Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>il</strong> <strong>Diari</strong> Realizât<br />
INT<br />
FURLANE<br />
TE PAGJINE 11<br />
I doi autôrs,<br />
Linda Foster e<br />
Edmondo<br />
Lupieri<br />
cul finanziament<br />
de Agjenzie Regjonâl pe<br />
Lenghe Furlane<br />
Zâl friûlamerican<br />
Lui al è origjinari di Gurize e al insegne Teologjie li de <strong>Loyola</strong><br />
University di Chicago, la sô femine e je di Los Angeles: insiemit<br />
a scrivin thr<strong>il</strong>lers sul teme dal fanatisim religjôs: protagoniscj,<br />
dai stranis furlans deventâts siôr tai Usa.<br />
IL DIARI, CUINDISINÂL DI INFORMAZION - AN IV, NUMAR 17, 9 DI SETEMBAR 2009 - DIRETÔR RESPONSABIL: MAURO TOSONI - EDITÔR: T&T COMUNICAZIONS, UDIN<br />
- STAMPE: EDIGRAF, VIE DAI MONTECCHI 6, TRIEST - REGJISTRAZION TRIBUNÂL DI UDIN N.42/06 - PUESTIS TALIANIS S.P.A - SPEDIZION IN A.P. - 70% - CNS UD N.16/06<br />
Vie pal Istât a àn stralusît,<br />
sore <strong>il</strong> dut, lis stelis di<br />
Anna Maria Giordano Bruno,<br />
di Nives Meroi e di<br />
Alessia Tuttino, in glorie<br />
cu lis sôs compagnis di<br />
aventure tal campionât<br />
european di Finlandie.<br />
Il gol di Alessia Tuttino<br />
INTES<br />
PAGJINIS<br />
4-5<br />
SPORT: FRIÛL<br />
COLÔR DI ROSE<br />
Il salt di Anna Giordano Bruno<br />
Udin, ce Avost malandret<br />
Dople false partence pal Udin in campionât. Dacuardi, al è balon di<br />
Avost, ma cuntun sôl pont in dôs zornadis no si va di nissune bande<br />
La recipe di Gianpaolo Pozzo<br />
par vuarî i mai dal Udin “Vueli di comedon”<br />
contats<br />
La rinuncie di Nives Meroi<br />
PAR SCRIVINUS<br />
pueste<br />
<strong>il</strong> diari<br />
vie marcjât vieri 37<br />
udin<br />
e-ma<strong>il</strong><br />
redazion@<strong>il</strong>diari.eu<br />
PAR FEVELÂNUS<br />
telefon<br />
0432 486225<br />
Totò Di<br />
Natale al fâs<br />
fieste dopo <strong>il</strong><br />
gol dal 2 a 1<br />
cu la<br />
Sampdorie:<br />
nol è bastât
OCJÂI DI SORELI<br />
ATENZION!<br />
Difidait des imitazions<br />
I vuestris vôi a valin<br />
une vore di plui di 10 euros.<br />
E JE UNE INFORMAZION<br />
La otiche dai zovins<br />
Udin - vie dal Gelso, 7 - tel. 0432/504910 www.optex.it optex@optex.it
AN IV, NUMAR 17<br />
CUINDISINE 9 DI SETEMBAR2009<br />
<strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 3<br />
BIELIS<br />
GNOVIS<br />
Esperience in Cine<br />
par l’Ufici H<br />
La esperience de Comunitât<br />
Piergiorgio di Udin e di<br />
Tumieç a pro des personis<br />
pidimentadis e tal setôr dai<br />
jutoris pes personis disab<strong>il</strong>is e<br />
vignarà ufierte ancje ae<br />
societât cinese. In curt, al<br />
vierzarà a Pechin un Ufici H,<br />
in colaborazion cu la<br />
organizazion no governative<br />
taliane Ovci, che dopo doi<br />
agns di spiete e à otignût lis<br />
permissions necessariis dal<br />
guvier cinês. Il Centro aus<strong>il</strong>i<br />
de comunitât furlane,<br />
ricognossude come centri di<br />
riferiment regjonâl de leç 41,<br />
al è une vore specializât tai<br />
“software” didatics.<br />
Par garantî <strong>il</strong> sucès de<br />
iniziative e je partide par<br />
une mission a Pechin la<br />
consulente informatiche dal<br />
Ufici H, Barbara Porcella.<br />
Vacinis prontis<br />
Dentri de metât dal mês di<br />
Novembar, a saran a<br />
disposizion lis primis 170m<strong>il</strong><br />
dosis di vacinis necessariis<br />
par fâi cuintri ae influence<br />
gnove, dal cep AH1N1.<br />
Tal plan prontât dal<br />
assessorât regjonâl pe salût<br />
e protezion sociâl, i prins a<br />
jessi vacinâts a saran i<br />
lavoradôrs dai servizis<br />
essenziâi a contat cul public.<br />
Formadi mondiâl<br />
Chest an <strong>il</strong> formadi furlan al<br />
sarà rapresentât a dute<br />
fuarce ae VII edizion di<br />
Cheese - Le forme del latte,<br />
la rassegne dai miôr<br />
formadis europeans,<br />
inmaneade di Slow Food e<br />
dal comun di Bra (Cuneo),<br />
dai 18 ai 21 di Setembar.<br />
Slow Food regjonâl al<br />
imbastirà Casa Friuli, dulà<br />
che a saran rapresentâts i<br />
cinc “presìdi” regjonâi dal<br />
mangjâ san e seren: Formadi<br />
Frant, Radìc di Mont, Aglio<br />
di Resia, Pitina e Pestât.<br />
In mostre, a saran ancje ont,<br />
formadi Latarie, çuç di mont<br />
e Tabor dal Cjars.<br />
La Bancje dal lat<br />
Vie pal 2008, li dal ospedâl<br />
di Pordenon, la Bancje dal<br />
lat e à ricevût 98 litris di lat.<br />
Al è stât donât di maris<br />
gjenerosis e fortunadis par<br />
socori i frutins nassûts prin<br />
da la ore, che no puedin<br />
nudrîsi cun lat artificiâl. Il<br />
servizi al è curât dal<br />
dipartiment di pediatrie e di<br />
neonatologjie che al controle<br />
lis feminis che a fasin <strong>il</strong> don<br />
e che al ten di cont, tun<br />
frigorifar di pueste, <strong>il</strong> lat<br />
donât.<br />
Sapade furlane<br />
Devant dal president de<br />
republiche, Giorgio<br />
Napolitano, dai ministris,<br />
Stefania Prestigiacomo e<br />
Giulio Tremonti, e dal so<br />
coleghe furlan Renzo Tondo,<br />
<strong>il</strong> president regjonâl dal<br />
Venit, Giancarlo Galan, al à<br />
dit <strong>il</strong> so prin sì al passaç<br />
aministratîf di Sapade/Plodn<br />
te regjon Friûl-V. J. La<br />
storiche ocasion e je stade la<br />
fieste pal ricognossiment des<br />
Dolomitis come patrimoni<br />
naturâl Unesco, ai 25 di<br />
Avost tal Cjadovri.<br />
TARVIS<br />
IL FAT<br />
Fermât dai polizais feroviaris un fantin di Triest, al è incolpât di vê rapinât, dopo<br />
di vêlis indurmidis cuntune dormie, cinc zovinis, di viaç sul tren fra Viene e Vignesie.<br />
In azion a Tarvis <strong>il</strong> lari sporcacjon<br />
I bêçs i coventavin par mantignî i<br />
siei cjavai e, lis voltis che al à slungjât<br />
lis mans, nol veve propit rivât<br />
a resisti… al pâr che al vebi ametût<br />
e justificât sù par jù cussì lis sôs<br />
colpis Domenico Bonafede, <strong>il</strong> fantin<br />
resident a Triest fermât dai polizais<br />
feroviaris tai ultins dîs dal mês<br />
di Avost.<br />
Al è incolpât di vê rapinât, dopo<br />
di vêlis indurmidis cuntune dormie,<br />
Al è muart a Udin Arnaldo Boffito, in stât vegjetatîf dal 1990<br />
dopo di jessi restât vitime, in Gjermanie, di une agression.<br />
Un sium lunc 19 agns<br />
Tal mês di Avost al è finît <strong>il</strong> sium<br />
di Arnaldo Boffito. Al veve 48<br />
agns e par 19 agns al à vivût a<br />
Udin in stât vegjetatîf, dopo di<br />
jessi restât vitime, in Gjermanie,<br />
di une agression che no je<br />
mai stade sclaride di insom fin<br />
da pît.<br />
In zoventût, Boffito al veve<br />
vût problemis cu la droghe e<br />
al jere stât tossicodipendent.<br />
Par liberâsi di chê sclavitût, al<br />
jere lât a vore a Munic, te Baviere,<br />
deventant camarîr intun<br />
ambient talian.<br />
Ma sore sere dai 5 di Març<br />
dal 1990, i polizais bavarês lu<br />
vevin cjatât tal so apartament<br />
pestât, drogât doprant la fuarce<br />
e svalisât.<br />
So pari Claudio, ferovîr pensionât,<br />
e sô mari Marisa a àn<br />
viodût di lui, cence padin e cun<br />
premure grandone, te lôr cjase<br />
di vie de Gregori.<br />
Prin di tornâ cjase, al jere stât<br />
curât par un mês in Gjermanie<br />
e po li dal repart dai “Lungodegenti”<br />
dal ospedâl di Udin, par<br />
cualchi an.<br />
Par dut <strong>il</strong> timp che l’om al à vivût<br />
pierdût vie, al è stât alimentât<br />
e idratât cuntun sondin gastric. I<br />
gjenitôrs a son stâts assistûts e<br />
compagnâts te lôr opare dai assistents<br />
domic<strong>il</strong>iârs, dai miedis e dai<br />
MONFALCON<br />
cinc zovinis, di viaç sul tren fra Viene<br />
e Vignesie.<br />
Intun câs, al è incolpât ancje di<br />
violence sessuâl, ma lis investigazions<br />
a van indevant par aciertâ<br />
altris episodis di chê stesse fate.<br />
Par confermâ la colpe plui grave,<br />
che e à vût par vitime une zovine<br />
de Republiche ceche, si varà di<br />
spietâ l’esam dal Dna che al è stât<br />
proponût dai investigatôrs.<br />
infermîrs dal servizi Medicasa. Ma<br />
nol veve bisugne di nissun machi-<br />
nari speciâl.<br />
Domandât dal setemanâl<br />
diocesan di Udin La Vita<br />
Cattolica, Claudio Boffito al<br />
à strucade la esperience de<br />
sô famee cun grande semplicitât.<br />
“Arnaldo al jere in<br />
come, ma al sintive i stimui – al à<br />
Al è stât brincât in France GURIZE<br />
Il re des trufariis<br />
Il re des trufariis informatichis, Carlo Rao di<br />
Monfalcon al è stât brincât in France. Lu àn fermât<br />
i polizais di Tolon ai 26 di Avost,<br />
eseguint un mandât european,<br />
motivât di un miâr di denunciis.<br />
L’om, che fin tal mês di Avost<br />
dal 2007 al figurave resident a<br />
Monfalcon, dulà che al è nassût<br />
za fa 31 agns, al jere specializât<br />
in ladroneçs “on line”.<br />
Te sô cariere selerade, al à rivât<br />
adore di vendi celulârs,<br />
machinaris eletronics e servizis<br />
turistics fals par miârs e miârs di<br />
euros. Cun di plui al è incolpât<br />
di “furto di identità” e di ricetazion e al è stât<br />
bielzà condanât intune desene di procès.<br />
Il comissariât roman che al à otignût dai coleghis<br />
francês che al sedi fermât, al à inviât ancje <strong>il</strong><br />
procediment necessari pal so ripatriament.<br />
Prin di cumò, Rao al jere stât fermât dome une<br />
volte, a Udin, dai polizais di Monfalcon.<br />
Il malintindût si jere ispirât a un<br />
telef<strong>il</strong>m e prin di robâur aes<br />
sôs vitimis lis instupidive<br />
cuntune dormie, che ur<br />
deve di bevi ufrint un cafè<br />
o un licôr.<br />
Par solit, Bonafede al rivave<br />
cul tren a Tarvis. Prin<br />
di jentrâ in azion al restave<br />
platât tai gabinets dai handicapâts.<br />
Al montave sul tren che al rivave<br />
declarât –; al sintive <strong>il</strong> dolôr, si inacuarzeve<br />
de lûs e dai rumôrs.<br />
Cuant che une man che nol cognosseve<br />
lu cjareçave si ingrisignive”.<br />
“Cheste esperience – al à<br />
zontât <strong>il</strong> pari di Arnaldo – mi à<br />
trasformât la vite e mi à rindût<br />
mancul egoist. Come om di<br />
fede, o volarès dîur ae zoventût<br />
che la vite e je un tesaur preziôs.<br />
Che a pensin sore benon<br />
prin di straçâle. Jo no mi sint di<br />
judicâ Beppino Englaro, ma par<br />
me un al reste vîf fint cuant che<br />
i bat <strong>il</strong> cûr. Arnaldo al jere gno<br />
fi, duncje o ai simpri sintût <strong>il</strong> gno<br />
dovê par lui e<br />
o ai gjoldût a<br />
viodi i siei prins<br />
cjavei blancs”.<br />
Tal corot publicât<br />
su la<br />
stampe, nunziant<br />
lis esecuiis<br />
che po a son<br />
stadis celebradis<br />
te glesie dal<br />
cimitieri udinês<br />
di Sant Vît ai<br />
25 di Avost, i<br />
gjenitôrs e <strong>il</strong><br />
fradi a àn scrit:<br />
“Dopo un sonno<br />
durato<br />
vent’anni ti sei risvegliato in Cielo”.<br />
Par mês al à svuedât lis glesiis<br />
La religjon dal lari<br />
Par rivâ a brincâ <strong>il</strong> malintindût gurizan che par mês<br />
al à svuedât lis glesiis e i santuaris dai contors di<br />
Nova Gorica, robant statuis, cjandelîrs, criscj e<br />
vistiduris di glesie, i<br />
investigatôrs furlans e slovens<br />
a àn scugnût dâi di schene e<br />
colaborâ a strent. Il câs al è<br />
stât disbratât dopo cutuardis<br />
ladroneçs e si à podût escludi<br />
che la motivazion dal lari e<br />
fos chê di furnî cualchi<br />
comitent privât disonest o<br />
cualchi trafic anticuari. Ma<br />
ben al jere motivât di une<br />
manie religjose. L’om, di fat,<br />
che i miedis a varan di aciertâ<br />
lis sôs facoltâts mentâls, al tignive cont i ogjets<br />
robâts te sô cjase, che al veve trasformât intune<br />
specie di glesie privade, par sodisfâ la sô brame<br />
mai realizab<strong>il</strong> di deventâ predi. Par jentrâ tes glesiis,<br />
<strong>il</strong> lari al sfondave i barcons o al discancarave i<br />
puartons. Des voltis al rivave par fin a brusâju.<br />
di Viene, profitant dal gambi dai<br />
controlôrs.<br />
L’alarme al è stât dât di<br />
une siore todescje che si è<br />
dismote de dormie, biel che<br />
<strong>il</strong> fantin le palpignave, dopo<br />
di vêle slizeride dal so tacuin.<br />
L’om al jere un “driver di<br />
terza linea” li dal ipodrom di Montebello.<br />
BRUTIS<br />
GNOVIS<br />
Vuere diplomatiche<br />
sul rigassificatôr<br />
La riunion inter ministeriâl<br />
fra Italie e Slovenie,<br />
programade pai 9 di<br />
Setembar, e je saltade. Pai<br />
osservatôrs al è <strong>il</strong> svindic<br />
roman cuintri la decision dal<br />
guvier di Lubiane di<br />
trombonâ <strong>il</strong> progjet di Gas<br />
natural pal rigassificadôr de<br />
aree triestine di Zaule.<br />
Pe Slovenie <strong>il</strong> “terminal”,<br />
contestât cence remission<br />
dai ambientaliscj e dai<br />
comuns di Dolina e di<br />
Mugle, nol pues jessi acetât<br />
stant che al comprometarès<br />
la sigurece de navigazion<br />
tal golf di Triest.<br />
Auditorium<br />
de culture furlane<br />
Pe aministrazion comunâl di<br />
Gurize <strong>il</strong> palaç regjonâl di<br />
vie Rome nol varès di<br />
clamâsi plui Auditorium de<br />
culture furlane, ma de<br />
culture gurizane. Cheste<br />
propueste e vignarà fate ae<br />
regjon, che e je parone dal<br />
edifici, batiât cussì tal<br />
indoman dal taramot dal<br />
1976. La propueste, za agns<br />
prudelade dai partesans de<br />
“giulianità” di Gurize e<br />
ancje di Biagio Marin, e je<br />
stade votade ae unanimitât<br />
dal consei comunâl gurizan.<br />
Ocasion pierdude?<br />
Il conciert dai Coldplay, che<br />
al à puartât a Udin cuarante<br />
m<strong>il</strong> spetatôrs passionâts, al<br />
è stât compagnât di une<br />
code polemiche sul biel<br />
acet ufiert de citât.<br />
Domenie 30 e lunis ai 31 di<br />
Avost, la plui part des<br />
buteghis, ma ancje museus<br />
e glesiis a son restâts<br />
sierâts. Par Confcommercio<br />
e je stade une ocasion<br />
straçade, ma <strong>il</strong> Comun al à<br />
replicât che la zornade si le<br />
cognosseve dal mês di<br />
Novembar e ur tocjave ai<br />
buteghîrs di cjapâ la iniziative<br />
par organizâ alc.<br />
Presons straplenis<br />
A la barbe dal indult di<br />
cualchi an indaûr, lis<br />
presons talianis a son indaûr<br />
plenis di int. Dai 63m<strong>il</strong> 587<br />
presonîrs, 871 a son<br />
vuardeâts tes presons<br />
furlanis di Gurize, di<br />
Pordenon, di Tumieç e di<br />
Udin e in chê di Triest. Fra i<br />
câs plui negatîfs chel di<br />
Udin, cun 216 presonîrs a<br />
pet di 105 puescj.
