,<br />

Alessandro Cesarin.<br />

FELET<br />

“Stalking” fra<br />

vicinants<br />

Par che a finissin i siei<br />

lambics, une femine di 40<br />

agns di Felet e à scugnût<br />

otignî dal judiç <strong>il</strong> ricovar tun<br />

ospedâl psichiatric judiziari<br />

dal vieli vicinant che le<br />

COROTS<br />

Luciano Borin<br />

Flumisel<br />

Ai 2 di Setembar, la<br />

comunitât di Flumisel e à<br />

pierdût<br />

Luciano Borin,<br />

un grant<br />

protagonist de<br />

vite politiche<br />

comunâl.<br />

Storic<br />

puartevôs dal partît socialist,<br />

fra 1975 e 1980 al è stât<br />

assessôr e po, dal 1980 al<br />

1985, conseîr comunâl. Al<br />

veve 68 agns e di cualchi an<br />

tormentave. Lis barufis si<br />

strissinavin di agns, cence<br />

padin. Al fin, cuant che a<br />

son tacadis lis menacis di<br />

Luca Tosoni<br />

muart, la femine e à fat<br />

denuncie.<br />

FORGJARIE<br />

Rapine cun forcje<br />

e curtìs<br />

E jere une impleade di 43<br />

agns di Sant Denêl, la<br />

femine che ai 25 di Avost e<br />

à cirût di rapinâ la bancje di<br />

credit cooperatîf. Cu la<br />

muse taponade cuntune<br />

cjalce e cuntun curtìs di<br />

cjase in man, ur à ordenât<br />

ai doi bancjaris che a jerin in<br />

ufici di consegnâi i bêçs.<br />

Spauride pe lôr reazion<br />

mastine, e je scjampade vie<br />

cu la machine, che però un<br />

contadin a vore li dongje al<br />

à rivât a sbusâ cu la forcje.<br />

Pôc dopo, i carabinîrs di<br />

Udin le àn fermade, dongje<br />

cjase sô, a Ciman.<br />

GRADISCJE<br />

Frazions cence<br />

conession<br />

Ancje i paisans di Gradiscje<br />

a àn dirit di podê doprâ lis<br />

miôr conessions cun<br />

internet. Par chel, passe<br />

dusinte di lôr a àn firmât la<br />

al veve une salût clopadice.<br />

Fra i ultins impegns publics,<br />

la partecipazion al comitât<br />

pe protezion dai poçs<br />

artesians e des fontanis.<br />

Gaetano Ruggiero<br />

Gurize<br />

Al jere natîf di Latine, ma<br />

al viveve a<br />

Gurize parcè<br />

che al jere un<br />

carabinîr dal XIII<br />

reziment.<br />

Gaetano<br />

Ruggiero al è<br />

muart ai 16 di<br />

Avost par colpe di un<br />

incident stradâl. Cu la sô<br />

Elisa Vianello<br />

e Nicola Serra<br />

Dispositîfs eletronics<br />

mondiâi<br />

Elisa Vianello di Codroip e<br />

Nicola Serra<br />

di Tarcint a<br />

son i doi<br />

students dal<br />

dotorât di<br />

ricercje<br />

internazionâl<br />

in Inzegnerie<br />

industriâl e de informazion<br />

dal Ateneu furlan invidâts al<br />

International electron device<br />

meeting di Baltimora (Usa).<br />

Tal mês di Dicembar, a<br />

presentaran tal simposi plui<br />

impuartant dal mont dedicât<br />

petizion spedide al sindic e<br />

ai deans dai grops dal<br />

consei comunâl. Te stesse<br />

situazion di Gradiscje, a son<br />

ancjemò ancje lis<br />

comunitâts di Grions, di<br />

Coder e di Sant Laurinç.<br />

GURIZE<br />

Recuperât l’auto<br />

robât<br />

A jerin passâts za vot mês<br />

di cuant che un siôr gurizan<br />

al veve denunciât <strong>il</strong> ladroneç<br />

dal so auto e, stant che no<br />

jerin rivadis gnovis dai<br />

investigatôrs, al veve<br />

decidût di comprâsi une<br />

machine gnove. Par chel al<br />

è restât scaturît cuant che,<br />

intune strade di Gurize, al à<br />

cjatât propit la sô machine,<br />

a puest e cu la targhe. Tant<br />

e tant, al è restât ancjemò<br />

plui scaturît, cuant che al à<br />

savût che un abitant de<br />

zone ur veve segnalât aes<br />

vuardiis la presince di chê<br />

auto bandonade.<br />

GURIZE<br />

Lari sfaçât<br />

Tal miercus al veve robât la<br />

tace cu la buineman pal<br />

personâl tune buteghe di<br />

sorbets e te joibe al à<br />

pensât di puartâi vie <strong>il</strong><br />

tacuin a di un vieli che al<br />

polsave tun zardin. Sì che, i<br />

carabinîrs a àn scugnût<br />

fermâlu. Il zovin autôr dai<br />

doi ladroneçs al à 25 agns e<br />

al è stât menât te preson di<br />

vie Barzellini.<br />

GURIZE<br />

Serra<br />

Buteghe bombardade<br />

Un concul di porfîr dal<br />

pedrât di vie Carducci al à<br />

risiât di colpî un aventôr de<br />

buteghe Sater. Al è sucedût<br />

te ultime setemane di<br />

Avost, tal centri di Gurize,<br />

moto al è lât fûr di strade<br />

daprûf Devetachi, tal comun<br />

di Doberdò, biel che al<br />

coreve su la strada dal<br />

Valon. Al veve 33 agns e i<br />

socoridôrs no àn podût fâ<br />

nuie par salvâlu.<br />

Sabrina Vidoni<br />

Tumieç<br />

Dute la comunitât, ai 28 di<br />

Avost, i à dât l’ultin salût a<br />

Sabrina Vidoni, la femine di<br />

41 agns muarte, dopo trê<br />

dîs, par colpe dal incident<br />

stradâl dai 22. In chê<br />

zornade disgraciade, biel che<br />

e tornave cjase cun sô fie di<br />

9 agns, e je stade cjapade<br />

ai dispositîfs eletronics lis lôr<br />

ricercjis inovativis sui<br />

transistors e su lis memoriis<br />

eletronichis. I doi<br />

ricercjadôrs a son rivâts prin<br />

e seconde tal scrutini di acès<br />

ae convigne, fra otante<br />

candidâts di ogni bande dal<br />

mont.<br />

Allegra Agamennone<br />

Furlans dal Abruç<br />

Allegra Agamennone, sot<br />

tenent di vassiel a vore li de<br />

Cjapitanarie di Puart di<br />

Pescara, e je la presidente<br />

gnove cree dal Fogolâr<br />

furlan dal Abruç. Sul sfuei<br />

dal Ent Friûl pal mont e à<br />

pandût <strong>il</strong> so programe: fâ un<br />

par colpe di un camion<br />

passât par strade.<br />

LISTIZE<br />

Incident in provincie<br />

Brute aventure pal sindic<br />

Geremia Gomboso che, <strong>il</strong><br />

prin dì di Setembar, al è stât<br />

ferît sul ingrès dal palaç<br />

provinciâl di Udin. Il veri de<br />

puarte automatiche si è<br />

sierât a colp, cjapant dentri<br />

un braç di Gomboso e po al<br />

è lât in fruç, taiantlu. La<br />

feride e je stade medeade<br />

cun dodis ponts. Il veri al è<br />

“esplodût” propit pal fat che<br />

al jere in regule, se di no al<br />

varès podût sfracaiâ <strong>il</strong> sindic,<br />

cun conseguencis une vore<br />

plui gravis.<br />

MAIAN<br />

Si slargje la rabie<br />

Tal mandament di Sant<br />

Denêl e je stade cjatade la<br />

cuinte bolp cu la rabie. Le àn<br />

cjatade muarte tal riu di Sant<br />

Rabat - Blocade par oris une<br />

mission umanitarie furlane.<br />

Tomâs, fra Maian e Sant<br />

Denêl, e lis analisis a àn<br />

confermât la malatie. Di<br />

cuant che la epidemie e à<br />

tornât a presentâsi a son<br />

vincj e cuatri i câs regjistrâts.<br />

sot te strade Fella. La frute si<br />

è parade butantsi in bande<br />

o, salacor,<br />

sburtade par<br />

istint di sô mari.<br />

Dopo di vê<br />

lavorât come<br />

bariste, Sabrina<br />

Vidoni e jere<br />

restade cjase<br />

par viodi de sô famee, che e<br />

je componude dal om F<strong>il</strong>ippo<br />

Geraci e di un altri fi di 18<br />

agns.<br />

Francesco Censabella<br />

Culugne<br />

Un mâl impreterib<strong>il</strong> ur à<br />

strafuît ai siei cuatri fîs,<br />

zimulament cul Fogolâr di<br />

Rome, par organizâ in<br />

convigne<br />

gnovis<br />

ativitâts a pro<br />

de zoventût,<br />

inmaneâ<br />

Agamennone<br />

viaçs e gjitis<br />

par infuartî i<br />

leams fra i<br />

cincuante socis e operâ a<br />

pro dai taramotâts dal<br />

Abruç.<br />

Anna Andreussi<br />

Reine dal rally<br />

Cun dut che e je rivade<br />

seconde te gare di cjase sô<br />

e che, di chê strade, e à<br />

pierdût <strong>il</strong> prin puest de<br />

Lis vacinis a continuin in<br />

setanteun comuns de<br />

provincie di Udin e in sîs di<br />

chê di Pordenon.<br />

MERIN/MIREN<br />

Cjampanis e internet<br />

Li dal santuari di Merin, ai 5<br />

di Setembar, i<br />

scampanotadôrs dal Gurizan<br />

si son dâts dongje pe fieste<br />

anuâl de categorie, clamant<br />

dongje sunadôrs slovens,<br />

furlans e bisiacs. A son stâts<br />

premiâts i arlêfs des scuelis<br />

par scampanotadôrs e po si à<br />

rifletût su lis prospetivis dai<br />

cjampanîi te ete di Internet.<br />

MOLIN GNÛF<br />

Mission umanitarie<br />

blocade<br />

Par oris e oris la mission<br />

umanitarie de associazion<br />

Noi e... e je restade blocade<br />

te citât marochine di Rabat,<br />

par colpe dal colôr dal<br />

camion sielzût par traspuartâ<br />

fin te Guinee, passant par<br />

Maroc, Mauritanie e Mali,<br />

un caric di jutoris umanitaris,<br />

comprendûts imprescj pe<br />

agriculture regalâts di une<br />

Francesco Censabella,<br />

avocat civ<strong>il</strong>ist di 65 agns.<br />

Al è muart ai 17 di Avost,<br />

un mês dopo che i miedis i<br />

vevin diagnosticade la<br />

malatie. Lis sôs<br />

esecuiis a son<br />

stadis<br />

celebradis a<br />

Culugne ai 29<br />

di Avost.<br />

Indotorât li dal<br />

Ateneu triestin,<br />

in vite sô, al jere stât<br />

ancje sot pretôr onorari,<br />

seguint <strong>il</strong> ram dai incidents<br />

sul puest di vore. Par agns<br />

al jere stât conseîr e<br />

segretari dal Ordin dai<br />

avocats di Udin.<br />

classifiche gjenerâl cuant<br />

che a mancjin dôs garis ae<br />

fin dal campionât talian,<br />

Anna Andreussi e à pandût<br />

une “grande ligrie” insom<br />

dal XLV Rally dal Friûl e des<br />

Alps<br />

orientâls, finît<br />

a Udin, la<br />

ultime<br />

domenie di<br />

Avost.<br />

Andreussi<br />

Andreussi,<br />

nassude a<br />

Dartigne ai 17 di Avrîl dal<br />

1972, in bande dal toscan<br />

Paolo Andreucci come<br />

navigatore, dal 2001 e à<br />

vinçût par trê voltis <strong>il</strong><br />

campionât talian assolût di<br />

rally.<br />

aziende di Palme e imprescj<br />

par une scuele professionâl<br />

spedîts dal istitût Malignani.<br />

Il compagnadôr dal camion,<br />

Edoardo Nicola, al à sclarît<br />

che i sorestants des doganis<br />

si lamentavin pal fat che <strong>il</strong><br />

camion al jere dal stes colôr<br />

di chei dal esercit marochin.<br />

MONFALCON<br />

Imigrazion<br />

clandestine<br />

Undis imprenditôrs dal<br />

Teritori a son investigâts par<br />

imigrazion clandestine. E je<br />

la conseguence de operazion<br />

che e à fat fermâ<br />

Mohammad Houssain<br />

Mukter, om di 32 agns natîf<br />

dal Bangladesh, che in plui di<br />

direzi <strong>il</strong> coordenament dai<br />

imigrâts di Monfalcon al è<br />

ancje segretari de<br />

associazion Bimas-<br />

Bangladesh workers<br />

association. La acuse e je<br />

chê di vê organizâts trafics<br />

clandestins di lavoradôrs cun<br />

assunzions e<br />

“ricongiungimenti fam<strong>il</strong>iari”<br />

fals.<br />

OSÔF<br />

Colade misteriose<br />

Nol è ancjemò sclarît <strong>il</strong> câs<br />

de zovine americane restade<br />

in come tal ospedâl di Udin<br />

dopo di jessi colade dal tren<br />

Udin-Gurize, te zone di vie<br />

Buri. L’incident al è sucedût<br />

tal mês di Lui. La turiste di 18<br />

agns e jere capitade in Friûl<br />

pal Rototom Sunsplash di<br />

Osôf, tornant cjase e jere<br />

montade suntun tren sbaliât<br />

pierdint i compagns di viaç. I<br />

investigatôrs a vuelin sclarî se<br />

la zovine, che di pôcs dîs e à<br />

finît la sô convalessence tal<br />

ospedâl di Jervasute, e à cirût<br />

bessole di dismontâ cul tren<br />

corint, se e cirive di copâsi o<br />

se cualchidun le à sburtade.<br />

Miriam Bertossi<br />

Nanarià di Tarcint<br />

Ai 29 di Avost a son stadis<br />

celebradis lis esecuiis di<br />

Miriam Bertossi, muarte<br />

miercus 26 dopo doi agns e<br />

mieç di malatie.<br />

Maridade cun<br />

Carlo Vidoni, e<br />

veve un frut di 4<br />

agns. A Nanarià<br />

e jere rivade di<br />

Osôf, indulà che<br />

e jere nassude 40 agns<br />

indaûr. Fra 2002 e 2007, e<br />

veve lavorât par Friuli<br />

Innovazione, deventant<br />

responsab<strong>il</strong> dal servizi<br />

insediaments dal parc


AN IV, NUMAR 17<br />

PAÎS 9 DI SETEMBAR 2009 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 7<br />

