21.04.2013 Views

Gramática - Academia de la Llingua Asturiana

Gramática - Academia de la Llingua Asturiana

Gramática - Academia de la Llingua Asturiana

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

XXV.<br />

Oración<br />

compuesta<br />

y oración<br />

complexa<br />

392<br />

C) COMPARATIVES DE NUMBERALES MULTIPLICATIVOS<br />

Los numberales multiplicativos puen funcionar d'alverbios. Nesti cometíu<br />

alverbial ye posible usalos ensin artículu, magar que lo más xeneral ye<br />

qu'esti tea presente; puen apaecer términos subordinaos precedíos <strong>de</strong> <strong>de</strong>,<br />

qu'espresen cuálo ye aquello sobre lo que se fai <strong>la</strong> multiplicación: un pisu<br />

equí val (el) doble (<strong>de</strong> dineru), igua-y les rue<strong>de</strong>s cuéstate('l) doble (<strong>de</strong> trabayu),<br />

el to fíu comió'l triple (<strong>de</strong> pataques), Xuana ye('l) doble (d'alta), el<br />

nuesu pueblu ta'l doble (<strong>de</strong> lloñe).<br />

Faciendo esplícitu'l términu <strong>de</strong> referencia, apaecen sintagmes sustantivos<br />

alverbializaos: un pisu equí val (el) doble que nel otru barriu / que fai<br />

años / qu'un apartamentu; igua-y les rue<strong>de</strong>s cuéstate('l) doble / que l'añu<br />

pasáu; el to fíu comió'l triple que'l míu / que <strong>la</strong> vegada anterior.<br />

2.3.3 CONSTRUCCIONES CONSECUTIVES<br />

Les construcciones consecutives nun s'estremen fon<strong>de</strong>ramente <strong>de</strong> les comparatives;<br />

<strong>la</strong> mayor diferencia consiste en que nes construcciones consecutives<br />

hai dos términos en rel<strong>la</strong>ción d'inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ncia, y non <strong>de</strong> subordinación.<br />

Nelles, un sustantivu o axetivu tantu -a -o o tal(u) -a -o, o bien un alverbiu<br />

tanto o tan, entra n'inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ncia con una oración trespuesta por<br />

que. Exemplos: fizo tantes coses bones que <strong>la</strong> xente quierlu muncho ’ fizo<br />

tantes bones que <strong>la</strong> xente quierlu muncho; ye un problema talu que nun<br />

vamos resolvelu güei ’ ye talu que nun vamos resolvelu güei; ta enfadáu<br />

<strong>de</strong> tal mou que nun quier fa<strong>la</strong>r con nai<strong>de</strong>; tanto comieron los escolinos<br />

que nun yeren a correr; yera tan neciu que nun había quien lu convenciera.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!