14.07.2013 Views

Musiche furlane - La Patrie dal Friûl

Musiche furlane - La Patrie dal Friûl

Musiche furlane - La Patrie dal Friûl

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

CHRISTIAN ROMANINI<br />

Il numar<br />

O vin decidût di sierâ “in musiche” chest<br />

2007 cuntune panoramiche su la vivarose<br />

realtât musicâl <strong>dal</strong> <strong>Friûl</strong>. Par chest o<br />

domandìn scuse se o vin lassât fûr alc, ma<br />

la sfide e jere pardabon grande: di agns i<br />

nestris musiciscj a produsin tante e buine<br />

musiche e al è stât une vore dificil meti<br />

adun un struc. Dal sigûr no vin la pretese<br />

di vê realizât une antologjie complete, ma<br />

se no altri di fâ cognossi un mont, chel de<br />

musiche, che forsit i stes furlans no san<br />

fint insom di trop siôr che al è.<br />

Po dopo o vin lis nestris rubrichis fissis<br />

e lis gnovis de atualitât cu la analisi de<br />

situazion de politiche in Provincie di Udin<br />

e la aprovazion de gnove leç regjonâl di<br />

tutele de lenghe <strong>furlane</strong>.<br />

Il gjornâl si siere cu la riedizion a pontadis<br />

de “Cuintristorie <strong>dal</strong> <strong>Friûl</strong>” di pre Bepo<br />

Marchet e pre Checo Placerean, cu lis<br />

ilustrazions di Gianni Di Lena: un libri<br />

che al rapresente un manifest politic di<br />

denuncie cuintri de storie dai “parons”<br />

e mostrâ ce che al è sucedût chenti ai<br />

furlans cuntun voli difarent <strong>dal</strong> solit: la<br />

storie viodude cui voi e la inteligjence di<br />

doi grancj autonomiscj.<br />

Il senatôr Tiziano Tessitori:<br />

cence furlaniscj,<br />

no sarès nancje stade<br />

la regjon <strong>Friûl</strong> - Vignesie Julie<br />

DREE VENIER<br />

L’editoriâl<br />

Culture e je inovazion<br />

I regâi de <strong>Patrie</strong><br />

<strong>La</strong> prime<br />

Juste ae fin di Novembar, vie che o jerin par mandâ in stampe il gjornâl, e je rivade la buine<br />

gnove de aprovazion de leç pal furlan, plui voltis rimandade. Par chest motîf no rivarìn a<br />

fâ par cumò l’aprofondiment che al merte il teme, ma o cjatarês a pagjine 15 il comunicât <strong>dal</strong><br />

Comitât 482 che al fâs un prin struc di dut. L’aprofondiment lu rimandìn al numar unic <strong>dal</strong><br />

gjornâl di Glesie Furlane, che i nestris abonâts a ricevaran in regâl (viôt il box in bande sot).<br />

Si respire aiar di sodisfazion jenfri i furlans: ae fin al pâr che e sedi stade madressude une<br />

leç che e fâs fâ cualchi pas indevant pe promozion de marilenghe. Par chest bisugne marcâ<br />

l’impegn di bande <strong>dal</strong> President de Regjon Illy, che al à spindût <strong>dal</strong> so par rivâ insom ae leç, e<br />

<strong>dal</strong> assessôr Antonaz.<br />

<strong>La</strong> pôre e jere che la tutele de marilenghe e les a cessecûl, massime par cemût che e jere lade<br />

indevant la discussion, tai media e jenfri i nestris sorestans. Un dibatit, come che o vin bielzà<br />

marcât, di nivel une vore bas. Nivel bas confermât ancje de discussion te aule <strong>dal</strong> Consei<br />

regjonâl, che su cierts “tocs di autôr” al è miôr tasê, par no fâsi vignî imbast.<br />

