You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
CHRISTIAN ROMANINI<br />
Il numar<br />
O vin decidût di sierâ “in musiche” chest<br />
2007 cuntune panoramiche su la vivarose<br />
realtât musicâl <strong>dal</strong> <strong>Friûl</strong>. Par chest o<br />
domandìn scuse se o vin lassât fûr alc, ma<br />
la sfide e jere pardabon grande: di agns i<br />
nestris musiciscj a produsin tante e buine<br />
musiche e al è stât une vore dificil meti<br />
adun un struc. Dal sigûr no vin la pretese<br />
di vê realizât une antologjie complete, ma<br />
se no altri di fâ cognossi un mont, chel de<br />
musiche, che forsit i stes furlans no san<br />
fint insom di trop siôr che al è.<br />
Po dopo o vin lis nestris rubrichis fissis<br />
e lis gnovis de atualitât cu la analisi de<br />
situazion de politiche in Provincie di Udin<br />
e la aprovazion de gnove leç regjonâl di<br />
tutele de lenghe <strong>furlane</strong>.<br />
Il gjornâl si siere cu la riedizion a pontadis<br />
de “Cuintristorie <strong>dal</strong> <strong>Friûl</strong>” di pre Bepo<br />
Marchet e pre Checo Placerean, cu lis<br />
ilustrazions di Gianni Di Lena: un libri<br />
che al rapresente un manifest politic di<br />
denuncie cuintri de storie dai “parons”<br />
e mostrâ ce che al è sucedût chenti ai<br />
furlans cuntun voli difarent <strong>dal</strong> solit: la<br />
storie viodude cui voi e la inteligjence di<br />
doi grancj autonomiscj.<br />
Il senatôr Tiziano Tessitori:<br />
cence furlaniscj,<br />
no sarès nancje stade<br />
la regjon <strong>Friûl</strong> - Vignesie Julie<br />
DREE VENIER<br />
L’editoriâl<br />
Culture e je inovazion<br />
I regâi de <strong>Patrie</strong><br />
<strong>La</strong> prime<br />
Juste ae fin di Novembar, vie che o jerin par mandâ in stampe il gjornâl, e je rivade la buine<br />
gnove de aprovazion de leç pal furlan, plui voltis rimandade. Par chest motîf no rivarìn a<br />
fâ par cumò l’aprofondiment che al merte il teme, ma o cjatarês a pagjine 15 il comunicât <strong>dal</strong><br />
Comitât 482 che al fâs un prin struc di dut. L’aprofondiment lu rimandìn al numar unic <strong>dal</strong><br />
gjornâl di Glesie Furlane, che i nestris abonâts a ricevaran in regâl (viôt il box in bande sot).<br />
Si respire aiar di sodisfazion jenfri i furlans: ae fin al pâr che e sedi stade madressude une<br />
leç che e fâs fâ cualchi pas indevant pe promozion de marilenghe. Par chest bisugne marcâ<br />
l’impegn di bande <strong>dal</strong> President de Regjon Illy, che al à spindût <strong>dal</strong> so par rivâ insom ae leç, e<br />
<strong>dal</strong> assessôr Antonaz.<br />
<strong>La</strong> pôre e jere che la tutele de marilenghe e les a cessecûl, massime par cemût che e jere lade<br />
indevant la discussion, tai media e jenfri i nestris sorestans. Un dibatit, come che o vin bielzà<br />
marcât, di nivel une vore bas. Nivel bas confermât ancje de discussion te aule <strong>dal</strong> Consei<br />
regjonâl, che su cierts “tocs di autôr” al è miôr tasê, par no fâsi vignî imbast.<br />
Ma no si à di tasê suntun fat: chestis ignorance e sieradure arudis di bande di un grant trop<br />
di conseîrs a àn fiscât ben e no mâl la prime version <strong>dal</strong> dissen di leç, che e jere une vore plui<br />
avanzade. Une leç che e deve mût ancjemò di plui di sfrutâ la grande oportunitât che o vin in<br />