Dan<strong>il</strong>o Callegari<br />

In bici sul Himalaya<br />

Ai 3 di Setembar<br />

Dan<strong>il</strong>o Callegari di<br />

V<strong>il</strong> di Flum al è<br />

partît viers Delhi,<br />

di indulà che e<br />

tacarà la sô ultime<br />

aventure. De citât<br />

indiane, <strong>il</strong> sportîf<br />

al rivarà a Manali<br />

e li al montarà su<br />

la sô biciclete che<br />

e varà di puartâlu<br />

te capitâl dal Laddakh, Leh,<br />

e in chê dal Kashmir,<br />

Srinigar, percorint m<strong>il</strong> e<br />

tresinte ch<strong>il</strong>ometris te regjon<br />

himalaiane, in cuarante dîs.<br />

La cuote medie dal so<br />

PESARIIS<br />

Orlois e Dolomitis<br />

I orlois de Val Pesarine,<br />

chest an, a segnin <strong>il</strong> timp<br />

des celebrazions pai cent<br />

agns di Strada delle Dolomiti,<br />

la rievocazion storiche<br />

de corse automob<strong>il</strong>istiche<br />

di Bolzan a Cortine a<br />

traviers dai pas dolomitans.<br />

“Sponsor” de<br />

manifestazion, programade<br />

dai 11 ai 13 di Setembar, e<br />

je la dite Valtempo che e à<br />

produsût di biele pueste<br />

pal Cortina Car Club un<br />

cronograf in açâl cun<br />

moviment mecanic e cjarie<br />

automatiche che al è stât<br />

ancje <strong>il</strong> premi speciâl de<br />

Coppa d’Oro delle Dolomiti,<br />

inmaneade dai 3 ai 6 di<br />

Setembar.<br />

PORDENON<br />

118 maleducât<br />

L’operadôr dal 118 che, te<br />

gnot dai 20 di Avost, al à<br />

maltratât une zovine<br />

pordenonese che e<br />

domandave jutori pal so<br />

morôs di 25 agns, malât di<br />

linfome, al varà di passâ<br />

pal tamês di une procedure<br />

dissiplinâr. La decision e je<br />

stade cjapade de direzion<br />

dal ospedâl, dulà che <strong>il</strong><br />

malât al à scugnût restâ<br />

ricoverât doi dîs, segnâl<br />

palês che la domande di<br />

socors no jere propit chel<br />

scherç stupit che i veve<br />

someât al operadôr.<br />

PUART<br />

sientific e tecnologjic udinês.<br />

E jere une vore impegnade<br />

tes iniziativis parochiâls e<br />

associativis a pro de<br />

zoventût.<br />

Giorgio Cosarini<br />

Sant Quarin<br />

Il mont dal art pordenonês al<br />

à scugnût vaî pe<br />

muart improvise<br />

di Giorgio<br />

Cosarini.<br />

Anticuari e pitôr,<br />

al jere nassût tal<br />

1946 a<br />

Pordenon. Al è muart a 63<br />

agns ai 27 di Avost e al è stât<br />

sapulît te v<strong>il</strong>e di Sant Quarin,<br />

Callegari<br />

Fieste de autonomie<br />

Ai 30 di Avost al è colât <strong>il</strong><br />

XX inovâl dal Moviment<br />

Provincie Pordenon-Puart,<br />

nassût te cjase di Nevino<br />

Stradiotto, a Puart tal<br />

1989. Protagoniscj di chê<br />

storiche convigne, cun<br />

percors e sarà di 4m<strong>il</strong> e cinc<br />

cent metris, ma su la<br />

cjadene dal Karakorum al<br />

varà di passâ ancje<br />

la forcje cjarezab<strong>il</strong><br />

plui alte dal mont,<br />

che si clame<br />

Khardung La, a<br />

cuote 5m<strong>il</strong> e sîs<br />

cent metris. Su la<br />

sô bici al puarte un<br />

ecuipagjament di<br />

trente ch<strong>il</strong>os, che i<br />

permetarà di<br />

sopuartâ i 10-12<br />

grâts di vie pal dì e i 10 grâts<br />

sot zero di vie pe gnot. La sô<br />

aventure precedente e je<br />

stade fate in Islande, dulà<br />

che al à pedalât par 3m<strong>il</strong><br />

ch<strong>il</strong>ometris.<br />

Stradiotto, a forin: Franca<br />

Battain, Francesco<br />

Frattolin, Iginio Frisoni e<br />

Antonio Venturin.<br />

PUÇUI<br />

Nûf m<strong>il</strong> bancâi<br />

brusâts<br />

Sauris - I volontaris rivâts in Friûl<br />

pai cjamps di Legambiente<br />

I pompîrs di Udin e di<br />

Cervignan a àn scugnût<br />

lavorâ saldo par distudâ <strong>il</strong><br />

fûc che, ai 2 di Setembar,<br />

al à distrut 9m<strong>il</strong> bancâi di<br />

len de dite Molinaro srl. I<br />

bancâi a saressin coventâts<br />

pal stocagjo di materiâi pe<br />

ed<strong>il</strong>izie. Il dam, sigurât, al<br />

è di al mancul 30m<strong>il</strong> euros.<br />

RONCJIS<br />

Il cjan plui vieri dal<br />

mont<br />

Sergio e Antonina<br />

Castellarin, che a son i siei<br />

parons, no àn dubis: <strong>il</strong> lôr<br />

cjanut Bridge al è <strong>il</strong> cjan<br />

plui vieri dal mont. Al è<br />

nassût ai 24 di Mai dal<br />

1985, ma nol ven calcolât<br />

tal “Guinnes” dai records<br />

par vie che nol à <strong>il</strong><br />

“pedegree”. Se la etât dai<br />

cjans e fos calcolade come<br />

chê dai oms, Bridge al<br />

varès un 168 agns.<br />

dulà che al veve direzût fint<br />

tal 2001 la sô galarie. La sô<br />

cariere artistiche e jere tacade<br />

come pitôr. Tal 1978 al jere<br />

deventât anticuari, rivant a<br />

proponi lis sôs colezions a<br />

palaç Grassi di Vignesie, a<br />

palaç Strozzi, te bas<strong>il</strong>iche di<br />

Assisi e te Internazionale di<br />

M<strong>il</strong>an e a Castello di Napoli.<br />

Plinio Bruno Buzzi<br />

Ghiran di Prate<br />

Al veve 86 agns Plinio<br />

Bruno Buzzi, ustîr di Ghiran<br />

che par tancj agns al à<br />

gjestît l’innomenât ambient<br />

Allo Storione. Al è muart te<br />

matinade dai 28 di Avost tal<br />

Natalia Restuccia e<br />

Traiano Minisini<br />

Comandants pai<br />

pompîrs<br />

Dal I di<br />

Setembar, i<br />

pompîrs di<br />

Gurize e di<br />

Udin a àn i lôr<br />

comandants<br />

gnûfs. Doriano<br />

Minisini, dopo<br />

sîs agns di<br />

servizi tal Friûl<br />

orientâl, al è stât mandât a<br />

direzi la caserme di Udin,<br />

lassant <strong>il</strong> so puest a Natalia<br />

Restuccia, prime femine<br />

clamade a guidâ lis vuardiis di<br />

vie Paolo Diacono. La cerimo-<br />

SAPADE/PLODN<br />

Record cu lis scovacis<br />

In gracie dal impegn di<br />

paisans e di v<strong>il</strong>egjants, <strong>il</strong><br />

comun di Sapade al à rivât<br />

a superâ <strong>il</strong> 50% te racuelte<br />

difarenceade des scovacis.<br />

Te v<strong>il</strong>e cjargnele a vegnin<br />

disseparâts: scovacis umidis,<br />

veri e alumini, cjarte e<br />

cjartons, plastiche e sec.<br />

SANT DENÊL<br />

Fûc li de Topazzini<br />

I dams causionâts dal fûc,<br />

che al à distrut la sale<br />

termiche de aziende<br />

Topazzini, a van di<br />

cincuante a cent m<strong>il</strong> euros.<br />

Il disastri al risulte acidentâl,<br />

ma i pompîrs a àn scugnût<br />

lavorâ di une a 5.30 di<br />

buinore cun siet camions par<br />

distudâ lis flamis. La aziende<br />

di Roberto Toppazzini e<br />

prodûs imbalaçs suntune<br />

superficie di 60m<strong>il</strong> metris<br />

cuadrâts.<br />

SAURIS/ZAHRE<br />

A netâ trois<br />

I volontaris rivâts in Friûl<br />

pai cjamps di volontariât<br />

ambientâl di Legambiente,<br />

policlinic Sant Zorç di<br />

Pordenon e lis<br />

sôs esecuiis a<br />

son stadis<br />

celebradis ai 30<br />

di Avost.<br />

Mario<br />

Cec<strong>il</strong>ian<br />

V<strong>il</strong>e Sgrafe di<br />

Cordenons<br />

Minisini e Restuccia<br />

Cec<strong>il</strong>ian, natîf di Serravalle<br />

di Vittorio Veneto, al jere<br />

rivât tal Friûl ocidentâl tai<br />

agns dal Cincuante. Al è stât<br />

pretôr di Manià e po di<br />

Pordenon, tai agns dal<br />

Setante e dal Otante. Insom<br />

de cariere, al jere deventât<br />

nie di passaç dal comant a<br />

Gurize e je stade fate ai 2 di<br />

Setembar; a Udin e je stade<br />

fate ai 4 di Setembar.<br />

Massimo<br />

Chiarandon<br />

P<strong>il</strong>ote a 17<br />

agns<br />

Al è un dai<br />

p<strong>il</strong>otis plui<br />

zovins di Italie,<br />

ma a 17 agns<br />

Massimo<br />

Chiarandon si insumie za di<br />

cuant che al guidarà i jet di<br />

linie. In spiete di començâ la<br />

cuinte classe te sezion<br />

aeronautiche dal istitût<br />

Malignani, tal mês di Lui, al<br />

vie pal Istât, a àn netât <strong>il</strong><br />

troi dai stai Hinter Klomen e<br />

dal riu Mitreichenpoch, a<br />

Sauris. A Mueç, <strong>il</strong> cantîr al à<br />

interessât <strong>il</strong> sît archeologjic<br />

dongje de badie, e i trois<br />

che di abàs a menin a Mueç<br />

Disore. I volontaris a son<br />

rivâts di Piemont,<br />

Lombardie, Venit, Toscane,<br />

Lazio e Campanie.<br />

TARVIS<br />

A tornin i trê popui<br />

Friûl e Carinzie a<br />

presentaran in convigne la<br />

candidature pai mondiâi di<br />

schi alpin dal 2017. Il<br />

compatât uficiâl lu àn firmât<br />

<strong>il</strong> sot president de zonte<br />

regjonâl Luca Ciriani e <strong>il</strong><br />

president carinzian Gerhard<br />

Doerfler, ai 2 di Setembar a<br />

V<strong>il</strong>ac e Clanfurt. Tal progjet<br />

e sarà ingaiade ancje la<br />

Slovenie. I centris des garis<br />

a varessin di jessi Bad<br />

Kleinkircheim, Tarvis e<br />

Kranjska Gora.<br />

TUMIEÇ<br />

Boletis saladis<br />

A son rivadis tal mês di<br />

Avost lis primis boletis de<br />

aghe cu lis gnovis<br />

tarifis e <strong>il</strong> vê di dâ<br />

al è incressût par<br />

tancj tumiezin<br />

ancje di trente<br />

euros, a pet di an<br />

passât. Carniacque<br />

spa, la societât che<br />

e gjestìs <strong>il</strong> servizi in<br />

Cjargne di cuant<br />

che la regjon ur à<br />

gjavât <strong>il</strong> compit ai<br />

comuns, e à<br />

comunicât che i<br />

auments a son<br />

stâts stab<strong>il</strong>îts dal<br />

Ambit teritoriâl<br />

otimâl, che al<br />

cjape dentri dute la provincie<br />

di Udin.<br />

president dal tribunâl “di<br />

sorveglianza” di Vignesie.Al<br />

è muart a 88 agns.<br />

Giovanni Scandolo<br />

Sacîl<br />

Dopo pôcs dîs di ricovar, ai<br />

29 di Avost, al è muart<br />

Giovanni Scandolo, cjantonâl<br />

de Societât<br />

ciclistiche di Sacîl<br />

par 25 agns. Al<br />

veve 70 agns, e<br />

dopo di vê lavorât<br />

in Canadà come<br />

sartôr, al jere<br />

tornât par vierzi<br />

une tintorie e par dedicâsi al<br />

volontariât e al sport.<br />

à otignût <strong>il</strong> Private p<strong>il</strong>ote<br />

licence (Ppl), che<br />

al è necessari par<br />

svolâ cun avions<br />

come i Cessna 152<br />

e 172, puartant<br />

ancje cualchi<br />

passizîr.<br />

Chiarandon al à<br />

tacât a svolâ che al<br />

veve dome 10 agns e chê<br />

passion no lu à plui<br />

bandonât.<br />

Luche Melchior<br />

A Graz par studiâ furlan<br />

Daspò di vê lavorât te<br />

Ludwig-Maxim<strong>il</strong>ians-<br />

Universität di Munic, dulà<br />

che vie pal 2008 si è<br />

TUMIEÇ<br />

Melchior<br />

Si slargje la crisi<br />

E je in licuidazion la<br />

aziende Carnia Led. Dal mês<br />

di Otubar, duncje, a<br />

scugnaran restâ cjase i siei<br />

cuarante trê lavoradôrs (pal<br />

80% feminis). La brute<br />

gnove e je stade pandude al<br />

sindacât ai 26 di Avost, cu la<br />

motivazion che a mancjin i<br />

ordins. Carnia Led e<br />

produseve la part eletroniche<br />

dai ferâi in colaborazion cu<br />

la aziende Automotive.<br />

UDIN<br />

Slizeride la Crôs rosse<br />

I laris a àn strafuît la<br />

cassefuart dulà che la Crôs<br />

rosse di Udin e tignive la sô<br />

casse (m<strong>il</strong> e cinc cent euros)<br />

e 20m<strong>il</strong> euros di “buoni<br />

pasto”. Il ladroneç te sede<br />

di vie Sabbadini al è sucedût<br />

ai 29 di Avost e la bande<br />

dai laris e jere componude<br />

di dôs, trê personis.<br />

VILE<br />

Stragjo te pinade<br />

Dome te Vierte di an cu<br />

ven si savarà trops pins che<br />

V<strong>il</strong>e - Stragjo te pinade<br />

a varan rivât adore di<br />

salvâsi, ripiantsi de<br />

sdramassade di chest Istât.<br />

OMS E TIMPS<br />

indotorât cuntun studi storic<br />

e sociolinguistic sui<br />

spazis<br />

comunicatîfs dai<br />

furlans emigrâts te<br />

Baviere, Luca<br />

Melchior di<br />

Coseanet al à fat<br />

Sant Martin e al è<br />

rivât te Universitât di Graz.<br />

Tal Staiar, <strong>il</strong> ricercjadôr al è<br />

Universitätsassistent di<br />

talian e di francês e si<br />

ocupe di insegnament de<br />

linguistiche e di ricercje. Il<br />

so diretôr e je la professore<br />

Sabine Heinemann che<br />

dispès si è ocupade di<br />

furlan. Melchior al è<br />

l’animadôr de clape Furlans<br />

di Baviere.<br />

Intant, la pinade di V<strong>il</strong>e (dai<br />

confins cun Tumieç fin<br />

Soclêf) e ufrìs un colp di voli<br />

malinconic, cun centenârs di<br />

plantis secjadis e zalis. Un<br />

fonc malin al à fat un<br />

