14.07.2013 Views

Musiche furlane - La Patrie dal Friûl

Musiche furlane - La Patrie dal Friûl

Musiche furlane - La Patrie dal Friûl

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

MARINO PLAZZOTTA<br />

Certificâts<br />

par sostentâ<br />

la burocrazie<br />

<strong>La</strong> cuviertine<br />

<strong>dal</strong> libri<br />

Ferigo intun<br />

dissen di Di Lena<br />

ultim libri che o ai let<br />

L’ di Giorgio Ferigo “Il<br />

certificato come sevizia” (ed.<br />

Forum) mi à fat fâ cualchi<br />

ridade di gust. Mai no varès<br />

pensât che un Cjargnel cussì<br />

Cjargnel come Giorgio al<br />

fos rivât a cjapâ pal cûl tant<br />

ben la burocrazie che lu<br />

stipendiave. Il sûc di dute<br />

la opere si cjate te primis riis <strong>dal</strong> libri (scrit par<br />

talian, no par mancjance di rispiet pal furlan, ma<br />

par comoditât): “Molti dei certificati richiesti ai<br />

cittadini non hanno alcun significato sanitario”.<br />

Cun meticolositât sientifiche, che le à doprade<br />

ancje in ocasion di oparis plui inpegnativis,<br />

Ferigo al spieghe come che la burocrazie ti pues<br />

ruvinâ la vite, propit par vie di chescj certificâts<br />

inutii e impussibii. Cemût pretindi che un miedi,<br />

cuasi dome a voli, al podi certificâ che un al è di<br />

“sana e robusta costituzione”? Altre tumiade e je<br />

chê <strong>dal</strong> libret sanitari. Che a scuegnin vêlu ducj<br />

chei che a àn a ce fâ cu la int par vie <strong>dal</strong> mangjâ<br />

e <strong>dal</strong> bevi, parfin l’autist <strong>dal</strong> camion “goccia di<br />