regjon: praticâ in concret dôs (e plui) lenghis diretementri sul teritori.<br />
Dâ plene dignitât al furlan (e a lis altris lenghis nostranis) a vûl dî fâ rindi chest bilinguisim:<br />
par esempli, fâ lavorâ i fruts su lis problematichis <strong>dal</strong> passaç di une lenghe a chê altre al favorìs<br />
l’aprendiment di une tierce dopo.<br />
No nome i nestris conseîrs no si rindin cont di chest tesaur che o vin, ma nancje no savevin<br />
de esistence <strong>dal</strong> “insegnament veicolâr” (insegnâ une materie te lenghe di imparâ, cussì di<br />
rindile pratiche), di leterature <strong>furlane</strong> o adiriture di storie <strong>furlane</strong>, che se o vin la regjon speciâl<br />
al è soredut in gracie di furlaniscj tant che, par esempli, Tiziano Tessitori. Cussì come che si à<br />
scugnût organizâ un viaç in Catalogne – che al pâr che al sedi stât determinant – par fâju rindi<br />
cont che al esist un mût seri di tutelâ la lenghe di un teritori, e che al rint.<br />
Ve ca une prove pratiche di cemût che la culture e je un element concret di inovazion e duncje<br />
di progrès: se i nestris sorestans a vessin vût plui culture, a vessin savût di plui <strong>dal</strong> mont, a<br />
varessin fate une leç che nus proietave ancjemò di plui viers il futûr, viers la Europe e viers il<br />
mont, dant mût ae nestre mularie di cjapâ sù une mentalitât plurilinguistiche, buine par<br />
un mont simpri plui globalizât. Invezit cumò o vin di contentâsi.<br />
Si à di sperâ di miorâ te leç che magari e vignarà, e intant a son pierdûts chei cinc<br />
o dîs agns che, come che a van sveltis lis robis cumò, a son une Ete! Ritarts che a<br />
costaran: altri che i coscj de culture!<br />
E nus vegnin i sgrisui a pensâ ae future riforme de istruzion in regjon, cumò<br />
ferme: un cantin cussì delicât al mertarès dibatits e personis plui profondis.<br />
Personis profondis e di grande culture come Giorgio Ferigo, che il mês passât nus<br />
à lassâts, bot e sclop, cause di une malatie brute tant che svelte. Si siere cussì un an<br />
sfortunât pe culture <strong>furlane</strong>, fis di pierditis dolorosis, come chê di pre Toni. Il nestri<br />
impegn al à di jessi di no dismenteâlis, di ricuardâ, studiâ, atualizâ il lôr pinsîr.<br />
Visâsi di chest passât, par nô restâ indaûr.<br />
Intant, cuasi no mi visavi che o sin dongje des fiestis: bon Nadâl e bon principi di bande di<br />
dute la redazion.<br />
Cun chest numar i nestri abonâts a àn ricevût un piçul regâl: un segnelibri. Un piçul imprest par tignî il segn tai libris<br />
ma ancje te storie: par nô dismenteâ lis grandis figuris <strong>dal</strong> autonomisim furlan. Chest prin al è dedicât ae figure <strong>dal</strong><br />
nestri fondatôr: Felix Marchi.<br />
Chei letôrs che a àn sielzût di abonâsi, in Zenâr a ricevaran ancje il numar anuâl <strong>dal</strong> sfuei di Glesie Furlane, «<strong>Patrie</strong><br />
<strong>dal</strong> <strong>Friûl</strong>», cussì come l’an passât. Di fat noaltris si fermìn, stant che o vignìn fûr par undis numars intun an, ma no<br />
volìn lassâ un mês i furlans cence une bocjade di marilenghe: di cheste volontât al ven fûr l’acuardi cun Glesie Furlane.<br />
O sperìn che chescj piçui regâi us plasin e us tornìn a fâ i auguris par buinis fiestis.<br />
la patrie <strong>dal</strong> friûl _ DICEMBAR 2007 _ 3