You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
MARINO PLAZZOTTA<br />
Certificâts<br />
par sostentâ<br />
la burocrazie<br />
<strong>La</strong> cuviertine<br />
<strong>dal</strong> libri<br />
Ferigo intun<br />
dissen di Di Lena<br />
ultim libri che o ai let<br />
L’ di Giorgio Ferigo “Il<br />
certificato come sevizia” (ed.<br />
Forum) mi à fat fâ cualchi<br />
ridade di gust. Mai no varès<br />
pensât che un Cjargnel cussì<br />
Cjargnel come Giorgio al<br />
fos rivât a cjapâ pal cûl tant<br />
ben la burocrazie che lu<br />
stipendiave. Il sûc di dute<br />
la opere si cjate te primis riis <strong>dal</strong> libri (scrit par<br />
talian, no par mancjance di rispiet pal furlan, ma<br />
par comoditât): “Molti dei certificati richiesti ai<br />
cittadini non hanno alcun significato sanitario”.<br />
Cun meticolositât sientifiche, che le à doprade<br />
ancje in ocasion di oparis plui inpegnativis,<br />
Ferigo al spieghe come che la burocrazie ti pues<br />
ruvinâ la vite, propit par vie di chescj certificâts<br />
inutii e impussibii. Cemût pretindi che un miedi,<br />
cuasi dome a voli, al podi certificâ che un al è di<br />
“sana e robusta costituzione”? Altre tumiade e je<br />
chê <strong>dal</strong> libret sanitari. Che a scuegnin vêlu ducj<br />
chei che a àn a ce fâ cu la int par vie <strong>dal</strong> mangjâ<br />
e <strong>dal</strong> bevi, parfin l’autist <strong>dal</strong> camion “goccia di<br />
Carnia”! A ‘nd è inmò une slavinade di altris<br />
certificâts che a rindin potente la burocrazie che<br />
ti pues autorizâ, o no, a fâ il portinâr, il mecanic<br />
o il carocîr, il condutôr di cjalderiis a vapôr, o<br />
par podê azionâ l’implant di salide di un skilift,<br />
par podê adotâ o, parfin, par podê cedi un cuint<br />
<strong>dal</strong> to stipendi. Par podê vê un prestit de bancje,<br />
fâ il cjaçadôr o lâ in palestre. Su la patent e il<br />
rinovament a scjadence al scrîf un cjapitul intîr.<br />
Al è li che al scrîf, par fa capî i timps biblics de<br />
burocrazie, che in Italie a son volûts 12 agns par<br />
rindi obligatoriis lis cinturiis di sigurece e ben 14<br />
par imponi il casc a chei che a van in moto, si ben<br />
che ducj a fossin convints che la sanitât nazionâl<br />
e varès sparagnât un grum di bêçs. O podarès<br />
lâ indenant contantjus ce che Ferigo, miedi,<br />
al pensave de “igjen” che no je une dissipline<br />
sientifiche, ma un concet che al fâs comut a chei<br />
che a vendin savons par ogni bisugne, ma mi<br />
fermi no prime di dâus un consei che il libri mi<br />
à sugjerît: no stait a pensâ di podê lâ cuintri la<br />
burocrazie, o pierdaressis simpri.<br />
A Giorgio un requiem che i zovi a cjapâ di là ce<br />
che i an gjavât di ca.<br />
MAX MAURO<br />
Cjantâ vuê<br />
nol è plui liberatori<br />
16 agns dopo, la opinion di Max Mauro, gjornalist<br />
vuê e une volte cjantant dai Inzirli.<br />
Ce che al è gambiât tal fâ musiche in marilenghe<br />
ne lenghe minoritarie o minorizade<br />
«Utant che il furlan o il sart, il cors e<br />
tantis altris e je plui libare e liberatorie di<br />
cualsisedi lenghe di stât, propit parcè che<br />
no à un stât daûr a imponile e tramandâle.<br />
Doprâ il furlan al è jessi neris intun mont di<br />
blancs (nô o sin blancs, e je la nestre lenghe<br />
che e je nere), feminis intune societât di<br />
mascjos parons e predis bigots, zingars intun<br />
mont di stanziâi, punk, gay e dut ce che<br />
di minoritari al va cuintri il ben pensâ de<br />
maiorance coione e piorone. Une minorance<br />
no comande a di nissun, deventìn ducj<br />
minoritaris. Imparìn a amâ la diviersitât<br />
partint de nestre e cjapant dentri dutis<br />
chês altris. No stin a lassâsi instupidî da la<br />
television, da la scuele, dai partîts politics,<br />
crodìn inte fuarce liberatorie (e libertarie)<br />
di ce che al è minorance. Doprìn il furlan e<br />
sburtìnlu tal futûr. Cuissà, forsit nol restarà<br />
nuie di lui, ma par sigûr o varìn aumentât la<br />
complessitât e la ricjece, di nô in prin lûc e<br />
<strong>dal</strong> mont intîr».<br />
Cuant che mi è stât domandât di fevelâ de<br />
esperience dai Inzirli, il grup punk dulà<br />
che o cjantavi tai prins agns novante, e <strong>dal</strong><br />
sens di doprâ la lenghe <strong>furlane</strong>, mi è vignût<br />
automatic di cjapà in man il test che o vevi<br />
scrit par compagnâ il nestri demotape (la<br />
nestre prime cassute, par capîsi). Lu ripuarti<br />
par intîr propit par vê clâr il riferiment. Ce<br />
isal gambiât dopo 16 agns di cuant che chel<br />
test al è stât scrit? Une robe e je cambiade:<br />
il furlan nol è plui “lenghe cence stât”. Tal<br />
Inzirli a Deskle, Slovenie, tal 1994.<br />
Di çampe in sens orari: Oscar, Max, Marco, Gb.<br />
<strong>Musiche</strong> Speciâl<br />
INZIRLI STORY<br />
«Un tic diari, un tic deliri», cussì Max Mauro<br />
al presente il libri li che al conte la storie dai<br />
«siei» Inzirli. «Inzirli – una storia per caso»<br />
al è stât publicât tal 2001 par cure de Snait<br />
editrice (golaine «Snaitbuchs»), par talian,<br />
cu la grafiche curade di Piermario Ciani.<br />
fratimp a son rivadis dôs leçs a ricognossilu:<br />
tal 1996 chê regjonâl e tal 1999 chê <strong>dal</strong> stât<br />
talian. Vuê il furlan al à spazis che in chê volte<br />
no si insumiavisi, te uficialitât amministrative,<br />
te scuele, tai media. Il contest al è gambiât:<br />
semantichementri, doprâ vuê il furlan nol è<br />
plui un at liberatori ni libertari; afirmatîf di<br />
une (piçule) diviersitât forsit, ma juste chel.<br />
Chel scrit al è secont me ancjemò atuâl, ma<br />
si à di mudâ il sogjet: no plui il furlan – la<br />
lenghe, chê di popul no mi soi mai interessât<br />
–, ma altris sogjets/entitâts che a continuin<br />
a vivi la condizion di minorance tibiade, di<br />
emargjinazion culturâl o sociâl. A ‘nd è, purtrop,<br />
un grum. Ma no plui la lenghe <strong>furlane</strong>.<br />
In bande: cuviertine <strong>dal</strong> 7” autoprodusût, 1995.<br />
Sot: conciert li <strong>dal</strong> CSA di vie Volturno, Udin 1994.<br />
la patrie <strong>dal</strong> friûl _ DICEMBAR 2007 _ 11