AN IV, NUMAR 17<br />
4 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 9 DI SETEMBAR 2009<br />
SPORT<br />
Dople false partence<br />
pal Udin in campionât.<br />
Prin la pate al Friûl, là<br />
che al à scugnût<br />
rimontâ dôs voltis <strong>il</strong><br />
Parma, al so esordi in<br />
A. Po, al è lât a font a<br />
Marassi, cjapant trê<br />
papins de Sampdorie.<br />
Dacuardi, al è balon di<br />
Avost, ma cun ponts in<br />
pali, e dome un in dôs<br />
zornadis di serie A nol<br />
è rulin di zone copis<br />
europeanis, mancul<br />
ancjemò di aree<br />
Champions league.<br />
Nol è nancje di basse classifiche<br />
sigure, par vie che tal prossim<br />
turni al rive a Udin <strong>il</strong> Catanie,<br />
imbrucjât de Samp a Gjenue<br />
e po, tornât in Sic<strong>il</strong>ie, ancje dal<br />
Parma. Se l’Udin almancul un<br />
pontut lu à fat cui stes aversaris,<br />
tant di plui che al frontarà i sic<strong>il</strong>ians<br />
in cjase, si pues scrupulâ che<br />
3 ponts al puedi metiju in scarsele,<br />
lant su tes zonis plui nob<strong>il</strong>is de<br />
classifiche.<br />
Cemût spiegâ lis faturisi de partence?<br />
Dopo un pre campionât<br />
plen di infortunis e di garis pierdudis,<br />
l’Udin - che sul marcjât, dai<br />
siei tocs plui preseâts, al à lassât<br />
dome Quagliarella - si è presentade<br />
ai nastris di partence plui Di<br />
Natale dipendent di simpri. Un<br />
doplet di Totò - la prime daspò dal<br />
infortuni al zenoli in Nazionâl che<br />
al veve comprometude la passade<br />
stagjon - e à salvât la imbatib<strong>il</strong>itât<br />
in cjase metude daurman<br />
a dure prove dal Parma dai ex<br />
Udin, Avost malandret<br />
Udin-Parme: <strong>il</strong> gol di Di Natale al 89’ che al à salvât l’Udin in cjase te prime di Campionât<br />
Guidolin e Leonardi: dôs voltis in<br />
vantaç i ospits, Di Natale al à<br />
impatât prin cuntun rigôr prin de<br />
polse e po cuntune bravece balistiche<br />
cuasi al scjadi dal timp. A<br />
Marassi, invezit, <strong>il</strong> so gol nol è stât<br />
vonde par rimeti in corse i blancneris<br />
bielzà sot di doi goi.<br />
L’Udin al somee dismolât, cence<br />
un f<strong>il</strong>tri adeguât a centricjamp,<br />
dulà che D’Agostino al è invo-<br />
luçât te nulate des vôs di marcjât:<br />
distrate in difese ancje cence Zapata<br />
e cence ... Pepe denant, parcè<br />
che no lu metin, par cumò, ni<br />
<strong>il</strong> gnûf acuist Corradi, ni la scomesse<br />
stagjonâl Floro Flores.<br />
Cumò a coventin i fats sot forme<br />
di ponts ancje par dissipâ i<br />
dubis su la preparazion de scuadre<br />
de bande di Marino: no sarès<br />
la prime volte che al scuen tor-<br />
“Vueli di comedon”<br />
“E je dome cheste la strade par rimiedeâ al grâf probleme che o vin”:<br />
<strong>il</strong> coment di Gianpaolo Pozzo daspò de sacagnade di Marassi<br />
“In chest moment o disarès che<br />
al è dibant fâsi cjapâ dai gnerfs.<br />
O sin intune condizion psicofisiche<br />
precarie e purtrop o vin ancje problemis<br />
leâts ae lungje polse e ai<br />
tancj zuiadôrs clamâts tes variis<br />
nazionâi. Secont me, la uniche<br />
strade e je chê di metisi a vore in<br />
mût biel dûr.<br />
A preocupâ Pozzo no je la classifiche,<br />
ma ce che al è saltât fûr<br />
tai prins 180 minûts: “Ducj a pensavin<br />
che une scuadre colaudade<br />
Trê<br />
americans,<br />
doi luncs<br />
italo-alc e un<br />
tecnic dut<br />
italian<br />
(Cavina) cun<br />
tante pratiche<br />
di<br />
Leghedoi par<br />
fâ un<br />
campionât<br />
tant che l’Udin e podès indurâsi<br />
tal finâl de passade stagjon. Si<br />
pensave che l’Istât al ves permetût<br />
di tornâ a cjariâ lis p<strong>il</strong>is. Invezit<br />
o sin colâts tal sfondron dai<br />
problemis bielzà cjatâts l’an stât.<br />
O vin di frontâju cun serietât e risolviju<br />
come che o vin fat tal campionât<br />
stât.”<br />
L’impegn cuotidian, seont Pozzo,<br />
e je la uniche recipe: “In chest<br />
moment al è dibant cjacarâ, bisugne<br />
dome lavorâ.<br />
Che <strong>il</strong> probleme al sedi l’Udin e<br />
no une incressite di nivel di chês<br />
altri scuadris, si lu viôt, secont Pozzo,<br />
di ce che la serie A e je rivade<br />
a pandi in chestis dôs primis zornadis:<br />
“Il campionât nol è difarent<br />
di chel dal an stât, no mi somee<br />
che si sedin viodudis partidis di<br />
cuissà ce nivel, ni novitâts di r<strong>il</strong>êf.<br />
Se nô no stessin li a spielâsi a dî<br />
“o sin fuarts o sin bulos” e invezit<br />
o tirassin fûr la um<strong>il</strong>tât, alore o fasaressin<br />
une otime stagjon”.<br />
PARTENCE DI RIVE SÙ PAI BLANCNERIS<br />
nâle a meti a pont. Dome che<br />
cheste volte e sarès la prime che<br />
capite cussì adore. Dubis ancje<br />
su la tressadure che a àn puartât<br />
ae rivade in corse di Sammarco e<br />
Lodi e ae partence di Orellana, sierât<br />
di Di Natale e dal so zimul c<strong>il</strong>en<br />
Sanchez. Par no fevelâ di Domizzi,<br />
cjaval che al torne par vie de<br />
emergjence difese dal campionât.<br />
LA ZEBRUTE<br />
te prime<br />
La consociade blancnere Snaidero basket e sta<br />
studiant lis gnovis maiutis, cul narançon tradizionâl<br />
e i colors di Udin. Intant e à fat la scuadre<br />
di Leghedoi, là che e je colade.<br />
Trê americans, ancje <strong>il</strong> play italian par matrimoni<br />
Mathis, di 6 agns in categorie, oltri ae vuardie<br />
Bennett e ae ale Harrison, e doi luncs italo-alc:<br />
Brkic (serb) e Zacchetti (francês) zimui non dal<br />
dut pandûts dal 82: a son <strong>il</strong> cuintet dal riscat.<br />
Tante zoventût e furlanetât te bancjute, dulà<br />
che dome Dordei, che al salte fûr di une roture<br />
dal tendin di çampe, al à esperience di seconde<br />
serie e, tant che Brkic al è bielzà stât a servizi<br />
Gianpaolo Pozzo: nol à voie<br />
di fotis<br />
I TABELINS<br />
UDIN-PARMA 2-2 (1-1)<br />
Domenie ai 23 di Avost<br />
UDIN Handanovic; Isla,<br />
Zapata, Felipe (27’ st Coda),<br />
Lukovic; Inler, D’Agostino,<br />
Zimling (17’ st Sanchez); Pepe,<br />
Corradi (8’ st Floro Flores), Di<br />
Natale. Al. Marino<br />
PARMA Mirante; Dellafiore<br />
(27’ st Castellini), Paci,<br />
Panucci, Lucarelli; Morrone,<br />
Mariga, Galloppa (26’ st<br />
Zenoni); Biabiany, Lanzafame<br />
(42’ st Manzoni); Paloschi. Al.<br />
Guidolin.<br />
Arbitri: Valeri di Rome<br />
Segnadôrs: 42’ Paloschi, 48’<br />
Di Natale (R); 49’ Lucarelli, 89’<br />
Di Natale.<br />
Amonîts: Pepe, Morrone,<br />
Felipe, Lucarelli e Zimling,<br />
Panucci, Sanchez.<br />
Il D’Agostino di chest<br />
an nol è plui lui<br />
SAMPDORIE-UDIN: 3-1 (2-0)<br />
Domenie ai 30 di Avost<br />
SAMPDORIE Castellazzi;<br />
Stankevicius, Gastaldello,<br />
Rossi, Zauri; Semioli (30’ st<br />
Ziegler sv), Palombo 6,5,<br />
Tissone, Mannini (19’ st<br />
Padalino); Cassano (42’ st<br />
Bellucci sv), Pazzini. Al. Del<br />
Neri.<br />
UDIN Handanovic; Isla, Coda,<br />
Felipe, Lukovic; Inler,<br />
D’Agostino, Sammarco (1’st<br />
Sanchez); Pepe 5,5 (35’ st<br />
Corradi), Floro Flores, Di<br />
Natale. Al. Marino<br />
Arbitri: Trefoloni di Siene<br />
Segnardôrs: 11’ Pazzini, 46’<br />
Mannini; 57’ Di Natale, 83’<br />
Cassano.<br />
Amonîts: Lukovic, Pepe,<br />
Stankevicius, Di Natale, Floro<br />
Flores.<br />
LA GNOVE SNAIDERO<br />
Gnûf cuintet cence furlans<br />
dal gnûf coach narançon Cavina.<br />
E je la credenziâl dute italiane che la proprietât<br />
e à volût par fâ ben in Leghedoi dulà che dispès e<br />
à fat lis gnocis cui fics secs, par ultin a Sassari,<br />
intant che <strong>il</strong> diretôr gjenerâl Alibegovic, al si è<br />
zuiât la cjarte slave cul fidât Bjedov vice parie cul<br />
confermât Stradolini. Par cumò la Snaidero e à de<br />
sô bande la vitorie te prime partide de stagjons cu<br />
la AcegasAps e bati Trieste, ancje se di serie A<br />
d<strong>il</strong>etants al met simpri di bon umôr.<br />
Inte fotografie, <strong>il</strong> coach Demis Cavina: une<br />
lungje esperience di Leghedoi
AN IV, NUMAR 17<br />
SPORT 9 DI SETEMBAR 2009 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 5<br />
Vie pal Istât a àn stralusît,<br />
sore <strong>il</strong> dut, lis stelis di Anna<br />
Maria Giordano Bruno, di<br />
Nives Meroi e di Alessia<br />
Tuttino, in glorie cu lis sôs<br />
compagnis di aventure tal<br />
campionât european di<br />
Finlandie.<br />
IL GOL DI ALESSIA<br />
Lis impresis plui frescjis a son propit chês de<br />
Tuttino che, cu la nazionâl taliane di balon, e je<br />
stade fermade su la strade dal titul continentâl ma<br />
de scuadre plui favoride, al ven a stâi de Gjermanie.<br />
Il cuart fatâl al è finît doi a un pes todescjis, ai<br />
4 di Setembar.<br />
Il torneu al jere començât in mût trionfâl pe mediane<br />
di Vissandon di Bas<strong>il</strong>ian che, ai 25 di Avost, e<br />
à segnât <strong>il</strong> goal decisîf te rimonte cuintri de Ingh<strong>il</strong>tiere,<br />
te prime partide de fase eliminatorie. La<br />
campione furlane, ancje se un tic macolade, e à<br />
zuiât ancje chês altris dôs partidis finidis doi a zero<br />
pe Svezie e doi a zero pe Italie cuintri de Russie.<br />
Alessia Tuttino (za intervistade dal <strong>Diari</strong> tal mês di<br />
Fevrâr dal 2008), an passât, e je stade premiade<br />
come la centricampiste plui brave de stagjon sportive<br />
2007-2008.<br />
Zuiadore dal Bardolino Verona par cinc agns,<br />
chest an e tornarà in Friûl par lotâ cu la maie dal<br />
Cjasielis. Te sô cariere, e à vinçût cuatri scudets,<br />
trê copis Italie e trê supercopis. Cu la scuadre<br />
veronese e à ancje zuiât une semifinâl di Women’s<br />
Cup, che e sarès la Champions League des feminis.<br />
E à tacât a zuiâ cu la nazionâl taliane a 15 agns.<br />
La sô prime presince te scuadre A e je dal 2001, di<br />
in chê volte e à zuiât passe setante partidis, segnant<br />
avonde dispès.<br />
Lis sôs aventuris sportivis e umanis a son contadis<br />
tal sît internet www.alessiatuttino.it, dulà che e<br />
riferìs <strong>il</strong> so esordi te scuadre 7 Spighe di Bas<strong>il</strong>ian e<br />
po tai campionâts di C e di B cul Rivignan. Diplomade<br />
resonîr e perît comerciâl e programatôr tal<br />
2002, tal mês di Lui si è indotorade in Siencis des<br />
ativitâts motoriis e sportivis. “A disin che o ai un<br />
temperament e une fuarce di volontât fûr dal ordenari<br />
– e scrîf Alessia Tuttino –. Dal sigûr jo no moli<br />
mai e, ancje tai moments plui dûrs, o ten bot,<br />
tirantmi sù in comedon” (o “rimboccandomi le<br />
maniche”, come che si disarès par talian).<br />
IL SALT DI ANNA<br />
Cun chel istès spirt Anna Giordano Bruno, ai 2 di<br />
SPORT: FRIÛL<br />
COLÔR DI ROSE<br />
Avost, si è rimpinade fint a cuatri metris e sessante<br />
centesims: <strong>il</strong> gnûf record talian dal salt cu la aste,<br />
risultât straordenari che le à classificade fra lis primis<br />
dîs atletis dal mont di cheste inmagante dissipline.<br />
Ricercjadore di matematiche, tal indoman de sô<br />
gare plui biele (vinçude a M<strong>il</strong>an, intant dai campionâts<br />
talians di atletiche), la zovine di Sant Vît dal<br />
T<strong>il</strong>iment (classe 1980 e dotôr in matematiche te<br />
Universitât furlane, tal 2004) e jere indaûr a vore tal<br />
so studi li de Universitât di Padue. Di fat, no jessint<br />
componente di nissune scuadre m<strong>il</strong>itâr, jê no je une<br />
atlete professioniste.<br />
Ma e salte di cuant che e veve 17 agns e <strong>il</strong> so prin<br />
mestri al è stât Giuliano Merlino. Guidade dal sloven<br />
Igor Lapajne, tal 2006 e à otignût la convocazion de<br />
nazionâl taliane pai campionâts europeans di Goteborg.<br />
Ai 15 di Avost, intant dai campionâts mondiâi di<br />
Berlin, e je rivade diesimetierce, cu la misure di<br />
cuatri e cincuante, restant, magari cussì no, la prime<br />
des atletis esclududis de finâl.<br />
Nives: “L’alpinisim nol pues jessi<br />
ridusût a une gare, parcè che se di<br />
no si varès di pratindi par ducj chês<br />
istessis condizions e <strong>il</strong> rispiet di regulis<br />
precisis, compagnis par ducj.<br />
Ma nol è cussì, stant che ognidun al<br />
pues rimpinâsi come che al vûl. Jo<br />
no intint di fâ un compromès par fâ<br />
un record.”<br />
LA RINUNCIE DI NIVES<br />
Tal câs de ultime stele dal firmament sportîf furlan,<br />
Nives Meroi, la gnove sunsurose dal Istât e je la sô<br />
rinuncie dal tentatîf di jessi la prime femine dal mont<br />
a rivâ su la piche di dutis lis montagnis dal planet par<br />
sore dai 8m<strong>il</strong> metris.<br />
“Cun serenitât mi gjavi fûr di cheste competizion<br />
spasimade, jo no soi plui in zûc” e à declarât su la<br />
stampe, motivant la sô sielte cun peraulis penzis:<br />
“Nol è chest <strong>il</strong> gno mût di lâ in mont. L’alpinisim nol<br />
pues jessi ridusût a une gare, parcè che se di no si<br />
varès di pratindi par ducj chês istessis condizions e <strong>il</strong><br />
rispiet di regulis precisis, compagnis par ducj. Ma<br />
nol è cussì, stant che ognidun al pues rimpinâsi come<br />
che al vûl: tal stîl alpin, come che o vin simpri fat jo e<br />
<strong>il</strong> gno om, o judâts di puartadôrs di alte cuote, cun<br />
cuardis fissis par ogni dontri e cu lis bombulis pal<br />
ossigjin. Ma se al è cussì al è clâr che no si combat<br />
cu chês istessis armis. Jo no intint di fâ un compromès<br />
par fâ un record e no rinunciarai mai altri al gno<br />
mût di lâ sul Himalaya”.<br />
Il riferiment, stant ai osservatôrs, nol è salacor<br />
destinât aes dôs fuartis alpinistis Gerlinde Kaltenbrunner<br />
e Edurne Pasaban, che in agns di cariere si<br />
son za rimpinadis su dodis pichis di 8m<strong>il</strong> metris<br />
cuintri des undis de Meroi, ma sore <strong>il</strong> dut ae coreane<br />
Oh Eun Sun che, bot e sclop, e je rivade a 13<br />
votm<strong>il</strong>, in gracie di une grande operazion mediatiche<br />
promovude di “sponsor” insurîts e di jutoris di ogni<br />
fate che i àn permetût di fâ vot des sôs tredis scjaladis<br />
in doi agns, cun spostaments in elicotar di un<br />
“campo base” in chel altri.<br />
Di chê strade dal incident dal mês di Lui, cuant che<br />
sul Broad Peak e je muarte Cristina Campagna,<br />
alpiniste di San Quirico di Valdagno, Nives Meroi e<br />
veve declarât che no esist distinzion fra oms e<br />
feminis che a van sù sui 8m<strong>il</strong> metris, ma che “e je<br />
une difarence fra cui che al vîf la montagne e cui che<br />
al vîf di montagne. Jo cumò o soi chi, te mê cjase in<br />
mont e o vîf la mont. Nol è dome l’alpinisim, ma ce<br />
che si fâs ogni dì: palâ nêf, spacâ legnis… Tant a dî<br />
che si vîf sul teritori. Jo no fâs alenaments speciâi e<br />
no seguìs “training” particolârs. O voi in mont e<br />
avonde”.<br />
Domandade sui siei obietîfs pal avignî, Nives<br />
Meroi, che e vîf cul so om Romano Benet a Fusinis,<br />
te Val Cjanâl, e che tal mês di Setembar e finìs 48<br />
agns, e à rispuindût che cumò e spere che la coreane<br />
e vinci daurman la sô gare “di mût che si cidini chel<br />
sunsûr che al risie di deventâ un grum pericolôs e<br />
che al deventi indaûr pussib<strong>il</strong> di tornâ a fâ vêr alpinisim.<br />
A chel pont – e à declarât – ancje jo o tornarai<br />
a rimpinâmi sul Himalaya”.<br />
LUCHE NAZZI
AN IV, NUMAR 17<br />
6 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 9 DI SETEMBAR 2009<br />
PAÎS<br />
AZ<br />
Friûl<br />
COMELIANS<br />
Strade sierade<br />
E restarà sierade fint ai 9 di<br />
Otubar (gjavâts sabide,<br />
domenie e dîs di fieste) la<br />
strade regjonâl fra Comelians<br />
e Ravasclêt. La interuzion e<br />
je motivade dai lavôrs par<br />
regolâ un slac inviât des<br />
montanis dal 2002, tal puest<br />
dulà che e jere passade la<br />
linie dal gâs. Il cantîr al è stât<br />
screât ai 24 di Avost.<br />
DAÇAN<br />
Fieste cui emigrants<br />
Ai 19 e ai 20 di Setembar, <strong>il</strong><br />
Club ricreativo azzanese di<br />
Toronto al fiesteze 50 agns di<br />
vite. Lis celebrazions a saran<br />
inmaneadis li de Famee<br />
furlane. Di chê strade,<br />
comun e parochie a àn<br />