Ma no si à di tasê suntun fat: chestis ignorance e sieradure arudis di bande di un grant trop<br />

di conseîrs a àn fiscât ben e no mâl la prime version <strong>dal</strong> dissen di leç, che e jere une vore plui<br />

avanzade. Une leç che e deve mût ancjemò di plui di sfrutâ la grande oportunitât che o vin in<br />

regjon: praticâ in concret dôs (e plui) lenghis diretementri sul teritori.<br />

Dâ plene dignitât al furlan (e a lis altris lenghis nostranis) a vûl dî fâ rindi chest bilinguisim:<br />

par esempli, fâ lavorâ i fruts su lis problematichis <strong>dal</strong> passaç di une lenghe a chê altre al favorìs<br />

l’aprendiment di une tierce dopo.<br />

No nome i nestris conseîrs no si rindin cont di chest tesaur che o vin, ma nancje no savevin<br />

de esistence <strong>dal</strong> “insegnament veicolâr” (insegnâ une materie te lenghe di imparâ, cussì di<br />

rindile pratiche), di leterature <strong>furlane</strong> o adiriture di storie <strong>furlane</strong>, che se o vin la regjon speciâl<br />

al è soredut in gracie di furlaniscj tant che, par esempli, Tiziano Tessitori. Cussì come che si à<br />

scugnût organizâ un viaç in Catalogne – che al pâr che al sedi stât determinant – par fâju rindi<br />

cont che al esist un mût seri di tutelâ la lenghe di un teritori, e che al rint.<br />

Ve ca une prove pratiche di cemût che la culture e je un element concret di inovazion e duncje<br />

di progrès: se i nestris sorestans a vessin vût plui culture, a vessin savût di plui <strong>dal</strong> mont, a<br />

varessin fate une leç che nus proietave ancjemò di plui viers il futûr, viers la Europe e viers il<br />

mont, dant mût ae nestre mularie di cjapâ sù une mentalitât plurilinguistiche, buine par<br />

un mont simpri plui globalizât. Invezit cumò o vin di contentâsi.<br />

Si à di sperâ di miorâ te leç che magari e vignarà, e intant a son pierdûts chei cinc<br />

o dîs agns che, come che a van sveltis lis robis cumò, a son une Ete! Ritarts che a<br />

costaran: altri che i coscj de culture!<br />

E nus vegnin i sgrisui a pensâ ae future riforme de istruzion in regjon, cumò<br />

ferme: un cantin cussì delicât al mertarès dibatits e personis plui profondis.<br />

Personis profondis e di grande culture come Giorgio Ferigo, che il mês passât nus<br />

à lassâts, bot e sclop, cause di une malatie brute tant che svelte. Si siere cussì un an<br />

sfortunât pe culture <strong>furlane</strong>, fis di pierditis dolorosis, come chê di pre Toni. Il nestri<br />

impegn al à di jessi di no dismenteâlis, di ricuardâ, studiâ, atualizâ il lôr pinsîr.<br />

Visâsi di chest passât, par nô restâ indaûr.<br />

Intant, cuasi no mi visavi che o sin dongje des fiestis: bon Nadâl e bon principi di bande di<br />

dute la redazion.<br />

Cun chest numar i nestri abonâts a àn ricevût un piçul regâl: un segnelibri. Un piçul imprest par tignî il segn tai libris<br />

ma ancje te storie: par nô dismenteâ lis grandis figuris <strong>dal</strong> autonomisim furlan. Chest prin al è dedicât ae figure <strong>dal</strong><br />

nestri fondatôr: Felix Marchi.<br />

Chei letôrs che a àn sielzût di abonâsi, in Zenâr a ricevaran ancje il numar anuâl <strong>dal</strong> sfuei di Glesie Furlane, «<strong>Patrie</strong><br />

<strong>dal</strong> <strong>Friûl</strong>», cussì come l’an passât. Di fat noaltris si fermìn, stant che o vignìn fûr par undis numars intun an, ma no<br />

volìn lassâ un mês i furlans cence une bocjade di marilenghe: di cheste volontât al ven fûr l’acuardi cun Glesie Furlane.<br />

O sperìn che chescj piçui regâi us plasin e us tornìn a fâ i auguris par buinis fiestis.<br />

la patrie <strong>dal</strong> friûl _ DICEMBAR 2007 _ 3

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!