stragjo des plantis che, vie<br />

pal mês di Jugn, a jerin<br />

stadis ruvinadis di une<br />

grande tampiestade.<br />

VILE DI FLUM<br />

Svalisadis lis “slot<br />

machine”<br />

Cun dut che, intant de<br />

fughe, a vessin cirût di<br />

butâ vie lis monedis<br />

robadis, no le àn fate<br />

francje i doi operaris di 27<br />

e di 23 agns di Cordenons<br />

che, cuntun disocupât di 19<br />

agns, ai 25 di Avost, a àn<br />

svalisât cuatri “slot<br />

machine” dal bar Chwo<br />

chwo. I carabinîrs ju àn<br />

brincâts e menâts in<br />

preson, a Pordenon. Un<br />

ladroneç compagn, a V<strong>il</strong>e<br />

di Flum, al jere stât fat<br />

ancje te buinore de stesse<br />

dì.<br />

VÎT<br />

Ambients sierâts<br />

Tal zîr di pôcs<br />

dîs, <strong>il</strong> Nucleu<br />

cuintri des<br />

sofisticazions dai<br />

carabinîrs al à<br />

sierât doi<br />

ambients te<br />

provincie di<br />

Pordenon. Par<br />

colpe di violazions<br />

des leçs te<br />

preparazion, te<br />

conservazion e tal<br />

servî la<br />

mangjative, a son<br />

stâts sierâts<br />

l’ambient Take<br />

away chinese<br />

food di Davian e<br />

l’agriturisim Missana di Vît.<br />

Alfredo Mariotti - Il bas di V<strong>il</strong> di Var<br />

Un ictus, che lu veve colpît a Lignan ai 21 di Avost, al à<br />

causionât la muart di Alfredo Mariotti. La gnove<br />

si è spandude ator pal mont ai 23 di Avost,<br />

motivant marum e displasê. Nassût a Romans di<br />

V<strong>il</strong> di Var tal 1932, al jere deventât un protagonist<br />

de liriche internazionâl. Diretôrs innomenâts<br />

come Herbert von Karajan e Carlos Kleiber a vevin<br />

par lui une pred<strong>il</strong>ezion speciâl, ancje pal fat che al<br />

jere un specialist tes parts destinadis al “basso<br />

buffo”. Te storie de liriche a restaran, sore <strong>il</strong> dut,<br />

lis sôs interpretazions di don Bartolo (tal Barbiere di Siviglia di<br />

Rossini), di Don Pasquale te opare omonime di Donizetti, di<br />

don Magnifico (te Cenerentola di Rossini) e dal muini te Tosca<br />

di Puccini. Il so esordi lu veve fat te Manon di Massenet, fasint<br />

la part dal cont De Grieux. Fra i mestris che lu àn direzût ancje<br />

Karl Richter, Claudio Abbado, Giuseppe Sinopoli, Daniel<br />

Oren, Seiji Ozawa, Riccardo Muti e Riccardo Cha<strong>il</strong>ly. In<br />

compagnie cun Pavarotti, Domingo e Kabaivanska, al è<br />

comparît ancje in cualchi f<strong>il</strong>m che, parie cui discs che al à<br />

incidût, a trasmetaran <strong>il</strong> ricuart de sô vôs e dal so talent.


La varietât linguistiche e je di simpri une des<br />

ricjecis culturâls plui evidentis de nestre regjon.<br />

Cheste risorse e pues lâ straçade cun fac<strong>il</strong>itât se<br />

limitade al folklôr e ai localisims o pûr sflorî<br />

cuant che e je doprade par creâ leams cun altris<br />

realtâts culturâls antant vivarosis.<br />

Daûr di cheste otiche lis lenghis feveladis te nestre<br />

regjon a fasaran di sburt par “Suns”, <strong>il</strong> festival de<br />

cjançon in lenghe minoritarie finanziât de ARLeF<br />

che si davuelzarà al Teatri Palamostre ai 12 di Setembar<br />

che al ven e che al viodarà Udin trasformâsi<br />

intune colorade babêl des lenghis mancul pandudis.<br />

Tai mês passâts a àn partecipât al concors 23<br />

cjançons cjantadis in 10 lenghis difarentis (ocitan,<br />

retoromanç, ladin, arbëreshë, sart, catalan,<br />

PAGJINIS<br />

A CURE DE<br />

FESTIVAL DE CJANÇON<br />

IN LENGHE MINORITARIE<br />

UDIN - TEATRI PALAMOSTRE<br />

AI 12 DI SETEMBAR DAL 2009<br />

Lenghe Furlane / Lenghe Sarde<br />

R.ESISTENCE IN DUB > Nature<br />

Toffo Selektah / operator e live mixer<br />

Dj Tubet / freestyle mc<br />

Dr Boost / freestyle mc<br />

Zen-I / trombis, fliscuar, synth<br />

Doctor P.R / sax alt, melodichis, vôs B<br />

www.myspace.com/resistenceindub<br />

Il sound reggae dub e <strong>il</strong> miscliç di struments acustics e eletronics<br />

a fasin dai R.Esistence in Dub une des propuestis plui frescjis<br />

e inovativis de musiche furlane dal dì di vuê. L'ospit sart, Dr Boost,<br />

tal cjantâ adun cul funambolic mc/freestyler Tubet al insiore la lôr<br />

interpretazion di Nature cuntune misture inedite di sart e furlan.<br />

Lenghe Rumance<br />

URSINA GIGER > Vias<br />

Ursina Giger / vôs<br />

Christian Winiker / ghitare<br />

Martina Berther / bas eletric<br />

Emanuel Künzi / batarie<br />

www.myspace.com/ursinagiger<br />

La zovine cjantante Ursina Giger e môf i siei prins pas intal mont<br />

de musiche cul studi dal cjant classic. In curt, cjapade de libertât<br />

de improvisazion, e decît di deventâ une cjantante Jazz. Dut câs, Vias<br />

e je une balade che e scjavace i confins dal jazz par cimiâ al Soul<br />

e al Rock di avanguardie.<br />

Lenghe Catalane<br />

CHICHIMECA > Mira que no<br />

Claudia Crabuzza / vôs<br />

Fabio Manconi / armoniche<br />

Andrea Lubino / percussions<br />

Gianluca Geronimo Gadau / ghitaris<br />

Massimo Canu / bas<br />

www.chichimeca.it<br />

sloven (de Carinzie e de Bencia), romanì e,<br />

naturalmentri, furlan). Jenfri i prins 23 partecipants<br />

une jurie cualificade e à selezionât lis 8<br />

cjançons finalistis, che a saràn esaminadis une<br />

altre volte vie pe esibizion dal vîf ai 12 di Setembar<br />

che al ven li dal teatri Palamostre a Udin.<br />

Sore ae vivarose varietât di lenghis proponude dai<br />

grups e dai artiscj in concors e je significative<br />

ancje la cuantitât di gjenars presentâts.<br />

I finaliscj selezionâts a son ven a stâi: Dr deer &<br />

crc posse (Hip Hop de Sardegne), Encresciadum<br />

(Jazz de Val di Fassa), Harri Stojka (Gipsy Swing di<br />

Vienna), Chichimeca (Folk-rock acustic par catalan),<br />

Peppa Marriti Band (Rock cjantât par Arbëreshë),<br />

R.Esistence in Dub (Dub furlan/sart adun cun<br />

I Chichimeca a misturin lis sonoritâts de Americhe Latine cu la<br />

tradizion folk dal Mediterani. I tescj, leâts dispès a tematichis sociâls,<br />

no sacrifichin intai contignûts la poesie e <strong>il</strong> cjant melodic afidâts<br />

ae vôs intense di Claudia Crabuzza. Mira que no al è un toc cun<br />

influencis rom e nus mostre une des plui interessantis, ancje parcè<br />

che pôc cognossudis, minorancis linguistichis dal stât talian.<br />

Agjenzie Agjenzie regjonâl<br />

regjonâl<br />

pe pe lenghe lenghe furlane<br />

furlane<br />

dr Boost di Cagliari), Ursina Giger (cjantautore<br />

soul dal cjanton dai grisons), Lino Straulino (<strong>il</strong><br />

nestri famôs puartebandiere furlan).<br />

Il nivel cualitatîf di chestis ultimis vot cjançons al<br />

è pardabon alt e al lasse vualmâ une sfide ferbinte<br />

par vinci i prins doi puescj che a daran la pussib<strong>il</strong>itât<br />

di partecipâ ae “finalissime” dal LIET international<br />

che si davuelzarà a Ljouwert, capitâl de<br />

Frisie (Paîs Bas) <strong>il</strong> mês di Otubar che al ven.<br />

Suns e je dome la ponte dal iceberg di un lunc<br />

lavôr che di pôc al è sbrocât fûr te candidature di<br />

Udin par ospitâ lis finâls dal LIET tal 2011. A<br />

tovin i preparatîfs par ospitâ un event che al<br />

clame dongje ogni an un numar grandonon di<br />

media e di operadôrs culturâi (BBC e CNN a son<br />

Lenghe Arbëreshë<br />

PEPPA MARRITI BAND > Kendò<br />

Demetrio Corino / bas e vôs<br />

Paolo Imbrogno / tastieris<br />

Antonio Castrov<strong>il</strong>lari / ghitare eletriche 1<br />

Nicola Papaterra / ghitare eletriche 2<br />

Sergio Toscano / batarie<br />

Pino Murano / violin<br />

www.myspace.com/peppamarritiband<br />

Il grup al nas a Santa Sofia d'Epiro (Cosenza) intune des piçulis,<br />

ma braurosis comunitâts di lenghe arbëreshë (albanês de Italie).<br />

Cheste formazion e ponte a meti adun lis lidrîs dal Rock cun chês de<br />

tradizion locâl, là che si va di sonoritâts ruspiis a ritmis tipics dai Balcans.<br />

Il lôr Kendò al è un biel spieli di cheste vivarose comunitât linguistiche.<br />

Lenghe Ladine<br />

ENCRESCIADUM > Encresciadum - Laurin<br />

Roberto Soggetti / piano<br />

Marco Privato / cuintribàs<br />

Enrico Tommasini / batarie<br />

Paolo Trettel / trombe<br />

S<strong>il</strong>via Donati / vôs<br />

www.myspace.com/s<strong>il</strong>viadonati<br />

Il grup Encresciadum si da dongje tal 2008 cun chê di peâ Jazz<br />

e lenghe ladine. Il lavôr poetic di fin fat di Fabio Chiocchetti sui tescj<br />

al ven insiorât de classe di un pôcs tra i miôr soliscj talians dal gjenar<br />

e segnât cun fuarce de vôs di S<strong>il</strong>via Donati, buine di leâ ad in dopli<br />

la Val di Fasse cul Brasîl. Encresciadum (nostalgjie dal futûr) e je une<br />

peraule ladine che no si rive a tradusi, ma che si fâs capî benon<br />

framieç des notis di cheste cjançon emozionante.<br />

Lenghe Romanì<br />

HARRI STOJKA > Romanshago<br />

Harri Stojka / ghitare soliste<br />

Joshi Schneeberger / cuintribàs<br />

Heimo Wiederhofer / rulant<br />

Claudius Jelinek / ghitare ritmiche<br />

Jelena Krstic / vôs<br />

www.myspace.com/harristojka<br />

A sîs agns i àn regalât a Harri la sô prime ghitare. Il pari, tal dâi in man<br />

<strong>il</strong> strument, i à dite “tu âs di studiâlu ogni dì fintremai che no ti fumin<br />

i dêts”. Vuê Harri Stojka al è ricognossût come un dai miôr ghitariscj<br />

jazz austriacs. Il so toc Romanshago al trasmet dute la energjie des<br />

fiestis rom in plui di mostrâ <strong>il</strong> grant virtuosisim di chest musicist.<br />

dome dôs des passe dîs televisions internazionâls<br />

che ogni an a son presintis a chest festival).<br />

Ma tornant a SUNS, l’event che al fâs deventâ la<br />

manifestazion un event pardabon di no pierdi, al<br />

sarà l’ultin e unic conciert de reunion dai Mit<strong>il</strong>i<br />

FLK. La formazion furlane storichementri plui<br />

impuartante de Gnove Musiche Furlane si tornarà<br />

a meti dongje te formazion origjinâl, chê de<br />

publicazion di Colors (<strong>il</strong> lôr disc plui famôs). I<br />

Mit<strong>il</strong>i a fasaran cualchi toc gjavât fûr dai prins<br />

lavôrs discografics, clamant in teatri une vore di<br />

fans cu la nostalgjie de “belle epoque” dai prins<br />

agns novante; agns che la musiche in mar<strong>il</strong>enghe e<br />

ve un dai siei moments creatîfs plui alts e che e<br />

viodè i Mit<strong>il</strong>i tant che unics protagoniscj.<br />

MEMBRIS DE JURIE<br />

Federica Angeli (Friûl)<br />

ARLeF – La Patrie dal Friûl<br />

Mateo Taibon<br />

(Val di Fasse, Ladinie)<br />

RAI Ladine<br />

Lenghe Furlane<br />

LINO STRAULINO > Doman<br />

Lino Straulino / ghitare e vôs<br />

www.myspace.com/linostraulino<br />

Lino Straulino al è dal sigûr <strong>il</strong> cjantautôr plui cognossût e preseât<br />

de gnove musiche furlane. Lis sôs passe dîs publicazions<br />

discografichis a van dal folk angloamerican al rock, fin ae cjançon<br />

di proteste ma, cundut di cheste varietât st<strong>il</strong>istiche, <strong>il</strong> so non al è<br />

peât massime ae poesie acustiche dai siei cjavai di bataie tant che<br />

Doman.<br />

Lenghe Sarde<br />

Cheste perle e contribuìs a inricjî la za siore<br />

manifestazion che e podarà jessi seguide, sore<br />

che dal vîf, ancje in streaming su Internet, par<br />

mieç dal sît www.ondefurlane.eu. In cheste<br />

maniere i doi vincidôrs di Suns a saran sielts no<br />

dome de jurie, ma ancje dal public in sale e di<br />

chel che online al podarà votâ la sô cjançon<br />

preferide, votant sul sît sore nomenât, o mandant<br />

un sms al numar 335/5634158.<br />

No si à di dismenteâ però che la competizion e je<br />

dome un rimpin par creâ leams jenfri un mont di<br />

culturis diviersis e in dut chest la musiche e rapresente<br />

di simpri un dai setôrs plui vivarôs dulà investî<br />

par tutelâ la la bondante costelazion des lenghis<br />

grandis e piçulis sparniçadis par dute la Europe.<br />

DR DRER & CRC POSSE > Apu Biu<br />

Dr.drer / Michele / rimis, vôs, composizion e editazion audio<br />

Mau / rimis e vôs<br />

Alex P / plats, scratches e editazion audio<br />

Frichi / bas eletric<br />

Giorgia Loi / vôs coriste<br />

Giuanni / vôs<br />

www.crcposse.org<br />

Dr Drer e i CRC Posse a son nassûts 17 agns indaûr e a son, fûr di<br />

dubi, la posse sarde cu la vite plui lungje. Il grup al rapresente ben<br />

lis sonoritâts modernis dal Hip Hop e dal Raggamuffin insioradis di<br />

lirichis influençadis dal studi atent de grande tradizion poetiche<br />

sarde. Cheste crosere di modernitât st<strong>il</strong>istiche e tradizion poetiche<br />