organizât cul Efasce, un viaç<br />
in Americhe.<br />
DAVIAN<br />
Muart cul motorin<br />
Luca Tosoni, sperance de<br />
bale tal zei dal Friûl<br />
ocidentâl, al è muart sot dai<br />
voi dal amì Pierre Garbo di<br />
Cordenons, par colpe di un<br />
incident cul motorin, su la<br />
strade pal Plan dal Cjaval. La<br />
tragjedie e je sucedude ai 28<br />
di Avost, cuatri dîs prin dal<br />
XVII cjadalan dal zovin. Su la<br />
stesse strade, tai agns dal<br />
Novante, al jere muart un<br />
altri zovin zuiadôr di basket,<br />
Alessandro Cesarin.<br />
FELET<br />
“Stalking” fra<br />
vicinants<br />
Par che a finissin i siei<br />
lambics, une femine di 40<br />
agns di Felet e à scugnût<br />
otignî dal judiç <strong>il</strong> ricovar tun<br />
ospedâl psichiatric judiziari<br />
dal vieli vicinant che le<br />
COROTS<br />
Luciano Borin<br />
Flumisel<br />
Ai 2 di Setembar, la<br />
comunitât di Flumisel e à<br />
pierdût<br />
Luciano Borin,<br />
un grant<br />
protagonist de<br />
vite politiche<br />
comunâl.<br />
Storic<br />
puartevôs dal partît socialist,<br />
fra 1975 e 1980 al è stât<br />
assessôr e po, dal 1980 al<br />
1985, conseîr comunâl. Al<br />
veve 68 agns e di cualchi an<br />
tormentave. Lis barufis si<br />
strissinavin di agns, cence<br />
padin. Al fin, cuant che a<br />
son tacadis lis menacis di<br />
Luca Tosoni<br />
muart, la femine e à fat<br />
denuncie.<br />
FORGJARIE<br />
Rapine cun forcje<br />
e curtìs<br />
E jere une impleade di 43<br />
agns di Sant Denêl, la<br />
femine che ai 25 di Avost e<br />
à cirût di rapinâ la bancje di<br />
credit cooperatîf. Cu la<br />
muse taponade cuntune<br />
cjalce e cuntun curtìs di<br />
cjase in man, ur à ordenât<br />
ai doi bancjaris che a jerin in<br />
ufici di consegnâi i bêçs.<br />
Spauride pe lôr reazion<br />
mastine, e je scjampade vie<br />
cu la machine, che però un<br />
contadin a vore li dongje al<br />
à rivât a sbusâ cu la forcje.<br />
Pôc dopo, i carabinîrs di<br />
Udin le àn fermade, dongje<br />
cjase sô, a Ciman.<br />
GRADISCJE<br />
Frazions cence<br />
conession<br />
Ancje i paisans di Gradiscje<br />
a àn dirit di podê doprâ lis<br />
miôr conessions cun<br />
internet. Par chel, passe<br />
dusinte di lôr a àn firmât la<br />
al veve une salût clopadice.<br />
Fra i ultins impegns publics,<br />
la partecipazion al comitât<br />
pe protezion dai poçs<br />
artesians e des fontanis.<br />
Gaetano Ruggiero<br />
Gurize<br />
Al jere natîf di Latine, ma<br />
al viveve a<br />
Gurize parcè<br />
che al jere un<br />
carabinîr dal XIII<br />
reziment.<br />
Gaetano<br />
Ruggiero al è<br />
muart ai 16 di<br />
Avost par colpe di un<br />
incident stradâl. Cu la sô<br />
Elisa Vianello<br />
e Nicola Serra<br />
Dispositîfs eletronics<br />
mondiâi<br />
Elisa Vianello di Codroip e<br />
Nicola Serra<br />
di Tarcint a<br />
son i doi<br />
students dal<br />
dotorât di<br />
ricercje<br />
internazionâl<br />
in Inzegnerie<br />
industriâl e de informazion<br />
dal Ateneu furlan invidâts al<br />
International electron device<br />
meeting di Baltimora (Usa).<br />
Tal mês di Dicembar, a<br />
presentaran tal simposi plui<br />
impuartant dal mont dedicât<br />
petizion spedide al sindic e<br />
ai deans dai grops dal<br />
consei comunâl. Te stesse<br />
situazion di Gradiscje, a son<br />
ancjemò ancje lis<br />
comunitâts di Grions, di<br />
Coder e di Sant Laurinç.<br />
GURIZE<br />
Recuperât l’auto<br />
robât<br />
A jerin passâts za vot mês<br />
di cuant che un siôr gurizan<br />
al veve denunciât <strong>il</strong> ladroneç<br />
dal so auto e, stant che no<br />
jerin rivadis gnovis dai<br />
investigatôrs, al veve<br />
decidût di comprâsi une<br />
machine gnove. Par chel al<br />
è restât scaturît cuant che,<br />
intune strade di Gurize, al à<br />
cjatât propit la sô machine,<br />
a puest e cu la targhe. Tant<br />
e tant, al è restât ancjemò<br />
plui scaturît, cuant che al à<br />
savût che un abitant de<br />
zone ur veve segnalât aes<br />
vuardiis la presince di chê<br />
auto bandonade.<br />
GURIZE<br />
Lari sfaçât<br />
Tal miercus al veve robât la<br />
tace cu la buineman pal<br />
personâl tune buteghe di<br />
sorbets e te joibe al à<br />
pensât di puartâi vie <strong>il</strong><br />
tacuin a di un vieli che al<br />
polsave tun zardin. Sì che, i<br />
carabinîrs a àn scugnût<br />
fermâlu. Il zovin autôr dai<br />
doi ladroneçs al à 25 agns e<br />
al è stât menât te preson di<br />
vie Barzellini.<br />
GURIZE<br />
Serra<br />
Buteghe bombardade<br />
Un concul di porfîr dal<br />
pedrât di vie Carducci al à<br />
risiât di colpî un aventôr de<br />
buteghe Sater. Al è sucedût<br />
te ultime setemane di<br />
Avost, tal centri di Gurize,<br />
moto al è lât fûr di strade<br />
daprûf Devetachi, tal comun<br />
di Doberdò, biel che al<br />
coreve su la strada dal<br />
Valon. Al veve 33 agns e i<br />
socoridôrs no àn podût fâ<br />
nuie par salvâlu.<br />
Sabrina Vidoni<br />
Tumieç<br />
Dute la comunitât, ai 28 di<br />
Avost, i à dât l’ultin salût a<br />
Sabrina Vidoni, la femine di<br />
41 agns muarte, dopo trê<br />
dîs, par colpe dal incident<br />
stradâl dai 22. In chê<br />
zornade disgraciade, biel che<br />
e tornave cjase cun sô fie di<br />
9 agns, e je stade cjapade<br />
ai dispositîfs eletronics lis lôr<br />
ricercjis inovativis sui<br />
transistors e su lis memoriis<br />
eletronichis. I doi<br />
ricercjadôrs a son rivâts prin<br />
e seconde tal scrutini di acès<br />
ae convigne, fra otante<br />
candidâts di ogni bande dal<br />
mont.<br />
Allegra Agamennone<br />
Furlans dal Abruç<br />
Allegra Agamennone, sot<br />
tenent di vassiel a vore li de<br />
Cjapitanarie di Puart di<br />
Pescara, e je la presidente<br />
gnove cree dal Fogolâr<br />
furlan dal Abruç. Sul sfuei<br />
dal Ent Friûl pal mont e à<br />
pandût <strong>il</strong> so programe: fâ un<br />
par colpe di un camion<br />
passât par strade.<br />
LISTIZE<br />
Incident in provincie<br />
Brute aventure pal sindic<br />
Geremia Gomboso che, <strong>il</strong><br />
prin dì di Setembar, al è stât<br />
ferît sul ingrès dal palaç<br />
provinciâl di Udin. Il veri de<br />
puarte automatiche si è<br />
sierât a colp, cjapant dentri<br />
un braç di Gomboso e po al<br />
è lât in fruç, taiantlu. La<br />
feride e je stade medeade<br />
cun dodis ponts. Il veri al è<br />
“esplodût” propit pal fat che<br />
al jere in regule, se di no al<br />
varès podût sfracaiâ <strong>il</strong> sindic,<br />
cun conseguencis une vore<br />
plui gravis.<br />
MAIAN<br />
Si slargje la rabie<br />
Tal mandament di Sant<br />
Denêl e je stade cjatade la<br />
cuinte bolp cu la rabie. Le àn<br />
cjatade muarte tal riu di Sant<br />
Rabat - Blocade par oris une<br />
mission umanitarie furlane.<br />
Tomâs, fra Maian e Sant<br />
Denêl, e lis analisis a àn<br />
confermât la malatie. Di<br />
cuant che la epidemie e à<br />
tornât a presentâsi a son<br />
vincj e cuatri i câs regjistrâts.<br />
sot te strade Fella. La frute si<br />
è parade butantsi in bande<br />
o, salacor,<br />
sburtade par<br />
istint di sô mari.<br />
Dopo di vê<br />
lavorât come<br />
bariste, Sabrina<br />
Vidoni e jere<br />
restade cjase<br />
par viodi de sô famee, che e<br />
je componude dal om F<strong>il</strong>ippo<br />
Geraci e di un altri fi di 18<br />
agns.<br />
Francesco Censabella<br />
Culugne<br />
Un mâl impreterib<strong>il</strong> ur à<br />
strafuît ai siei cuatri fîs,<br />
zimulament cul Fogolâr di<br />
Rome, par organizâ in<br />
convigne<br />
gnovis<br />
ativitâts a pro<br />
de zoventût,<br />
inmaneâ<br />
Agamennone<br />
viaçs e gjitis<br />
par infuartî i<br />
leams fra i<br />
cincuante socis e operâ a<br />
pro dai taramotâts dal<br />
Abruç.<br />
Anna Andreussi<br />
Reine dal rally<br />
Cun dut che e je rivade<br />
seconde te gare di cjase sô<br />
e che, di chê strade, e à<br />
pierdût <strong>il</strong> prin puest de<br />
Lis vacinis a continuin in<br />
setanteun comuns de<br />
provincie di Udin e in sîs di<br />
chê di Pordenon.<br />
MERIN/MIREN<br />
Cjampanis e internet<br />
Li dal santuari di Merin, ai 5<br />
di Setembar, i<br />
scampanotadôrs dal Gurizan<br />
si son dâts dongje pe fieste<br />
anuâl de categorie, clamant<br />
dongje sunadôrs slovens,<br />
furlans e bisiacs. A son stâts<br />
premiâts i arlêfs des scuelis<br />
par scampanotadôrs e po si à<br />
rifletût su lis prospetivis dai<br />
cjampanîi te ete di Internet.<br />
MOLIN GNÛF<br />
Mission umanitarie<br />
blocade<br />
Par oris e oris la mission<br />
umanitarie de associazion<br />
Noi e... e je restade blocade<br />
te citât marochine di Rabat,<br />
par colpe dal colôr dal<br />
camion sielzût par traspuartâ<br />
fin te Guinee, passant par<br />
Maroc, Mauritanie e Mali,<br />
un caric di jutoris umanitaris,<br />
comprendûts imprescj pe<br />
agriculture regalâts di une<br />
Francesco Censabella,<br />
avocat civ<strong>il</strong>ist di 65 agns.<br />
Al è muart ai 17 di Avost,<br />
un mês dopo che i miedis i<br />
vevin diagnosticade la<br />
malatie. Lis sôs<br />
esecuiis a son<br />
stadis<br />
celebradis a<br />
Culugne ai 29<br />
di Avost.<br />
Indotorât li dal<br />
Ateneu triestin,<br />
in vite sô, al jere stât<br />
ancje sot pretôr onorari,<br />
seguint <strong>il</strong> ram dai incidents<br />
sul puest di vore. Par agns<br />
al jere stât conseîr e<br />
segretari dal Ordin dai<br />
avocats di Udin.<br />
classifiche gjenerâl cuant<br />
che a mancjin dôs garis ae<br />
fin dal campionât talian,<br />
Anna Andreussi e à pandût<br />
une “grande ligrie” insom<br />
dal XLV Rally dal Friûl e des<br />
Alps<br />
orientâls, finît<br />
a Udin, la<br />
ultime<br />
domenie di<br />
Avost.<br />
Andreussi<br />
Andreussi,<br />
nassude a<br />
Dartigne ai 17 di Avrîl dal<br />
1972, in bande dal toscan<br />
Paolo Andreucci come<br />
navigatore, dal 2001 e à<br />
vinçût par trê voltis <strong>il</strong><br />
campionât talian assolût di<br />
rally.<br />
aziende di Palme e imprescj<br />
par une scuele professionâl<br />
spedîts dal istitût Malignani.<br />
Il compagnadôr dal camion,<br />
Edoardo Nicola, al à sclarît<br />
che i sorestants des doganis<br />
si lamentavin pal fat che <strong>il</strong><br />
camion al jere dal stes colôr<br />
di chei dal esercit marochin.<br />
MONFALCON<br />
Imigrazion<br />
clandestine<br />
Undis imprenditôrs dal<br />
Teritori a son investigâts par<br />
imigrazion clandestine. E je<br />
la conseguence de operazion<br />
che e à fat fermâ<br />
Mohammad Houssain<br />
Mukter, om di 32 agns natîf<br />
dal Bangladesh, che in plui di<br />
direzi <strong>il</strong> coordenament dai<br />
imigrâts di Monfalcon al è<br />
ancje segretari de<br />
associazion Bimas-<br />
Bangladesh workers<br />
association. La acuse e je<br />
chê di vê organizâts trafics<br />
clandestins di lavoradôrs cun<br />
assunzions e<br />
“ricongiungimenti fam<strong>il</strong>iari”<br />
fals.<br />
OSÔF<br />
Colade misteriose<br />
Nol è ancjemò sclarît <strong>il</strong> câs<br />
de zovine americane restade<br />
in come tal ospedâl di Udin<br />
dopo di jessi colade dal tren<br />
Udin-Gurize, te zone di vie<br />
Buri. L’incident al è sucedût<br />
tal mês di Lui. La turiste di 18<br />
agns e jere capitade in Friûl<br />
pal Rototom Sunsplash di<br />
Osôf, tornant cjase e jere<br />
montade suntun tren sbaliât<br />
pierdint i compagns di viaç. I<br />
investigatôrs a vuelin sclarî se<br />
la zovine, che di pôcs dîs e à<br />
finît la sô convalessence tal<br />
ospedâl di Jervasute, e à cirût<br />
bessole di dismontâ cul tren<br />
corint, se e cirive di copâsi o<br />
se cualchidun le à sburtade.<br />
Miriam Bertossi<br />
Nanarià di Tarcint<br />
Ai 29 di Avost a son stadis<br />
celebradis lis esecuiis di<br />
Miriam Bertossi, muarte<br />
miercus 26 dopo doi agns e<br />
mieç di malatie.<br />
Maridade cun<br />
Carlo Vidoni, e<br />
veve un frut di 4<br />
agns. A Nanarià<br />
e jere rivade di<br />
Osôf, indulà che<br />
e jere nassude 40 agns<br />
indaûr. Fra 2002 e 2007, e<br />
veve lavorât par Friuli<br />
Innovazione, deventant<br />
responsab<strong>il</strong> dal servizi<br />
insediaments dal parc
AN IV, NUMAR 17<br />
PAÎS 9 DI SETEMBAR 2009 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 7<br />
Dan<strong>il</strong>o Callegari<br />
In bici sul Himalaya<br />
Ai 3 di Setembar<br />
Dan<strong>il</strong>o Callegari di<br />
V<strong>il</strong> di Flum al è<br />
partît viers Delhi,<br />
di indulà che e<br />
tacarà la sô ultime<br />
aventure. De citât<br />
indiane, <strong>il</strong> sportîf<br />
al rivarà a Manali<br />
e li al montarà su<br />
la sô biciclete che<br />
e varà di puartâlu<br />
te capitâl dal Laddakh, Leh,<br />
e in chê dal Kashmir,<br />
Srinigar, percorint m<strong>il</strong> e<br />
tresinte ch<strong>il</strong>ometris te regjon<br />
himalaiane, in cuarante dîs.<br />
La cuote medie dal so<br />
PESARIIS<br />
Orlois e Dolomitis<br />
I orlois de Val Pesarine,<br />
chest an, a segnin <strong>il</strong> timp<br />
des celebrazions pai cent<br />
agns di Strada delle Dolomiti,<br />
la rievocazion storiche<br />
de corse automob<strong>il</strong>istiche<br />
di Bolzan a Cortine a<br />
traviers dai pas dolomitans.<br />
“Sponsor” de<br />
manifestazion, programade<br />
dai 11 ai 13 di Setembar, e<br />
je la dite Valtempo che e à<br />
produsût di biele pueste<br />
pal Cortina Car Club un<br />
cronograf in açâl cun<br />
moviment mecanic e cjarie<br />
automatiche che al è stât<br />
ancje <strong>il</strong> premi speciâl de<br />
Coppa d’Oro delle Dolomiti,<br />
inmaneade dai 3 ai 6 di<br />
Setembar.<br />
PORDENON<br />
118 maleducât<br />
L’operadôr dal 118 che, te<br />
gnot dai 20 di Avost, al à<br />
maltratât une zovine<br />
pordenonese che e<br />
domandave jutori pal so<br />
morôs di 25 agns, malât di<br />
linfome, al varà di passâ<br />
pal tamês di une procedure<br />
dissiplinâr. La decision e je<br />
stade cjapade de direzion<br />
dal ospedâl, dulà che <strong>il</strong><br />
malât al à scugnût restâ<br />
ricoverât doi dîs, segnâl<br />
palês che la domande di<br />
socors no jere propit chel<br />
scherç stupit che i veve<br />
someât al operadôr.<br />
PUART<br />
sientific e tecnologjic udinês.<br />
E jere une vore impegnade<br />
tes iniziativis parochiâls e<br />
associativis a pro de<br />
zoventût.<br />
Giorgio Cosarini<br />
Sant Quarin<br />
Il mont dal art pordenonês al<br />
à scugnût vaî pe<br />
muart improvise<br />
di Giorgio<br />
Cosarini.<br />
Anticuari e pitôr,<br />
al jere nassût tal<br />
1946 a<br />
Pordenon. Al è muart a 63<br />
agns ai 27 di Avost e al è stât<br />
sapulît te v<strong>il</strong>e di Sant Quarin,<br />
Callegari<br />
Fieste de autonomie<br />
Ai 30 di Avost al è colât <strong>il</strong><br />
XX inovâl dal Moviment<br />
Provincie Pordenon-Puart,<br />
nassût te cjase di Nevino<br />
Stradiotto, a Puart tal<br />
1989. Protagoniscj di chê<br />
storiche convigne, cun<br />
percors e sarà di 4m<strong>il</strong> e cinc<br />
cent metris, ma su la<br />
cjadene dal Karakorum al<br />
varà di passâ ancje<br />
la forcje cjarezab<strong>il</strong><br />
plui alte dal mont,<br />
che si clame<br />
Khardung La, a<br />
cuote 5m<strong>il</strong> e sîs<br />
cent metris. Su la<br />
sô bici al puarte un<br />
ecuipagjament di<br />
trente ch<strong>il</strong>os, che i<br />
permetarà di<br />
sopuartâ i 10-12<br />
grâts di vie pal dì e i 10 grâts<br />
sot zero di vie pe gnot. La sô<br />
aventure precedente e je<br />
stade fate in Islande, dulà<br />
che al à pedalât par 3m<strong>il</strong><br />
ch<strong>il</strong>ometris.<br />
Stradiotto, a forin: Franca<br />
Battain, Francesco<br />
Frattolin, Iginio Frisoni e<br />
Antonio Venturin.<br />
PUÇUI<br />
Nûf m<strong>il</strong> bancâi<br />
brusâts<br />
Sauris - I volontaris rivâts in Friûl<br />
pai cjamps di Legambiente<br />
I pompîrs di Udin e di<br />
Cervignan a àn scugnût<br />
lavorâ saldo par distudâ <strong>il</strong><br />
fûc che, ai 2 di Setembar,<br />
al à distrut 9m<strong>il</strong> bancâi di<br />
len de dite Molinaro srl. I<br />
bancâi a saressin coventâts<br />
