28,8 MB - Euskaltzaindia
28,8 MB - Euskaltzaindia 28,8 MB - Euskaltzaindia
GNOMICA OIHENARTIANA Badut ere herabe, senarraren hilsale horri ioaitera iorrale, esin naoque iangabe; 77: Beha estagoena aizinara, lerra daite guibelara; 84: Behasalea maisago bere gaisquiari, esenes hunquiari beha dago; 105: Burüa guris duenari, estagoca isatea labecari; 118: Dohain-emana serbait hoberen efke dago; 128: Eihera hon da dabileno, eta es gueldiric dagoeno; 137: Emastearen gaizes xikira sedina adarrequi ehorz sedin. Refrau haur at'era da Ilhartiz edo Epitafio hontanic. heben dago, ber'adarrequi, ezina, ema f tearen gaizes, xikira sedina; 228: Hen-iauna otoies dagoenean botoiari, keinus dauke vheari; 319: Motil ona sari eske dago, ixilic ere badago; 352: Ohapean nago gorderic, enirosu ediren; Inhardetsia. Ezizaket, esi enais bilha ebiliren. Hauc dira nescabaten eta morroinbaten arteco hizac; 407: So estagoena gueroari, deïes dauco go f f eari; 429: Selhatan dagoenac, bere gaiskia hain sarri ensun desaque, sein onguia; 438: Sori onari irecoc atea, eta gaizari auco heha; 546: Aro emearen beha dagoena vda-neguetan, e f cas date bere gausetan; 568: Cocodazes dago eta estu erruten; 593: Estago ilharguia bethi bere bethean; 599: Estemala eure molfa beguirazera bethi f o dagoenari lurrera; 630: Ixilic dagoênac estio guesurric; 658: Oihal ona kuxan dagoela fal daite; 687: Conderanac estu erleric, eta dago estis betheric; 702: Ohi bano naüena acatazenago, cerbaiten efke dago. jakin (flexiones sintéticas aspectuales) 73: Bequi on eta gaizaren berri, cargutan duënac sembait herri; 280: Irriric estaquien beguitartea, bihoz lazaren iaquilea23; 320: Mundu hunec diduri itsa f f oa, iguerica estaquiena ondarrera doa; 373: ordea berzeac haren mina esaguturic, inhardetsi siola, basaquiela Orhico-berri, esi hantic etorri-berri sela; 446: Tontoac ser daqui eguiten? onsa eguinaren defeguiten; 485: Anhiz daqui on eta gaizen berri, inguratu dituenac anhiz herri; 524: Hoguei vrtetan estena, hoguei eta hamarretan estaquiena, eta berrogueietan estüena da iagoiti estatena, estaquiquena, eta estuqueena; 547: Afqui daquic bicizen badaquic; 557: Bere eguitecoen eguiten estaquienac, neques daidisque berzerenac; 569: Daquian gusia esterrala, es ian bethi eure ahala; 595: Estaqui presazen baquearen estaquienac berri guerlaren; 616: Gure horac bustanas daqui balacu eguiten, eta ahoas aufiquiten; 626: Hoboro daqui erhoac ber' exean, ecies suhurrac berzerenean; 634: Ibia duênac igaren, daqui o fina sein den barrhen; 663: Othoizen estaquiena laincoari, berraio itfafoari. Potencial intransitivo 75: Beguira nesac vr emeti, nihaur niaitec lafterreti24; 77: Beha estagoena aizinara, lerra daite guibelara; 109: Co f eillu caparpeco, aguer daite askeneco; 23 Aquí el verbo jakin, 'saber', puede expresar el hábito. 24 (Beguira) niaitec, forma alocutiva de tratamiento de hi de naite. [19] 221
