Taifas Literary Magazine no. 3, September, 2020

More documents

Recommendations

Info

4Taifas Literary Magazine no. 3, 2020, SeptemberTot pe fond cultural, tradițional, iată,popoarele din centrul și sud-estul Europeiarată, în dans, o predilecție către horă. Încă dincele mai vechi timpuri, hora este privită ca undans ritualic strâns legat de noțiunea de timpși curgerea sa; mai precis, de trecereaanotimpurilor în decursul unui an, mișcarealor perpetuă în jurul unui soare ce renaștespre a-și revărsa lumina benefică asupra viețiinoastre pe pământ. Indiferent asupra căreiculturi din arealul mai sus amintit vom privi,hora simbolizează același lucru, iarpersonificarea anotimpurilor în hore șidansuri constituie o alegorie religioasăstrăveche, când lumea europeană precreștinăîmbina cultul astrobiologic cu cel teluric.Dansurile populare care se țin cu ocaziafeluritor sărbătoricomportă o cadențăpreponderent-alertă,cu o coregrafieîndrăzneață până lalimita acrobațieiuneori, lucru specificsărbătorilor tracice, fiecă amintim deagatârși, de geți, deiliri sau taurisci. Astfel,supunerea ritualică a timpului prin acesteobiceiuri denotă sfidarea morții și venerareavieții prin proiectarea ei pe planul idealului, alastrelor ce înconjoară zeul suprem, Soarele.Istoricul și etnologul Neagu Djuvara identificăaceste similitudini pentru a susține teoriaginții-mamă protoeuropene așa cum a fostînaintată de predecesorul său Ion Densușianu.Cu alte cuvinte, reiese faptul că, deși pot păreadiferite prin execuție, dansurile populare dinzona balcanică și est-europeană au la bazăacelași concept cultural-religios.Dacă istorici recunoscuți avansează teorialatinității aromânilor, în vreme ce alții mairecenți le atribuie o sorginte exclusiv greacă,noi nu vom comite imprudența de a ne situa deo parte sau alta, întrucât, iată, chestiunealatinității Europei răsăritene se face rolul unordispute tot mai vocale pentru care părțile auISSN 2458-0198 - ISSN-L 2458-0198numeroase argumente și contraargumente.Este, totuși, de remarcat ceea ce, în cadrul unuiinterviu recent, un intelectual aromân declaraautorului celor de față: „Noi, macedoromânii,nu cunoaștem alți eroi naționali decât cei aiStatului Român în care ființăm din vremuriincomensurabile, iar asta o susțin atâtpersonalități de vază ale minorității noastre,cât și oameni dintre cei mai simpli cu care etnianoastră se mândrește tot atât cât o faceRomânia.”Chestiunea continuității aromânilor înmodernitatea românească nu mai face,demult, obiectul vreunei controversegeopolitice în interiorul țării noastre, iar peasta o arată dialogul social și, mai ales,intercultural atât de fluent și deschis dintreetnic și național. Acestdialog este facilitat pelinie de manifestare atradițiilor, ceea ceidentifică cel maielocvent punctelecomune ale culturilor.Și, revenind lainterviulimpresionant, vomîncheia cu spuselealtui intelectual aromân: „Se prea poate caEuropa să nu considere România pregătităpentru modernitatea vremurilor actuale. Totastfel, poate că Europa occidentală nu vede cuochi încrezători pregătirea României pentrutimpurile care vor veni. Însă unul dintreapanajele modernității îl constituie respectulfață de tradițiile etnicilor și promovareaacestora, fără de care niciun popor nu se poatepretinde modern. Un om care ia în derâderecultura unui popor, fie acel popor străin de elori nu, în fine, acel nu se poate moderniza.Tocmai de aceea, privind respectul față detradițiile și cultura oricărei etnii, spun cu mânape inimă că România este un «colț de rai» și căviitorul ei este ultramodern înainte de a sepetrece.”TAIFAS LITERARY MAGAZINE
5Taifas Literary Magazine no. 3, 2020, SeptemberMioriţa (în aromână)year I, no. 3, 2020, SeptemberISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Page 1 and 2: 2 authors ... p. 2editorial ... p.
Page 3: 3Taifas Literary Magazine no. 3, 20
Page 7 and 8: 7Taifas Literary Magazine no. 3, 20

Taifas Literary Magazine no. 3, September, 2020

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?