pal stocagjo di materiâi pe<br />
ed<strong>il</strong>izie. Il dam, sigurât, al<br />
è di al mancul 30m<strong>il</strong> euros.<br />
RONCJIS<br />
Il cjan plui vieri dal<br />
mont<br />
Sergio e Antonina<br />
Castellarin, che a son i siei<br />
parons, no àn dubis: <strong>il</strong> lôr<br />
cjanut Bridge al è <strong>il</strong> cjan<br />
plui vieri dal mont. Al è<br />
nassût ai 24 di Mai dal<br />
1985, ma nol ven calcolât<br />
tal “Guinnes” dai records<br />
par vie che nol à <strong>il</strong><br />
“pedegree”. Se la etât dai<br />
cjans e fos calcolade come<br />
chê dai oms, Bridge al<br />
varès un 168 agns.<br />
dulà che al veve direzût fint<br />
tal 2001 la sô galarie. La sô<br />
cariere artistiche e jere tacade<br />
come pitôr. Tal 1978 al jere<br />
deventât anticuari, rivant a<br />
proponi lis sôs colezions a<br />
palaç Grassi di Vignesie, a<br />
palaç Strozzi, te bas<strong>il</strong>iche di<br />
Assisi e te Internazionale di<br />
M<strong>il</strong>an e a Castello di Napoli.<br />
Plinio Bruno Buzzi<br />
Ghiran di Prate<br />
Al veve 86 agns Plinio<br />
Bruno Buzzi, ustîr di Ghiran<br />
che par tancj agns al à<br />
gjestît l’innomenât ambient<br />
Allo Storione. Al è muart te<br />
matinade dai 28 di Avost tal<br />
Natalia Restuccia e<br />
Traiano Minisini<br />
Comandants pai<br />
pompîrs<br />
Dal I di<br />
Setembar, i<br />
pompîrs di<br />
Gurize e di<br />
Udin a àn i lôr<br />
comandants<br />
gnûfs. Doriano<br />
Minisini, dopo<br />
sîs agns di<br />
servizi tal Friûl<br />
orientâl, al è stât mandât a<br />
direzi la caserme di Udin,<br />
lassant <strong>il</strong> so puest a Natalia<br />
Restuccia, prime femine<br />
clamade a guidâ lis vuardiis di<br />
vie Paolo Diacono. La cerimo-<br />
SAPADE/PLODN<br />
Record cu lis scovacis<br />
In gracie dal impegn di<br />
paisans e di v<strong>il</strong>egjants, <strong>il</strong><br />
comun di Sapade al à rivât<br />
a superâ <strong>il</strong> 50% te racuelte<br />
difarenceade des scovacis.<br />
Te v<strong>il</strong>e cjargnele a vegnin<br />
disseparâts: scovacis umidis,<br />
veri e alumini, cjarte e<br />
cjartons, plastiche e sec.<br />
SANT DENÊL<br />
Fûc li de Topazzini<br />
I dams causionâts dal fûc,<br />
che al à distrut la sale<br />
termiche de aziende<br />
Topazzini, a van di<br />
cincuante a cent m<strong>il</strong> euros.<br />
Il disastri al risulte acidentâl,<br />
ma i pompîrs a àn scugnût<br />
lavorâ di une a 5.30 di<br />
buinore cun siet camions par<br />
distudâ lis flamis. La aziende<br />
di Roberto Toppazzini e<br />
prodûs imbalaçs suntune<br />
superficie di 60m<strong>il</strong> metris<br />
cuadrâts.<br />
SAURIS/ZAHRE<br />
A netâ trois<br />
I volontaris rivâts in Friûl<br />
pai cjamps di volontariât<br />
ambientâl di Legambiente,<br />
policlinic Sant Zorç di<br />
Pordenon e lis<br />
sôs esecuiis a<br />
son stadis<br />
celebradis ai 30<br />
di Avost.<br />
Mario<br />
Cec<strong>il</strong>ian<br />
V<strong>il</strong>e Sgrafe di<br />
Cordenons<br />
Minisini e Restuccia<br />
Cec<strong>il</strong>ian, natîf di Serravalle<br />
di Vittorio Veneto, al jere<br />
rivât tal Friûl ocidentâl tai<br />
agns dal Cincuante. Al è stât<br />
pretôr di Manià e po di<br />
Pordenon, tai agns dal<br />
Setante e dal Otante. Insom<br />
de cariere, al jere deventât<br />
nie di passaç dal comant a<br />
Gurize e je stade fate ai 2 di<br />
Setembar; a Udin e je stade<br />
fate ai 4 di Setembar.<br />
Massimo<br />
Chiarandon<br />
P<strong>il</strong>ote a 17<br />
agns<br />
Al è un dai<br />
p<strong>il</strong>otis plui<br />
zovins di Italie,<br />
ma a 17 agns<br />
Massimo<br />
Chiarandon si insumie za di<br />
cuant che al guidarà i jet di<br />
linie. In spiete di començâ la<br />
cuinte classe te sezion<br />
aeronautiche dal istitût<br />
Malignani, tal mês di Lui, al<br />
vie pal Istât, a àn netât <strong>il</strong><br />
troi dai stai Hinter Klomen e<br />
dal riu Mitreichenpoch, a<br />
Sauris. A Mueç, <strong>il</strong> cantîr al à<br />
interessât <strong>il</strong> sît archeologjic<br />
dongje de badie, e i trois<br />
che di abàs a menin a Mueç<br />
Disore. I volontaris a son<br />
rivâts di Piemont,<br />
Lombardie, Venit, Toscane,<br />
Lazio e Campanie.<br />
TARVIS<br />
A tornin i trê popui<br />
Friûl e Carinzie a<br />
presentaran in convigne la<br />
candidature pai mondiâi di<br />
schi alpin dal 2017. Il<br />
compatât uficiâl lu àn firmât<br />
<strong>il</strong> sot president de zonte<br />
regjonâl Luca Ciriani e <strong>il</strong><br />
president carinzian Gerhard<br />
Doerfler, ai 2 di Setembar a<br />
V<strong>il</strong>ac e Clanfurt. Tal progjet<br />
e sarà ingaiade ancje la<br />
Slovenie. I centris des garis<br />
a varessin di jessi Bad<br />
Kleinkircheim, Tarvis e<br />
Kranjska Gora.<br />
TUMIEÇ<br />
Boletis saladis<br />
A son rivadis tal mês di<br />
Avost lis primis boletis de<br />
aghe cu lis gnovis<br />
tarifis e <strong>il</strong> vê di dâ<br />
al è incressût par<br />
tancj tumiezin<br />
ancje di trente<br />
euros, a pet di an<br />
passât. Carniacque<br />
spa, la societât che<br />
e gjestìs <strong>il</strong> servizi in<br />
Cjargne di cuant<br />
che la regjon ur à<br />
gjavât <strong>il</strong> compit ai<br />
comuns, e à<br />
comunicât che i<br />
auments a son<br />
stâts stab<strong>il</strong>îts dal<br />
Ambit teritoriâl<br />
otimâl, che al<br />
cjape dentri dute la provincie<br />
di Udin.<br />
president dal tribunâl “di<br />
sorveglianza” di Vignesie.Al<br />
è muart a 88 agns.<br />
Giovanni Scandolo<br />
Sacîl<br />
Dopo pôcs dîs di ricovar, ai<br />
29 di Avost, al è muart<br />
Giovanni Scandolo, cjantonâl<br />
de Societât<br />
ciclistiche di Sacîl<br />
par 25 agns. Al<br />
veve 70 agns, e<br />
dopo di vê lavorât<br />
in Canadà come<br />
sartôr, al jere<br />
tornât par vierzi<br />
une tintorie e par dedicâsi al<br />
volontariât e al sport.<br />
à otignût <strong>il</strong> Private p<strong>il</strong>ote<br />
licence (Ppl), che<br />
al è necessari par<br />
svolâ cun avions<br />
come i Cessna 152<br />
e 172, puartant<br />
ancje cualchi<br />
passizîr.<br />
Chiarandon al à<br />
tacât a svolâ che al<br />
veve dome 10 agns e chê<br />
passion no lu à plui<br />
bandonât.<br />
Luche Melchior<br />
A Graz par studiâ furlan<br />
Daspò di vê lavorât te<br />
Ludwig-Maxim<strong>il</strong>ians-<br />
Universität di Munic, dulà<br />
che vie pal 2008 si è<br />
TUMIEÇ<br />
Melchior<br />
Si slargje la crisi<br />
E je in licuidazion la<br />
aziende Carnia Led. Dal mês<br />
di Otubar, duncje, a<br />
scugnaran restâ cjase i siei<br />
cuarante trê lavoradôrs (pal<br />
80% feminis). La brute<br />
gnove e je stade pandude al<br />
sindacât ai 26 di Avost, cu la<br />
motivazion che a mancjin i<br />
ordins. Carnia Led e<br />
produseve la part eletroniche<br />
dai ferâi in colaborazion cu<br />
la aziende Automotive.<br />
UDIN<br />
Slizeride la Crôs rosse<br />
I laris a àn strafuît la<br />
cassefuart dulà che la Crôs<br />
rosse di Udin e tignive la sô<br />
casse (m<strong>il</strong> e cinc cent euros)<br />
e 20m<strong>il</strong> euros di “buoni<br />
pasto”. Il ladroneç te sede<br />
di vie Sabbadini al è sucedût<br />
ai 29 di Avost e la bande<br />
dai laris e jere componude<br />
di dôs, trê personis.<br />
VILE<br />
Stragjo te pinade<br />
Dome te Vierte di an cu<br />
ven si savarà trops pins che<br />
V<strong>il</strong>e - Stragjo te pinade<br />
a varan rivât adore di<br />
salvâsi, ripiantsi de<br />
sdramassade di chest Istât.<br />
OMS E TIMPS<br />
indotorât cuntun studi storic<br />
e sociolinguistic sui<br />
spazis<br />
comunicatîfs dai<br />
furlans emigrâts te<br />
Baviere, Luca<br />
Melchior di<br />
Coseanet al à fat<br />
Sant Martin e al è<br />
rivât te Universitât di Graz.<br />
Tal Staiar, <strong>il</strong> ricercjadôr al è<br />
Universitätsassistent di<br />
talian e di francês e si<br />
ocupe di insegnament de<br />
linguistiche e di ricercje. Il<br />
so diretôr e je la professore<br />
Sabine Heinemann che<br />
dispès si è ocupade di<br />
furlan. Melchior al è<br />
l’animadôr de clape Furlans<br />
di Baviere.<br />
Intant, la pinade di V<strong>il</strong>e (dai<br />
confins cun Tumieç fin<br />
Soclêf) e ufrìs un colp di voli<br />
malinconic, cun centenârs di<br />
plantis secjadis e zalis. Un<br />
fonc malin al à fat un<br />
stragjo des plantis che, vie<br />
pal mês di Jugn, a jerin<br />
stadis ruvinadis di une<br />
grande tampiestade.<br />
VILE DI FLUM<br />
Svalisadis lis “slot<br />
machine”<br />
Cun dut che, intant de<br />
fughe, a vessin cirût di<br />
butâ vie lis monedis<br />
robadis, no le àn fate<br />
francje i doi operaris di 27<br />
e di 23 agns di Cordenons<br />
che, cuntun disocupât di 19<br />
agns, ai 25 di Avost, a àn<br />
svalisât cuatri “slot<br />
machine” dal bar Chwo<br />
chwo. I carabinîrs ju àn<br />
brincâts e menâts in<br />
preson, a Pordenon. Un<br />
ladroneç compagn, a V<strong>il</strong>e<br />
di Flum, al jere stât fat<br />
ancje te buinore de stesse<br />
dì.<br />
VÎT<br />
Ambients sierâts<br />
Tal zîr di pôcs<br />
dîs, <strong>il</strong> Nucleu<br />
cuintri des<br />
sofisticazions dai<br />
carabinîrs al à<br />
sierât doi<br />
ambients te<br />
provincie di<br />
Pordenon. Par<br />
colpe di violazions<br />
des leçs te<br />
preparazion, te<br />
conservazion e tal<br />
servî la<br />
mangjative, a son<br />
stâts sierâts<br />
l’ambient Take<br />
away chinese<br />
food di Davian e<br />
l’agriturisim Missana di Vît.<br />
Alfredo Mariotti - Il bas di V<strong>il</strong> di Var<br />
Un ictus, che lu veve colpît a Lignan ai 21 di Avost, al à<br />
causionât la muart di Alfredo Mariotti. La gnove<br />
si è spandude ator pal mont ai 23 di Avost,<br />
motivant marum e displasê. Nassût a Romans di<br />
V<strong>il</strong> di Var tal 1932, al jere deventât un protagonist<br />
de liriche internazionâl. Diretôrs innomenâts<br />
come Herbert von Karajan e Carlos Kleiber a vevin<br />
par lui une pred<strong>il</strong>ezion speciâl, ancje pal fat che al<br />
jere un specialist tes parts destinadis al “basso<br />
buffo”. Te storie de liriche a restaran, sore <strong>il</strong> dut,<br />
lis sôs interpretazions di don Bartolo (tal Barbiere di Siviglia di<br />
Rossini), di Don Pasquale te opare omonime di Donizetti, di<br />
don Magnifico (te Cenerentola di Rossini) e dal muini te Tosca<br />
di Puccini. Il so esordi lu veve fat te Manon di Massenet, fasint<br />
la part dal cont De Grieux. Fra i mestris che lu àn direzût ancje<br />
Karl Richter, Claudio Abbado, Giuseppe Sinopoli, Daniel<br />
Oren, Seiji Ozawa, Riccardo Muti e Riccardo Cha<strong>il</strong>ly. In<br />
compagnie cun Pavarotti, Domingo e Kabaivanska, al è<br />
comparît ancje in cualchi f<strong>il</strong>m che, parie cui discs che al à<br />
incidût, a trasmetaran <strong>il</strong> ricuart de sô vôs e dal so talent.
La varietât linguistiche e je di simpri une des<br />
ricjecis culturâls plui evidentis de nestre regjon.<br />
Cheste risorse e pues lâ straçade cun fac<strong>il</strong>itât se<br />
limitade al folklôr e ai localisims o pûr sflorî<br />
cuant che e je doprade par creâ leams cun altris<br />
realtâts culturâls antant vivarosis.<br />
Daûr di cheste otiche lis lenghis feveladis te nestre<br />
regjon a fasaran di sburt par “Suns”, <strong>il</strong> festival de<br />
cjançon in lenghe minoritarie finanziât de ARLeF<br />
che si davuelzarà al Teatri Palamostre ai 12 di Setembar<br />
che al ven e che al viodarà Udin trasformâsi<br />
intune colorade babêl des lenghis mancul pandudis.<br />
Tai mês passâts a àn partecipât al concors 23<br />
cjançons cjantadis in 10 lenghis difarentis (ocitan,<br />
retoromanç, ladin, arbëreshë, sart, catalan,<br />
PAGJINIS<br />
A CURE DE<br />
FESTIVAL DE CJANÇON<br />
IN LENGHE MINORITARIE<br />
UDIN - TEATRI PALAMOSTRE<br />
AI 12 DI SETEMBAR DAL 2009<br />
Lenghe Furlane / Lenghe Sarde<br />
R.ESISTENCE IN DUB > Nature<br />
Toffo Selektah / operator e live mixer<br />
Dj Tubet / freestyle mc<br />
Dr Boost / freestyle mc<br />
Zen-I / trombis, fliscuar, synth<br />
Doctor P.R / sax alt, melodichis, vôs B<br />
www.myspace.com/resistenceindub<br />
Il sound reggae dub e <strong>il</strong> miscliç di struments acustics e eletronics<br />
a fasin dai R.Esistence in Dub une des propuestis plui frescjis<br />
e inovativis de musiche furlane dal dì di vuê. L'ospit sart, Dr Boost,<br />
tal cjantâ adun cul funambolic mc/freestyler Tubet al insiore la lôr<br />
interpretazion di Nature cuntune misture inedite di sart e furlan.<br />
Lenghe Rumance<br />
URSINA GIGER > Vias<br />
Ursina Giger / vôs<br />
Christian Winiker / ghitare<br />
Martina Berther / bas eletric<br />
Emanuel Künzi / batarie<br />
www.myspace.com/ursinagiger<br />
La zovine cjantante Ursina Giger e môf i siei prins pas intal mont<br />
de musiche cul studi dal cjant classic. In curt, cjapade de libertât<br />
de improvisazion, e decît di deventâ une cjantante Jazz. Dut câs, Vias<br />
e je une balade che e scjavace i confins dal jazz par cimiâ al Soul<br />
e al Rock di avanguardie.<br />
Lenghe Catalane<br />
CHICHIMECA > Mira que no<br />
Claudia Crabuzza / vôs<br />
Fabio Manconi / armoniche<br />
Andrea Lubino / percussions<br />
Gianluca Geronimo Gadau / ghitaris<br />
Massimo Canu / bas<br />
www.chichimeca.it<br />
sloven (de Carinzie e de Bencia), romanì e,<br />
naturalmentri, furlan). Jenfri i prins 23 partecipants<br />
une jurie cualificade e à selezionât lis 8<br />
cjançons finalistis, che a saràn esaminadis une<br />
altre volte vie pe esibizion dal vîf ai 12 di Setembar<br />
che al ven li dal teatri Palamostre a Udin.<br />
Sore ae vivarose varietât di lenghis proponude dai<br />
grups e dai artiscj in concors e je significative<br />
ancje la cuantitât di gjenars presentâts.<br />
I finaliscj selezionâts a son ven a stâi: Dr deer &<br />
crc posse (Hip Hop de Sardegne), Encresciadum<br />
(Jazz de Val di Fassa), Harri Stojka (Gipsy Swing di<br />
Vienna), Chichimeca (Folk-rock acustic par catalan),<br />
Peppa Marriti Band (Rock cjantât par Arbëreshë),<br />
R.Esistence in Dub (Dub furlan/sart adun cun<br />
I Chichimeca a misturin lis sonoritâts de Americhe Latine cu la<br />
tradizion folk dal Mediterani. I tescj, leâts dispès a tematichis sociâls,<br />
no sacrifichin intai contignûts la poesie e <strong>il</strong> cjant melodic afidâts<br />
ae vôs intense di Claudia Crabuzza. Mira que no al è un toc cun<br />
influencis rom e nus mostre une des plui interessantis, ancje parcè<br />
che pôc cognossudis, minorancis linguistichis dal stât talian.<br />
Agjenzie Agjenzie regjonâl<br />
regjonâl<br />
pe pe lenghe lenghe furlane<br />
furlane<br />
dr Boost di Cagliari), Ursina Giger (cjantautore<br />
soul dal cjanton dai grisons), Lino Straulino (<strong>il</strong><br />
nestri famôs puartebandiere furlan).<br />
Il nivel cualitatîf di chestis ultimis vot cjançons al<br />
è pardabon alt e al lasse vualmâ une sfide ferbinte<br />
par vinci i prins doi puescj che a daran la pussib<strong>il</strong>itât<br />
di partecipâ ae “finalissime” dal LIET international<br />
che si davuelzarà a Ljouwert, capitâl de<br />
Frisie (Paîs Bas) <strong>il</strong> mês di Otubar che al ven.<br />
Suns e je dome la ponte dal iceberg di un lunc<br />
lavôr che di pôc al è sbrocât fûr te candidature di<br />
Udin par ospitâ lis finâls dal LIET tal 2011. A<br />
tovin i preparatîfs par ospitâ un event che al<br />
clame dongje ogni an un numar grandonon di<br />
media e di operadôrs culturâi (BBC e CNN a son<br />
Lenghe Arbëreshë<br />
PEPPA MARRITI BAND > Kendò<br />
Demetrio Corino / bas e vôs<br />
Paolo Imbrogno / tastieris<br />
Antonio Castrov<strong>il</strong>lari / ghitare eletriche 1<br />
Nicola Papaterra / ghitare eletriche 2<br />
Sergio Toscano / batarie<br />
Pino Murano / violin<br />
www.myspace.com/peppamarritiband<br />
Il grup al nas a Santa Sofia d'Epiro (Cosenza) intune des piçulis,<br />
ma braurosis comunitâts di lenghe arbëreshë (albanês de Italie).<br />
Cheste formazion e ponte a meti adun lis lidrîs dal Rock cun chês de<br />