ALFONSO IRIGOYEN 142: Erguela mais engana daite, Suhurra behin beisi estaite; 143: Ergueltarsuna da fendo estaiteen elharsuna; 148: Errac eguia vrka aite, 'Dis la verité, & tu f eras pendu'; 195: Guison gastea andrecari, higa daite esteiari; 198: Gogorra gogornarequi neques dait' erexequi; 202: Goregui igan dadina ahalguegabequi, behera ieuts daite ahalgueisunequi; 219: Haur maite has-aite, esten-ara hig'aite; 223: Haursaroco orbaina, esaba daite gastanoco; 235: Hil adi, alaba aite, —es potencial, y además voz pasiva, y lo mismo sucede en la perífrasis vrka aite del refrán n° 148 recogido un poco antes 25: 'Meurs, & apres tu pourras eftre tre loüé, d'ordinaire on n'e f t loué, qu'apres la mort'—; 433: Seinuac deraunsano, sinsarrotsa ioraltenano, (adi esac, ensun daiteela ioralterano & es urrunago); 470: Vrte gaisari [sic] bihur daite belaski, arto & vrdai exen duena aski; 474: Vsqui maite higunt elaite; 506: Gaiz da Arradoian arzea borroca, eror daite ehor, eta burua porroca. Arnadoia da Garasico mendi xut, eta harrisubat; 553: Bata espada nahi, esquitaquec guduca ni eta hi; 556: Belea ikus daite, xurit estaite, 'Le Courbeau pût bien fe lauer, mais non pas deuenir blanc'; 561: Berzeren emaste duana-gana maite, oha seiharbideas hal'ere lerra aite; 633: Inharbatetaric f u handi ialgui daite; 653: Noisic behin guertha daiteen gaizeti, on da beguirazea bethi; 658: Oihal ona kuxan dagoela f al daite. Potencial transitivo 94: Bene nahis eri denari, norc bilha desaqueio of fagarri?; 314: Marteillu sillarrescoac, hauts dezaque ate burdinascoac; 429: Selhatan dagoenac, bere gaiskia hain sarri ensun desaque, sein onguia; 545: Ardi bilha adi, nahis baque, otfoac ian esaque; 554: Behar estena erraiten duênac, adi desaque nahi estûena; 582: Erhoa da ha f ten dûena lan vrhent esteçaqueena; 618: Gutietfac handiqueria forr desaquec bekaisteria; 352: Ohapean nago gordenic, enirosu ediren; Inhardet sia. Ezizaket, esi enais bilha ebiliren. Hauc dira nescabaten eta morroinbaten arteco hizac; 429: Selhatan dagoenac, bene gaiskia hain sarri ensun desaque, sein onguia; 545: Ardi bilha adi, nahis baque, otf oac ian esaque; 554: Behar estena erraiten duênac, adi desaque nahi estûena; 562: Benzes gaisqui minso denac adi dizaque bere oguenac; 578: Emac eure xahala, gogooncara, gora ahal desaianari ascarrara; 582: Erhoa da haften ditena lan vrhent esteçaqueena; 613: Gordinac iaten dituênac ian dizaque lirinac; 618: Gutietfac handiqueria f orr desaquec bekaisteria. Potencial transitivo con auxiliar de tipo diro 133: Emac saretas, bilha e tiroc ahurretas; 119: Domingo eguic emafte, azi lo, berac Trazar iro; 233: Higu dudanas gaiz dio ftana finets siroiat, nahis 25 Cfr. L'office de la Vierge Marie en basque labourdin par C. Harizmendi, vicaire de Sare et prédicateur, Nouvelle édition conforme à la première de 1658, Chalon-sur-Saone 1901 —siendo editor Julien Vinson, quien incluye un «Avertissement» (hay una edición facsímil hecha en San Sebastián en 1978)—, quien emplea formas semejantes con sentido de voz pasiva: Laudatuco vara Iauna / Orai eta seculan, p. 30, es decir: 'seras alabado, Señor'. 222 [20]
- Page 159 and 160: PATXI ALTUNA lehen galdera: exenplu