e ven fûr benon inte balade m<strong>il</strong>itante Apu Biu.<br />

Onno Falkena (Frisie)<br />

Liet International<br />

Daniele Bergesio (Italie)<br />

Il giornale della musica<br />

Giacomo Serreli (Sardegne)<br />

Gjornalist e scritôr<br />

Pietro Bianchi (Svuizare)<br />

Musicist - regjist de radiotelevision<br />

svuizare taliane<br />

DIREZION DIREZION place place 20 20 di di Setembar<br />

Setembar, Setembar<br />

Setembar,<br />

, nr nr. nr . 23 23 33100 33100 Udin Udin TELEFON TELEFON 0432.555848 0432.555848 E-MAIL E-MAIL arlef@r arlef@regione.fvg.it<br />

arlef@r arlef@regione.fvg.it<br />

egione.fvg.it SÎT SÎT WEB WEB www www.arlef.it<br />

www www.arlef.it<br />

.arlef.it<br />

A TORNIN I MITILI FLK<br />

DI GNÛF TE FORMAZION<br />

ORIGJINÂL<br />

Il Festival Suns al ospitarà l’unic<br />

conciert pe reunion de storiche<br />

band furlane<br />

Sul imprim e jere la mazurke, e la polente si<br />

messedave cun intor i vistîts folcloristics cjantant<br />

“Stelutis Alpinis”. Tai agns setante i cjançonîrs a<br />

derin finalmentri un sburt di novitât ae musiche<br />

in mar<strong>il</strong>enghe, ma dome tor de fin dai agns<br />

otante la “Gnove Musiche Furlane” e voltà<br />

pardabon cjarte rispiet a une culture tradizionâl<br />

che e lave in pericul di distudâsi te<br />

autocelebrazion dal so passât.<br />

In cheste fase decisive i Mit<strong>il</strong>i FLK a forin dal<br />

sigûr i<br />

puartebandiere di<br />

un mût gnûf di<br />

intindi la musiche<br />

intune cu la<br />

lenghe furlane.<br />

La novitât dai<br />

tescj, finalmentri<br />

leâts ae<br />

contemporaneitât,<br />

cussì come la<br />

modernitât e la<br />

origjinalitât dal<br />

sound proponudis<br />

a faserin in curt<br />

dai Mit<strong>il</strong>i une<br />

band cognossude<br />

e preseade dai<br />

zovine che, se di no, no si saressin mai svicinâts a<br />

un grup furlan.<br />

In curt a scomençarin ancje i ricognossiments<br />

fûr regjon e cussì i Mit<strong>il</strong>i FLK a tacarin a puartâ <strong>il</strong><br />

lôr ambiziôs progjet musicâl, culturâl e politic sù e<br />

jù pe Penisule.<br />

Cheste “belle epoque” e ve vite curte e, cemût<br />

che al sucêt par une vore di grups musicai li che i<br />

components a rivin ae jentrade dai trente agns,<br />

ae sielte fra <strong>il</strong> professionisim e <strong>il</strong> nivel amatoriâl la<br />

band si separà, lant indevant cul non nome FLK<br />

ma pierdint di man in man cualchidun dai<br />

elements che a vevin caraterizât in maniere<br />

determinante i prins timps.<br />

I FLK a son lâts indevant (e a vadin indevant<br />

ancje cumò) produsint une sdrume di lavôrs<br />

discografics di cualitât artistiche indiscutib<strong>il</strong>e.<br />

Cundut chest une vore di fans des origjinis a vein<br />

dut câs nostalgjie dal sound, forsit crût e sclet,<br />

ma dal sigûr vivarôs e gnûf dai prins doi discs<br />

“Ratatuie” e “Colors”.<br />

Cristina Mauro / vôs<br />

Guido Carrara / ghitaris, vôs<br />

Michele Carrara / batarie<br />

Stefano Montello / ghitaris, vôs<br />

Alessandro Montello / tastieris,<br />

fisarmoniche, vôs<br />

Flavio Zanier / bas, vôs<br />

Loris Luise / percussions, vôs


<strong>il</strong> NUOVO al è l’unic gjornâl de regjon<br />

fat di une cooperative di gjornaliscj:<br />

duncje, pardabon cence parons.<br />

No ti sameial vonde par sostignîlu?<br />

Sotscrîf un abonament<br />

prudeladôr a tacâ di 60 euros<br />

Fâs un versament sul c/c postâl n.27771377 o ben sul ccb n.710570267138 de<br />

Banca Popolare di Vicenza, f<strong>il</strong>iâl di Martignà IBAN: IT32I 05728 63950 710570267138<br />

intestât a Editoriale Nuovo Friuli, vie Marcjât Vieri, 37 - 33100 Udin<br />

Abonament ordenari a 25 numars: 40 euro par an.<br />

IN PISTE<br />

S.F.F. A<br />

CONGRÉS<br />

La F<strong>il</strong>ologjiche in<br />

Cjadovri pal 86m<br />

Congrès dai socis.<br />

Plêf, ai 20 di<br />

Setembar dal 2009<br />

PROGRAM<br />

Aes 9.30<br />

Si cjatisi in place Tiziano<br />

tal centri di Plêf;<br />

Bon acet in musiche.<br />

Aes 10.30 - Auditorium<br />

COS.MO.<br />

Salût des Autoritâts;<br />

Il Cjadovri in dì di vuê -<br />

Relazion par cure di Diego<br />

Cason;<br />

Presentazion dal Numar<br />

Unic Dolomites par cure di<br />

Pier Carlo Begotti e<br />

Ernesto Majoni.<br />

Aes 13.00<br />

Gustâ in compagnie tal<br />

Ristorant Bellavista in vie<br />

San Giovanni, 5/7 a<br />

Calalzo.*<br />

Aes 16.00<br />

Ae scuvierte di Plêf. Visitis<br />

par man a:<br />

- Palaç de Magnifiche<br />

Comunitât di Cjadovri e<br />

Museu dal Cjadovri;<br />

- Cjase dal Tiziano;<br />

- Museu dai Ocjâi.<br />

Aes 18.30<br />

Messe inte Glesie di Santa<br />

Maria Nascente celebrade<br />

di Mons. Renzo Marinello,<br />

Arcidiacun dal Cjadovri.<br />

Si organize, in zornade,<br />

une coriere par Plêf<br />

partint di Gurize, Udin e<br />

Pordenon.*<br />

* [Gustâ, visitis e coriere<br />

dome daûr prenotazion, fin<br />

che al è puest]<br />

PAR INFORMAZIONS E<br />

PRENOTAZIONS:<br />

Societât F<strong>il</strong>ologjiche Furlane<br />

“Graziadio Isaia Ascoli”<br />

Vie Manin, 18 - 33100 Udin<br />

tel. 0432 501598 - fax 0432<br />

511766<br />

info@f<strong>il</strong>ologicafriulana.it<br />

Par durmî a Plêf:<br />

Ufici dal Turisim, tel. 0435<br />

31644


AN IV, NUMAR 17<br />

INT FURLANE 9 DI SETEMBAR 2009 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 11<br />

INTERVISTE<br />

di LUCA NAZZI<br />

A son bastadis pocjis<br />

setemanis par terminâ la<br />

prime edizion dal romanç Il<br />

peccato dei padri, ultime<br />

prove leterarie dai spôs Linda<br />

Foster e Edmondo Lupieri.<br />

La seconde aventure dal<br />

cavalîr m<strong>il</strong>ionari e visionari<br />

Paride Frattolini e dai<br />

sienziâts strambalâts Cam<strong>il</strong>la<br />

D’Odorico e Gottardo<br />

Cecutti e à tornât a incjantâ i<br />

letôrs che ju vevin za<br />

cognossûts leint <strong>il</strong> romanç<br />

dal 2003 Nel segno del<br />

sangue e, cun lôr, ancje chei<br />

altris passionâts dai “thr<strong>il</strong>ler”<br />

teologjics dal professôr di<br />

storie dal cristianisim e de sô<br />

femine americane, insegnante<br />

di lenghis e mari di cuatri<br />

frutis.<br />

La storie, cheste volte, si<br />

disvoluce ator pes culinis dal<br />

Cjars, rivocant rituâi antîcs e<br />

çavariaments gnostics e<br />

apocalitics.<br />

Furlan de diaspore, tornât de<br />

Americhe plen di bêçs e di<br />

insiums, <strong>il</strong> protagonist de<br />

conte, Paride Frattolini, al<br />

crôt di podê ultimâ la opare<br />

di chei cavalîrs templârs che<br />

a varessin començât in Friûl<br />

la costruzion dal tierç templi<br />

di Jerusalem…<br />

Professôr Lupieri, un professôr<br />

calcolât come lui puedial permetisi<br />

mateçs di cheste fate?<br />

Daûr de vieste di romanç divertent<br />

e di “noir” classic, par nô <strong>il</strong> libri<br />

e je une ocasion par rifleti su la<br />

realtât e sun cuistions come <strong>il</strong> fanatisim<br />

religjôs e i pericui causionâts<br />

de idee di jessi parons de veretât.<br />

Ma e salte fûr ancje la cuistion dal<br />

contrast e dal confront fra civ<strong>il</strong>tâts<br />

difarentis, fra Usa e Friûl, fra ocident<br />

e imigrazion. Massime i problemis<br />

e lis esperiencis dai “emigranti<br />

di ritorno”, po, ju vin vivûts e<br />

osservâts di persone, lant e tornant<br />

fra Americhe e Friûl.<br />

Ma isal un libri fac<strong>il</strong> o dific<strong>il</strong>,<br />

siore Foster?<br />

Par nô al è stât un grant divertiment.<br />

O ritegnìn di vê rivât a proponi<br />

une leture plasevul, ma che e<br />

jude ancje a rifleti. O pontin un<br />

grum su la fac<strong>il</strong>itât di comprension<br />

e su la ironie. I nestris libris a àn<br />

strâts di leture difarents, comprendût<br />

chel sui conflits culturâi e chel<br />

sul fanatisim religjôs. Tal nestri libri<br />

o vin volût ancje mostrâ la vite<br />

dal Friûl cjalade di un che al ven di<br />

fûr, come che o soi jo, par altri.<br />

Il fat di frontâ simpri cuistions<br />

teologjichis, come ancje tal vuestri<br />

romanç Il patto (dal 2005),<br />

che al à ce fâ cu la Sindone, isal<br />

un balin so, professôr, o un mût<br />

par profitâ di une cierte mode…<br />

Cul nestri discors sul fanatisim<br />

religjôs o volin tirâ a ciment propit<br />

chê leterature che, in zornade di<br />

vuê, e je un grum di mode. E cun<br />

di plui o ironizin cuintri di chei libris<br />

inventâts fûr par fûr par fâ bêçs e<br />

par coionâ la int.<br />

E a rivuart dal fanatisim, ce impat<br />

vêso vût dopo che o sês tor-<br />

Zâl friûlamerican<br />

Lui al è origjinari di Gurize e al insegne Teologjie li de <strong>Loyola</strong> University di<br />

Chicago, la sô femine e je di Los Angeles: insiemit a scrivin thr<strong>il</strong>lers sul teme<br />

dal fanatisim religjôs: protagoniscj, dai stranis furlans deventâts siôr tai Usa.<br />