tradizion locâl, là che si va di sonoritâts ruspiis a ritmis tipics dai Balcans.<br />
Il lôr Kendò al è un biel spieli di cheste vivarose comunitât linguistiche.<br />
Lenghe Ladine<br />
ENCRESCIADUM > Encresciadum - Laurin<br />
Roberto Soggetti / piano<br />
Marco Privato / cuintribàs<br />
Enrico Tommasini / batarie<br />
Paolo Trettel / trombe<br />
S<strong>il</strong>via Donati / vôs<br />
www.myspace.com/s<strong>il</strong>viadonati<br />
Il grup Encresciadum si da dongje tal 2008 cun chê di peâ Jazz<br />
e lenghe ladine. Il lavôr poetic di fin fat di Fabio Chiocchetti sui tescj<br />
al ven insiorât de classe di un pôcs tra i miôr soliscj talians dal gjenar<br />
e segnât cun fuarce de vôs di S<strong>il</strong>via Donati, buine di leâ ad in dopli<br />
la Val di Fasse cul Brasîl. Encresciadum (nostalgjie dal futûr) e je une<br />
peraule ladine che no si rive a tradusi, ma che si fâs capî benon<br />
framieç des notis di cheste cjançon emozionante.<br />
Lenghe Romanì<br />
HARRI STOJKA > Romanshago<br />
Harri Stojka / ghitare soliste<br />
Joshi Schneeberger / cuintribàs<br />
Heimo Wiederhofer / rulant<br />
Claudius Jelinek / ghitare ritmiche<br />
Jelena Krstic / vôs<br />
www.myspace.com/harristojka<br />
A sîs agns i àn regalât a Harri la sô prime ghitare. Il pari, tal dâi in man<br />
<strong>il</strong> strument, i à dite “tu âs di studiâlu ogni dì fintremai che no ti fumin<br />
i dêts”. Vuê Harri Stojka al è ricognossût come un dai miôr ghitariscj<br />
jazz austriacs. Il so toc Romanshago al trasmet dute la energjie des<br />
fiestis rom in plui di mostrâ <strong>il</strong> grant virtuosisim di chest musicist.<br />
dome dôs des passe dîs televisions internazionâls<br />
che ogni an a son presintis a chest festival).<br />
Ma tornant a SUNS, l’event che al fâs deventâ la<br />
manifestazion un event pardabon di no pierdi, al<br />
sarà l’ultin e unic conciert de reunion dai Mit<strong>il</strong>i<br />
FLK. La formazion furlane storichementri plui<br />
impuartante de Gnove Musiche Furlane si tornarà<br />
a meti dongje te formazion origjinâl, chê de<br />
publicazion di Colors (<strong>il</strong> lôr disc plui famôs). I<br />
Mit<strong>il</strong>i a fasaran cualchi toc gjavât fûr dai prins<br />
lavôrs discografics, clamant in teatri une vore di<br />
fans cu la nostalgjie de “belle epoque” dai prins<br />
agns novante; agns che la musiche in mar<strong>il</strong>enghe e<br />
ve un dai siei moments creatîfs plui alts e che e<br />
viodè i Mit<strong>il</strong>i tant che unics protagoniscj.<br />
MEMBRIS DE JURIE<br />
Federica Angeli (Friûl)<br />
ARLeF – La Patrie dal Friûl<br />
Mateo Taibon<br />
(Val di Fasse, Ladinie)<br />
RAI Ladine<br />
Lenghe Furlane<br />
LINO STRAULINO > Doman<br />
Lino Straulino / ghitare e vôs<br />
www.myspace.com/linostraulino<br />
Lino Straulino al è dal sigûr <strong>il</strong> cjantautôr plui cognossût e preseât<br />
de gnove musiche furlane. Lis sôs passe dîs publicazions<br />
discografichis a van dal folk angloamerican al rock, fin ae cjançon<br />
di proteste ma, cundut di cheste varietât st<strong>il</strong>istiche, <strong>il</strong> so non al è<br />
peât massime ae poesie acustiche dai siei cjavai di bataie tant che<br />
Doman.<br />
Lenghe Sarde<br />
Cheste perle e contribuìs a inricjî la za siore<br />
manifestazion che e podarà jessi seguide, sore<br />
che dal vîf, ancje in streaming su Internet, par<br />
mieç dal sît www.ondefurlane.eu. In cheste<br />
maniere i doi vincidôrs di Suns a saran sielts no<br />
dome de jurie, ma ancje dal public in sale e di<br />
chel che online al podarà votâ la sô cjançon<br />
preferide, votant sul sît sore nomenât, o mandant<br />
un sms al numar 335/5634158.<br />
No si à di dismenteâ però che la competizion e je<br />
dome un rimpin par creâ leams jenfri un mont di<br />
culturis diviersis e in dut chest la musiche e rapresente<br />
di simpri un dai setôrs plui vivarôs dulà investî<br />
par tutelâ la la bondante costelazion des lenghis<br />
grandis e piçulis sparniçadis par dute la Europe.<br />
DR DRER & CRC POSSE > Apu Biu<br />
Dr.drer / Michele / rimis, vôs, composizion e editazion audio<br />
Mau / rimis e vôs<br />
Alex P / plats, scratches e editazion audio<br />
Frichi / bas eletric<br />
Giorgia Loi / vôs coriste<br />
Giuanni / vôs<br />
www.crcposse.org<br />
Dr Drer e i CRC Posse a son nassûts 17 agns indaûr e a son, fûr di<br />
dubi, la posse sarde cu la vite plui lungje. Il grup al rapresente ben<br />
lis sonoritâts modernis dal Hip Hop e dal Raggamuffin insioradis di<br />
lirichis influençadis dal studi atent de grande tradizion poetiche<br />
sarde. Cheste crosere di modernitât st<strong>il</strong>istiche e tradizion poetiche<br />
e ven fûr benon inte balade m<strong>il</strong>itante Apu Biu.<br />
Onno Falkena (Frisie)<br />
Liet International<br />
Daniele Bergesio (Italie)<br />
Il giornale della musica<br />
Giacomo Serreli (Sardegne)<br />
Gjornalist e scritôr<br />
Pietro Bianchi (Svuizare)<br />
Musicist - regjist de radiotelevision<br />
svuizare taliane<br />
DIREZION DIREZION place place 20 20 di di Setembar<br />
Setembar, Setembar<br />
Setembar,<br />
, nr nr. nr . 23 23 33100 33100 Udin Udin TELEFON TELEFON 0432.555848 0432.555848 E-MAIL E-MAIL arlef@r arlef@regione.fvg.it<br />
arlef@r arlef@regione.fvg.it<br />
egione.fvg.it SÎT SÎT WEB WEB www www.arlef.it<br />
www www.arlef.it<br />
.arlef.it<br />
A TORNIN I MITILI FLK<br />
DI GNÛF TE FORMAZION<br />
ORIGJINÂL<br />
Il Festival Suns al ospitarà l’unic<br />
conciert pe reunion de storiche<br />
band furlane<br />
Sul imprim e jere la mazurke, e la polente si<br />
messedave cun intor i vistîts folcloristics cjantant<br />
“Stelutis Alpinis”. Tai agns setante i cjançonîrs a<br />
derin finalmentri un sburt di novitât ae musiche<br />
in mar<strong>il</strong>enghe, ma dome tor de fin dai agns<br />
otante la “Gnove Musiche Furlane” e voltà<br />
pardabon cjarte rispiet a une culture tradizionâl<br />
che e lave in pericul di distudâsi te<br />
autocelebrazion dal so passât.<br />
In cheste fase decisive i Mit<strong>il</strong>i FLK a forin dal<br />
sigûr i<br />
puartebandiere di<br />
un mût gnûf di<br />
intindi la musiche<br />
intune cu la<br />
lenghe furlane.<br />
La novitât dai<br />
tescj, finalmentri<br />
leâts ae<br />
contemporaneitât,<br />
cussì come la<br />
modernitât e la<br />
origjinalitât dal<br />
sound proponudis<br />
a faserin in curt<br />
dai Mit<strong>il</strong>i une<br />
band cognossude<br />
e preseade dai<br />
zovine che, se di no, no si saressin mai svicinâts a<br />
un grup furlan.<br />
In curt a scomençarin ancje i ricognossiments<br />
fûr regjon e cussì i Mit<strong>il</strong>i FLK a tacarin a puartâ <strong>il</strong><br />
lôr ambiziôs progjet musicâl, culturâl e politic sù e<br />
jù pe Penisule.<br />
Cheste “belle epoque” e ve vite curte e, cemût<br />
che al sucêt par une vore di grups musicai li che i<br />
components a rivin ae jentrade dai trente agns,<br />
ae sielte fra <strong>il</strong> professionisim e <strong>il</strong> nivel amatoriâl la<br />
band si separà, lant indevant cul non nome FLK<br />
ma pierdint di man in man cualchidun dai<br />
elements che a vevin caraterizât in maniere<br />
determinante i prins timps.<br />
I FLK a son lâts indevant (e a vadin indevant<br />
ancje cumò) produsint une sdrume di lavôrs<br />
discografics di cualitât artistiche indiscutib<strong>il</strong>e.<br />
Cundut chest une vore di fans des origjinis a vein<br />
dut câs nostalgjie dal sound, forsit crût e sclet,<br />
ma dal sigûr vivarôs e gnûf dai prins doi discs<br />
“Ratatuie” e “Colors”.<br />
Cristina Mauro / vôs<br />
Guido Carrara / ghitaris, vôs<br />
Michele Carrara / batarie<br />
Stefano Montello / ghitaris, vôs<br />
Alessandro Montello / tastieris,<br />
fisarmoniche, vôs<br />
Flavio Zanier / bas, vôs<br />
Loris Luise / percussions, vôs
<strong>il</strong> NUOVO al è l’unic gjornâl de regjon<br />
fat di une cooperative di gjornaliscj:<br />
duncje, pardabon cence parons.<br />
No ti sameial vonde par sostignîlu?<br />
Sotscrîf un abonament<br />
prudeladôr a tacâ di 60 euros<br />
Fâs un versament sul c/c postâl n.27771377 o ben sul ccb n.710570267138 de<br />
Banca Popolare di Vicenza, f<strong>il</strong>iâl di Martignà IBAN: IT32I 05728 63950 710570267138<br />
intestât a Editoriale Nuovo Friuli, vie Marcjât Vieri, 37 - 33100 Udin<br />
Abonament ordenari a 25 numars: 40 euro par an.<br />
IN PISTE<br />
S.F.F. A<br />
CONGRÉS<br />
La F<strong>il</strong>ologjiche in<br />
Cjadovri pal 86m<br />
Congrès dai socis.<br />
Plêf, ai 20 di<br />
Setembar dal 2009<br />
PROGRAM<br />
Aes 9.30<br />
Si cjatisi in place Tiziano<br />
tal centri di Plêf;<br />
Bon acet in musiche.<br />
Aes 10.30 - Auditorium<br />
COS.MO.<br />
Salût des Autoritâts;<br />
Il Cjadovri in dì di vuê -<br />
Relazion par cure di Diego<br />
Cason;<br />
Presentazion dal Numar<br />
Unic Dolomites par cure di<br />
Pier Carlo Begotti e<br />
Ernesto Majoni.<br />
Aes 13.00<br />
Gustâ in compagnie tal<br />
Ristorant Bellavista in vie<br />
San Giovanni, 5/7 a<br />
Calalzo.*<br />
Aes 16.00<br />
Ae scuvierte di Plêf. Visitis<br />
par man a:<br />
- Palaç de Magnifiche<br />
Comunitât di Cjadovri e<br />
Museu dal Cjadovri;<br />
- Cjase dal Tiziano;<br />
- Museu dai Ocjâi.<br />
Aes 18.30<br />
Messe inte Glesie di Santa<br />
Maria Nascente celebrade<br />
di Mons. Renzo Marinello,<br />
Arcidiacun dal Cjadovri.<br />
Si organize, in zornade,<br />
une coriere par Plêf<br />
partint di Gurize, Udin e<br />
Pordenon.*<br />
* [Gustâ, visitis e coriere<br />
dome daûr prenotazion, fin<br />
che al è puest]<br />
PAR INFORMAZIONS E<br />
PRENOTAZIONS:<br />
Societât F<strong>il</strong>ologjiche Furlane<br />
“Graziadio Isaia Ascoli”<br />
Vie Manin, 18 - 33100 Udin<br />
tel. 0432 501598 - fax 0432<br />
511766<br />
info@f<strong>il</strong>ologicafriulana.it<br />
Par durmî a Plêf:<br />
Ufici dal Turisim, tel. 0435<br />
31644
AN IV, NUMAR 17<br />
INT FURLANE 9 DI SETEMBAR 2009 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 11<br />
INTERVISTE<br />
di LUCA NAZZI<br />
A son bastadis pocjis<br />
setemanis par terminâ la<br />
prime edizion dal romanç Il<br />
peccato dei padri, ultime<br />
prove leterarie dai spôs Linda<br />
Foster e Edmondo Lupieri.<br />
La seconde aventure dal<br />
cavalîr m<strong>il</strong>ionari e visionari<br />
Paride Frattolini e dai<br />
sienziâts strambalâts Cam<strong>il</strong>la<br />
D’Odorico e Gottardo<br />
Cecutti e à tornât a incjantâ i<br />
letôrs che ju vevin za<br />
cognossûts leint <strong>il</strong> romanç<br />
dal 2003 Nel segno del<br />
sangue e, cun lôr, ancje chei<br />
altris passionâts dai “thr<strong>il</strong>ler”<br />
teologjics dal professôr di<br />
storie dal cristianisim e de sô<br />
femine americane, insegnante<br />
di lenghis e mari di cuatri<br />
frutis.<br />
La storie, cheste volte, si<br />
disvoluce ator pes culinis dal<br />
Cjars, rivocant rituâi antîcs e<br />
çavariaments gnostics e<br />
apocalitics.<br />
Furlan de diaspore, tornât de<br />
Americhe plen di bêçs e di<br />
insiums, <strong>il</strong> protagonist de<br />
conte, Paride Frattolini, al<br />
crôt di podê ultimâ la opare<br />
di chei cavalîrs templârs che<br />
a varessin començât in Friûl<br />
la costruzion dal tierç templi<br />
di Jerusalem…<br />
Professôr Lupieri, un professôr<br />
calcolât come lui puedial permetisi<br />
mateçs di cheste fate?<br />
Daûr de vieste di romanç divertent<br />
e di “noir” classic, par nô <strong>il</strong> libri<br />
e je une ocasion par rifleti su la<br />
realtât e sun cuistions come <strong>il</strong> fanatisim<br />
religjôs e i pericui causionâts<br />
de idee di jessi parons de veretât.<br />
Ma e salte fûr ancje la cuistion dal<br />
contrast e dal confront fra civ<strong>il</strong>tâts<br />
difarentis, fra Usa e Friûl, fra ocident<br />
e imigrazion. Massime i problemis<br />
e lis esperiencis dai “emigranti<br />
di ritorno”, po, ju vin vivûts e<br />
osservâts di persone, lant e tornant<br />
fra Americhe e Friûl.<br />
Ma isal un libri fac<strong>il</strong> o dific<strong>il</strong>,<br />
siore Foster?<br />
Par nô al è stât un grant divertiment.<br />
O ritegnìn di vê rivât a proponi<br />
une leture plasevul, ma che e<br />
jude ancje a rifleti. O pontin un<br />
grum su la fac<strong>il</strong>itât di comprension<br />
e su la ironie. I nestris libris a àn<br />
strâts di leture difarents, comprendût<br />
chel sui conflits culturâi e chel<br />
sul fanatisim religjôs. Tal nestri libri<br />
o vin volût ancje mostrâ la vite<br />
dal Friûl cjalade di un che al ven di<br />
fûr, come che o soi jo, par altri.<br />
Il fat di frontâ simpri cuistions<br />
teologjichis, come ancje tal vuestri<br />
romanç Il patto (dal 2005),<br />
che al à ce fâ cu la Sindone, isal<br />
un balin so, professôr, o un mût<br />
par profitâ di une cierte mode…<br />
Cul nestri discors sul fanatisim<br />
religjôs o volin tirâ a ciment propit<br />
chê leterature che, in zornade di<br />
vuê, e je un grum di mode. E cun<br />
di plui o ironizin cuintri di chei libris<br />
inventâts fûr par fûr par fâ bêçs e<br />
par coionâ la int.<br />
E a rivuart dal fanatisim, ce impat<br />
vêso vût dopo che o sês tor-<br />
Zâl friûlamerican<br />
Lui al è origjinari di Gurize e al insegne Teologjie li de <strong>Loyola</strong> University di<br />
Chicago, la sô femine e je di Los Angeles: insiemit a scrivin thr<strong>il</strong>lers sul teme<br />
dal fanatisim religjôs: protagoniscj, dai stranis furlans deventâts siôr tai Usa.<br />
nâts a stâ e a lavorâ in Americhe?<br />
Il fanatisim religjôs – come la persuasion<br />
di vê la veretât te sachete<br />
– e je une dimension une vore americane.<br />
Par nô europeans a son robis<br />
vivudis e superadis secui indaûr.<br />
Tai Usa, invezit, lis areis radicâls<br />
cuntun fuart fanatisim religjôs a son<br />
par da bon un probleme. A ’nd è<br />
speculazions spaventosis e al è<br />
ignob<strong>il</strong> <strong>il</strong> florizâ (“esentasse”) dai<br />
telepredicjadôrs.<br />
Cheste realtât jentrie<br />
ancje tes universitâts?<br />
La universitât dulà che<br />
o insegni cumò e je une<br />
universitât privade catoliche<br />
cun passe cuindis<br />
m<strong>il</strong> students. Il gno dipartiment<br />
al è chel di Teologjie,<br />
che al jentre tal campus<br />
matematic e sientific.<br />
L’ateneu al è fûr par<br />
fûr multiraziâl, cun neris,<br />
ispanics, indians e arabos.<br />
O vin la grande glesie<br />
de Madone de strade,<br />
ma o vin ancje la moschee,<br />
<strong>il</strong> centri ebraic e<br />
chel indù. Il gno al è un<br />
dipartiment inter confessionâl e inter<br />
religjôs, dulà che a lavorin coleghis<br />
di dutis lis religjons plui impuartantis<br />
e di dutis lis etniis. Graciant<br />
i jesuits, la cualitât de ricercje<br />
e de didatiche, cuntune fuarte<br />
internazionalizazion, e je centrâl.<br />
Cemût isal capitât propit a Chicago?<br />
Par câs. Biel che o jeri a Princeton<br />
pal an sabatic, fra 2005 e 2006,<br />
e je saltade fûr la disponib<strong>il</strong>itât di<br />
chel puest. O ai spedît <strong>il</strong> gno “curriculum”<br />
e o ai podût verificâ par<br />
da bon che in Americhe no contin<br />
piç ni amiciziis ni racomandazions.<br />
Lôr no àn concors. Une comission<br />
e sielç <strong>il</strong> candidât miôr, tamesant lis<br />
publicazions, l’insegnament che al<br />
propon e lis sôs capacitâts didatichis.<br />
Po dopo, no esist la mesade fisse, si<br />
confrontisi e si fâs un contrat. La<br />
mê e je une catedre un tic speciâl,<br />
parcè che par solit ur insegni a students<br />
za indotorâts e o propon ’seminaris<br />
par dotorâts e par “master”.<br />
Saressie pussib<strong>il</strong> une colabora-<br />
zion cu la Universitât furlane,<br />
di indulà che lui al è partît?<br />
O soi daûr a lavorâ par creâ un<br />
“master” su lis origjinis cristianis<br />
e su la tradizion catoliche, che al<br />
varès di proponiur ai students sîs<br />
mês di presince in Italie, cun esperiencis<br />
di sgjâfs archeologjics. Tal<br />
zîr di doi agns, o sperarès di rivâ a<br />
mandâ cualchi student a fâ des<br />
