Occidentul romanesc nr 58

from occidentul More from this publisher

04.12.2015 Views

occidentul romanesc www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania Ziar GRATUIT Anul V - Nr. 58 / 24 pagini Decembrie 2015 Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! Alicante: Asociaţia ARIPI a sărbătorit Ziua Națională a României și a marcat 9 ani de existență a „Şcolii române pentru a doua generație a migrației” „Națiunea românească a sfinţit în calendarul propriu ziua când toţi membrii săi au devenit cetăţeni ai aceleiaşi ţări, parte ai aceleiaşi comunităţi, după o dezbinare seculară, realizarea unităţii fiind...” Cum pot solicita r omânii din Spania pensii anticipate statului spaniol „Pensia anticipată este tipul de pensie voluntară sau forțată care se poate s olicita înainte de a ajunge persoana la vârsta legală de pensionare....” Pagina 12-13 Anul acesta, Hruşcă îi va colinda și pe românii din Madrid „Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei străvechi, sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu...” Pagina 06 Avocatul Alexandru Lazăr, Un adevărat ambasador al României în Spania „ Realizările de excepție ale lui Alexandru Lazăr au fost evidențiate și de către statul spaniol, fiind invitat la Curtea Regală a Spaniei unde a avut...” Pagina 15 Pagina 14

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

Ziar

GRATUIT

Anul V - Nr. 58 / 24 pagini

Decembrie 2015

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Alicante: Asociaţia ARIPI a sărbătorit

Ziua Națională a României și a marcat

9 ani de existență a „Şcolii române

pentru a doua generație a migrației”

„Națiunea românească a sfinţit în calendarul propriu ziua când toţi membrii săi au devenit cetăţeni ai

aceleiaşi ţări, parte ai aceleiaşi comunităţi, după o dezbinare seculară, realizarea unităţii fiind...”

Cum pot solicita r omânii

din Spania pensii anticipate

statului spaniol

„Pensia anticipată este tipul

de pensie voluntară sau forțată

care se poate s olicita înainte

de a ajunge persoana la vârsta

legală de pensionare....”

Pagina 12-13

Anul acesta, Hruşcă îi va

colinda și pe românii din

Madrid

„Colindatul sau uratul pe

la case constituie un obicei

străvechi, sfânt, pentru că

transmite un mesaj ceresc,

o veste de la Dumnezeu...”

Pagina 06

Avocatul Alexandru Lazăr,

Un adevărat ambasador al

României în Spania

„ Realizările de excepție ale

lui Alexandru Lazăr au fost

evidențiate și de către statul

spaniol, fiind invitat la Curtea

Regală a Spaniei unde a avut...”

Pagina 15

Pagina 14

02 DECEMBRIE

2015

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@

embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de

deces sau accidente rutiere)

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,

Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:

almeria@mae.ro

Uniunea Jurnaliștilor

Români de Pretutindeni

Martinstraße 54, 1180 Viena, Austria

Alegeri Parlamentare 2016

Procedurile de vot pentru cetățenii

români cu domiciliul sau reședința

în străinătate

Au fost lansate procedurile

de vot pentru cetățenii

români cu domiciliul sau

reședința în străinătate, valabile

la alegerile generale pentru

Parlamentul României din

anul 2016.

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT

OCCIDENTUL ROMÂNESC:

Michael H. Cronkite (USA)

REDACTOR ŞEF:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Accesând pe internet linkurile

de mai jos, videoclipurile

explică aceste proceduri

de vot pentru cetățenii români.

1. Versiune lungă:

https://www.youtube.com/

SENIORI EDITORI:

Dan Caragea

Letiţia Coza

Puşa Roth

Vavila Popovici

REDACTORI:

Andra M. Gutierréz

Gabriela C. Sonnenberg

Irina Ş. Georgescu

Lorena G. Borrero

Oana Moşniagu

COLABORATORI:

Andrei Bodea Varble (USA)

watch?v=cJs_C1uRvQE&

feature=youtu.be

2. Versiunea scurtă:

https://www.youtube.com/

watch?v=guIbqz1scRY&

feature=youtu.be

Se poate accesa și pagina de

Dan Luca (Belgia)

Lucian Oprea (USA)

Radu Golban (Elveţia)

Sebastian Rus (USA)

Timeea Opreanu (România)

Tudor Petruţ (USA)

Vasile Mureşan (USA)

Zoe Stoleru (Spania)

MARKETING-PUBLICITATE:

Răzvan Ionescu (Spania)

SPECIALIŞTI:

Corina S. Hudgens (Anglia)

Cristian G. Ioanovics (Spania)

Facebook a AEP - Autoritatea

Electorală Permanentă

în legătură cu votul prin

corespondență:

https://www.facebook.com/

Autoritatea ElectoralaPermanenta

***

Eduard Rudolf Roth (Spania)

Jeni Ciriac (România)

Marius Vili Sârbu (Spania)

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

publicitate@occidentul-romanesc.com

www.occidentul-romanesc.com

Depósito Legal: M-30588-2013

Publicaţie independentă realizată şi editată

de: El Occidente Rumano/Spania

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Redactor şef - Occidentul

Românesc

“Pentru orice jurnalist

american care se documentează

în mod onest, există

un altul afectat de ipocrizia

obiectivităţii. Pentru orice

ziarist african care scuipă

minciunile guvernului există

un altul care îşi riscă

viaţa pentru a publica adevărul.