- Page 161 and 162: PATXI ALTUNA Bosgarren arauaz ez da
- Page 163 and 164: PATX/ALTUNA lo ditut Iin dice haré
- Page 165 and 166: PATXI ALTUNA methode» idatzi ondor
- Page 167 and 168: I-XIII. kantak NEREA ARRIZABALAGA -
- Page 169 and 170: NEREA ARRIZABALAGA - PATXI ALTUNA a
- Page 171 and 172: NEREA ARRIZABALAGA - PATXI ALTUNA H
- Page 173 and 174: XARLES VIDEGAIN atsotitzen ezaugarr
- Page 175 and 176: XARLES VIDEGAIN Oih. 342: Ogui beza
- Page 177 and 178: XARLES VIDEGAIN hala nola 474.: Usq
- Page 179 and 180: OIHENART Y SU APORTACION A LA DISCU
- Page 181 and 182: OIHENART Y SU APORTACION A LA DISCU
- Page 183 and 184: OIHENART Y SU APORTACION A LA DISCU
- Page 185 and 186: OIHENART Y SU APORTACION A LA DISCU
- Page 187 and 188: OIHENART Y SU APORTACION A LA DISCU
- Page 189 and 190: OIHENART Y SU APORTACION A LA DISCU
- Page 191 and 192: OIHENART Y SU APORTACION A LA DISCU
- Page 193 and 194: ALFONSO IRIGOYEN dedicaban al mundo
- Page 195 and 196: ALFONSO IRIGOYEN él— de que no p
- Page 197 and 198: ALFONSO IRIGOYEN escrita, muy super
- Page 199 and 200: ALFONSO IRIGOYEN daza, es decir, Ad
- Page 201 and 202: GLOSSA ALFONSO IRIGOYEN 8. La lengu
- Page 203 and 204: ALFONSO IRIGOYEN Flexiones sintéti
- Page 205 and 206: Ezin ALFONSO IRIGOYEN 63: Badut ere
- Page 207 and 208: ALFONSO IRIGOYEN baduc bisi minic-g
- Page 209: ALFONSO IRIGOYEN 569: Daquian gusia
- Page 213 and 214: ALFONSO IRIGOYEN Otros verbos de co
- Page 215 and 216: ALFONSO IRIGOYEN ATSOTIZAC EDO REFR
- Page 217 and 218: ALFONSO IRIGOYEN 32.Arima onari eur
- Page 219 and 220: ALFONSO IRIGOYEN 67. Barurac hirur
- Page 221 and 222: 107. Campoan vrso, Exean bele. ALFO
- Page 223 and 224: ALFONSO IRIGOYEN 135. Emaftea har d
- Page 225 and 226: GNOMICA OIHENARTIANA-A. OIHENART, A
- Page 227 and 228: ALFONSO IRIGOYEN H 206.Habia eguin
- Page 229 and 230: ALFONSO IRIGOYEN 240.Hiri sionat Al
- Page 231 and 232: ALFONSO IRIGOYEN I vocala 272.Idia
- Page 233 and 234: 305.Lusazen duenac estu epazen. ALF
- Page 235 and 236: ALFONSO IRIGOYEN 336. Nihaur ninsan
- Page 237 and 238: ALFONSO IRIGOYEN 3e7. Ongui eguiten
- Page 239 and 240: ALFONSO IRIGOYEN 398.Prestazen esad
- Page 241 and 242: ALFONSO IRIGOYEN 432.Seinua ensun n
- Page 243 and 244: ALFONSO IRIGOYEN 457.Vr-garbisura i
- Page 245 and 246: ALFONSO IRIGOYEN 487.Atebati segoen
- Page 247 and 248: ALFONSO IRIGOYEN 518.Gafturequico h
- Page 249 and 250: ALFONSO IRIGOYEN 552. Bardin da alf
- Page 251 and 252: ALFONSO IRIGOYEN 583. Erhogoa da it
- Page 253 and 254: ALFONSO IRIGOYEN 620.Haurrac athean
- Page 255 and 256: ALFONSO IRIGOYEN 649.Nahiago dut ar
- Page 257 and 258: 676.Vrrun hiriti, vrrun offagarriti
- Page 259 and 260: ATSOTIZAC EDO REFRAVAC, Prouerbes,
ALFONSO IRIGOYEN<br />
142: Erguela mais engana daite, Suhurra behin beisi estaite; 143: Ergueltarsuna<br />
da fendo estaiteen elharsuna; 148: Errac eguia vrka aite, 'Dis la verité, & tu<br />
f eras pendu'; 195: Guison gastea andrecari, higa daite esteiari; 198: Gogorra<br />
gogornarequi neques dait' erexequi; 202: Goregui igan dadina ahalguegabequi,<br />