riercjis ancje in Aqu<strong>il</strong>ee. O ai tal<br />
cûr la pussib<strong>il</strong>itât di creâ un leam<br />
cun Udin. Pai miei students di<br />
cumò al sarès straordenari rivâ a<br />
BIO<br />
“Daûr de vieste di romanç divertent e di<br />
“noir” classic, par nô <strong>il</strong> libri e je une ocasion<br />
par rifleti su la realtât e sun cuistions<br />
come <strong>il</strong> fanatisim religjôs e i pericui causionâts<br />
de idee di jessi parons de veretât.<br />
Ma e salte fûr ancje la cuistion dal contrast<br />
e dal confront fra civ<strong>il</strong>tâts difarentis,<br />
fra Usa e Friûl, fra ocident e imigrazion.<br />
Massime i problemis e lis esperiencis dai<br />
“emigranti di ritorno”, po, ju vin vivûts e<br />
osservâts di persone, lant e tornant fra<br />
Americhe e Friûl.”<br />
I doi autôrs dal romanç “noir” Il<br />
peccato dei padri (www.effata.it/)<br />
a son maridâts dal 1980. Ju vin<br />
intervistâts a Udin, intant de<br />
scjampade organizade pal romanç<br />
gnûf e pes presentazions di<br />
Cjasarse, di Glemone e di Udin,<br />
proponudis vie pal mês di Lui.<br />
Linda Foster e je nassude a Los<br />
Angeles e si è indotorade a San<br />
Francisco in lenghis. E à insegnât e<br />
cumò e vîf a Chicago, cul om e cu<br />
lis cuatri frutis, che a van di 13 a<br />
24 agns.<br />
Edmondo Lupieri al è nassût a<br />
Turin, ma la sô famee e ven di<br />
Gurize, dulà che si jere implantade<br />
une purizion dal cep dai Lupieri di<br />
Preon (chei che “no van a messe e<br />
nancje a funzion”, al scherce <strong>il</strong><br />
professôr).<br />
Prin di tacâ a insegnâ Teologjie li<br />
de <strong>Loyola</strong> University di Chicago, al<br />
à insegnât Storie dal cristianisim e<br />
des glesiis tal Ateneu furlan.<br />
Cu la femine, al à scrit i “thr<strong>il</strong>ler”<br />
Nel segno del sangue e Il patto e<br />
al cure <strong>il</strong> sît internet<br />
www.giallitudine.it.<br />
Fra lis sôs publicazions sientifichis,<br />
l’Apocalisse di Giovanni (1999), I<br />
Mandei. Gli ultimi gnostici (2003)<br />
e Identità e conquista. Esiti e<br />
conflitti di un’evangelizzazione<br />
(2005).<br />
vê un contat cuntune tiere che e à<br />
2m<strong>il</strong> agns di tradizions cristianis.<br />
Pensait che lis cjasutis plui antighis<br />
di Chicago a son dal 1800.<br />
E par jê, siore Foster, isal stât<br />
fac<strong>il</strong> tornâ in Americhe?<br />
Chicago, magari cussì no, al à une<br />
clime tremende. Al è Invier dut<br />
l’an, par colpe dal lât Michigan.<br />
Nocate <strong>il</strong> grant frêt, tant e tant, la<br />
int e je simpri cu la bocje ridint. A<br />
son un popul gjenerôs e pront al biel<br />
acet. Un cuart di ore dopo che o<br />
jerin rivâts, i fruts de cja-<br />
se dongje a son capitâts<br />
li di nô cui prodots dal<br />
lôr ort e une ore dopo a<br />
son rivâts i piscots di<br />
chei altris vicinants.<br />
E la vite? Si staial miôr<br />
ca o là vie?<br />
Tai Stâts Unîts a ’nd è<br />
robis di ogni sorte, di<br />
chês che a van e di chês<br />
che no si rive a gloti. Par<br />
un esempli, i oraris. Ca<br />
si rive a mangjâ ducj insiemit,<br />
cu la famee unide.<br />
Là ogni component<br />
al à un orari difarent di<br />
chel altri. E ducj a mangjin<br />
a ogni ore e in ogni puest. I<br />
ritmis a son par da bon fastidiôs.<br />
Al costarà ancje pôc, ma cualitât<br />
no ’nd è gran. Mancul mâl che al<br />
rive un tic di formadi. E po mi tocje<br />
a mi di fâ <strong>il</strong> pan, in cjase.<br />
A Chicago, professôr Lupieri, insegnial<br />
ce che al insegnave ca<br />
in Friûl? Cemût la metino cul insegnament<br />
de teologjie? Saressial<br />
favorevul che al tornàs a<br />
jessi ametût ancje tes universitâts<br />
statâls talianis?<br />
Ancje in Americhe, di fat, o insegni<br />
Gnûf testament e Storie de gle-<br />
sie antighe. Ma là vie lis dôs dissiplinis<br />
a jentrin te Teologjie. O soi<br />
persuadût che la Storie de teologjie<br />
o des ideis teologjichis al sarès<br />
ut<strong>il</strong> di fâle jentrâ ancje tes universitâts<br />
statâls talianis. Ma no stin a<br />
crodi che la situazion tai Stâts Unîts<br />
e sedi miôr di ca, a chest rivuart.<br />
Se in Italie no je superade la cuistion<br />
de separazion fra stât e glesie,<br />
là <strong>il</strong> fondamentalisim cristian nol<br />
amet che si fasi storie de teologjie<br />
par pôre de relativizazion dal mes<br />
cristian. No stin a dismenteâsi che<br />
tai Usa <strong>il</strong> 50% de int no crodin nancje<br />
te evoluzion.<br />
Ma ancje in Americhe i contrascj<br />
sun cuistions che a rivuardin<br />
la morâl a son fuartis.<br />
Par gno cont, su la cuistion morâl,<br />
<strong>il</strong> gnûf president Obama al è stât<br />
onest. Al à ametût di jessi su posizions<br />
diviersis di chês de glesie, ma<br />
al à invidât a cirî acuardis pratics,<br />
par un esempli par ridusi i aborts.<br />
Il protagonist des vuestris storiis,<br />
Paride Frattolini, partît nût<br />
e crût dopo de seconde vuere<br />
mondiâl dal Friûl, in Americhe<br />
al è deventât un grant sioron.<br />
Ma cuant che al torne al è incjocât<br />
di ideis gnostichis e apocalitichis.<br />
Isal un riferiment ancje<br />
a ciertis polemichis che a rivuardin<br />
la nestre tradizion cristiane<br />
aqu<strong>il</strong>eiese?<br />
Ancje in cheste seconde aventure<br />
dal nestri “friulamericano” o<br />
schercìn su lis sôs ideis americanis<br />
e su la sô brame ridicule di meti sù<br />
un centri studi, intitulât al so non,<br />
par resons spiritichis pluitost che no<br />
sientifichis. Pensait che al bramarès<br />
di fâ dismontâ jù la Jerusalem celeste<br />
te citât che al à sielzût pes<br />
sôs matetâts...<br />
E saressial Udin cheste citât?<br />
Tal libri no nomenìn mai Udin.<br />
Tornant al gnosticisim?<br />
Disìn che chel dal gnosticisim al<br />
è un cjamp ancjemò di esplorâ.<br />
La riflession su la diaspore, che<br />
e jere une cuistion centrâl dal<br />
episodi Nel segno del sangue,<br />
ise ancjemò impuartante, siore<br />
Foster?<br />
I doi compagns dal nestri cavalîr<br />
a son ancje lôr components de diaspore<br />
furlane, un al è <strong>il</strong> professôr<br />
di storie dal cristianisim Gottardo<br />
Cecutti e une e je la antropolighe<br />
religjose Cam<strong>il</strong>la D’Odorico, ex<br />
vegjetariane e ambientaliste, ma<br />
ducj i doi cence avignî. Cun lôr o<br />
rifletin ancje sui tancj furlans che<br />
a tornin e su la patrie dulà che a<br />
tornin. No stait a dismenteâsi che<br />
jo o soi americane de Californie e<br />
o soi partide tal Otante par sposâ<br />
Edmondo.<br />
Cemût sêso organizâts par realizâ<br />
i vuestris libris “a due<br />
mani”?<br />
O vin lavorât un grum par chest<br />
libri. Sore <strong>il</strong> dut Linda.<br />
Cemût, siore?<br />
Pe redazion o fasin insiemit la trame<br />
e la biografie dai protagoniscj,<br />
po o decidin lis senis che o sv<strong>il</strong>upin<br />
in forme di prove o jo o lui. Metint<br />
adun <strong>il</strong> lavôr, o vin simpri cjatât un<br />
compromès e al è stât un plasê e<br />
un divertiment. Là che a Edmondo<br />
i plasarès di fâ “noir”, a mi mi plâs<br />
di sv<strong>il</strong>upâ i personaçs. Cumò o ai<br />
dibot finît un libri par inglês destinât<br />
par un public di italoamericans e di<br />
italof<strong>il</strong>os. Cuissà, forsit dopo lu voltarin<br />
ancje par talian.
Consulence di<br />
Maurizio Puntin<br />
La leterature su lis Striis e je grande, ancje chi di nô.<br />
La Strie e à simpri fat part de societât furlane sedi tant che<br />
possessore di antighis e sperimentadis crodincis, sedi tant<br />
che depositarie dal ben e, soredut dal mâl che i divegnin de<br />
frecuentazion di potencis diabolichis, di li che e oten i straordenaris<br />
podês che e à. E pues fâ vuarî e fâ murî, tornâ a<br />
cjatâ l’amât o discjadenâ tremendis tampiestis tai moments<br />
che <strong>il</strong> so jessi femine si mude intun tramieç cul mont dal<br />
sorenaturâl.<br />
E je la persone che si cîr e o che si scjampe, daûr di ce che<br />
al covente.<br />
Che si dispresee pes tremendis e scognossudis cualitâts<br />
che e à, che si à pôre di jê e che i si tegnisi ben lontans. Che<br />
si soche vie, si clapade o si bruse, magari dome in forme<br />
rituâl (ma cetant odi ancje tal rituâl: chel istès butât parsore<br />
des inermis disgraciadis emargjinadis, torturadis e maledetementri<br />
brusadis vivis ancje tes nestris placis!). Ma e je chê<br />
che si cîr cuant che la dibisugne e je fuarte e la sience e je<br />
debule. Ancje in dì di vuê. La lôr umanitât e ven fûr des contis<br />
e dai procès, moments de plui grande idealizazion e mitizazion<br />
che a àn pôc ce viodi, dispès, cu la realtât: tes Striis<br />
ognidun al cîr ce che i interesse di cjatâ, pocjis voltis la veretât,<br />
scuasit simpri <strong>il</strong> sbrocâsi irazionâl des sôs intimis pulsions.<br />
Aes Striis si pandin lis robis plui platadis, tant che a une<br />
antighe amie fidade, e si domandin ancje lis robis che plui<br />
no si varès di dî e plui diabolichis.<br />
E si ur domandin, in procès che a tumiin l’anime, di contâ<br />
lis robis plui scuindudis e che mancul si varès di contâ parcè<br />
che travanadis de credençonarie o de tradizion des lengatis.<br />
L’impuartant al è par ducj - gjavât che pes Striis - di jessi o<br />
di sintîs tal just. Miôr te justizie.<br />
Il podê des Striis al è tant grant che a puedin trasformâsi<br />
in gjats neris, sarpints, suriis... par rivâ, cence jessi cognossudis,<br />
tai lûcs predestinâts di cunvigne o li che a vedin di<br />
davuelzi lis lôr arts plui malosis (butâ <strong>il</strong> mâl). Ciertis voltis<br />
a van a cjaval di une scove che, in Friûl, e je cjapade di pôc:<br />
par antîc no dopravin la scove par svolâ (che, dut câs, e reste<br />
a cjase a fâ la sô funzion par no pandi la Strie e che e je di<br />
soròs, une des armis che a cjapin par scombati cuintri dai<br />
Benandants) ma di bancjis, rocjis, panariis, rocs...<br />
La Strie e jere plui cognossude dal cit, li che e tignive <strong>il</strong><br />
vueli magjic che, strucjât sui pîts, i permeteve di lâ sù pe<br />
nape. Cit che e passe a chê che e varà in ereditât i siei podês,<br />
dutun cu la scove.<br />
Striis 2<br />
strie bie no stâ a fâ nie ne di dì ne di gnot che a ti vegni un sclop!<br />
Strie<br />
Strie Bergamasche<br />
Gjate Marantule<br />
Cjapielate<br />
Gjambe ^ di gjâl<br />
^^ Strìja<br />
Vesca<br />
Côprnica<br />
(Wetter)hexe<br />
Zauberin<br />
....<br />
Plan da Strias,<br />
Mont di Tencie Monte Tenca<br />
Plan das Stries, Clap Savon,<br />
Fôrs di Sot Forni di Sotto<br />
Riu da Strias, Davâr Ovaro<br />
Bosc das Striis, Cordenons<br />
Bal das Stries,<br />
jenfri Cuarnan e Chiampon,<br />
Glemone Gemona<br />
Cocolârs dai Zais,<br />
Dordole, Mueç<br />
Dordolla, Moggio Udinese<br />
Poz des Stries,<br />
Ciassà Cassacco<br />
Punt das Stries,<br />
V<strong>il</strong>e V<strong>il</strong>la Vicentina<br />
Crosada di Cjribiri, Navarons<br />
Cjamp da Striis, Val Blancja<br />
Gurize Gorizia<br />
Rive des Striis, Talmassons<br />
..............<br />
Dal latin Strix, mitics uciei<br />
noturnis che si pensave che a<br />
supassin <strong>il</strong> sanc de int.<br />
A son Striis che a van a cjaval<br />
dai nûi e che a fasin plovi o<br />
IL DIARI AN IV, NR 17 - 9 DI SETEMBAR 2009 - PAGJINE 12<br />
tampiestâ cuant e dulà che a àn<br />
voie. Cemût fasino?<br />
A metin un pocje di aghe intune<br />
scudiele o intune piçule buse<br />
par tiere e le messedin cu la<br />
man o cu la scove.<br />
A acompagnin dut cun peraulis<br />
magjichis e, daurman, la aghe e<br />
svapore par lâ a fâ dam là che<br />
lôr le mandin.<br />
Al è de Magonie (o de Magance<br />
a Aqu<strong>il</strong>ee) che a rivin lis barcjis<br />
des Striis che a puartin<br />
la tampieste.<br />
Tes barcjis lis Striis a corin<br />
injù i flums par lâ ae<br />
cunvigne cul Diaul, al zûc.<br />
Ma lu fasin ancje lis lôr<br />
antagonistis tes Timporis:<br />
lis Benandantis.<br />
E je obleade a passâ i siei podês, se e vûl murî, e lu fâs<br />
cuant che e je tal ultin jet, tocjant la gnove dissepule, o a<br />
Nadâl, dì buine par imparâ a “preentâ”, a trasmeti <strong>il</strong> savê e<br />
<strong>il</strong> podê magjic.<br />
Ma no covente une sucession formâl par jessi Strie: al<br />
baste nassi cui pîts par devant. Il deventâ Strie al è sigurât!<br />
Al baste dome che no si metin par tres lis comaris che a usavin<br />
inspedâ lis creaturis che nassevin cui pîts par devant: lis<br />
leavin ator di un spêt e lis ziravin trê voltis tor dal fûc.<br />
Des Striis si dîs che a sedin in stât di discjadenâ burlaçs<br />
trements (par fâur cuintri si bruse l’ulîf benedet o si sunin<br />
lis cjampanis), di fâ dispierdi, di fâ dal mâl ai nassints (par<br />
un tant lis feminis che a spietin al è ben che a tegnin sù grumâi<br />
par fermâ <strong>il</strong> malvoli des Striis!), di fâ pierdi <strong>il</strong> lat aes<br />
vacjis (e par un tant si trasformin in cierts sarpints tant che<br />
lis magnis)...<br />
Al è avonde che a soflin par fâ murì un cristian!<br />
Di cierts paîs, tant che Luviee o Sante Marie di Listize<br />
(“Sante Marie, ogni cjase une Strie”) si conte che a sedin<br />
plens, tant che scus, di Striis!<br />
Ducj i diriz riservâts_Tutti i diritti riservati: Alessandro D’Osualdo, Di Suald
AN IV, NUMAR 17<br />
RUBRICHIS 9 DI SETEMBAR 2009 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 13<br />
LA COLOMBARIE Murmuis di critiche teatrâl di ELIO VARUTTI<br />
La tele dal ragn<br />
LIBRIS<br />
GNOVIS DAI SPORTEI PE LENGHE FURLANE<br />
REANE DAL ROIÂL<br />
Sculturis a Vergnà<br />
Di dodis agns in ca, a Vergnà,<br />
une frazion dal Comun di Reane<br />
dal Roiâl, si organize <strong>il</strong> Simposi<br />
Internazionâl di sculture sù<br />
pieris dal Friûl Vignesie Julie.<br />
La ultime edizion si è sierade ai 27<br />
di Jugn ma la mostre des sculturis<br />
e ven ospitade tal parc di V<strong>il</strong>e<br />
Manin - a Passarian di Codroipfintremai<br />
ai 19 di Otubar.<br />
A Vergnà, d<strong>il</strong>unc la manifestazion<br />
che par solit si davuelç te tierce e<br />
cuarte setemane di Jugn, si pues<br />
viodi i artiscj intant che a son daûr<br />
a lavorâ su lis pieris e duncje restâ<br />
inmagâts de lôr bravure cjalant ce<br />
oparis che a puedin saltâ fûr.<br />
Vie pal an <strong>il</strong> zardin, <strong>il</strong> Parc<br />
Sculturis di Vergnà in Vie Antighe,<br />
al reste a disposizion par cui che al<br />
Un drame di Paolo Sartori metût in<br />
sene a Udin tal Parc Ardito Desio dal<br />
Grup teatrâl da «La Loggia» di Udin<br />
Contis a cent mans<br />
Il scûr di lune al è chel de gnots di<br />
istât cjaldis e steladis, magjichis, dulintor<br />
di Selvucis di Pavie di Udin,<br />
che in graciis dai scrits di Tam al è<br />
deventât un “lûc – no lûc” de gnove<br />
leteradure furlane. La “poetiche”<br />
dal autôr di Selvucis e cjate mani<br />
propit ta chescj lûcs dal timp e des<br />
stagjons che a fasin un mont a part,<br />
li che a convivin omenuts spaziâi,<br />
personaçs di paîs, besteutis e spirts<br />
di cjasis dirocadis.<br />
Une scriture, la sô, che cualchidun<br />
al podarès dî naïve: par sigûr e je<br />
fûr dal semenât de tradizion leterarie<br />
furlane (<strong>il</strong> stes Tam al à dit di nô<br />
frecuentâ i nestris<br />
classics),<br />
pluitost e cjale<br />
ae leteradure di<br />
fantassience<br />
foreste e ca i<br />
debits e i riferiments<br />
a son declarâts<br />
plui di<br />
une volte insomp<br />
di pagjine.<br />
Cundut a chel,<br />
lis contis “fûr dal semenât” di Checo<br />
Tam e la sô produzion narative<br />
in gjenar a disin di un Friûl vivût di<br />
cui che al à fat juste in timp a vualmâ<br />
la civ<strong>il</strong>tât contadine prin che <strong>il</strong><br />
soreli al murìs cun jê, a nulînt i siei<br />
ultins odôrs, a jessi spetadôr e atôr<br />
dai siei ultins ats di ogni dì. Chest<br />
intant che une gnove ete e cricave<br />
di chê altre bande, cui siei rumôrs e<br />
soredut cu la sô musiche, viôt la conte<br />
