Taifas Literary Magazine no. 3, September, 2020

40
Taifas Literary Magazine no. 3, 2020, September
Iar în plus, ca supliment,
Mărfuri zise „second hand“.
Se pare că lumea toată
Este tare-ngrijorată
Crezând că în România
Ne macină sărăcia
Şi că ce vine de-afară
Nu se poate face-n ţară.
Deci, ne vin în ajutor,
Dându-ne surplusul lor,
Pe bani peşin, se-nţelege,
Pentru că-n comerţ e-o lege:
Cât ai fi de priceput,
Dai pe credit, ai pierdut.
Dar să vorbim cu dreptate,
Toţi o ştim de mii de ani,
Chiar pentru cel mai bun frate,
Brânza este tot pe bani.
Cu o aşa abundenţă,
Ar fi lipsă de decenţă
Să se mai spună despre noi
Că ne zbatem în nevoi
Fiindcă, încet, hopa-ţopa,
Am intrat în Europa.
Este drept, avem de toate,
Dar sunt mărfuri importate
La preţuri cam piperate,
Ce nu pot fi cumpărate
Decât de mari bogătani.
Dar ce se fac cei sărmani?
Pentru că, ştii foarte bine,
Mulţi n-au bani nici pentru pâine
Şi o duc de azi pe mâine.
Te-ntreb deci, prin magazine
Sau prin pieţe, mai găseşti
Şi produse româneşti?
Pentru că, din cât ştiu eu,
Ele se găsesc mai greu,
Sunt din ce în ce mai rare
Şi-s cuprins de disperare
Că nu cunosc cauza.
Care e părerea ta?
Crezi oare că în ţara noastră
Industria a decăzut
ISSN 2458-0198 - ISSN-L 2458-0198
Aşa de mult? Dă marfă proastă
Şi merge toată la rebut?
Eu nu cred în aşa ceva,
Românii nu-s nişte novici.
Şi dacă totuşi, e aşa?
Cum, şi de ce am ajuns aici?
Nu cumva noile reforme
Făcute în economie
Urmăresc doar să ne transforme
Întrega ţară-n colonie?
Această unică-ntrebare,
Pentru unii neavenită,
Ascunde-n ea o teamă care
Se cere grabnic lămurită.
Şi, dacă judecăm la rece,
Ascultând şi ce se vorbeşte,
Observăm că pe zi ce trece,
Temerea se adevereşte.
Dacă-i aşa, n-avem scăpare,
Vom fi cu toţi nişte perdanţi
Şi-atunci, mai pun o întrebare:
Ce zic ai noştri guvernanţi?
Ce zic ei despre aşa piaţă
Unde ca mărfuri indigene
Găseşti doar nasturi şi cu aţă
Şi, uneori, nişte izmene?
Sau dacă mergi şi prin talcioc
Şi ai noroc, poţi să găseşti
Câte-o ciubotă fără toc
Şi alte mărfuri româneşti.
Cam asta-i tot ce se găseşte.
Dacă e bine sau e rău,
Sau de-om trăi mai omeneşte,
O ştie numai Dumnezeu.
– Şi-atunci, ce facem? Îţi voi spune,
Ceva ce ne-o salva pe toţi
Şi care-i unicat în lume:
Potcoave pentru caii morţi.
Prea multe mărfuri din „afară“
Înseamnă sărăcie-n ţară.
TAIFAS LITERARY MAGAZINE