14.05.2013 Views

S - Vesuvioweb

S - Vesuvioweb

S - Vesuvioweb

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

G. DF. – S. A. per www.vesuvioweb.com<br />

tanta de st'anemale sarvateche c'aggio paura che non me<br />

magneno.»<br />

*CAV. Puorco sarvatico nzeviéro .<br />

Piglia doie ròtola de puorco sarvatico o puramente lu cignale ; lu farraie<br />

a pezzulli e lu zuffrìe cu nu poco de nzogna, sbruffannoce spisso<br />

spisso nu poco a la vota na carrafa de vino russo de Calavria e<br />

sempe vullente accussì lu farraie còcere;<br />

sarvièttö: s. m. Stuiavocca. Tovagliolo, salvietta. Anche femminile, a<br />

sarvietta.<br />

etim. Francese “serviette”.<br />

*BAS. Accossì partette Antuono, ma, poco lontano da la grotta, subeto,<br />

puosto lo sarvietto ’n terra disse aprete e serrate tovagliulo, lo<br />

quale aprennose lloco te vediste tante isce bellizze, tante sfuorge,<br />

tante galantarie, che fu na cosa ’ncredibile.<br />

*BRA. mo, cu chist’ato – pròvele e presotte –<br />

ogni pasticciaria schije ’a sarvietta:<br />

’o rustico, ’o cannuolo cu ’a ricotta,<br />

doce o salato: tutto t’arriciette!<br />

Sulo cu me, mannaggia ’o pasticciotto,<br />

’o rifiutaste sempe… ’o panzarotto!<br />

sàrza: s. f. Sauza. Salsa, ragù. A sarzulella.<br />

etim. Lat. “salsa”, femminile di “salsus”, salato.<br />

*SGR. E stanno pe manciarese no strunzo<br />

Peruto e senza sauza<br />

Chi mo de te fa cunto e ne fa stimma,<br />

Tanto stanno abbrammate ed allancate!<br />

*GF. E pe' furnì, se fa pe ddicere<br />

no bello piatto 'e maccarune 'e ziti<br />

cu ncopp tanta sarza d'ammore,<br />

ca, amico caro, si nun te 'mmiti,<br />

'o si strunzo o ammeno cavelesciore.<br />

sarziàmma: naut. Sartiame, Insieme delle cime veliche di bordo.<br />

sarzïtiàrsë: v. rifl. Riprendersi, risollevarsi (*me piglio nu bellu cafè e mme<br />

sarzitéio buono). Consolarsi, essere soddisfatto (*me sarzitéio cu na bella<br />

mangiata). Tornare in forza (*me sosso ’a rint’û lietto e mme sarzitéio nu poco).<br />

etim. Da surzitá: Risuscitare. Rinascere. Confortare. Armando Polito mi<br />

suggerisce: “Partendo dal significato di sollevare potrebbe avere la stessa origine<br />

dell’italiano alzare, cioè dal latino medioevale altiàre (Du Cange, pag. 207)<br />

attraverso la trafila *exaltiàre > exaltitiàre (aggiunta di suffisso frequentativo) ><br />

*saltitiàre > sarzitiàre > sarzetiàre”.<br />

*BAS. che si be’ aveva la capo carreca d’argiento non se trovava uno de<br />

ciento vinte a carrino pe sorzetarese lo spireto, tanto che ieva<br />

cercanno pe le pagliara de lo contuorno quarche lemmosena pe<br />

mantenere la vita.<br />

G. DF. – S. A. - A Lenga Turrese. Lettera – S - 27

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!