nâts a stâ e a lavorâ in Americhe?<br />

Il fanatisim religjôs – come la persuasion<br />

di vê la veretât te sachete<br />

– e je une dimension une vore americane.<br />

Par nô europeans a son robis<br />

vivudis e superadis secui indaûr.<br />

Tai Usa, invezit, lis areis radicâls<br />

cuntun fuart fanatisim religjôs a son<br />

par da bon un probleme. A ’nd è<br />

speculazions spaventosis e al è<br />

ignob<strong>il</strong> <strong>il</strong> florizâ (“esentasse”) dai<br />

telepredicjadôrs.<br />

Cheste realtât jentrie<br />

ancje tes universitâts?<br />

La universitât dulà che<br />

o insegni cumò e je une<br />

universitât privade catoliche<br />

cun passe cuindis<br />

m<strong>il</strong> students. Il gno dipartiment<br />

al è chel di Teologjie,<br />

che al jentre tal campus<br />

matematic e sientific.<br />

L’ateneu al è fûr par<br />

fûr multiraziâl, cun neris,<br />

ispanics, indians e arabos.<br />

O vin la grande glesie<br />

de Madone de strade,<br />

ma o vin ancje la moschee,<br />

<strong>il</strong> centri ebraic e<br />

chel indù. Il gno al è un<br />

dipartiment inter confessionâl e inter<br />

religjôs, dulà che a lavorin coleghis<br />

di dutis lis religjons plui impuartantis<br />

e di dutis lis etniis. Graciant<br />

i jesuits, la cualitât de ricercje<br />

e de didatiche, cuntune fuarte<br />

internazionalizazion, e je centrâl.<br />

Cemût isal capitât propit a Chicago?<br />

Par câs. Biel che o jeri a Princeton<br />

pal an sabatic, fra 2005 e 2006,<br />

e je saltade fûr la disponib<strong>il</strong>itât di<br />

chel puest. O ai spedît <strong>il</strong> gno “curriculum”<br />

e o ai podût verificâ par<br />

da bon che in Americhe no contin<br />

piç ni amiciziis ni racomandazions.<br />

Lôr no àn concors. Une comission<br />

e sielç <strong>il</strong> candidât miôr, tamesant lis<br />

publicazions, l’insegnament che al<br />

propon e lis sôs capacitâts didatichis.<br />

Po dopo, no esist la mesade fisse, si<br />

confrontisi e si fâs un contrat. La<br />

mê e je une catedre un tic speciâl,<br />

parcè che par solit ur insegni a students<br />

za indotorâts e o propon ’seminaris<br />

par dotorâts e par “master”.<br />

Saressie pussib<strong>il</strong> une colabora-<br />

zion cu la Universitât furlane,<br />

di indulà che lui al è partît?<br />

O soi daûr a lavorâ par creâ un<br />

“master” su lis origjinis cristianis<br />

e su la tradizion catoliche, che al<br />

varès di proponiur ai students sîs<br />

mês di presince in Italie, cun esperiencis<br />

di sgjâfs archeologjics. Tal<br />

zîr di doi agns, o sperarès di rivâ a<br />

mandâ cualchi student a fâ des<br />

riercjis ancje in Aqu<strong>il</strong>ee. O ai tal<br />

cûr la pussib<strong>il</strong>itât di creâ un leam<br />

cun Udin. Pai miei students di<br />

cumò al sarès straordenari rivâ a<br />

BIO<br />

“Daûr de vieste di romanç divertent e di<br />

“noir” classic, par nô <strong>il</strong> libri e je une ocasion<br />

par rifleti su la realtât e sun cuistions<br />

come <strong>il</strong> fanatisim religjôs e i pericui causionâts<br />

de idee di jessi parons de veretât.<br />

Ma e salte fûr ancje la cuistion dal contrast<br />

e dal confront fra civ<strong>il</strong>tâts difarentis,<br />

fra Usa e Friûl, fra ocident e imigrazion.<br />

Massime i problemis e lis esperiencis dai<br />

“emigranti di ritorno”, po, ju vin vivûts e<br />

osservâts di persone, lant e tornant fra<br />

Americhe e Friûl.”<br />

I doi autôrs dal romanç “noir” Il<br />

peccato dei padri (www.effata.it/)<br />

a son maridâts dal 1980. Ju vin<br />

intervistâts a Udin, intant de<br />

scjampade organizade pal romanç<br />

gnûf e pes presentazions di<br />

Cjasarse, di Glemone e di Udin,<br />

proponudis vie pal mês di Lui.<br />

Linda Foster e je nassude a Los<br />

Angeles e si è indotorade a San<br />

Francisco in lenghis. E à insegnât e<br />

cumò e vîf a Chicago, cul om e cu<br />

lis cuatri frutis, che a van di 13 a<br />

24 agns.<br />

Edmondo Lupieri al è nassût a<br />

Turin, ma la sô famee e ven di<br />

Gurize, dulà che si jere implantade<br />

une purizion dal cep dai Lupieri di<br />

Preon (chei che “no van a messe e<br />

nancje a funzion”, al scherce <strong>il</strong><br />

professôr).<br />

Prin di tacâ a insegnâ Teologjie li<br />

de <strong>Loyola</strong> University di Chicago, al<br />

à insegnât Storie dal cristianisim e<br />

des glesiis tal Ateneu furlan.<br />

Cu la femine, al à scrit i “thr<strong>il</strong>ler”<br />

Nel segno del sangue e Il patto e<br />

al cure <strong>il</strong> sît internet<br />

www.giallitudine.it.<br />

Fra lis sôs publicazions sientifichis,<br />

l’Apocalisse di Giovanni (1999), I<br />

Mandei. Gli ultimi gnostici (2003)<br />

e Identità e conquista. Esiti e<br />

conflitti di un’evangelizzazione<br />

(2005).<br />

vê un contat cuntune tiere che e à<br />

2m<strong>il</strong> agns di tradizions cristianis.<br />

Pensait che lis cjasutis plui antighis<br />

di Chicago a son dal 1800.<br />

E par jê, siore Foster, isal stât<br />

fac<strong>il</strong> tornâ in Americhe?<br />

Chicago, magari cussì no, al à une<br />

clime tremende. Al è Invier dut<br />

l’an, par colpe dal lât Michigan.<br />

Nocate <strong>il</strong> grant frêt, tant e tant, la<br />

int e je simpri cu la bocje ridint. A<br />

son un popul gjenerôs e pront al biel<br />

acet. Un cuart di ore dopo che o<br />

jerin rivâts, i fruts de cja-<br />

se dongje a son capitâts<br />

li di nô cui prodots dal<br />

lôr ort e une ore dopo a<br />

son rivâts i piscots di<br />

chei altris vicinants.<br />

E la vite? Si staial miôr<br />

ca o là vie?<br />

Tai Stâts Unîts a ’nd è<br />

robis di ogni sorte, di<br />

chês che a van e di chês<br />

che no si rive a gloti. Par<br />

un esempli, i oraris. Ca<br />

si rive a mangjâ ducj insiemit,<br />

cu la famee unide.<br />

Là ogni component<br />

al à un orari difarent di<br />

chel altri. E ducj a mangjin<br />

a ogni ore e in ogni puest. I<br />

ritmis a son par da bon fastidiôs.<br />

Al costarà ancje pôc, ma cualitât<br />

no ’nd è gran. Mancul mâl che al<br />

rive un tic di formadi. E po mi tocje<br />

a mi di fâ <strong>il</strong> pan, in cjase.<br />

A Chicago, professôr Lupieri, insegnial<br />

ce che al insegnave ca<br />

in Friûl? Cemût la metino cul insegnament<br />

de teologjie? Saressial<br />

favorevul che al tornàs a<br />

jessi ametût ancje tes universitâts<br />

statâls talianis?<br />

Ancje in Americhe, di fat, o insegni<br />

Gnûf testament e Storie de gle-<br />

sie antighe. Ma là vie lis dôs dissiplinis<br />

a jentrin te Teologjie. O soi<br />

persuadût che la Storie de teologjie<br />

o des ideis teologjichis al sarès<br />

ut<strong>il</strong> di fâle jentrâ ancje tes universitâts<br />

statâls talianis. Ma no stin a<br />

crodi che la situazion tai Stâts Unîts<br />

e sedi miôr di ca, a chest rivuart.<br />

Se in Italie no je superade la cuistion<br />

de separazion fra stât e glesie,<br />

là <strong>il</strong> fondamentalisim cristian nol<br />

amet che si fasi storie de teologjie<br />

par pôre de relativizazion dal mes<br />

cristian. No stin a dismenteâsi che<br />

tai Usa <strong>il</strong> 50% de int no crodin nancje<br />

te evoluzion.<br />

Ma ancje in Americhe i contrascj<br />

sun cuistions che a rivuardin<br />

la morâl a son fuartis.<br />

Par gno cont, su la cuistion morâl,<br />

<strong>il</strong> gnûf president Obama al è stât<br />

onest. Al à ametût di jessi su posizions<br />

diviersis di chês de glesie, ma<br />

al à invidât a cirî acuardis pratics,<br />

par un esempli par ridusi i aborts.<br />

Il protagonist des vuestris storiis,<br />

Paride Frattolini, partît nût<br />

e crût dopo de seconde vuere<br />

mondiâl dal Friûl, in Americhe<br />

al è deventât un grant sioron.<br />

Ma cuant che al torne al è incjocât<br />

di ideis gnostichis e apocalitichis.<br />

Isal un riferiment ancje<br />

a ciertis polemichis che a rivuardin<br />

la nestre tradizion cristiane<br />

aqu<strong>il</strong>eiese?<br />

Ancje in cheste seconde aventure<br />

dal nestri “friulamericano” o<br />

schercìn su lis sôs ideis americanis<br />

e su la sô brame ridicule di meti sù<br />

un centri studi, intitulât al so non,<br />

par resons spiritichis pluitost che no<br />

sientifichis. Pensait che al bramarès<br />

di fâ dismontâ jù la Jerusalem celeste<br />

te citât che al à sielzût pes<br />

sôs matetâts...<br />

E saressial Udin cheste citât?<br />

Tal libri no nomenìn mai Udin.<br />

Tornant al gnosticisim?<br />

Disìn che chel dal gnosticisim al<br />

è un cjamp ancjemò di esplorâ.<br />

La riflession su la diaspore, che<br />

e jere une cuistion centrâl dal<br />

episodi Nel segno del sangue,<br />

ise ancjemò impuartante, siore<br />

Foster?<br />

I doi compagns dal nestri cavalîr<br />

a son ancje lôr components de diaspore<br />

furlane, un al è <strong>il</strong> professôr<br />

di storie dal cristianisim Gottardo<br />

Cecutti e une e je la antropolighe<br />

religjose Cam<strong>il</strong>la D’Odorico, ex<br />

vegjetariane e ambientaliste, ma<br />

ducj i doi cence avignî. Cun lôr o<br />

rifletin ancje sui tancj furlans che<br />

a tornin e su la patrie dulà che a<br />

tornin. No stait a dismenteâsi che<br />

jo o soi americane de Californie e<br />

o soi partide tal Otante par sposâ<br />

Edmondo.<br />

Cemût sêso organizâts par realizâ<br />

i vuestris libris “a due<br />

mani”?<br />

O vin lavorât un grum par chest<br />

libri. Sore <strong>il</strong> dut Linda.<br />

Cemût, siore?<br />

Pe redazion o fasin insiemit la trame<br />

e la biografie dai protagoniscj,<br />

po o decidin lis senis che o sv<strong>il</strong>upin<br />

in forme di prove o jo o lui. Metint<br />

adun <strong>il</strong> lavôr, o vin simpri cjatât un<br />

compromès e al è stât un plasê e<br />

un divertiment. Là che a Edmondo<br />

i plasarès di fâ “noir”, a mi mi plâs<br />

di sv<strong>il</strong>upâ i personaçs. Cumò o ai<br />

dibot finît un libri par inglês destinât<br />

par un public di italoamericans e di<br />

italof<strong>il</strong>os. Cuissà, forsit dopo lu voltarin<br />

ancje par talian.


Consulence di<br />

Maurizio Puntin<br />

La leterature su lis Striis e je grande, ancje chi di nô.<br />

La Strie e à simpri fat part de societât furlane sedi tant che<br />

possessore di antighis e sperimentadis crodincis, sedi tant<br />

che depositarie dal ben e, soredut dal mâl che i divegnin de<br />

frecuentazion di potencis diabolichis, di li che e oten i straordenaris<br />

podês che e à. E pues fâ vuarî e fâ murî, tornâ a<br />

cjatâ l’amât o discjadenâ tremendis tampiestis tai moments<br />

che <strong>il</strong> so jessi femine si mude intun tramieç cul mont dal<br />

sorenaturâl.<br />

E je la persone che si cîr e o che si scjampe, daûr di ce che<br />

al covente.<br />

Che si dispresee pes tremendis e scognossudis cualitâts<br />

che e à, che si à pôre di jê e che i si tegnisi ben lontans. Che<br />

si soche vie, si clapade o si bruse, magari dome in forme<br />

rituâl (ma cetant odi ancje tal rituâl: chel istès butât parsore<br />

des inermis disgraciadis emargjinadis, torturadis e maledetementri<br />

brusadis vivis ancje tes nestris placis!). Ma e je chê<br />

che si cîr cuant che la dibisugne e je fuarte e la sience e je<br />

debule. Ancje in dì di vuê. La lôr umanitât e ven fûr des contis<br />

e dai procès, moments de plui grande idealizazion e mitizazion<br />

che a àn pôc ce viodi, dispès, cu la realtât: tes Striis<br />

ognidun al cîr ce che i interesse di cjatâ, pocjis voltis la veretât,<br />

scuasit simpri <strong>il</strong> sbrocâsi irazionâl des sôs intimis pulsions.<br />

Aes Striis si pandin lis robis plui platadis, tant che a une<br />

antighe amie fidade, e si domandin ancje lis robis che plui<br />

no si varès di dî e plui diabolichis.<br />

E si ur domandin, in procès che a tumiin l’anime, di contâ<br />

lis robis plui scuindudis e che mancul si varès di contâ parcè<br />

che travanadis de credençonarie o de tradizion des lengatis.<br />

L’impuartant al è par ducj - gjavât che pes Striis - di jessi o<br />

di sintîs tal just. Miôr te justizie.<br />

Il podê des Striis al è tant grant che a puedin trasformâsi<br />

in gjats neris, sarpints, suriis... par rivâ, cence jessi cognossudis,<br />

tai lûcs predestinâts di cunvigne o li che a vedin di<br />

davuelzi lis lôr arts plui malosis (butâ <strong>il</strong> mâl). Ciertis voltis<br />

a van a cjaval di une scove che, in Friûl, e je cjapade di pôc:<br />

par antîc no dopravin la scove par svolâ (che, dut câs, e reste<br />

a cjase a fâ la sô funzion par no pandi la Strie e che e je di<br />

soròs, une des armis che a cjapin par scombati cuintri dai<br />

Benandants) ma di bancjis, rocjis, panariis, rocs...<br />

La Strie e jere plui cognossude dal cit, li che e tignive <strong>il</strong><br />

vueli magjic che, strucjât sui pîts, i permeteve di lâ sù pe<br />

nape. Cit che e passe a chê che e varà in ereditât i siei podês,<br />

dutun cu la scove.<br />

Striis 2<br />

strie bie no stâ a fâ nie ne di dì ne di gnot che a ti vegni un sclop!<br />

Strie<br />

Strie Bergamasche<br />

Gjate Marantule<br />

Cjapielate<br />

Gjambe ^ di gjâl<br />

^^ Strìja<br />

Vesca<br />

Côprnica<br />

(Wetter)hexe<br />

Zauberin<br />

....<br />

Plan da Strias,<br />

Mont di Tencie Monte Tenca<br />

Plan das Stries, Clap Savon,<br />

Fôrs di Sot Forni di Sotto<br />

Riu da Strias, Davâr Ovaro<br />

Bosc das Striis, Cordenons<br />

Bal das Stries,<br />

jenfri Cuarnan e Chiampon,<br />

Glemone Gemona<br />

Cocolârs dai Zais,<br />

Dordole, Mueç<br />

Dordolla, Moggio Udinese<br />

Poz des Stries,<br />

Ciassà Cassacco<br />

Punt das Stries,<br />

V<strong>il</strong>e V<strong>il</strong>la Vicentina<br />

Crosada di Cjribiri, Navarons<br />

Cjamp da Striis, Val Blancja<br />

Gurize Gorizia<br />

Rive des Striis, Talmassons<br />

..............<br />

Dal latin Strix, mitics uciei<br />

noturnis che si pensave che a<br />

supassin <strong>il</strong> sanc de int.<br />

A son Striis che a van a cjaval<br />

dai nûi e che a fasin plovi o<br />

IL DIARI AN IV, NR 17 - 9 DI SETEMBAR 2009 - PAGJINE 12<br />

tampiestâ cuant e dulà che a àn<br />

voie. Cemût fasino?<br />

A metin un pocje di aghe intune<br />

scudiele o intune piçule buse<br />

par tiere e le messedin cu la<br />

man o cu la scove.<br />

A acompagnin dut cun peraulis<br />

magjichis e, daurman, la aghe e<br />

svapore par lâ a fâ dam là che<br />

lôr le mandin.<br />

Al è de Magonie (o de Magance<br />

a Aqu<strong>il</strong>ee) che a rivin lis barcjis<br />

des Striis che a puartin<br />

la tampieste.<br />

Tes barcjis lis Striis a corin<br />

injù i flums par lâ ae<br />

cunvigne cul Diaul, al zûc.<br />

Ma lu fasin ancje lis lôr<br />

antagonistis tes Timporis:<br />

lis Benandantis.<br />

E je obleade a passâ i siei podês, se e vûl murî, e lu fâs<br />

cuant che e je tal ultin jet, tocjant la gnove dissepule, o a<br />

Nadâl, dì buine par imparâ a “preentâ”, a trasmeti <strong>il</strong> savê e<br />

<strong>il</strong> podê magjic.<br />

Ma no covente une sucession formâl par jessi Strie: al<br />

baste nassi cui pîts par devant. Il deventâ Strie al è sigurât!<br />

Al baste dome che no si metin par tres lis comaris che a usavin<br />

inspedâ lis creaturis che nassevin cui pîts par devant: lis<br />

leavin ator di un spêt e lis ziravin trê voltis tor dal fûc.<br />

Des Striis si dîs che a sedin in stât di discjadenâ burlaçs<br />

trements (par fâur cuintri si bruse l’ulîf benedet o si sunin<br />

lis cjampanis), di fâ dispierdi, di fâ dal mâl ai nassints (par<br />

un tant lis feminis che a spietin al è ben che a tegnin sù grumâi<br />

par fermâ <strong>il</strong> malvoli des Striis!), di fâ pierdi <strong>il</strong> lat aes<br />

vacjis (e par un tant si trasformin in cierts sarpints tant che<br />

lis magnis)...<br />

Al è avonde che a soflin par fâ murì un cristian!<br />

Di cierts paîs, tant che Luviee o Sante Marie di Listize<br />

(“Sante Marie, ogni cjase une Strie”) si conte che a sedin<br />

plens, tant che scus, di Striis!<br />

Ducj i diriz riservâts_Tutti i diritti riservati: Alessandro D’Osualdo, Di Suald


AN IV, NUMAR 17<br />

RUBRICHIS 9 DI SETEMBAR 2009 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 13<br />

