LEI TROUBAIRE MARSIHÉS Obro deis Encian, un Eissame de ...
LEI TROUBAIRE MARSIHÉS Obro deis Encian, un Eissame de ... LEI TROUBAIRE MARSIHÉS Obro deis Encian, un Eissame de ...
Lou Faroun Pèr dire au Cabanoun Qui nourrira l’Enfant? En trimant fin qu'au bout de l'an Jan nourrissié sei sièis enfant; Mai de mau-fatan de tout àgi Desaviavon soun jardinàgi; Lou paure bougre, au desespouar, Lou couar gounfle, de guerro lasso, Pèr n'ensuca quaucun sus plaço D’amount d'un gros nougié s'escoundè certan souar. Desempièi mai d'uno grosso ouro, Mourbinous, pitavo l'amouro, Quand lei souspir de dous tendroun Mountèron souto d'éu en variant de toun. — O! que bounur! disié un jouvènt en deliro A sa mestresso, mita'n plour, De ti faire tasta lei delìci d'amour Qu'inoundon tout ce que respiro! Vouàli t'en sadoula dóu matin fin qu'au souar... Diéu fague qu’avans ma vièiesso Dins un moumen tant dous m'arrambèsse la mouart. — Ah! fè la fiho, tei caresso Mi tuen en mi brulant lou sang!... Pèr punicien de ma feblesso Se m'arribavo uno groussesso E m'acouchèssi, enfin, qu nourrira l'enfant? — Aquéu que dóu fin-founs dei celèstis auturo Mando lou gran eis animau; Lou bouan couar que jamai bandis sei creaturo E n'arregardo d'amoundaut! Jan si crèi dessouta, que manco soun afaire, E crido, en espinchant, à l’amourous parèu: — Ah, coumtès pas sus iéu, pecaire N'ai proun de sièis manjo mourvèu!
F. Peise Troubaire Toulounen. Pèr dire au Cabanoun Lou Marrit Turc Veici ce qu'à Rousoun racountavo Guihen: — Couquin de sort! dien qu'à Constantinople, Pèr lei richas autant que pèr lou pople, Lei fremo soun à dounacien, Lei croumpas pèr uno bestiso, E lou Sultan n'a cinq cènt pèr sa part. Ah! se l'anàvi pèr asard, N'en chanjariéu tant coumo de camiso. — Teiso-te, dis Rousoun, crési que repepiés, Ai! paure enfant, lou marrit Turc que tu fariés! Pèr dire au Cabanoun GRASSET Ero uno mar, dins la carriero, E moun capèu fasié gourguiero, Lou ciele n'en vejavo à bro, aquesto nuech, Un chin poudié bèure de drech. Ah! que Bourrèu de tèms! O, l'amo la plus duro Aurié pas mes defouaro un mouastre de naturo, Un pestifera, un judiéu, Lou plus traite animau toumba dei man de Diéu! En sautant lei trotouar coumo uno couquihado Emé lei braio retroussado, Sabato en man, à pèd descaus, Mi recampàvi à moun oustau Quand veguèri uno jouino fiho Dins l'aigo fin qu'à la caviho E de boutèu tant bèn moula Que m'aplantèri, estupefa. Un poulissoun de vènt, pèr acoumpli la fèsto, Metié sei raubo sus la tèsto. — O tresor! li diguèri un pau dins l'embarras, Vous saussès plus, prenès moun bras,
- Page 295 and 296: J.-B. Faure. Dessu lou champ d’ou
- Page 297 and 298: J.-B. Faure. Ben leou, ô moun eima
- Page 299 and 300: L. P. Lou pei que dins la mar nedo,
- Page 301 and 302: A peno se, cubert d'uno proumiero e
- Page 303 and 304: Misé Norino. LA FESTO DEIS ENFANT
- Page 305 and 306: Douei fes la toumbo s'es duberto, D
- Page 307 and 308: J.-B. Faure. NOUESTO-DAMO DE LA GAR
- Page 309 and 310: J.-B. Faure. J.-B. Faure. E tant qu
- Page 311 and 312: J. -B. Faure. L. P. A semoundre ma
- Page 313 and 314: Tant qu'en la mar que la caresso Mi
- Page 315 and 316: Alestido S'es vestido De noou per l
- Page 317 and 318: Per ello su mar e su terro Luchan a
- Page 319 and 320: L'Estournèu Anerian cassa l'autre
- Page 321 and 322: Per canta l'Art e la Bellesso Adout
- Page 323 and 324: Lou Mandaire de Pié Moun brave Mou
- Page 325 and 326: Fortuna Martin. La troubairis d’a
- Page 327 and 328: Just un frances, un marsihès, sieo
- Page 329 and 330: (An'aqueou moumen Piarre Puget, l'e
- Page 331 and 332: Jaque lou Soci. PIARRE PUGET (lou m