Jo e Berto Fari, dedicade al in-<br />
cuintri dal autôr cu la musiche dai<br />
Cure di Robert Smith.<br />
Chel mont contadin di paîs in lûs di<br />
tramont al reste, par dî, tai ogjets<br />
cuasi animâts, tant che <strong>il</strong> tratôr che<br />
al cjape <strong>il</strong> non de sô marche di fabriche,<br />
Lamborghini, la bici Atala, la<br />
Lambretta, imprescj ugnui che si<br />
“personalizin” intun contest li che la<br />
culture dal doprâ e butâ vie e je ancjemò<br />
lontane.<br />
Chel mont al vîf par Tam te nostalgjie<br />
dulinte de cjase simpri in ordin<br />
de agne che no je plui, de “cjase<br />
dai uciei”, tes glesiis esploradis tant<br />
che lûcs di misteri. Nuie a ce fâ cu<br />
la nostalgjie in<br />
salse passatiste<br />
che o cjatìn tal<br />
plat di cierte leteradure<br />
di<br />
chenti, parcè<br />
che Checo<br />
Tam al è <strong>il</strong> scritôr-siaman<br />
che<br />
al passe lizêr<br />
tant che un fûc<br />
svoladi di chel<br />
mont za muart fisichementri al mont<br />
di vuê, che al cjale cun voi di frut<br />
smaraveât che al supe une realtât<br />
di scree.<br />
Il mont di prime, chel dai vons, al<br />
vîf tal spirt e par jentrâ si à di insumiâ.<br />
Denant dal fogolâr sclapât par<br />
fânt une cusine moderne, Tam al<br />
scrîf: “I vielis no son. O cîr di imagjinâmi<br />
di lôr. Il nono sentât parsore<br />
de bancje e la none che e sta ingasiant.<br />
E di gnot tal insium a vegnin<br />
è interessât a une visite.<br />
Chest event al ven metût in pîts<br />
dal Circul Culturâl Il Faro di<br />
Vergnà (www.faronline.it); nassût<br />
tal 1983 si è simpri fat promotôr di<br />
iniziativis<br />
culturâls e<br />
artistichis di<br />
spessôr.<br />
Lis pieris<br />
dopradis te<br />
manifestazion a<br />
son dutis de<br />
nestre tiere, <strong>il</strong><br />
Friûl; a son<br />
cualitâts e<br />
varietâts che a vegnin di Duìn, di<br />
Cividât, di Verzegnis, di For di<br />
Avoltri, dal Tamau e di Clausêt.<br />
Lis sculturis dopo a restin de<br />
organizazion che e pues inmaneâ<br />
events come chel a Passarian.<br />
Propit pe realizazion di chest ultin<br />
La «Tele di ragn» al è un drame<br />
di Paolo Sartori judicât tant che<br />
miôr test ae otave edizion dal Premi<br />
de Associazion Teatrâl Furlane<br />
pal an 2006. Chest impuartant<br />
concors, cuntune gjurie di dut rispiet,<br />
al tire dongje la flôr de produzion<br />
teatrâl in mar<strong>il</strong>enghe e al<br />
è patrocinât de Provincie di Udin,<br />
de Societât F<strong>il</strong>ologjiche Furlane e<br />
dal Ent Friûl tal Mont. Il dramaturc<br />
al à volût butâsi ancje a fâi<br />
di regjie cuntun esit une vore interessant<br />
cul Grup teatrâl de «La<br />
Loggia», nassût tal 1983, cuntun<br />
grup di arlêfs de Civiche scuele<br />
di recitazion pal teatri par furlan<br />
dal Comun di Udin, direte di Nico<br />
Pepe.<br />
Il spetacul al tache cuntune mari<br />
Scûr di lune (La Comugne –<br />
Kappa Vu 2008) al è <strong>il</strong> titul de<br />
plui resinte racuelte di<br />
contis di Checo Tam/Francesco<br />
Tami, za autôr di<br />
narative par furlan,<br />
condutôr musicâl par Radio<br />
Onde Furlane e frontman di<br />
grups musicâi.<br />
fûr i viers de mê piel”(Il fogolâr).<br />
Se Selvucis al è <strong>il</strong> lûc-no lûc de<br />
socialitât, la galarie de Tor e je <strong>il</strong><br />
puest dal subcussient che un psicolic<br />
al à za diagnosticât al autôr tant<br />
che la farie dai desideris che no deventin<br />
mai vêrs, parcè che da la<br />
galarie che no si rive mai fûr “pe tô<br />
mancjance di coragjo”, al dîs <strong>il</strong> psicolic.<br />
Ma la sielte esistenziâl-artistiche<br />
di Tam e je clare e nete: “O ai i<br />
spirts dai vons chi cun me, a movin<br />
la man che e scrîf… cent mans a<br />
movin la mê man. Cent mans che a<br />
movin la mê man. Ce mi mancjal? O<br />
torni a durmî, sâr psicolic. Mi insumii<br />
simpri. Mi insumii simpri di une galarie.<br />
E intun puest dulà che no varès<br />
di sedi. E je sot de Tor”.<br />
Tam al dopre un biel furlan zuiadiç,<br />
onomatopeic, in prese direte e al limit<br />
dal flus di cussience, un tic masse<br />
emendât in fase editoriâl par ciertis<br />
soluzions lessicâls ca e là sfuarçadis,<br />
cun inserts resonâts di peraulis<br />
italianis che a àn simpri une lôr funzion<br />
narative/simboliche volude.<br />
Sot de patine dal divertissement<br />
oniric, dut câs, tes contis di Scûr di<br />
lune si cjate un spieli li che i furlans<br />
nassûts daspò de ultime vuere mondiâl<br />
e massime tai agns de bondance<br />
si cjalaran in muse.<br />
ANNA BOGARO<br />
un ricognossiment pe colaborazion<br />
al va al Assessôr Regjonâl ae<br />
culture Roberto Molinaro e al<br />
Comissari straordenari di V<strong>il</strong>e<br />
Manin Enzo Cainero.<br />
Par savè dulà<br />
che tantis oparis<br />
a son stadis<br />
colocadis baste lâ<br />
tal sît dal circul e<br />
magari inviulâ un<br />
itinerari par<br />
viod<strong>il</strong>is dal vîf.<br />
Duncje, se us<br />
vin metût un<br />
pocje di<br />
curiositât, <strong>il</strong> president dal Circul<br />
Culturâl Il Faro Roberto Cossettini<br />
us da apontament a Jugn dal<br />
prossim an a Vergnà, ma in spiete<br />
dal event, vait a sclarîsi i vôi a V<strong>il</strong>e<br />
Manin (pes zornadis e pai oraris di<br />
vierzidure 0432 821211 Portinarie).<br />
dute disperade (une brave Gina<br />
Serravalle) parcè che i è capitât<br />
di vê lu om in galere, in custodie<br />
cautelâr, e di vê pierdût <strong>il</strong> fi intun<br />
incident di strade. La struture dal<br />
drame e je chê de tragjedie greche,<br />
cun dôs feminis tal palc, mari<br />
e fie (Gioia Adamo) che a patissin<br />
e a vàin, ma si podares pensâ<br />
ancje al «Planctus Mariae» plui<br />
dongje te nestre culture. Lis feminis,<br />
ogni tant cidinis, a dan lis<br />
spalis al public e, cuntun zûc di lûs,<br />
si viôt <strong>il</strong> pari (Alex De Nardi, dut<br />
cjariât) su une taulute che al berghele<br />
e al scrîf, in preson, letaris<br />
di fûc ae sô femine, dulà che al si<br />
dîs nocent. Tal test dal drame e je<br />
ancje une critiche cence masse<br />
puligane cul judiç, che nol mole <strong>il</strong><br />
IN CURT<br />
Vele, la Pimpa!<br />
pari, acusât di coruzion. Cun ducj<br />
i laris e i imbroions che o vin vût<br />
in Italie al è un tic esagerât<br />
cjapâints<strong>il</strong>e cuntun judiç che al fâ<br />
<strong>il</strong> so mistîr par meti dentri plui delincuents<br />
che si pues. O varessin<br />
di inrabiâsi, pluitost, cui laris.<br />
Il spetacul al si è davuelzût, pe<br />
organizazion dal Comun di Udin,<br />
sot des stelis e dai nûi, inte rene<br />
dal Parc Ardito Desio, lì dai Riçs<br />
di Udin, in Vie Val di Arzin. Une<br />
vore di int dai Riçs e dal V<strong>il</strong>aç<br />
dal Soreli e si jere puartade parfin<br />
la cjadree, di chês che a si<br />
plein, par stâ plui comude a viodi<br />
<strong>il</strong> teatri, stant che i tresinte puescj<br />
par sintâsi a erin i scjalins di<br />
ciment de rene, che e jere dute<br />
plene.<br />
La Pimpa e clame dongje trops di frutins ferbints e di gjenitôrs<br />
no mancul entusiascj. Se po e fevele par furlan, alore <strong>il</strong> gust e la<br />
curiositât a cressin, tant che, te suaze di “Avostanis”, la arie dai<br />
Colonos di V<strong>il</strong>ecjace si è jemplade intun martars daspomisdì di<br />
passe otante frutins dai 3 ai 7 agns, vignûts par partecipâ al<br />
laboratori creatîf metût dongje di Francesco Tullio Altan, <strong>il</strong> “pari”<br />
de innomenade cjiçute a balins ros. E intant che, tor di une taule, i<br />
fruts a àn disegnât e colorât i<br />
personaçs de Pimpa adun cun<br />
Altan, i gjenitôrs a àn creât cun<br />
sfueis e colôrs e sot <strong>il</strong> coordenament<br />
de mestre Laura Nicoloso<br />
une fantasiose ricostruzion dai<br />
Colonos pensade pai plui piçui.<br />
La zornade e je stade dute<br />
dedicade a la Pimpa in mar<strong>il</strong>enghe,<br />
cussì te sere e jere la volte<br />
de proiezion e dal doplaç dal vîf di<br />
trê gnûfs episodis dal so carton<br />
par furlan metûts adun de RAI. Il<br />
public, ancje ca une vore numerôs<br />
di fruts e gjenitôrs, al à podût<br />
preseâ la bravure dai atôrs Mara<br />
Carpi, Lucia Linda, Claudio<br />
Altan a Avostanis<br />
Mariotti e Guido Feruglio (sot de<br />
regjie di Claudia Brugnetta) che à<br />
àn interpretât la Pimpa e i siei amîs in mar<strong>il</strong>enghe, fra l’altri<br />
doprant lis variantis dal furlan (in particolâr cuntun Armando<br />
riguladot, cun i finâi rigorosamentri in –o).<br />
La iniziative e je stade proponude dal Istitût Ladin Furlan “Pre<br />
Checo Placerean” - in colaborazion cui Colonos, la Fondazion<br />
Bon, la RAI, <strong>il</strong> Comun di Lestize e Lenghe.net - tal cercin dal<br />
progjet “Pimpa in mar<strong>il</strong>enghe”, che al à za viodût di resint la<br />
stampe di cuatri libruts de Golaine “Imparelibris” dâts fûr tes<br />
librariis di dut <strong>il</strong> Friûl (“Pimpa e lis robis”; “Pimpa e i colôrs”;<br />
“Pimpa e i numars”; “Pimpa e je in vore”). I libruts a àn vût un<br />
bon acet dal public, tant che l’Istitût al sta progjetant la stampe<br />
ancje di chei altris cuatri titui de golaine e une mostre su la Pimpa<br />
par furlan.<br />
MALBORGHET/TUMIEÇ<br />
Il premi Leggimontagna<br />
Montagne protagoniste in ocasion de setime edizion dal premi<br />
Leggimontagna. Chescj i events plui impuartants:<br />
SABIDE AI 12 DI SETEMBAR, a 9.30, li dal Palaç Venezian e sarà la<br />
premiazion dai vincitôrs. Al sarà presint l’alpinist KURT<br />
DIEMBERGER.- A 12.30 al ven consegnât un ricognossiment al<br />
alpinist Romano Bennet.<br />
JOIBE AI 10 DI SETEMBAR, tacant aes 6 sot sere, e je vierte la<br />
mostre fotografiche di Renato Candolini (Orari10.30-12.30 e 15.00-<br />
18.00). Aes 20.30, tal auditorium Candoni di Tumieç, proiezion dai<br />
trê f<strong>il</strong>mâts classificâts ai prins puescj dal concors. Al è presint<br />
l’alpinist ROBERTO MAZZILIS.<br />
VINARS AI 11 DI SETEMBAR, aes 20.30, li dal auditorium Candoni<br />
di Tumieç, serade cul alpinist KURT DIEMBERGER, cun proiezion di<br />
f<strong>il</strong>mâts e diapositivis.<br />
D<strong>il</strong>unc dute la manifestazion al vegnarà fat un Anulament F<strong>il</strong>atelic<br />
nullo f<strong>il</strong>atelico
AN IV, NUMAR 17<br />
14 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 9 DI SETEMBAR 2009<br />
TIMP LIBAR<br />
FÂ, VIODI, SCOLTÂ<br />
ESCURSIONS<br />
Pordenon<br />
Ai 5, ai 6, ai 12 e ai 13 di Setembar cui<br />
che al rivarà in<br />
bici a Pordenone<br />
Fiere al podarà<br />
visitâ la Fiera<br />
campionaria sore<br />
nuie. I cicliscj a<br />
varan di jentrâ pal<br />
ingrès Nord. Pe<br />
iniziative, a<br />
colaborin<br />
assessorât<br />
comunâl pal<br />
ambient,<br />
Pordenone Fiere,<br />
Gsm e<br />
associazion<br />
Aruotalibera.<br />
INFO: www.comune.pordenone.it/.<br />
Resie<br />
Il Parc des Prealps Juliis al tire a di lunc<br />
cu lis sôs escursions. Apontaments<br />
domenie ai 13 di Setembar (Via della<br />
Musica); sabide ai 19 (Il Bramito dei<br />
Cervi); domenie ai 20 (Pic di Carnize e<br />
mont Cjanine); e domenie ai 27 di<br />
Setembar (Nordic Walking).<br />
INFO: www.parcoprealpigiulie.org<br />
SPORT<br />
Felet<br />
Domenie ai 4 di Otubar, cu la XV<br />
edizion di Sport è la Solidarietà, la<br />
corse di 5, di 10 e di 18 km par cure di<br />
Aias Sport Udin e siere <strong>il</strong> Circuit de<br />
solidarietât. Partencis di 9 a 10.<br />
INFO: aiasudne@libero.it.<br />
Plan dal Cjaval<br />
L’ultin apontament di corse in mont dal<br />
I trofeu regjonâl sky-race al è<br />
programât pai 13 di Setembar sul Plan<br />
dal Cjaval.<br />
INFO: www.montanaiaracing.it.<br />
CORS<br />
Pasian di Prât<br />
Ai 16 di Setembar, al tache <strong>il</strong> “master”<br />
par aministradôrs locâi, par cure di<br />
Anci, di Uncem e di regjon. Al durarà<br />
24 oris, proponudis fin tal mês di<br />
Novembar li di ForSer di vie da Vinci 27.<br />
INFO: www.koine.fvg.it - 0432 693684.<br />
Udin<br />
Vie pal mês di Setembar a tachin i cors<br />
pal public proponûts de Academie<br />
civiche di art dramatiche Nico Pepe. Dai<br />
29, la art dal yoga e <strong>il</strong> yoga de art; dai 7<br />
di Otubar, cjantâ la vôs; dai 13 di<br />
Otubar, Tai Chi. Lis lezions a saran<br />
dopo misdì o di sere, par fruts, par<br />
students universitaris e par grancj.<br />
INFO: www.nicopepe.it - 0432 504340.<br />
INFORMAZION<br />
Puart<br />
Di chê strade de Setemane europeane<br />
de mob<strong>il</strong>itât sostignib<strong>il</strong> (che e cole dai<br />
16 ai 22 di Setembar), l’editôr Ediciclo<br />
al scree la rubriche La mia prima<br />
bicicletta, tal blog Andamento lento.<br />
INFO: www.ediciclo.it/blog.<br />
Udin<br />
L’Alef, associazion regjonâl dai<br />
lavoradôrs emigrâts, e à rinovât <strong>il</strong> so lûc<br />
internet, che si cjat<strong>il</strong>u a la direzion:<br />
www.alef-fvg.it.<br />
INFO: www.alef-fvg.it.<br />
CONCORS<br />
Passarian<br />
Dutis lis scuelis primariis a<br />
puedin cjapâ part al V<br />
Concorso presepi, par cure<br />
de associazion regjonâl fra<br />
lis Pro loco. A varan di dâsi<br />
in note dentri dai 18 di<br />
Setembar.<br />
INFO:<br />
www.prolocoregionefvg.org<br />
- 0432 900908.<br />
LIBRIS<br />
Palme<br />
Vinars ai 11 di Setembar, a 18 li dal<br />
municipi, si presente <strong>il</strong> libri di Cesare<br />
Chiari Alfabeto dell’anima, par cure de<br />
onlus Regina Elena.<br />
INFO: 0432 922131.<br />
Pordenon<br />
La X edizion di Pordenonelegge e cole<br />
dai 16 ai 20 di Setembar cun cent e<br />
sessante convignis sparniçadis in trente<br />
e cuatri puescj difarents de v<strong>il</strong>e, cun<br />
passe dusinte autôrs. Al rivarà ancje <strong>il</strong><br />
scritôr israelian Abraham Yehoshua par<br />
ritirâ <strong>il</strong> premi La storia di un romanzo.<br />
INFO: www.pordenonelegge.it/.<br />
Pordenon<br />
Lis edizions Biblioteca dell’Immagine a<br />
presentin cuatri volums dedicâts al<br />
Nordest, intant di<br />
Pordenonelegge.it 2009. L’ultin<br />
libri di Massim<strong>il</strong>iano Santarossa,<br />
Gioventù d’asfalto, al ven presentât<br />
sabide ai 19 di Setembar, a 17 li dal<br />
teatri Verdi. Domenie 20,<br />
apontament cun I ragazzi dello<br />
Zodiaco di Maria Facci (a 10.30 li di<br />
palaç Gregoris); La Mappa dei<br />
Sentimenti, scrit di vot grancj<br />
f<strong>il</strong>osofs (a 11, li de provincie); e<br />
L’acqua, <strong>il</strong> sangue e la terra di<br />
Edoardo Pittalis (a 19 li dal teatri).<br />
INFO: 0434 570866.<br />
Sp<strong>il</strong>imberc<br />
Joibe ai 27 di Setembar, la<br />
associazion Disquisito e organize li dal<br />
ambient 3 corone, a 19, une convigne<br />
cul storic Valerio Marchi, che al<br />
presentarà <strong>il</strong> so libri Il dottor Sachs. Un<br />
medico ebreo in Friuli e la sua famiglia<br />
tra Otto e Novecento.<br />
MOSTRIS<br />
Gurize<br />
Intant dai siei oraris, la Biblioteche<br />
statâl di Gurize e propon, fintremai ai 3<br />
di Novembar, la mostre F. M.<br />
Dostoevskij: <strong>il</strong> dram de libertât.<br />
INFO: 0481 33008.<br />
Malnins<br />
Il Geo centre immaginario geografico<br />
al è viert, li de viere latarie, ogni<br />
domenie, di 10 a 18.<br />
INFO: www.immaginariogeografico.it -<br />
0427 518169<br />
Passarian<br />
Dai 25 di Setembar al prin dì di<br />
Novembar, li di v<strong>il</strong>e Manin, si podarà<br />
visitâ la mostre Scene d’Ungheria cu lis<br />
oparis di Matteo Massagrande. Oraris:<br />
ducj i dîs, 13-19.<br />
Info: www.v<strong>il</strong>lamanin-eventi.it - 0432<br />
821211.<br />
Pordenon<br />
E reste vierte fint ai 21 di Setembar, li<br />
dal Museu civic e dai Spazis espositîfs<br />
provinciâi, la mostre Decisi che una<br />
sedia non poteva bastare, dedicade al<br />
grant artist di Sant Laurinç di Darzin<br />
Harry Bertoia. Oraris: martars-vinars,<br />
15.30-20; sabide e domenie, 10.30-<br />
20; joibe, convignis e visitis<br />
guidadis (20.30-22).<br />