LA COLOMBARIE Murmuis di critiche teatrâl di ELIO VARUTTI<br />

La tele dal ragn<br />

LIBRIS<br />

GNOVIS DAI SPORTEI PE LENGHE FURLANE<br />

REANE DAL ROIÂL<br />

Sculturis a Vergnà<br />

Di dodis agns in ca, a Vergnà,<br />

une frazion dal Comun di Reane<br />

dal Roiâl, si organize <strong>il</strong> Simposi<br />

Internazionâl di sculture sù<br />

pieris dal Friûl Vignesie Julie.<br />

La ultime edizion si è sierade ai 27<br />

di Jugn ma la mostre des sculturis<br />

e ven ospitade tal parc di V<strong>il</strong>e<br />

Manin - a Passarian di Codroipfintremai<br />

ai 19 di Otubar.<br />

A Vergnà, d<strong>il</strong>unc la manifestazion<br />

che par solit si davuelç te tierce e<br />

cuarte setemane di Jugn, si pues<br />

viodi i artiscj intant che a son daûr<br />

a lavorâ su lis pieris e duncje restâ<br />

inmagâts de lôr bravure cjalant ce<br />

oparis che a puedin saltâ fûr.<br />

Vie pal an <strong>il</strong> zardin, <strong>il</strong> Parc<br />

Sculturis di Vergnà in Vie Antighe,<br />

al reste a disposizion par cui che al<br />

Un drame di Paolo Sartori metût in<br />

sene a Udin tal Parc Ardito Desio dal<br />

Grup teatrâl da «La Loggia» di Udin<br />

Contis a cent mans<br />

Il scûr di lune al è chel de gnots di<br />

istât cjaldis e steladis, magjichis, dulintor<br />

di Selvucis di Pavie di Udin,<br />

che in graciis dai scrits di Tam al è<br />

deventât un “lûc – no lûc” de gnove<br />

leteradure furlane. La “poetiche”<br />

dal autôr di Selvucis e cjate mani<br />

propit ta chescj lûcs dal timp e des<br />

stagjons che a fasin un mont a part,<br />

li che a convivin omenuts spaziâi,<br />

personaçs di paîs, besteutis e spirts<br />

di cjasis dirocadis.<br />

Une scriture, la sô, che cualchidun<br />

al podarès dî naïve: par sigûr e je<br />

fûr dal semenât de tradizion leterarie<br />

furlane (<strong>il</strong> stes Tam al à dit di nô<br />

frecuentâ i nestris<br />

classics),<br />

pluitost e cjale<br />

ae leteradure di<br />

fantassience<br />

foreste e ca i<br />

debits e i riferiments<br />

a son declarâts<br />

plui di<br />

une volte insomp<br />

di pagjine.<br />

Cundut a chel,<br />

lis contis “fûr dal semenât” di Checo<br />

Tam e la sô produzion narative<br />

in gjenar a disin di un Friûl vivût di<br />

cui che al à fat juste in timp a vualmâ<br />

la civ<strong>il</strong>tât contadine prin che <strong>il</strong><br />

soreli al murìs cun jê, a nulînt i siei<br />

ultins odôrs, a jessi spetadôr e atôr<br />

dai siei ultins ats di ogni dì. Chest<br />

intant che une gnove ete e cricave<br />

di chê altre bande, cui siei rumôrs e<br />

soredut cu la sô musiche, viôt la conte<br />

Jo e Berto Fari, dedicade al in-<br />

cuintri dal autôr cu la musiche dai<br />

Cure di Robert Smith.<br />

Chel mont contadin di paîs in lûs di<br />

tramont al reste, par dî, tai ogjets<br />

cuasi animâts, tant che <strong>il</strong> tratôr che<br />

al cjape <strong>il</strong> non de sô marche di fabriche,<br />

Lamborghini, la bici Atala, la<br />

Lambretta, imprescj ugnui che si<br />

“personalizin” intun contest li che la<br />

culture dal doprâ e butâ vie e je ancjemò<br />

lontane.<br />

Chel mont al vîf par Tam te nostalgjie<br />

dulinte de cjase simpri in ordin<br />

de agne che no je plui, de “cjase<br />

dai uciei”, tes glesiis esploradis tant<br />

che lûcs di misteri. Nuie a ce fâ cu<br />

la nostalgjie in<br />

salse passatiste<br />

che o cjatìn tal<br />

plat di cierte leteradure<br />

di<br />

chenti, parcè<br />

che Checo<br />

Tam al è <strong>il</strong> scritôr-siaman<br />

che<br />

al passe lizêr<br />

tant che un fûc<br />

svoladi di chel<br />

mont za muart fisichementri al mont<br />

di vuê, che al cjale cun voi di frut<br />

smaraveât che al supe une realtât<br />

di scree.<br />

Il mont di prime, chel dai vons, al<br />

vîf tal spirt e par jentrâ si à di insumiâ.<br />

Denant dal fogolâr sclapât par<br />

fânt une cusine moderne, Tam al<br />

scrîf: “I vielis no son. O cîr di imagjinâmi<br />

di lôr. Il nono sentât parsore<br />

de bancje e la none che e sta ingasiant.<br />

E di gnot tal insium a vegnin<br />

è interessât a une visite.<br />

Chest event al ven metût in pîts<br />

dal Circul Culturâl Il Faro di<br />

Vergnà (www.faronline.it); nassût<br />

tal 1983 si è simpri fat promotôr di<br />

iniziativis<br />

culturâls e<br />

artistichis di<br />

spessôr.<br />

Lis pieris<br />

dopradis te<br />

manifestazion a<br />

son dutis de<br />

nestre tiere, <strong>il</strong><br />

Friûl; a son<br />

cualitâts e<br />

varietâts che a vegnin di Duìn, di<br />

Cividât, di Verzegnis, di For di<br />

Avoltri, dal Tamau e di Clausêt.<br />

Lis sculturis dopo a restin de<br />

organizazion che e pues inmaneâ<br />

events come chel a Passarian.<br />

Propit pe realizazion di chest ultin<br />

La «Tele di ragn» al è un drame<br />

di Paolo Sartori judicât tant che<br />

miôr test ae otave edizion dal Premi<br />

de Associazion Teatrâl Furlane<br />

pal an 2006. Chest impuartant<br />

concors, cuntune gjurie di dut rispiet,<br />

al tire dongje la flôr de produzion<br />

teatrâl in mar<strong>il</strong>enghe e al<br />

è patrocinât de Provincie di Udin,<br />

de Societât F<strong>il</strong>ologjiche Furlane e<br />

dal Ent Friûl tal Mont. Il dramaturc<br />

al à volût butâsi ancje a fâi<br />

di regjie cuntun esit une vore interessant<br />

cul Grup teatrâl de «La<br />

Loggia», nassût tal 1983, cuntun<br />

grup di arlêfs de Civiche scuele<br />

di recitazion pal teatri par furlan<br />

dal Comun di Udin, direte di Nico<br />

Pepe.<br />

Il spetacul al tache cuntune mari<br />

Scûr di lune (La Comugne –<br />

Kappa Vu 2008) al è <strong>il</strong> titul de<br />

plui resinte racuelte di<br />

contis di Checo Tam/Francesco<br />

Tami, za autôr di<br />

narative par furlan,<br />

condutôr musicâl par Radio<br />

Onde Furlane e frontman di<br />

grups musicâi.<br />

fûr i viers de mê piel”(Il fogolâr).<br />

Se Selvucis al è <strong>il</strong> lûc-no lûc de<br />

socialitât, la galarie de Tor e je <strong>il</strong><br />

puest dal subcussient che un psicolic<br />

al à za diagnosticât al autôr tant<br />

che la farie dai desideris che no deventin<br />

mai vêrs, parcè che da la<br />

galarie che no si rive mai fûr “pe tô<br />

mancjance di coragjo”, al dîs <strong>il</strong> psicolic.<br />

Ma la sielte esistenziâl-artistiche<br />

di Tam e je clare e nete: “O ai i<br />

spirts dai vons chi cun me, a movin<br />

la man che e scrîf… cent mans a<br />

movin la mê man. Cent mans che a<br />

movin la mê man. Ce mi mancjal? O<br />

torni a durmî, sâr psicolic. Mi insumii<br />

simpri. Mi insumii simpri di une galarie.<br />

E intun puest dulà che no varès<br />

di sedi. E je sot de Tor”.<br />

Tam al dopre un biel furlan zuiadiç,<br />

onomatopeic, in prese direte e al limit<br />

dal flus di cussience, un tic masse<br />

emendât in fase editoriâl par ciertis<br />

soluzions lessicâls ca e là sfuarçadis,<br />

cun inserts resonâts di peraulis<br />

italianis che a àn simpri une lôr funzion<br />

narative/simboliche volude.<br />

Sot de patine dal divertissement<br />

oniric, dut câs, tes contis di Scûr di<br />

lune si cjate un spieli li che i furlans<br />

nassûts daspò de ultime vuere mondiâl<br />

e massime tai agns de bondance<br />

si cjalaran in muse.<br />

ANNA BOGARO<br />

un ricognossiment pe colaborazion<br />

al va al Assessôr Regjonâl ae<br />

culture Roberto Molinaro e al<br />

Comissari straordenari di V<strong>il</strong>e<br />

Manin Enzo Cainero.<br />

Par savè dulà<br />

che tantis oparis<br />

a son stadis<br />

colocadis baste lâ<br />

tal sît dal circul e<br />

magari inviulâ un<br />

itinerari par<br />

viod<strong>il</strong>is dal vîf.<br />

Duncje, se us<br />

vin metût un<br />

pocje di<br />

curiositât, <strong>il</strong> president dal Circul<br />

Culturâl Il Faro Roberto Cossettini<br />

us da apontament a Jugn dal<br />

prossim an a Vergnà, ma in spiete<br />

dal event, vait a sclarîsi i vôi a V<strong>il</strong>e<br />

Manin (pes zornadis e pai oraris di<br />

vierzidure 0432 821211 Portinarie).<br />

dute disperade (une brave Gina<br />

Serravalle) parcè che i è capitât<br />

di vê lu om in galere, in custodie<br />

cautelâr, e di vê pierdût <strong>il</strong> fi intun<br />

incident di strade. La struture dal<br />

drame e je chê de tragjedie greche,<br />

cun dôs feminis tal palc, mari<br />

e fie (Gioia Adamo) che a patissin<br />

e a vàin, ma si podares pensâ<br />

ancje al «Planctus Mariae» plui<br />

dongje te nestre culture. Lis feminis,<br />

ogni tant cidinis, a dan lis<br />

spalis al public e, cuntun zûc di lûs,<br />

si viôt <strong>il</strong> pari (Alex De Nardi, dut<br />

cjariât) su une taulute che al berghele<br />

e al scrîf, in preson, letaris<br />

di fûc ae sô femine, dulà che al si<br />

dîs nocent. Tal test dal drame e je<br />

ancje une critiche cence masse<br />

puligane cul judiç, che nol mole <strong>il</strong><br />

IN CURT<br />

Vele, la Pimpa!<br />

pari, acusât di coruzion. Cun ducj<br />

i laris e i imbroions che o vin vût<br />

in Italie al è un tic esagerât<br />

cjapâints<strong>il</strong>e cuntun judiç che al fâ<br />

<strong>il</strong> so mistîr par meti dentri plui delincuents<br />

che si pues. O varessin<br />

di inrabiâsi, pluitost, cui laris.<br />

Il spetacul al si è davuelzût, pe<br />

organizazion dal Comun di Udin,<br />

sot des stelis e dai nûi, inte rene<br />

dal Parc Ardito Desio, lì dai Riçs<br />

di Udin, in Vie Val di Arzin. Une<br />

vore di int dai Riçs e dal V<strong>il</strong>aç<br />

dal Soreli e si jere puartade parfin<br />

la cjadree, di chês che a si<br />

plein, par stâ plui comude a viodi<br />

<strong>il</strong> teatri, stant che i tresinte puescj<br />

par sintâsi a erin i scjalins di<br />

ciment de rene, che e jere dute<br />

plene.<br />

La Pimpa e clame dongje trops di frutins ferbints e di gjenitôrs<br />

no mancul entusiascj. Se po e fevele par furlan, alore <strong>il</strong> gust e la<br />

curiositât a cressin, tant che, te suaze di “Avostanis”, la arie dai<br />

Colonos di V<strong>il</strong>ecjace si è jemplade intun martars daspomisdì di<br />

passe otante frutins dai 3 ai 7 agns, vignûts par partecipâ al<br />

laboratori creatîf metût dongje di Francesco Tullio Altan, <strong>il</strong> “pari”<br />

de innomenade cjiçute a balins ros. E intant che, tor di une taule, i<br />

fruts a àn disegnât e colorât i<br />

personaçs de Pimpa adun cun<br />

Altan, i gjenitôrs a àn creât cun<br />

sfueis e colôrs e sot <strong>il</strong> coordenament<br />

de mestre Laura Nicoloso<br />

une fantasiose ricostruzion dai<br />

Colonos pensade pai plui piçui.<br />

La zornade e je stade dute<br />

dedicade a la Pimpa in mar<strong>il</strong>enghe,<br />

cussì te sere e jere la volte<br />

de proiezion e dal doplaç dal vîf di<br />

trê gnûfs episodis dal so carton<br />

par furlan metûts adun de RAI. Il<br />

public, ancje ca une vore numerôs<br />

di fruts e gjenitôrs, al à podût<br />

preseâ la bravure dai atôrs Mara<br />

Carpi, Lucia Linda, Claudio<br />

Altan a Avostanis<br />

Mariotti e Guido Feruglio (sot de<br />

regjie di Claudia Brugnetta) che à<br />

àn interpretât la Pimpa e i siei amîs in mar<strong>il</strong>enghe, fra l’altri<br />

doprant lis variantis dal furlan (in particolâr cuntun Armando<br />

riguladot, cun i finâi rigorosamentri in –o).<br />

La iniziative e je stade proponude dal Istitût Ladin Furlan “Pre<br />

Checo Placerean” - in colaborazion cui Colonos, la Fondazion<br />

Bon, la RAI, <strong>il</strong> Comun di Lestize e Lenghe.net - tal cercin dal<br />

progjet “Pimpa in mar<strong>il</strong>enghe”, che al à za viodût di resint la<br />

stampe di cuatri libruts de Golaine “Imparelibris” dâts fûr tes<br />

librariis di dut <strong>il</strong> Friûl (“Pimpa e lis robis”; “Pimpa e i colôrs”;<br />

