S - Vesuvioweb
S - Vesuvioweb
S - Vesuvioweb
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
G. DF. – S. A. per www.vesuvioweb.com<br />
*NL. Veddero ca da certe ssengolelle<br />
ascea no po' de fummo: "Mamma mia!<br />
- strellaieno tutte -. Già ll'Uorco peppeja!<br />
Si fa na vommecata nce stroppeja".<br />
*PS. e nesciuno poteva sentire che cosa decevano, se no' la mamma, la<br />
quale serrata co le cortine de lo lietto, spiava pe na senghetella.<br />
*SCAR. La notte era scesa e vi dico la verità, me mettevo paura. «Anima<br />
di papà mio, aiutatemi voi!» Dicenno chesto me trovaje vicino a<br />
no casale co na senghetella aperta.<br />
*ETN. Ienne venneno mellone cuglienno<br />
rint’ a’ na senga e pertuse de mure<br />
ce steva ‘na cimma de vruoccolo crure.<br />
Dan dan dan dan zucute zucute e lariulà<br />
*RDS. Io song' 'o munaciello d' 'a casa toia<br />
te facci' 'o pazziariello e ttengo 'a foia<br />
Me piacen' 'e nennelle<br />
quanno crescen' 'e zezzelle<br />
piccerelle e ghianculelle<br />
Pe' ddint' 'e ssengh' 'e muro<br />
io traso rint' 'o scuro<br />
po' traso chianu chiano<br />
e sto sott' 'o divano<br />
*ETN. 'Into a 'na senga de pertuso de muro<br />
Ce sta 'na cimma de vrnòcchele crura crura :<br />
E tu, cimma de vruòcchele crura crura,<br />
Che ce faie dinto a 'sta songa de pertuso de muro?<br />
sënghiá: v. tr. Sengá. Scalfire, lesionare.<br />
*SCAR. La zuppiera era sengata, li piatte, quatte li rumpette lo cuoco, e<br />
po’ chelle sò disgrazie che succedono a tutte li locale. No<br />
compagno mio a la strada de lo Duomo, rumpette no servizio de<br />
tazze nuovo nuovo, e lo patrone non nce la facette pavà, sulo ccà<br />
dinto se vedene sti pirchiarie...<br />
*SOV. Senghiàte trèmmano ’i rriggiòle<br />
quanno ce cammini, tutt’ ’a casa<br />
abballa, na casa ca ‘ncuórpo tène<br />
tanta patimiénti, sèggie e spiécchje<br />
se gnótteno póvere e vvócche sgrignate.<br />
*SA. Na panza senghiata,<br />
tracchie nére ’i péce,<br />
nu paglióne tuósto, stiso,<br />
uardanno nciélo, luntáno<br />
liggenno a Ffolknèrro.<br />
sëntuta: s. f. Udito. Da sèntere, udire. *Giggì, hai perzo a sentuta?<br />
sèrchia: s. f. Nzerchia. Ragade, screpolatura della pelle.<br />
G. DF. – S. A. - A Lenga Turrese. Lettera – S - 171