Taifas Literary Magazine no. 3, September, 2020
Taifas Literary Magazine no. 3, September, 2020 - ISSN 2458-0198 ISSN-L 2458-0198 Founded in Constanţa, June 2020 The magazine appears in Romania editorial office Founding President Lenuș Lungu Director: Lenuș Lungu, Ioan Muntean Deputy Director: Paul Rotaru Technical Editor Ioan Muntean Covers Ioan Muntean Editor-in-Chief: Ion Cuzuioc Deputy Editor: Stefano Capasso Editorial Secretary: Anna Maria Sprzęczka Editors: Vasile Vulpaşu, Anna Maria Sprzęczka, Pietro Napoli, Myriam Ghezaïl Ben Brahim, Zoran Radosavljevic, Suzana Sojtari Iwan Dartha, Auwal Ahmed Ibrahim, Destiny M O Chijioke, Nikola Orbach Özgenç
Taifas Literary Magazine no. 3, September, 2020 - ISSN 2458-0198 ISSN-L 2458-0198
Founded in Constanţa, June 2020
The magazine appears in Romania
editorial office
Founding President Lenuș Lungu
Director: Lenuș Lungu, Ioan Muntean
Deputy Director: Paul Rotaru
Technical Editor Ioan Muntean
Covers Ioan Muntean
Editor-in-Chief: Ion Cuzuioc
Deputy Editor: Stefano Capasso
Editorial Secretary: Anna Maria Sprzęczka
Editors: Vasile Vulpaşu, Anna Maria Sprzęczka, Pietro Napoli, Myriam Ghezaïl Ben Brahim, Zoran Radosavljevic, Suzana Sojtari
Iwan Dartha, Auwal Ahmed Ibrahim, Destiny M O Chijioke, Nikola Orbach Özgenç
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
3
Taifas Literary Magazine no. 3, 2020, September
editorial 3-4
Paul Rotaru
Aromânii în modernitatea
românească
(partea a 2-a)
În monumentala sa operă „Dacia
preistorică”, autorul Ion Densușianu acordă
un deosebit interes civilizațiilor
protoeuropene și formării acestora, obiect
studiat cu scrupuloasă critică de Vasile
Pârvan, Nicolae Iorga și P.P.
Panaitescu în vederea
identificării unei ginți-mamă
din care se trag cele mai vechi
popoare europene. Astfel,
savanții ajung, independent
unul de altul, la spusele
areopagului atenian potrivit
căruia vatra popoarelor
Europei se regăsește în arealul
dintre ținutul hiperboreenilor
și cel al atlanților de la nord la
sud, precum cel al druizilor și
cel al arienilor de la vest la est.
Acest teritoriu vast, numit în
antichitate Pelasgia, își avea
centrul în bazinul intracarpatin
și constituia, potrivit lui Strabon, „sorgintea
tuturor învățămintelor și culturilor
cunoscute” în bătrânul continent.
Dacă atari culturi istorice stau la baza
acestui deziderat conceptual, se cuvine să
acordăm o atenție deosebită identității
culturale a specificului limbajului comportat
în graiul viu, direct, deci, oral, nu pentru a
desființa granițe culturale, ci pentru a distinge
și proba continuitatea etniilor în cadrul
națiunilor. În sprijinul acestui demers, se pot
identifica numeroase personalități aromâne
care s-au remarcat în modernitatea
românească atât prin specificul etno-cultural,
cât și prin participarea activă, semnificativă, la
year I, no. 3, 2020, September
mișcări cultural-istorice privitoare la țara
noastră.
Iată numai câteva nume: Toma Caragiu –
actor, Ion Caramitru – actor, Victor Eftimiu –
dramaturg, eseist, povestitor, scriitor și
traducător, Constantin Gane – prozator și
memoralist, Gellu Naum – poet, prozator,
dramaturg, traducător, eseist, Ion Heliade-
Rădulescu, Gala Galaction – scriitor si
traducător al Bibliei în limba română,
Constantin Noica – filosof, poet, eseist,
publicist și scriitor, Ioan Petru Culianu – eseist
și istoric al religiilor, Neagu Djuvara –
diplomat și istoric, Simona Amânar –
gimnastă, Gheorghe Hagi –
fotbalist, Simona Halep –
jucătoare de tenis.
Recunoscuți sub simbolul
„Soarelui de la Vergina”,
aromânii din România posedă
o cultură vastă care s-a
dezvoltat pe întregul parcurs al
formării statului nostru
național atât în particularitatea
sa etnică, dar și prin influențele
interculturale dintre ei și
națiunea conlocuitoare. Pe tot
arealul țării noastre, se pot
identifica
numeroase
corespondențe remarcabile în portul popular
românesc și cel aromân, între precepte morale
și sociale, dar mai ales în manifestarea cultului
estetic. Acest lucru arată că procesul de
integrare în modernitate a fost unul natural,
nestrăduit, consolidat și solidificat tocmai prin
lunga durată ce îi stă mărturie.
Fără a teoretiza principiile generale care
stau la baza etosului național și a celui etnicminoritar,
cu atât mai mult, fără a pătrunde
adânc în exegeza acestor principii, este de
remarcat bagajul de arhaisme românești din
expresia orală aromână, fondul lexical care
susține prezența și continuitatea aromânilor
în România din vremurile medievale timpurii
și chiar mai dinainte.
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198