INFO: www.harrybertoia.net - 0434<br />
392311.<br />
Rome<br />
Par dut <strong>il</strong> mês di Setembar, li de<br />
bas<strong>il</strong>iche di San Crisogono, a<br />
Trastevere, si podarà visitâ la<br />
mostre inmaneade dal circul<br />
culturâl e ricreatîf Don Eugenio<br />
Brandl di Turiac sul martar<br />
aqu<strong>il</strong>eiês e su la sô vite, fra Rome,<br />
Sant Canzian (dulà che al è stât<br />
marturizât ai 24 di Novembar dal<br />
303) e Zara.<br />
INFO: www.brandl.it - 0481 470549.<br />
Sant Vît dal T<strong>il</strong>iment<br />
Dai 12 di Setembar ai 29 di Novembar,<br />
in trê sezions (Strutture precarie; In<br />
sesto; e Licôf), e torne la rassegne di art<br />
contemporanie Palinsesti. Lis oparis di<br />
artiscj locâi e internazionâi a podaran<br />
jessi visitadis vinars, sabide e domenie,<br />
10-12 / 15-19; martars, miercus e joibe<br />
daûr apontament.<br />
INFO: www.palinsesti.org - 0434 833<br />
295.<br />
Ane Mette Hol, Reversed site specific (cjarte,<br />
tempare, cole, cjarte gjaponese, 2008)<br />
Trep in Cjargne<br />
Fint ai 27 di Setembar, li de galarie di<br />
art moderne Enrico De C<strong>il</strong>lia (sabide,<br />
15-18; domenie, 9-12 / 15-18), si<br />
podarà rimirâ la mostre In Alta Quota<br />
Fvg, imbastide cu lis oparis dai<br />
cutuardis artiscj dal premi di piture<br />
omonim.<br />
Triest<br />
Li dal museu Revoltella e je imbastide la<br />
mostre Leonor Fini l’italienne de Paris. E<br />
restarà vierte fintremai ai 27 di<br />
Setembar, lunis, miercus, vinars, sabide<br />
e domenie, 10-20; joibe, 10-23 (a 21<br />
visite guidade).<br />
INFO: www.museorevoltella.it - 040<br />
6758303.<br />
CONVIGNIS<br />
Cividât<br />
Dai 17 ai 19 di Setembar, la Fondazion<br />
Nicolò Canussio e presente la sô<br />
convigne internazionâl. E sarà dedicade<br />
a Caesar: precursôr o visionari?. La<br />
scree e je stab<strong>il</strong>ide a 9.30 di joibe ai 17<br />
di Setembar. Vinars 18 a 21, conciert li<br />
de glesie di sant Francesc cui soliscj dal<br />
teatri alla Scala.<br />
INFO: www.fondazionecanussio.org.<br />
Çuian<br />
Dai 17 ai 29 di Setembar a Udin (teatri<br />
comunâl, joibe a 20.30) e a Çuian<br />
(centri Balducci, vinars a 8.30 e sabide a<br />
9), Centri Balducci e Ordin dai<br />
assistents sociâi a organizin la convigne<br />
Diritti umani, uguaglianza, giustizia<br />
sociale verso un welfare planetario.<br />
Domenie ai 20 di Setembar, Cammino<br />
di liberazione e di vita, guidât di pre<br />
Luigi Ciotti (a 9 a Çuian) li dal ospedâl<br />
psichiatric di Sant Svualt e te preson di<br />
vie Spalato.<br />
INFO: www.centrobalducci.org - 0432<br />
560699.<br />
Gurize<br />
L’Istitût di sociologjie internazionâl di<br />
Gurize, ai 11 di Setembar, al celebre <strong>il</strong><br />
XL di fondazion. Li de provincie a 9.15,<br />
e tacarà la convigne: 40 agns di Isig a<br />
Gurize, te sience, te cooperazion<br />
internazionâl. Intervents, matine e<br />
dopo misdì, su ricercje e teritori, ricercje<br />
e inovazion e ricercje e<br />
umanizazion.<br />
INFO: www.isig.it/ - 0481 533632.<br />
Lignan<br />
Dai 25 ai 27 di Setembar, i Clubs<br />
dai alcoliscj in tratament a celebrin<br />
<strong>il</strong> XVIII congrès talian. Fameis e<br />
servidôrs dal program di protezion<br />
e di promozion de salût inmaneât<br />
di Vladimir Hudolin si<br />
confrontaran su Lis fameis dai<br />
Clubs par une comunitât solidâl.<br />
Lis voris a tacaran vinars a 13.30 li<br />
di Efa-Getur.<br />
Plêf di Cjadovri<br />
Domenie ai 20 di Setembar, la Societât<br />
f<strong>il</strong>ologjiche furlane e fâs <strong>il</strong> so congrès<br />
anuâl. Lis manifestazions a tacaran te<br />
zornade di sabide 19.<br />
INFO: www.f<strong>il</strong>ologicafriulana.it/ - 0432<br />
501598.<br />
Turiac<br />
Vinars ai 11 di Setembar, <strong>il</strong> circul Don<br />
Eugenio Brandl al organize une<br />
convigne su S<strong>il</strong>vio Benco. E tacarà a 16<br />
li dal municipi, cun relazions di Maria<br />
Cristina Benussi, di S<strong>il</strong>via Clama, di<br />
Daniela Picamus, di Marzio Pieri, di<br />
Stelio Spadaro e di Roberto Spazzali. A<br />
15.30 e sarà screade une targhe<br />
dedicade a Benco su la cjase Bosma di<br />
strade Aqu<strong>il</strong>eia dulà che l’inteletuâl<br />
triestin al à vivût fra 1944 e 1947.<br />
INFO: www.brandl.it - 0481 470549.<br />
Udin<br />
Ai 26 di Setembar, la Buteghe dal<br />
mont di Udin e fiesteze 20 agns di<br />
fondazion. I apontaments a tacaran a<br />
9.30 cuntune gulizion juste e solidâl.<br />
E po merindin a 11.30; spuntìn a 13;<br />
zûcs e flabis pai fruts a 14.30;<br />
confront public sul avignî dal cumierç<br />
just e solidâl a 16. E ancjemò lotarie<br />
(17.30), zûcs par grancj (18.30) e<br />
proiezion (21). La buteghe dal mont e<br />
je a Udin, in borc di Trep 10/a.<br />
INFO: 0432 297310.<br />
MUSICHE<br />
Tarcint<br />
Il Centri Luciano Ceschia, dai 5 ai 27<br />
di Setembar, al propon la rassegne di<br />
musiche classiche Caleidoscopio<br />
sonoro. Apontaments a 18, ai 12,<br />
ai 19, ai 26 e ai 27 di Setembar.<br />
INFO: www.comune.tarcento.ud.it/<br />
territorio/ceschia.htm.<br />
Tresesin<br />
Comun e Folk club di Buri a<br />
proponin <strong>il</strong> festival di ghitare<br />
acustiche Madame guitar.<br />
Apontaments dai 25 ai 27 di<br />
Setembar, cun artiscj come John<br />
Rembourn, Julz Parker, Armando<br />
Corsi, Gary Lucas e Massimo<br />
Varini. Concierts e convignis li dal<br />
municipi e dal teatri Garzoni, te scuele<br />
mezane, te sede de bande e te place<br />
Garibaldi.<br />
INFO: www.folkclubbuttrio.com/ -<br />
0432 853528.<br />
TEATRI<br />
Palme<br />
Sabide ai 12 e domenie ai 13 di<br />
Setembar, di chê strade de fieste cui<br />
fruts de Comunità Cenacolo (a 17 di<br />
domenie), al ven presentât a 20 in<br />
place <strong>il</strong> spetacul musicâl Credo.<br />
Sant Martin di Codroip<br />
La rassegne Burattini senza confini/<br />
Lutke brez meja e propon i siei<br />
spetacui domenie ai 20 di Setembar a<br />
16 a San Martin di Codroip. E<br />
organize la clape Alce.<br />
INFO: www.associazionealce.org<br />
Udin<br />
Fint ai 12 di Setembar e je vierte la<br />
campagne abonaments pal teatri Zuan<br />
di Udin risiervade aes confermis. Lis<br />
fasis destinadis pai abonâts gnûfs e<br />
pai abonâts viei che a intindin di<br />
mudâ gjenar di abonament a vierzaran<br />
ai 14 e ai 17 di Setembar. La b<strong>il</strong>ietarie<br />
e je vierte di lunis fin sabide, 9.30-<br />
12.30 / 16-19.<br />
INFO: www.teatroudine.it - 0432<br />
248418.<br />
CINE<br />
Palme<br />
Vinars ai 25 di Setembar <strong>il</strong> cineforum<br />
di Cinemanova al propon <strong>il</strong> cine di<br />
animazion Persepolis di Marjane<br />
Satrapi e di Vincent Paronnaud (France<br />
2007). A 20.30 si proiete li dal<br />
auditorium San Marco.<br />
INFO: www.cinemanova.it.<br />
Gurize<br />
Vie pal mês di Setembar, produtôrs e<br />
autôrs di documentaris de Slovenie,<br />
de Cravuazie, dal Friûl e di Triest a<br />
frecuentin la prime edizion di<br />
Eurodoc Transregional Workshop,<br />
laboratori di formazion continuade. A<br />
saran presints i progjets furlans On<br />
the top of the world - Transmedia<br />
(Gurize), Over the line - Immaginaria<br />
(Udin) e Tir/Corridoio 5 - Faber F<strong>il</strong>m<br />
(Sest).<br />
INFO: www.fvgf<strong>il</strong>mcommission.com -<br />
0432 500322.
AN IV, NUMAR 17<br />
TIMP LIBAR 9 DI SETEMBAR 2009 <strong>il</strong> <strong>Diari</strong> 15<br />
IL PUEST<br />
di Val Montanaie<br />
Cheste storie e ven<br />
dedicade aes Dolomitis<br />
furlanis. Di pôc timp in ca,<br />
<strong>il</strong> judizi dal Unesco al è<br />
stât clâr: a son tra i spetacui<br />
naturâi plui biei dal<br />
mont.<br />
Il Cjampan<strong>il</strong>i di Val<br />
Montanaie al conte pes<br />
Dolomitis<br />
furlanis tant<br />
che la Tor<br />
Eifell par<br />
Parîs. Ma nuie<br />
assensôr su<br />
chei dusinte e<br />
cinquante<br />
metris e passe<br />
di piere grese.<br />
Vêso iniment <strong>il</strong><br />
tor di Mortean?<br />
Pensaitlu<br />
alt ben plui dal<br />
dopli di chel<br />
che al è za.<br />
Provait cumò a<br />
lai sù par<br />
difûr... Mûr<br />
drets come<br />
fusets a tiravin<br />
a ciment i prins<br />
alpiniscj che a<br />
olsavin sfidâlu.<br />
Sul finî dal<br />
800, si jere<br />
rivâts a paronâ<br />
lis cimis plui<br />
altis dal colaç<br />
alpin. La<br />
braure fenomenâl<br />
di un<br />
scjaladôr e deventave<br />
cumò <strong>il</strong> rimpinâsi su chei<br />
crets indulà che ancje une<br />
furmie e sbrissave jù.<br />
Ai 7 di Setembar dal<br />
1902, si cjatin dapît dal<br />
Cjampan<strong>il</strong>i doi fuarts<br />
alpiniscj triestins: Napoleone<br />
Cozzi e Alberto Zanutti.<br />
A van sù pe schenate a<br />
plomp chee bute a misdì.<br />
In chê volte, la trate no<br />
jere segnade e a rivin a<br />
fature su la terace di mieç.<br />
Cozzi al va d<strong>il</strong>unc sù a gjat<br />
par altris sîs vot metris. La<br />
dificoltât e je di un cuart<br />
grât superiôr. Chel passaç<br />
al sarà par ducj “la fressure<br />
Cozzi”. Il triestin nol<br />
LA STRICHE<br />
Ae discuvierte dal Friûl che no tu cognossis<br />
in compagnie di MICHELE NADALINI<br />
mole e al continue a<br />
grampâsi sù drete par chê<br />
scjale cence spiergui. Nol<br />
veve nasade la cengle<br />
sfrissâ la crete ruspiôse di<br />
soreli amont. Al scugne<br />
rindisi e tornâ abàs li di<br />
Zanutti fer su la terace. Al<br />
fâs sù un omut di claps e<br />
al piche la date de sô<br />
presince.<br />
Cualchi dì dopo si dan<br />
dongje i austriacs Victor<br />
Wolf von Glanvell e Karl<br />
Gunther von Saar. Lôr no<br />
van sù daurman. A montin<br />
su la cime Topin e a pontin<br />
un potent binocul su chel<br />
besteon di Cjampan<strong>il</strong>i. A<br />
lampin l’omut di Cozzi e,<br />
vot metris plui adalt, <strong>il</strong> zîr<br />
de cengle. No san spiegâsi<br />
cemût mai i doi di prime no<br />
le vedin tocjade e nancje<br />
cemût che a lu varessin fat<br />
lôr. Malapaiâts si ritirin in<br />
albierc a Cimolais.<br />
Juste li, si intivin cun<br />
Cozzi e Zanutti. Chei ca a<br />
jerin in fieste parcè che<br />
nissun come lôr al veve<br />
sgripiât <strong>il</strong> lât sud-est dal<br />
Duran. Von Glanvell si<br />
incove in cjamare, von<br />
Saar al reste in<br />
compagnie.Po ben si sa<br />
che cuant che un triestin al<br />
pant fûr dulà che al è stât<br />
e ce che al à<br />
fat, al è imbatib<strong>il</strong>.<br />
Se po, tra<br />
un tai e chel<br />
altri, lu stuzigais<br />
a fevelâ, e<br />
ven sù une<br />
bibie.<br />
Cozzi al<br />
brame <strong>il</strong><br />
moment bon<br />
par gafâsi <strong>il</strong><br />
Cjampan<strong>il</strong>i.<br />
Von Saar,<br />
invezit, no i dîs<br />
nuie. I fâs<br />
domandis e al<br />
zuie di orele.<br />
Al capìs che<br />
Cozzi al veve<br />
falade la<br />
cengle in chei<br />
vot metris di<br />
sfuarç. Difats<br />
no jere la<br />
stesse insuazade<br />
tal binocul<br />
de Cime Toro.<br />
Von Saar al<br />
cor content sù<br />
in cjamare a<br />
visâ so compari<br />
di mont.<br />
Ai 17 di Setembar i<br />
austriacs a frontin <strong>il</strong><br />
Cjampan<strong>il</strong>i. A tegnin di<br />
cont i segnâi ros lassâts<br />
dai triestins fin ae terace<br />
cul omut. Von Saar al<br />
cjape la “fressure Cozzi” e<br />
al beche la cengle. Chest<br />
colp le ten batude a man<br />
çampe. Sot vie e je une<br />
svuedade cussì fonde di fâ<br />
vignî l’imbast.<br />
La cengle lu mene sul<br />
puiûl sot la piche. La<br />
cueste si fâs aromaii<br />
mancul grivie. Cuatri voris<br />
di cuarde e, tal aiar de<br />
cime, a jentrin cun onôr te<br />
storie alpine di ogni timp.<br />
di Simone Paoloni I prins sul Cjampan<strong>il</strong>i<br />
ENIGMISTICHE<br />
Un biel libri par cui che<br />
al da la soluzion esate<br />
Graziis ae colaborazion cu la Agjenzie<br />
Regjonâl pe Lenghe Furlane (ARLeF), a ducj<br />
chei che nus mandaran la soluzion esate des<br />
peraulis incrosadis, ur vignarà regalât <strong>il</strong> libri<br />
PERAULIS DI CHENTI, di Pier Carlo Begotti e<br />
Federico Vicario. Lis soluzions a puedin jessi<br />
mandadis<br />
1. par pueste ae direzion IL DIARI,<br />
vie Marcjât Vieri 37, 33100 Udin<br />
2. par fax, al numar 0432 486225<br />
3. par e-mai ae direzion redazion@<strong>il</strong>diari.eu<br />
par cure di<br />
MARIUTE FARE<br />
NB. I vincidôrs a podaran ritirâ <strong>il</strong> libri li de sede de ARLeF a Udin in place<br />
XX di Setembar nr. 23 dal lunis al vinars des 10 a misdì.<br />
DEFINIZIONS<br />
A DRET<br />
1. Localitât su la strade<br />
Paulâr-Cason di Lanza.<br />
9. Mieze arabiche.<br />
13. Piecis, ma ancje<br />
smorfiis, massime dai fruts<br />
co a tachin a vaî.<br />
14. Imbrucjâ, capitâ.<br />
SFORCÎR NR. 1 - LA SOLUZION<br />
Bisugne rompi i<br />
ûs se si vûl fâ la<br />
fertaie<br />
Publicât tal numar 15 -<br />
Avost. A àn dade la<br />
soluzion: Joao<br />
Bonfim,Udin - Luigino<br />
Colombera, Pordenon -<br />
Adriana Cucchini, Udin<br />
- Cristina Florean, Udin<br />
- Nicola Gerussi, Pagnà<br />
- Luigino MOschione,<br />
Lauçà - Maria Pian,<br />
Rude - Olga Missoni<br />
Pianta, Udin<br />
16. Lu è l’efiet di cui che al<br />
indurmidìs cu lis peraulis e i<br />
voi.<br />
18.Une fase dal sium<br />
19.Il numar dopo dal zero.<br />
20.Tocs di timp, clucs.<br />
22. Ucielut che al mangje<br />
grans, di pas dopli.<br />
24. La Tetra des confezions<br />
par aliments.<br />
25. Si puartin al centri<br />
sanitari par fâlis esaminâ.<br />
27. Dopo Lavôr Feroviari.<br />
28. Il Babà dai cuarante<br />
ladrons.<br />
29. Incalmade, inseride.<br />
31. Meti fûr, proferî.<br />
33. Tal mieç de mane.<br />
34. Un orghin par svualâ.<br />
35. Il chirurc che al opere<br />
intal cjâf.<br />
36. La Rojal e je la plui<br />
famose corse di cjavai.<br />
38. Si lu sclice par scrivi un<br />
caratar.<br />
41. Puaret, barbon.<br />
43. Un serial american di<br />
Pront Socors.<br />
44. Il contrari di concret.<br />
45. Cussì e scomence la<br />
gnot.<br />
A PLOMP<br />
1. Cjalçaduris estivis.<br />
2. Un dovê... sot la naie.<br />
3. Ogni an e ven fate la lôr<br />
adunade nazionâl.<br />
4. Il numar di personis che<br />
a stan intune cierte aree.<br />
5. Une porzion di ... frico .<br />
6. Lis consonantis intal<br />
risot.<br />
7. Scarmulin, contrari di<br />
tirul.<br />
8. Frazion di Remanzâs.<br />
9. Aziende di Traspuarts<br />
Municipâi.<br />
10. Il centr di Parigi.<br />
11. A pari, a livel.<br />
12. Il Segretari Gjenerâl de<br />
ONU.<br />
15. Cjarvon une vore fin<br />
par ûs particolârs.<br />
17. Non di femine.<br />
21. Recipient fat di dovis.<br />
23. La isulute dal Cont di<br />
Montecrist.<br />
24. Jet di paie, materàs.<br />
26. Cul vueli e cul asêt.<br />
30. A ‘nd è cinc par man.<br />
31. Co e je madure e ven<br />
vendemade.<br />
32. Warren cence cjâf.<br />
35. Il cûr de fantate.<br />
36. I estrems dal atac.<br />
37. Ator dal façolet.<br />
39. Une part de opare<br />
teatrâl.<br />
40. Cussì al scomence e al<br />
finìs <strong>il</strong> sartôr.<br />
42. Il Gujon predi-fotograf<br />
(iniziâls).
Se la solidarietât<br />
e je part de tô vite,<br />
donâ i orghins<br />
al va plui in là de vite<br />
A.I.D.O. REGJONÂL FRIÛL<br />
VIGNESIE JULIE<br />
Mucignat Daniela<br />
Vie A. De Gasperi, 2 - 33084<br />
CORDENONS (PN)<br />
Tel. 0434/932115<br />
aido.reg_friulivg@libero.it<br />
A.I.D.O. PROVINCIÂL<br />
DI TRIEST<br />
Renato Marcolin<br />
Vie Donota, 2 - 34121 TRIEST<br />
Cell. 347/2310987<br />
aido.prov_trieste@libero.it<br />
al done<br />
chealame<br />
chealame<br />
cui A.I.D.O.<br />
Associazion Italiane pe donazion<br />
di orghins, tiessûts e celulis<br />
A.I.D.O. PROVINCIÂL<br />
DI PORDENON<br />
Bernabei Fiorella<br />
Vie Italia, 11 - 33089 VILOTE<br />
DI CJONS (PN)<br />
Tel. 0434/630648<br />
aido.prov_pordenone@libero.it<br />
A.I.D.O. PROVINCIÂL DI UDIN<br />
Cristina Ferrara<br />
Vie Sabboniera, li dal Ospedâl Civîl<br />
di Tisane<br />
33053 TISANE (UD)<br />
Cell. 329/8619388