- Page 333 and 334: Lou souléu tamben fai coumo lei ca
- Page 335 and 336: Ginouviè. N'agueroun leou resoun,
- Page 337 and 338: Un vieih Pastre. En aquelei rasoun
- Page 339 and 340: Lou Troubaire de Sant-Jan. E lei r
- Page 341 and 342: LA DINDO Lou curat d'un païs, que
- Page 343 and 344: Ph. Chauvier Pistachié Lou gau de
- Page 345: Lou Faroun Lou Faroun Lou Jacot, qu
- Page 349 and 350: L. B. Un d'elel, d'un er grave, alo
- Page 351 and 352: L. Pila. Pignoou, qu’en lou regar
- Page 353 and 354: La Troubairis Justino. Vir-Gulo. De
- Page 355 and 356: A MADAGASCAR Faou puei l'ana dins l
- Page 357 and 358: AOU SAN-JANEN Aven reçu la peço e
- Page 359 and 360: J. Rimbaud (Refrin) Lou roussignòu
- Page 361 and 362: L. Pila. Lei bouen counte fan... le
- Page 363 and 364: Auzias Jouveau Mai picariéu un cop
- Page 365 and 366: Nuvelone Louis Tombarel E quouro av
- Page 367 and 368: Jan dóu Vidourle Davans un vòu de
- Page 369 and 370: Jan de La Plano. Li regretaras tis
- Page 371 and 372: P. Chauvier de Bargemoun. L. N. Mai
- Page 373 and 374: Es pu couioun que l'Abè Làti. Es
- Page 375 and 376: LEI NIERO Cansoun sur l’èr dóu
- Page 377 and 378: Amable Richier Jan de la Plano. De
- Page 379 and 380: L. P. E. Daproty Lou marchand, moun
- Page 381 and 382: Jan dóu Vidourle LA GUÈCHO Quand
- Page 383 and 384: Passes plus que me fas mouri... Cam
- Page 385 and 386: Pèr dire au Cabanoun La Verita Dir
- Page 387 and 388: Jan dóu Vidourle Pèr pas parèiss
- Page 389 and 390: Aou noum doou paire emé doou fieou
- Page 391 and 392: RIMO SARTANIERO L'AI LACHA! Mi reve
- Page 393 and 394: Louei Norè. Pouarto capeou, si pla
- Page 395 and 396: Leou, leou, din mei chevu lei passi
F. Peise<br />
Troubaire Toulo<strong>un</strong>en.<br />
Pèr dire au Cabano<strong>un</strong><br />
Lou Marrit Turc<br />
Veici ce qu'à Rouso<strong>un</strong> raco<strong>un</strong>tavo Guihen:<br />
— Couquin <strong>de</strong> sort! dien qu'à Constantinople,<br />
Pèr lei richas autant que pèr lou pople,<br />
Lei fremo so<strong>un</strong> à do<strong>un</strong>acien,<br />
Lei croumpas pèr <strong>un</strong>o bestiso,<br />
E lou Sultan n'a cinq cènt pèr sa part.<br />
Ah! se l'anàvi pèr asard,<br />
N'en chanjariéu tant coumo <strong>de</strong> camiso.<br />
— Teiso-te, dis Rouso<strong>un</strong>, crési que repepiés,<br />
Ai! paure enfant, lou marrit Turc que tu fariés!<br />
Pèr dire au Cabano<strong>un</strong><br />
GRASSET<br />
Ero <strong>un</strong>o mar, dins la carriero,<br />
E mo<strong>un</strong> capèu fasié gourguiero,<br />
Lou ciele n'en vejavo à bro, aquesto nuech,<br />
Un chin poudié bèure <strong>de</strong> drech.<br />
Ah! que Bourrèu <strong>de</strong> tèms! O, l'amo la plus duro<br />
Aurié pas mes <strong>de</strong>fouaro <strong>un</strong> mouastre <strong>de</strong> naturo,<br />
Un pestifera, <strong>un</strong> judiéu,<br />
Lou plus traite animau toumba <strong>de</strong>i man <strong>de</strong> Diéu!<br />
En sautant lei trotouar coumo <strong>un</strong>o couquihado<br />
Emé lei braio retroussado,<br />
Sabato en man, à pèd <strong>de</strong>scaus,<br />
Mi recampàvi à mo<strong>un</strong> oustau<br />
Quand veguèri <strong>un</strong>o jouino fiho<br />
Dins l'aigo fin qu'à la caviho<br />
E <strong>de</strong> boutèu tant bèn moula<br />
Que m'aplantèri, estupefa.<br />
Un poulisso<strong>un</strong> <strong>de</strong> vènt, pèr acoumpli la fèsto,<br />
Metié sei raubo sus la tèsto.<br />
— O tresor! li diguèri <strong>un</strong> pau dins l'embarras,<br />
Vous saussès plus, prenès mo<strong>un</strong> bras,