behera ieuts daite ahalgueisunequi; 219: Haur maite has-aite, esten-ara hig'aite;<br />
223: Haursaroco orbaina, esaba daite gastanoco; 235: Hil adi, alaba aite,<br />
—es potencial, y además voz pasiva, y lo mismo sucede en la perífrasis vrka<br />
aite del refrán n° 148 recogido un poco antes 25: 'Meurs, & apres tu pourras<br />
eftre tre loüé, d'ordinaire on n'e f t loué, qu'apres la mort'—; 433: Seinuac deraunsano,<br />
sinsarrotsa ioraltenano, (adi esac, ensun daiteela ioralterano & es urrunago);<br />
470: Vrte gaisari [sic] bihur daite belaski, arto & vrdai exen duena aski; 474:<br />
Vsqui maite higunt elaite; 506: Gaiz da Arradoian arzea borroca, eror daite<br />
ehor, eta burua porroca. Arnadoia da Garasico mendi xut, eta harrisubat; 553:<br />
Bata espada nahi, esquitaquec guduca ni eta hi; 556: Belea ikus daite, xurit<br />
estaite, 'Le Courbeau pût bien fe lauer, mais non pas deuenir blanc'; 561:<br />
Berzeren emaste duana-gana maite, oha seiharbideas hal'ere lerra aite; 633:<br />
Inharbatetaric f u handi ialgui daite; 653: Noisic behin guertha daiteen gaizeti,<br />
on da beguirazea bethi; 658: Oihal ona kuxan dagoela f al daite.<br />
Potencial transitivo<br />
94: Bene nahis eri denari, norc bilha desaqueio of fagarri?; 314: Marteillu<br />
sillarrescoac, hauts dezaque ate burdinascoac; 429: Selhatan dagoenac, bere<br />
gaiskia hain sarri ensun desaque, sein onguia; 545: Ardi bilha adi, nahis baque,<br />
otfoac ian esaque; 554: Behar estena erraiten duênac, adi desaque nahi estûena;<br />
582: Erhoa da ha f ten dûena lan vrhent esteçaqueena; 618: Gutietfac handiqueria<br />
forr desaquec bekaisteria; 352: Ohapean nago gordenic, enirosu ediren; Inhardet<br />
sia. Ezizaket, esi enais bilha ebiliren. Hauc dira nescabaten eta morroinbaten<br />
arteco hizac; 429: Selhatan dagoenac, bene gaiskia hain sarri ensun desaque,<br />
sein onguia; 545: Ardi bilha adi, nahis baque, otf oac ian esaque; 554: Behar<br />
estena erraiten duênac, adi desaque nahi estûena; 562: Benzes gaisqui minso<br />
denac adi dizaque bere oguenac; 578: Emac eure xahala, gogooncara, gora<br />
ahal desaianari ascarrara; 582: Erhoa da haften ditena lan vrhent esteçaqueena;<br />
613: Gordinac iaten dituênac ian dizaque lirinac; 618: Gutietfac handiqueria<br />
f orr desaquec bekaisteria.<br />
Potencial transitivo con auxiliar de tipo diro<br />
133: Emac saretas, bilha e tiroc ahurretas; 119: Domingo eguic emafte,<br />
azi lo, berac Trazar iro; 233: Higu dudanas gaiz dio ftana finets siroiat, nahis<br />
25 Cfr. L'office de la Vierge Marie en basque labourdin par C. Harizmendi, vicaire de<br />
Sare et prédicateur, Nouvelle édition conforme à la première de 1658, Chalon-sur-Saone 1901<br />
—siendo editor Julien Vinson, quien incluye un «Avertissement» (hay una edición facsímil<br />
hecha en San Sebastián en 1978)—, quien emplea formas semejantes con sentido de voz<br />
pasiva: Laudatuco vara Iauna / Orai eta seculan, p. 30, es decir: 'seras alabado, Señor'.<br />
222 [20]