Carnia”! A ‘nd è inmò une slavinade di altris<br />

certificâts che a rindin potente la burocrazie che<br />

ti pues autorizâ, o no, a fâ il portinâr, il mecanic<br />

o il carocîr, il condutôr di cjalderiis a vapôr, o<br />

par podê azionâ l’implant di salide di un skilift,<br />

par podê adotâ o, parfin, par podê cedi un cuint<br />

<strong>dal</strong> to stipendi. Par podê vê un prestit de bancje,<br />

fâ il cjaçadôr o lâ in palestre. Su la patent e il<br />

rinovament a scjadence al scrîf un cjapitul intîr.<br />

Al è li che al scrîf, par fa capî i timps biblics de<br />

burocrazie, che in Italie a son volûts 12 agns par<br />

rindi obligatoriis lis cinturiis di sigurece e ben 14<br />

par imponi il casc a chei che a van in moto, si ben<br />

che ducj a fossin convints che la sanitât nazionâl<br />

e varès sparagnât un grum di bêçs. O podarès<br />

lâ indenant contantjus ce che Ferigo, miedi,<br />

al pensave de “igjen” che no je une dissipline<br />

sientifiche, ma un concet che al fâs comut a chei<br />

che a vendin savons par ogni bisugne, ma mi<br />

fermi no prime di dâus un consei che il libri mi<br />

à sugjerît: no stait a pensâ di podê lâ cuintri la<br />

burocrazie, o pierdaressis simpri.<br />

A Giorgio un requiem che i zovi a cjapâ di là ce<br />

che i an gjavât di ca.<br />

MAX MAURO<br />

Cjantâ vuê<br />

nol è plui liberatori<br />

16 agns dopo, la opinion di Max Mauro, gjornalist<br />

vuê e une volte cjantant dai Inzirli.<br />

Ce che al è gambiât tal fâ musiche in marilenghe<br />

ne lenghe minoritarie o minorizade<br />

«Utant che il furlan o il sart, il cors e<br />

tantis altris e je plui libare e liberatorie di<br />

cualsisedi lenghe di stât, propit parcè che<br />

no à un stât daûr a imponile e tramandâle.<br />

Doprâ il furlan al è jessi neris intun mont di<br />

blancs (nô o sin blancs, e je la nestre lenghe<br />

che e je nere), feminis intune societât di<br />

mascjos parons e predis bigots, zingars intun<br />

mont di stanziâi, punk, gay e dut ce che<br />

di minoritari al va cuintri il ben pensâ de<br />

maiorance coione e piorone. Une minorance<br />

no comande a di nissun, deventìn ducj<br />

minoritaris. Imparìn a amâ la diviersitât<br />

partint de nestre e cjapant dentri dutis<br />

chês altris. No stin a lassâsi instupidî da la<br />

television, da la scuele, dai partîts politics,<br />

crodìn inte fuarce liberatorie (e libertarie)<br />

di ce che al è minorance. Doprìn il furlan e<br />

sburtìnlu tal futûr. Cuissà, forsit nol restarà<br />

nuie di lui, ma par sigûr o varìn aumentât la<br />

complessitât e la ricjece, di nô in prin lûc e<br />

<strong>dal</strong> mont intîr».<br />

Cuant che mi è stât domandât di fevelâ de<br />

esperience dai Inzirli, il grup punk dulà<br />

che o cjantavi tai prins agns novante, e <strong>dal</strong><br />

sens di doprâ la lenghe <strong>furlane</strong>, mi è vignût<br />

automatic di cjapà in man il test che o vevi<br />

scrit par compagnâ il nestri demotape (la<br />

nestre prime cassute, par capîsi). Lu ripuarti<br />

par intîr propit par vê clâr il riferiment. Ce<br />

isal gambiât dopo 16 agns di cuant che chel<br />

test al è stât scrit? Une robe e je cambiade:<br />

il furlan nol è plui “lenghe cence stât”. Tal<br />

Inzirli a Deskle, Slovenie, tal 1994.<br />

Di çampe in sens orari: Oscar, Max, Marco, Gb.<br />

<strong>Musiche</strong> Speciâl<br />

INZIRLI STORY<br />

«Un tic diari, un tic deliri», cussì Max Mauro<br />

al presente il libri li che al conte la storie dai<br />

«siei» Inzirli. «Inzirli – una storia per caso»<br />

al è stât publicât tal 2001 par cure de Snait<br />

editrice (golaine «Snaitbuchs»), par talian,<br />

cu la grafiche curade di Piermario Ciani.<br />

fratimp a son rivadis dôs leçs a ricognossilu:<br />

tal 1996 chê regjonâl e tal 1999 chê <strong>dal</strong> stât<br />

talian. Vuê il furlan al à spazis che in chê volte<br />

no si insumiavisi, te uficialitât amministrative,<br />

te scuele, tai media. Il contest al è gambiât:<br />

semantichementri, doprâ vuê il furlan nol è<br />

plui un at liberatori ni libertari; afirmatîf di<br />

une (piçule) diviersitât forsit, ma juste chel.<br />

Chel scrit al è secont me ancjemò atuâl, ma<br />

si à di mudâ il sogjet: no plui il furlan – la<br />

lenghe, chê di popul no mi soi mai interessât<br />

–, ma altris sogjets/entitâts che a continuin<br />

a vivi la condizion di minorance tibiade, di<br />

emargjinazion culturâl o sociâl. A ‘nd è, purtrop,<br />

un grum. Ma no plui la lenghe <strong>furlane</strong>.<br />

In bande: cuviertine <strong>dal</strong> 7” autoprodusût, 1995.<br />

Sot: conciert li <strong>dal</strong> CSA di vie Volturno, Udin 1994.<br />

la patrie <strong>dal</strong> friûl _ DICEMBAR 2007 _ 11

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!