15.05.2013 Views

Bar-Berpuru - Euskaltzaindia

Bar-Berpuru - Euskaltzaindia

Bar-Berpuru - Euskaltzaindia

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Orotariko Euskal Hiztegia 4. lib.: bar-berpuru<br />

"Mujer de ojos ribeteados (es) bruja" (S). A EY III 126. Herikúa herín ez belhagíle. "Nul n'est prophète dans son<br />

pays". Lrq Larraja RIEV 1931, 233. Europar sinhesmenagatik bizia eman duten Euskaldun sorgin, azti eta<br />

belhagileen orhoitzapenetan. Mde Po 101.<br />

- BELAGILE-ORRATZ. "(S), aiguille, insecte" H.<br />

- BELAGILE-ZERRAILU. "Belhagile zerrallü (S), armature de branchages et de pierres qui entoure le four à<br />

chaux" Lh.<br />

Etim. De bela(r) + -gile; v. FHV 338. Significa, pues, literalmente 'hacedor de hierbas': cf. cast. ant. yervera,<br />

etc.<br />

belagilego. "Belhagilego (Sc), brujería" A. "Belhagilegoa (S), métier de sorcier" Lh. "Belhagilego, prof. de<br />

bruja" A Morf 66 A).<br />

belagilekan. "Belhagilekan (S), jeu d'enfants (ronde autour d'un balai de graminées debout et qu'il s'agit de ne<br />

pas renverser)" Lh.<br />

belagiletu. "Charmer, belhagiletü" VocS.<br />

belagin (R-uzt), beragin (R), bedegin (R-is). Ref.: A (beragin); A Ronc 346; Iz R 286, 303. Brujo, hechicero.<br />

"Beragin (R), bruja" A. "Bruja, belagin (R-uzt), beragin (R-vid), xurgin (R-uzt)" A Ronc 346. "Bedegína, la<br />

bruja" (R-is) Iz R 303. "Beragín, bruja" (R-uzt) Ib. 286. Cf. VocNav: "Bedagina. Nombre que daban a la bruja o<br />

sorgiña en el más primitivo vascuence. En el camino de Roncal a Isaba se alza el pico de la Bruja, llamado<br />

Bedaginpikoa". v. belagile.<br />

belagingo. "Brujería, belagingo (R-uzt)" A Ronc 346.<br />

belaginkeria, bedeginkeria (R-is), beraginkeria (R-uzt). "Bedeginkéria. Kórrek egitan dien bedeginkéria, ése<br />

hace brujeria. Bedeginkéria bat" (R-is) Iz R 303. "Beraginkeria, brujería. Kaur dun beraginkéria, esto es<br />

brujería" (R-uzt) Ib. 286.<br />

belagoi (L-côte; -lh- SP, Hb ap. Lh, Dv, H), belakoi (-lh- O-SP A), beloi (L-sar), belogoi (-lh- Hb ap. Lh),<br />

belaugei (BN), belaugu (-lh- Dv, H, Lh). Ref.: A (belagoi, belaugei); JMB At (beloi). "Belhakoia, un<br />

instrument qui sert à couper de la fougère" O-SP 222. "Belhagoia, iratzaren ebakitzeko" SP. "Belaugei (BN),<br />

podón, instrumento para cortar argoma" A. "Belhagoi, belhaugu, berauri, espèce de faucille à court manche,<br />

recourbée servant à tailler la fougère et l'ajonc" Dv. "Instrumento de labranza para cortar árgoma (Lander)" DRA.<br />

"Beloi (L-sar), podón para segar helechos utilizado hasta principios de este siglo" JMB At. v. 2 belau, belauri.<br />

Eman ditzagun mundu huntako aizkora guziak, burdin ala alzeiru, aihotz, belhagoi ala puda, denak batean<br />

urturik: zer aizkora! Lf Murtuts 22.<br />

belai. v. belagai.<br />

belhaikatu. v. belaunikatu.<br />

1 belaiki (V-m-gip, G, AN), balaki (Sal), belaki (V), belauki (V-och-gip), beleki (V-ger), beraki (Lar, Hb ap.<br />

Lh, H), paleki (AN-5vill), paraiki (AN-5vill), pegaki (G-goi-to-bet), pelaki (V-gip, G), pelauki(V-m), peraiki<br />

(G-to; Aq 141 (G)), perraiki. Ref.: A (belaiki, balaki, belaki, belauki, beleki, paraiki, pegaki, pelaki, peraiki); A<br />

Apend (belauki); P. Urkia EEs 1930, 27, 24; Onaind ib. 200; Arin AEF 1960, 64; Iz ArOñ (bélaki), UrrAnz<br />

(pélakixa); Caro CEEN 1969, 227; JMB At (pelaki); Garm Olag 124; Elexp Berg (pelaki); TxKE 94.<br />

Pala, recogedor. "(Palo largo de) carbonero, con una tabla al remate, berakia. Lat. attractorium" Lar. "Palo<br />

largo de labradores, carboneros, etc., con una tabla al remate" Aq 141. "Belaikija" Mg PAb 135 (en una lista de<br />

nombres de útiles del carbonero; cf. Zubiau Burd: "Belaikija, especie de pala o más bien azada para recoger la<br />

escoria, con el mango en el centro y perpendicular al plano de la pala"). "Belaiki (V-m-gip, G), tableta con<br />

mango en el centro, que sirve para recoger escoria, broza, etc." A. "Peraiki (G-to), palo largo de labradores, de<br />

carboneros, con una tabla al remate" Ib. "Paraiki (AN-5vill), tableta con mango en el centro, que sirve para<br />

recoger escoria, broza, etc." Ib. "Belaki, lur ale, are, zimaur, ikatz ta arrikoskorrak biltzeko zurezko ala<br />

burdiñezko atxur-antzeko tresna" (V-gip) P. Urkia EEs 1930, 27. "Belaiki. Dornu-baiko iriña batutzeko zurezko<br />

tresna" (V-gip) Ib. 24. "Pelaukia, itargi erdiaren antzeko oltxo bat bere kirtenaz. Bidietako ondarrak eta beste<br />

onelakoak batzeko da" Onaind ib. 1930, 200. "Bélaki, bélakixa, la tabla casi semiesférica --con mangos-- que<br />

usan los carboneros para tapar con tierra los agujeros de la carbonera, etc. belaukixa Id." Iz ArOñ. "Pelaki, hoja<br />

Creative Commons Aitortu-EzKomertziala-PartekatuBerdin baimen baten<br />

mende.<br />

679

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!