XL - Eiropas Parlaments - Europa

76 16-02-2011
ryžtingai tęsiamos būtinos reformos, ypač stiprinant viešąjį administravimą ir teismų sistemą, toliau kovojant su korupcija,
užtikrinant ilgalaikį pabėgėlių sugrįžimą ir visapusiškai bendradarbiaujant su Tarptautiniu baudžiamuoju tribunolu
buvusiai Jugoslavijai (TBTBJ), taip pat tęsiant privatizacijos procesą ir priimant sudėtingoje padėtyje esančių laivų
statyklų struktūrinio pertvarkymo planus. Tai labai svarbios sąlygos, kurių tinkamas įgyvendinimas ar bent jau žymi
pažanga išvardintose srityse parodys Kroatijos ryžtą ir pasirengimą tapti ES nare.
3-356
Zigmantas Balčytis (S&D), raštu. − Pritariau šiai rezoliucijai, kuria Europos Parlamentas remia Kroatijos narystę
Europos Sąjungoje. Kroatijos narystė yra svarbi Europos bei regioniniu aspektais ir ji paskatintų likusias Vakarų Balkanų
šalis pradėti ir įgyvendinti su naryste susijusias reformas. Stojimo derybose su Kroatija padaryta didelė pažanga, tačiau dar
turi būti užbaigtos esminės reformos viešojo administravimo ir teismų, korupcijos, pabėgėlių sugrįžimo ir kitose srityse.
Kroatija turi pasiekti nemažos pažangos sprendžiant dvišalius ginčus su kaimyninėmis šalimis (Serbija, Juodkalnija bei
Bosnija ir Hercegovina) dėl sienų klausimo, kad būtų išvengta kliūčių tolimesnei ES plėtrai po Kroatijos įstojimo.
3-357
Elena Băsescu (PPE), în scris. − Mi-am exprimat votul în favoarea adoptării raportului pentru progresele Croației
deoarece consider că procesul de aderare la UE subliniază îmbunătăţirea semnificativă a situației din teritoriu. Astfel,
respectarea drepturilor fundamentale, situația refugiaților şi privatizarea sectorului naval sunt capitolele cele mai avansate.
Aş saluta aici aplicarea acordului de pace, cu tot ceea ce implică acesta. Colaborarea cu Tribunalul pentru Fosta Iugoslavie
este esențială bunei desfășurări a negocierilor. Pe viitor, îmi exprim speranța că autoritățile croate vor permite accesul
anchetatorilor la documentele necesare. Una dintre problemele menționate în document este judecarea criminalilor de
război. Aduși în fata justiției, aceștia fie nu sunt condamnați, fie primesc pedepse simbolice. Subliniez importanța
administrării unei justiții corecte pentru orice stat candidat.
Moștenire a conflictului din anii '90, atitudinea nerespectării drepturilor minorităților nu poate fi acceptată din partea unui
viitor stat membru. O intervenție legislativă în domeniu este de dorit. Intenția președinției ungare de a finaliza negocierile
până la sfârșitul primului semestru al lui 2011 este lăudabilă, iar Croația are potențialul de a trece linia de sosire la timp.
Aderarea sa va trimite un semnal pozitiv în regiune, reafirmând credibilitatea UE în ceea ce privește condiționalitatea
acestui proces. În final, doresc să afirm faptul că România susține fără rezerve aderarea Croației la UE.
3-358
Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Raportul de ţară asupra progreselor făcute de Croaţia în 2010 arată
determinarea guvernului de la Zagreb de a îndeplini criteriile de aderare la Uniunea Europeană. Însa Uniunea Europeană se
vede pusă în faţa unei situaţii în premieră prin faptul că majoritatea cetăţenilor croaţi nu văd aderarea la UE a ţării lor ca
fiind benefică, în condiţiile în care la nivelul populaţiei statelor din Europa Centrală şi de Est care au aderat în ultimele
două valuri a existat un val de optimism semnificativ. Raportul de ţară pe 2010 privind Croaţia arată preocuparea forurilor
europene faţă de acest lucru. De aceea şi apelul la autorităţi şi societate civilă de a se implica în convingerea croaţilor de
faptul că apartenenţa la UE generează efecte bune pentru ţara lor. Sunt salutare eforturile autorităţilor croate şi ambiţia
acestora de a încheia negocierile de aderare în primăvara acestui an.
Croaţia merită felicitări şi pentru faptul că un stat măcinat atâta timp de conflicte a reuşit să facă progrese remarcabile
pentru a implementa acquis-ul comunitar. În plus, orice fel de referire la o eventuală amânare a accesului Croaţiei nu poate
să fie tratată decât ca o vorbă aruncată pe piaţă fără prea multă concentrare.
3-359
Antonio Cancian (PPE), per iscritto. − Ho votato convintamente a favore di questa relazione perché ritengo che la
Croazia stia correttamente proseguendo nell'attuazione delle necessarie riforme per aderire all'Unione europea. A livello
economico, penso che la Croazia sia pronta per confrontarsi con gli altri paesi dell'Unione europea. Infatti, nonostante la
crisi globale, essa è riuscita a mantenere una certa stabilità macroeconomica, in particolar modo grazie allo sviluppo delle
infrastrutture dei servizi e del turismo. Ritengo che il paese debba essere stimolato a sfruttare al meglio le proprie risorse,
in particolare la sua posizione geografica, strategica per i collegamenti tra Europa occidentale e Balcani, tra Europa
centrale, Mare Adriatico e Mediterraneo. L'ulteriore sviluppo delle infrastrutture potrebbe fornire enormi potenzialità al
paese. In quest'ottica, sta dando buoni frutti la collaborazione con l'Unione europea per la realizzazione delle sezioni delle
TEN-T, TEN-E ed e-TEN che interessano anche il territorio croato e che potrebbero essere sviluppate in un sistema di PPP
e in collaborazione totale con l'UE. I negoziati si chiuderanno nel primo semestre 2011, dove verrà chiuso il processo di
adesione. Sono fiducioso che questa scadenza sarà rispettata.
3-360
Maria Da Graça Carvalho (PPE), por escrito. − Felicito a Croácia pelos progressos alcançados no cumprimento dos
parâmetros de referência necessários para a conclusão das negociações de adesão. Estou convicta que uma rápida adesão
da Croácia contribuirá para incentivar os restantes países dos Balcãs Ocidentais a a levarem a cabo reformas relacionadas
com a adesão. Ccongratulo-me com os esforços envidados pelo Governo croata para se opor a todas as formas de
corrupção,mas apelo a que as autoridades croatas reforcem mais a capacidade administrativa dos serviços de luta contra a
corrupção e a favorecerem uma cultura de responsabilidade política. Congratulo-me com os progressos efectuados no
domínio dos direitos da mulher e da igualdade de género, pois cerca de 25 % dos assentos parlamentares, bem como quase