“Pimpa e i numars”; “Pimpa e je in vore”). I libruts a àn vût un<br />

bon acet dal public, tant che l’Istitût al sta progjetant la stampe<br />

ancje di chei altris cuatri titui de golaine e une mostre su la Pimpa<br />

par furlan.<br />

MALBORGHET/TUMIEÇ<br />

Il premi Leggimontagna<br />

Montagne protagoniste in ocasion de setime edizion dal premi<br />

Leggimontagna. Chescj i events plui impuartants:<br />

SABIDE AI 12 DI SETEMBAR, a 9.30, li dal Palaç Venezian e sarà la<br />

premiazion dai vincitôrs. Al sarà presint l’alpinist KURT<br />

DIEMBERGER.- A 12.30 al ven consegnât un ricognossiment al<br />

alpinist Romano Bennet.<br />

JOIBE AI 10 DI SETEMBAR, tacant aes 6 sot sere, e je vierte la<br />

mostre fotografiche di Renato Candolini (Orari10.30-12.30 e 15.00-<br />

18.00). Aes 20.30, tal auditorium Candoni di Tumieç, proiezion dai<br />

trê f<strong>il</strong>mâts classificâts ai prins puescj dal concors. Al è presint<br />

l’alpinist ROBERTO MAZZILIS.<br />

VINARS AI 11 DI SETEMBAR, aes 20.30, li dal auditorium Candoni<br />

di Tumieç, serade cul alpinist KURT DIEMBERGER, cun proiezion di<br />

f<strong>il</strong>mâts e diapositivis.<br />

D<strong>il</strong>unc dute la manifestazion al vegnarà fat un Anulament F<strong>il</strong>atelic<br />

nullo f<strong>il</strong>atelico


AN IV, NUMAR 17<br />

14 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 9 DI SETEMBAR 2009<br />

TIMP LIBAR<br />

FÂ, VIODI, SCOLTÂ<br />

ESCURSIONS<br />

Pordenon<br />

Ai 5, ai 6, ai 12 e ai 13 di Setembar cui<br />

che al rivarà in<br />

bici a Pordenone<br />

Fiere al podarà<br />

visitâ la Fiera<br />

campionaria sore<br />

nuie. I cicliscj a<br />

varan di jentrâ pal<br />

ingrès Nord. Pe<br />

iniziative, a<br />

colaborin<br />

assessorât<br />

comunâl pal<br />

ambient,<br />

Pordenone Fiere,<br />

Gsm e<br />

associazion<br />

Aruotalibera.<br />

INFO: www.comune.pordenone.it/.<br />

Resie<br />

Il Parc des Prealps Juliis al tire a di lunc<br />

cu lis sôs escursions. Apontaments<br />

domenie ai 13 di Setembar (Via della<br />

Musica); sabide ai 19 (Il Bramito dei<br />

Cervi); domenie ai 20 (Pic di Carnize e<br />

mont Cjanine); e domenie ai 27 di<br />

Setembar (Nordic Walking).<br />

INFO: www.parcoprealpigiulie.org<br />

SPORT<br />

Felet<br />

Domenie ai 4 di Otubar, cu la XV<br />

edizion di Sport è la Solidarietà, la<br />

corse di 5, di 10 e di 18 km par cure di<br />

Aias Sport Udin e siere <strong>il</strong> Circuit de<br />

solidarietât. Partencis di 9 a 10.<br />

INFO: aiasudne@libero.it.<br />

Plan dal Cjaval<br />

L’ultin apontament di corse in mont dal<br />

I trofeu regjonâl sky-race al è<br />

programât pai 13 di Setembar sul Plan<br />

dal Cjaval.<br />

INFO: www.montanaiaracing.it.<br />

CORS<br />

Pasian di Prât<br />

Ai 16 di Setembar, al tache <strong>il</strong> “master”<br />

par aministradôrs locâi, par cure di<br />

Anci, di Uncem e di regjon. Al durarà<br />

24 oris, proponudis fin tal mês di<br />

Novembar li di ForSer di vie da Vinci 27.<br />

INFO: www.koine.fvg.it - 0432 693684.<br />

Udin<br />

Vie pal mês di Setembar a tachin i cors<br />

pal public proponûts de Academie<br />

civiche di art dramatiche Nico Pepe. Dai<br />

29, la art dal yoga e <strong>il</strong> yoga de art; dai 7<br />

di Otubar, cjantâ la vôs; dai 13 di<br />

Otubar, Tai Chi. Lis lezions a saran<br />

dopo misdì o di sere, par fruts, par<br />

students universitaris e par grancj.<br />

INFO: www.nicopepe.it - 0432 504340.<br />

INFORMAZION<br />

Puart<br />

Di chê strade de Setemane europeane<br />

de mob<strong>il</strong>itât sostignib<strong>il</strong> (che e cole dai<br />

16 ai 22 di Setembar), l’editôr Ediciclo<br />

al scree la rubriche La mia prima<br />

bicicletta, tal blog Andamento lento.<br />

INFO: www.ediciclo.it/blog.<br />

Udin<br />

L’Alef, associazion regjonâl dai<br />

lavoradôrs emigrâts, e à rinovât <strong>il</strong> so lûc<br />

internet, che si cjat<strong>il</strong>u a la direzion:<br />

www.alef-fvg.it.<br />

INFO: www.alef-fvg.it.<br />

CONCORS<br />

Passarian<br />

Dutis lis scuelis primariis a<br />

puedin cjapâ part al V<br />

Concorso presepi, par cure<br />

de associazion regjonâl fra<br />

lis Pro loco. A varan di dâsi<br />

in note dentri dai 18 di<br />

Setembar.<br />

INFO:<br />

www.prolocoregionefvg.org<br />

- 0432 900908.<br />

LIBRIS<br />

Palme<br />

Vinars ai 11 di Setembar, a 18 li dal<br />

municipi, si presente <strong>il</strong> libri di Cesare<br />

Chiari Alfabeto dell’anima, par cure de<br />

onlus Regina Elena.<br />

INFO: 0432 922131.<br />

Pordenon<br />

La X edizion di Pordenonelegge e cole<br />

dai 16 ai 20 di Setembar cun cent e<br />

sessante convignis sparniçadis in trente<br />

e cuatri puescj difarents de v<strong>il</strong>e, cun<br />

passe dusinte autôrs. Al rivarà ancje <strong>il</strong><br />

scritôr israelian Abraham Yehoshua par<br />

ritirâ <strong>il</strong> premi La storia di un romanzo.<br />

INFO: www.pordenonelegge.it/.<br />

Pordenon<br />

Lis edizions Biblioteca dell’Immagine a<br />

presentin cuatri volums dedicâts al<br />

Nordest, intant di<br />

Pordenonelegge.it 2009. L’ultin<br />

libri di Massim<strong>il</strong>iano Santarossa,<br />

Gioventù d’asfalto, al ven presentât<br />

sabide ai 19 di Setembar, a 17 li dal<br />

teatri Verdi. Domenie 20,<br />

apontament cun I ragazzi dello<br />

Zodiaco di Maria Facci (a 10.30 li di<br />

palaç Gregoris); La Mappa dei<br />

Sentimenti, scrit di vot grancj<br />

f<strong>il</strong>osofs (a 11, li de provincie); e<br />

L’acqua, <strong>il</strong> sangue e la terra di<br />

Edoardo Pittalis (a 19 li dal teatri).<br />

INFO: 0434 570866.<br />

Sp<strong>il</strong>imberc<br />

Joibe ai 27 di Setembar, la<br />

associazion Disquisito e organize li dal<br />

ambient 3 corone, a 19, une convigne<br />

cul storic Valerio Marchi, che al<br />

presentarà <strong>il</strong> so libri Il dottor Sachs. Un<br />

medico ebreo in Friuli e la sua famiglia<br />

tra Otto e Novecento.<br />

MOSTRIS<br />

Gurize<br />

Intant dai siei oraris, la Biblioteche<br />

statâl di Gurize e propon, fintremai ai 3<br />

di Novembar, la mostre F. M.<br />

Dostoevskij: <strong>il</strong> dram de libertât.<br />

INFO: 0481 33008.<br />

Malnins<br />

Il Geo centre immaginario geografico<br />

al è viert, li de viere latarie, ogni<br />

domenie, di 10 a 18.<br />

INFO: www.immaginariogeografico.it -<br />

0427 518169<br />

Passarian<br />

Dai 25 di Setembar al prin dì di<br />

Novembar, li di v<strong>il</strong>e Manin, si podarà<br />

visitâ la mostre Scene d’Ungheria cu lis<br />

oparis di Matteo Massagrande. Oraris:<br />

ducj i dîs, 13-19.<br />

Info: www.v<strong>il</strong>lamanin-eventi.it - 0432<br />

821211.<br />

Pordenon<br />

E reste vierte fint ai 21 di Setembar, li<br />

dal Museu civic e dai Spazis espositîfs<br />

provinciâi, la mostre Decisi che una<br />

sedia non poteva bastare, dedicade al<br />

grant artist di Sant Laurinç di Darzin<br />

Harry Bertoia. Oraris: martars-vinars,<br />

15.30-20; sabide e domenie, 10.30-<br />

20; joibe, convignis e visitis<br />

guidadis (20.30-22).<br />

INFO: www.harrybertoia.net - 0434<br />

392311.<br />

Rome<br />

Par dut <strong>il</strong> mês di Setembar, li de<br />

bas<strong>il</strong>iche di San Crisogono, a<br />

Trastevere, si podarà visitâ la<br />

mostre inmaneade dal circul<br />

culturâl e ricreatîf Don Eugenio<br />

Brandl di Turiac sul martar<br />

aqu<strong>il</strong>eiês e su la sô vite, fra Rome,<br />

Sant Canzian (dulà che al è stât<br />

marturizât ai 24 di Novembar dal<br />

303) e Zara.<br />

INFO: www.brandl.it - 0481 470549.<br />

Sant Vît dal T<strong>il</strong>iment<br />

Dai 12 di Setembar ai 29 di Novembar,<br />

in trê sezions (Strutture precarie; In<br />

sesto; e Licôf), e torne la rassegne di art<br />

contemporanie Palinsesti. Lis oparis di<br />

artiscj locâi e internazionâi a podaran<br />

jessi visitadis vinars, sabide e domenie,<br />

10-12 / 15-19; martars, miercus e joibe<br />

daûr apontament.<br />

INFO: www.palinsesti.org - 0434 833<br />

295.<br />

Ane Mette Hol, Reversed site specific (cjarte,<br />

tempare, cole, cjarte gjaponese, 2008)<br />

Trep in Cjargne<br />

Fint ai 27 di Setembar, li de galarie di<br />

art moderne Enrico De C<strong>il</strong>lia (sabide,<br />

15-18; domenie, 9-12 / 15-18), si<br />

podarà rimirâ la mostre In Alta Quota<br />

Fvg, imbastide cu lis oparis dai<br />

cutuardis artiscj dal premi di piture<br />

omonim.<br />

Triest<br />

Li dal museu Revoltella e je imbastide la<br />

mostre Leonor Fini l’italienne de Paris. E<br />

restarà vierte fintremai ai 27 di<br />

Setembar, lunis, miercus, vinars, sabide<br />

e domenie, 10-20; joibe, 10-23 (a 21<br />

visite guidade).<br />

INFO: www.museorevoltella.it - 040<br />

6758303.<br />

CONVIGNIS<br />

Cividât<br />

Dai 17 ai 19 di Setembar, la Fondazion<br />

Nicolò Canussio e presente la sô<br />

convigne internazionâl. E sarà dedicade<br />

a Caesar: precursôr o visionari?. La<br />

scree e je stab<strong>il</strong>ide a 9.30 di joibe ai 17<br />

di Setembar. Vinars 18 a 21, conciert li<br />

de glesie di sant Francesc cui soliscj dal<br />

teatri alla Scala.<br />

INFO: www.fondazionecanussio.org.<br />

Çuian<br />

Dai 17 ai 29 di Setembar a Udin (teatri<br />

comunâl, joibe a 20.30) e a Çuian<br />

(centri Balducci, vinars a 8.30 e sabide a<br />

9), Centri Balducci e Ordin dai<br />

assistents sociâi a organizin la convigne<br />

Diritti umani, uguaglianza, giustizia<br />

sociale verso un welfare planetario.<br />

Domenie ai 20 di Setembar, Cammino<br />

di liberazione e di vita, guidât di pre<br />

Luigi Ciotti (a 9 a Çuian) li dal ospedâl<br />

psichiatric di Sant Svualt e te preson di<br />

vie Spalato.<br />

INFO: www.centrobalducci.org - 0432<br />

560699.<br />

Gurize<br />

L’Istitût di sociologjie internazionâl di<br />

Gurize, ai 11 di Setembar, al celebre <strong>il</strong><br />

XL di fondazion. Li de provincie a 9.15,<br />

e tacarà la convigne: 40 agns di Isig a<br />

Gurize, te sience, te cooperazion<br />

internazionâl. Intervents, matine e<br />

dopo misdì, su ricercje e teritori, ricercje<br />

e inovazion e ricercje e<br />

umanizazion.<br />

INFO: www.isig.it/ - 0481 533632.<br />

Lignan<br />

Dai 25 ai 27 di Setembar, i Clubs<br />

dai alcoliscj in tratament a celebrin<br />

<strong>il</strong> XVIII congrès talian. Fameis e<br />

servidôrs dal program di protezion<br />

e di promozion de salût inmaneât<br />

di Vladimir Hudolin si<br />

confrontaran su Lis fameis dai<br />

Clubs par une comunitât solidâl.<br />

Lis voris a tacaran vinars a 13.30 li<br />

di Efa-Getur.<br />

Plêf di Cjadovri<br />

Domenie ai 20 di Setembar, la Societât<br />

f<strong>il</strong>ologjiche furlane e fâs <strong>il</strong> so congrès<br />

anuâl. Lis manifestazions a tacaran te<br />

zornade di sabide 19.<br />

INFO: www.f<strong>il</strong>ologicafriulana.it/ - 0432<br />

501598.<br />

Turiac<br />

Vinars ai 11 di Setembar, <strong>il</strong> circul Don<br />

Eugenio Brandl al organize une<br />

convigne su S<strong>il</strong>vio Benco. E tacarà a 16<br />

li dal municipi, cun relazions di Maria<br />

Cristina Benussi, di S<strong>il</strong>via Clama, di<br />

Daniela Picamus, di Marzio Pieri, di<br />

Stelio Spadaro e di Roberto Spazzali. A<br />

15.30 e sarà screade une targhe<br />

dedicade a Benco su la cjase Bosma di<br />

strade Aqu<strong>il</strong>eia dulà che l’inteletuâl<br />

triestin al à vivût fra 1944 e 1947.<br />

INFO: www.brandl.it - 0481 470549.<br />

Udin<br />

Ai 26 di Setembar, la Buteghe dal<br />

mont di Udin e fiesteze 20 agns di<br />

fondazion. I apontaments a tacaran a<br />

9.30 cuntune gulizion juste e solidâl.<br />

E po merindin a 11.30; spuntìn a 13;<br />

zûcs e flabis pai fruts a 14.30;<br />

confront public sul avignî dal cumierç<br />

just e solidâl a 16. E ancjemò lotarie<br />

(17.30), zûcs par grancj (18.30) e<br />

proiezion (21). La buteghe dal mont e<br />

je a Udin, in borc di Trep 10/a.<br />

INFO: 0432 297310.<br />

MUSICHE<br />

Tarcint<br />

Il Centri Luciano Ceschia, dai 5 ai 27<br />

di Setembar, al propon la rassegne di<br />

musiche classiche Caleidoscopio<br />

sonoro. Apontaments a 18, ai 12,<br />

ai 19, ai 26 e ai 27 di Setembar.<br />

INFO: www.comune.tarcento.ud.it/<br />

territorio/ceschia.htm.<br />

Tresesin<br />

Comun e Folk club di Buri a<br />

proponin <strong>il</strong> festival di ghitare<br />

acustiche Madame guitar.<br />

Apontaments dai 25 ai 27 di<br />

Setembar, cun artiscj come John<br />

Rembourn, Julz Parker, Armando<br />

Corsi, Gary Lucas e Massimo<br />

Varini. Concierts e convignis li dal<br />

municipi e dal teatri Garzoni, te scuele<br />

mezane, te sede de bande e te place<br />

Garibaldi.<br />

INFO: www.folkclubbuttrio.com/ -<br />

0432 853528.<br />

TEATRI<br />

Palme<br />

Sabide ai 12 e domenie ai 13 di<br />

Setembar, di chê strade de fieste cui<br />

fruts de Comunità Cenacolo (a 17 di<br />

domenie), al ven presentât a 20 in<br />

place <strong>il</strong> spetacul musicâl Credo.<br />

Sant Martin di Codroip<br />

La rassegne Burattini senza confini/<br />

Lutke brez meja e propon i siei<br />

spetacui domenie ai 20 di Setembar a<br />

16 a San Martin di Codroip. E<br />

organize la clape Alce.<br />

INFO: www.associazionealce.org<br />

Udin<br />

Fint ai 12 di Setembar e je vierte la<br />

campagne abonaments pal teatri Zuan<br />

di Udin risiervade aes confermis. Lis<br />

fasis destinadis pai abonâts gnûfs e<br />

pai abonâts viei che a intindin di<br />

mudâ gjenar di abonament a vierzaran<br />

ai 14 e ai 17 di Setembar. La b<strong>il</strong>ietarie<br />

e je vierte di lunis fin sabide, 9.30-<br />

12.30 / 16-19.<br />

INFO: www.teatroudine.it - 0432<br />

248418.<br />

CINE<br />

Palme<br />

Vinars ai 25 di Setembar <strong>il</strong> cineforum<br />

di Cinemanova al propon <strong>il</strong> cine di<br />

animazion Persepolis di Marjane<br />

Satrapi e di Vincent Paronnaud (France<br />

2007). A 20.30 si proiete li dal<br />

auditorium San Marco.<br />

INFO: www.cinemanova.it.<br />

Gurize<br />

Vie pal mês di Setembar, produtôrs e<br />

autôrs di documentaris de Slovenie,<br />

de Cravuazie, dal Friûl e di Triest a<br />

frecuentin la prime edizion di<br />

Eurodoc Transregional Workshop,<br />

laboratori di formazion continuade. A<br />

saran presints i progjets furlans On<br />

the top of the world - Transmedia<br />

(Gurize), Over the line - Immaginaria<br />

(Udin) e Tir/Corridoio 5 - Faber F<strong>il</strong>m<br />

(Sest).<br />

INFO: www.fvgf<strong>il</strong>mcommission.com -<br />

0432 500322.


AN IV, NUMAR 17<br />

TIMP LIBAR 9 DI SETEMBAR 2009 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 15<br />

IL PUEST<br />

di Val Montanaie<br />

Cheste storie e ven<br />

dedicade aes Dolomitis<br />

furlanis. Di pôc timp in ca,<br />

<strong>il</strong> judizi dal Unesco al è<br />

stât clâr: a son tra i spetacui<br />

naturâi plui biei dal<br />

mont.<br />

Il Cjampan<strong>il</strong>i di Val<br />

Montanaie al conte pes<br />

Dolomitis<br />

furlanis tant<br />

che la Tor<br />

Eifell par<br />

Parîs. Ma nuie<br />

assensôr su<br />

chei dusinte e<br />

cinquante<br />

metris e passe<br />

di piere grese.<br />

Vêso iniment <strong>il</strong><br />

tor di Mortean?<br />

Pensaitlu<br />

alt ben plui dal<br />

dopli di chel<br />

che al è za.<br />

Provait cumò a<br />

lai sù par<br />

difûr... Mûr<br />

drets come<br />

fusets a tiravin<br />

a ciment i prins<br />

alpiniscj che a<br />

olsavin sfidâlu.<br />

Sul finî dal<br />

800, si jere<br />

rivâts a paronâ<br />

lis cimis plui<br />

altis dal colaç<br />

alpin. La<br />

braure fenomenâl<br />

di un<br />

scjaladôr e deventave<br />

cumò <strong>il</strong> rimpinâsi su chei<br />

crets indulà che ancje une<br />

furmie e sbrissave jù.<br />

Ai 7 di Setembar dal<br />

1902, si cjatin dapît dal<br />

Cjampan<strong>il</strong>i doi fuarts<br />

alpiniscj triestins: Napoleone<br />

Cozzi e Alberto Zanutti.<br />

A van sù pe schenate a<br />

plomp chee bute a misdì.<br />

In chê volte, la trate no<br />

jere segnade e a rivin a<br />

fature su la terace di mieç.<br />

Cozzi al va d<strong>il</strong>unc sù a gjat<br />

par altris sîs vot metris. La<br />

dificoltât e je di un cuart<br />

grât superiôr. Chel passaç<br />

al sarà par ducj “la fressure<br />

Cozzi”. Il triestin nol<br />

LA STRICHE<br />

Ae discuvierte dal Friûl che no tu cognossis<br />

in compagnie di MICHELE NADALINI<br />

mole e al continue a<br />

grampâsi sù drete par chê<br />

scjale cence spiergui. Nol<br />

veve nasade la cengle<br />

sfrissâ la crete ruspiôse di<br />

soreli amont. Al scugne<br />

rindisi e tornâ abàs li di<br />

Zanutti fer su la terace. Al<br />

fâs sù un omut di claps e<br />

al piche la date de sô<br />

presince.<br />

Cualchi dì dopo si dan<br />

dongje i austriacs Victor<br />

Wolf von Glanvell e Karl<br />

Gunther von Saar. Lôr no<br />

van sù daurman. A montin<br />

su la cime Topin e a pontin<br />

un potent binocul su chel<br />

besteon di Cjampan<strong>il</strong>i. A<br />

lampin l’omut di Cozzi e,<br />

vot metris plui adalt, <strong>il</strong> zîr<br />

de cengle. No san spiegâsi<br />

cemût mai i doi di prime no<br />

le vedin tocjade e nancje<br />

cemût che a lu varessin fat<br />

lôr. Malapaiâts si ritirin in<br />

albierc a Cimolais.<br />

Juste li, si intivin cun<br />

Cozzi e Zanutti. Chei ca a<br />

jerin in fieste parcè che<br />

nissun come lôr al veve<br />

sgripiât <strong>il</strong> lât sud-est dal<br />

Duran. Von Glanvell si<br />

incove in cjamare, von<br />

Saar al reste in<br />

compagnie.Po ben si sa<br />

che cuant che un triestin al<br />

pant fûr dulà che al è stât<br />

e ce che al à<br />

fat, al è imbatib<strong>il</strong>.<br />

Se po, tra<br />

un tai e chel<br />

altri, lu stuzigais<br />

a fevelâ, e<br />

ven sù une<br />

bibie.<br />

Cozzi al<br />

brame <strong>il</strong><br />

moment bon<br />

par gafâsi <strong>il</strong><br />

Cjampan<strong>il</strong>i.<br />

Von Saar,<br />

invezit, no i dîs<br />

nuie. I fâs<br />

domandis e al<br />

zuie di orele.<br />

Al capìs che<br />

Cozzi al veve<br />

falade la<br />

cengle in chei<br />

vot metris di<br />

sfuarç. Difats<br />

no jere la<br />

stesse insuazade<br />

tal binocul<br />

de Cime Toro.<br />

Von Saar al<br />

cor content sù<br />

in cjamare a<br />

visâ so compari<br />

di mont.<br />

Ai 17 di Setembar i<br />

austriacs a frontin <strong>il</strong><br />

Cjampan<strong>il</strong>i. A tegnin di<br />

cont i segnâi ros lassâts<br />

dai triestins fin ae terace<br />

cul omut. Von Saar al<br />

cjape la “fressure Cozzi” e<br />

al beche la cengle. Chest<br />

colp le ten batude a man<br />

çampe. Sot vie e je une<br />

svuedade cussì fonde di fâ<br />

vignî l’imbast.<br />

La cengle lu mene sul<br />

puiûl sot la piche. La<br />

cueste si fâs aromaii<br />

mancul grivie. Cuatri voris<br />

di cuarde e, tal aiar de<br />

cime, a jentrin cun onôr te<br />

storie alpine di ogni timp.<br />

di Simone Paoloni I prins sul Cjampan<strong>il</strong>i<br />

ENIGMISTICHE<br />

Un biel libri par cui che<br />

al da la soluzion esate<br />

Graziis ae colaborazion cu la Agjenzie<br />

Regjonâl pe Lenghe Furlane (ARLeF), a ducj<br />

chei che nus mandaran la soluzion esate des<br />

peraulis incrosadis, ur vignarà regalât <strong>il</strong> libri<br />

PERAULIS DI CHENTI, di Pier Carlo Begotti e<br />

Federico Vicario. Lis soluzions a puedin jessi<br />

mandadis<br />

1. par pueste ae direzion IL DIARI,<br />

vie Marcjât Vieri 37, 33100 Udin<br />

2. par fax, al numar 0432 486225<br />

3. par e-mai ae direzion redazion@<strong>il</strong>diari.eu<br />

par cure di<br />

MARIUTE FARE<br />

NB. I vincidôrs a podaran ritirâ <strong>il</strong> libri li de sede de ARLeF a Udin in place<br />

XX di Setembar nr. 23 dal lunis al vinars des 10 a misdì.<br />

DEFINIZIONS<br />

A DRET<br />

1. Localitât su la strade<br />

Paulâr-Cason di Lanza.<br />

9. Mieze arabiche.<br />

13. Piecis, ma ancje<br />

smorfiis, massime dai fruts<br />

co a tachin a vaî.<br />

14. Imbrucjâ, capitâ.<br />

SFORCÎR NR. 1 - LA SOLUZION<br />

Bisugne rompi i<br />

ûs se si vûl fâ la<br />

fertaie<br />

Publicât tal numar 15 -<br />

Avost. A àn dade la<br />

soluzion: Joao<br />

Bonfim,Udin - Luigino<br />

Colombera, Pordenon -<br />

Adriana Cucchini, Udin<br />

- Cristina Florean, Udin<br />

- Nicola Gerussi, Pagnà<br />

- Luigino MOschione,<br />

Lauçà - Maria Pian,<br />

Rude - Olga Missoni<br />

Pianta, Udin<br />

16. Lu è l’efiet di cui che al<br />

indurmidìs cu lis peraulis e i<br />

voi.<br />

18.Une fase dal sium<br />

19.Il numar dopo dal zero.<br />

20.Tocs di timp, clucs.<br />

22. Ucielut che al mangje<br />

grans, di pas dopli.<br />

24. La Tetra des confezions<br />

par aliments.<br />

25. Si puartin al centri<br />

sanitari par fâlis esaminâ.<br />

27. Dopo Lavôr Feroviari.<br />

28. Il Babà dai cuarante<br />

ladrons.<br />

29. Incalmade, inseride.<br />

31. Meti fûr, proferî.<br />

33. Tal mieç de mane.<br />

34. Un orghin par svualâ.<br />

35. Il chirurc che al opere<br />

intal cjâf.<br />

36. La Rojal e je la plui<br />

famose corse di cjavai.<br />

38. Si lu sclice par scrivi un<br />

caratar.<br />

41. Puaret, barbon.<br />

43. Un serial american di<br />

Pront Socors.<br />

44. Il contrari di concret.<br />

45. Cussì e scomence la<br />

gnot.<br />

A PLOMP<br />

1. Cjalçaduris estivis.<br />

2. Un dovê... sot la naie.<br />

3. Ogni an e ven fate la lôr<br />

adunade nazionâl.<br />

4. Il numar di personis che<br />

a stan intune cierte aree.<br />

5. Une porzion di ... frico .<br />

6. Lis consonantis intal<br />

risot.<br />

7. Scarmulin, contrari di<br />

tirul.<br />

8. Frazion di Remanzâs.<br />

9. Aziende di Traspuarts<br />

Municipâi.<br />

10. Il centr di Parigi.<br />

11. A pari, a livel.<br />

12. Il Segretari Gjenerâl de<br />

ONU.<br />

15. Cjarvon une vore fin<br />

par ûs particolârs.<br />

17. Non di femine.<br />

21. Recipient fat di dovis.<br />

23. La isulute dal Cont di<br />

Montecrist.<br />

24. Jet di paie, materàs.<br />

26. Cul vueli e cul asêt.<br />

30. A ‘nd è cinc par man.<br />

31. Co e je madure e ven<br />

vendemade.<br />

32. Warren cence cjâf.<br />

35. Il cûr de fantate.<br />

36. I estrems dal atac.<br />

37. Ator dal façolet.<br />

39. Une part de opare<br />

teatrâl.<br />

40. Cussì al scomence e al<br />

finìs <strong>il</strong> sartôr.<br />

42. Il Gujon predi-fotograf<br />

(iniziâls).


Se la solidarietât<br />

e je part de tô vite,<br />

donâ i orghins<br />

al va plui in là de vite<br />

A.I.D.O. REGJONÂL FRIÛL<br />

VIGNESIE JULIE<br />

Mucignat Daniela<br />

Vie A. De Gasperi, 2 - 33084<br />

CORDENONS (PN)<br />

Tel. 0434/932115<br />

aido.reg_friulivg@libero.it<br />

A.I.D.O. PROVINCIÂL<br />

DI TRIEST<br />

Renato Marcolin<br />

Vie Donota, 2 - 34121 TRIEST<br />

Cell. 347/2310987<br />

aido.prov_trieste@libero.it<br />

al done<br />

chealame<br />

chealame<br />

cui A.I.D.O.<br />

Associazion Italiane pe donazion<br />

di orghins, tiessûts e celulis<br />

A.I.D.O. PROVINCIÂL<br />

DI PORDENON<br />

Bernabei Fiorella<br />

Vie Italia, 11 - 33089 VILOTE<br />

DI CJONS (PN)<br />

Tel. 0434/630648<br />

aido.prov_pordenone@libero.it<br />

A.I.D.O. PROVINCIÂL DI UDIN<br />

Cristina Ferrara<br />

Vie Sabboniera, li dal Ospedâl Civîl<br />

di Tisane<br />

33053 TISANE (UD)<br />

Cell. 329/8619388

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!