Pentru orice reporter

rus care demască corupţia,

există un altul care câştigă

bani murdari scriind

articole ce conţin publicitate

mascată. Şi pentru

orice gazetar englez care

utilizează truisme brute în

titluri umflate, există un

Cuvânt înainte DECEMBRIE

2015 03

Jurnalism de bună şi

de proastă calitate

altul care penetrează ceaţa

secretomaniei guvernamentale.

Nu există decât jurnalism

de bună şi de proastă

calitate!” - David Randall

Dacă presa tipărită din

România a început să fie

înlocuită cu cea on-line, în

comunitățile de români din

străinătate prezența unei

publicații pe suport de hârtie

care să ofere informațiile

și știrile de care aceștia au

nevoie, este o reală necesitate.

S-a vorbit despre știri

negative și știri pozitive, în

condițiile în care lupta pentru

imaginea românilor și a

României în afara granițelor

este prioritară.

Dacă pentru unii, știrile

gen: „4 români din provincia

Castilia-La Mancha au

furat 10 kg de usturoi” sunt

de primă pagină, pentru majoritatea

astfel de relatări

sunt neprofesioniste și defăimătoare

la adresa românilor

într-o țară de adopție

în care, fiecare, individual,

își dorește să se încadreze

în tiparul pozitiv al celor cu

care conviețuiesc, a celor

care, cu multă bine voință,

înțelegere și toleranță i-au

adoptat.

În general, românii din

str ăinătate s-au integrat

cu succes în țările în care

muncesc și trăiesc și sunt

percepuți ca fiind munci-

tori, serioși și responsabili, încercând pe cât posibil, să

nu șifoneze imaginea țării

din care provin. Dacă noi,

cei care scriem pentru românii

din diaspora sau despre

aceștia, suntem mai mult

preocupați să evidențiem

în mod repetat doar pe cei

care „fac tot felul de găinării

ordinare”, de ce mai punem

problema discriminării

și a intoleranței în țara de

adopție, când, în mod clar și

evident ne defăimăm între

noi unii pe alții.

Am afirmat de nenumărate

ori faptul că, un jurnalist

adevărat trebuie să fie acea

persoană cu verticalitate și

responsabilitate care nu se

vinde politic sau în alt mod

pentru că obligația sa este

să apere adevărul şi să scoată

nedreptatea la lumină.

Dacă nu iubeşte adevărul şi

nu este credincios acestuia,

devine unul extrem de peri-

culos pentru societate.

Să privim atent în jur și

vom vedea aşa numiţi jurnalişti,

reporteri de radio şi televiziune

care promovează

minciuni, defăimări, imoralitate.

Nişte pseudo-jurnalişti,

nişte rataţi lipsiţi de

orice rigoare profesională,

care, pentru sume derizorii

publică în ziarele lor pângărite

de atâta prostituţie, tot

felul de lucruri mincinoase

pentru a-şi servi stăpânii.

Obligația unui jurnalist

profesionist este să-i apere

pe oameni și să le comunice

adevărul, să-i protejeze de

minciunile şi nelegiuirile

la care sunt expuşi. Dacă

nu-i iubeşte pe oameni ca

pe sine însuşi, nu poate fi

un bun jurnalist. Iată de ce

unii ziariști şi bloggeri devin

defăimători notorii şi

manipulează cu minciunile

lor la nivel de naţiune.

Orice jurnalist trebuie să

se întrebe cum le slujeşte oamenilor prin ceea ce scrie

şi publică. Le face bine

sau rău acestora? Îi aduce

la adevăr sau îi robeşte

în minciună şi nelegiuire?

Apărarea şi proclamarea

adevărului implică cea mai

grea luptă care s-a dat, se dă

şi se va da în această lume.

Un jurnalist trebuie să fie

întotdeauna conştient de

acest adevăr şi să-şi asume

riscul luptând până la capăt.

Pe față, nu să lovească prin

spate.

Lupta pentru adevăr este

extrem de grea pentru că

adevărul este zilnic expus

la atacuri grave. Jurnalistul

integru trebuie să fie conştient

şi să rămână perseverent

în lupta sa. Doar o astfel de

gazetar va realiza materiale

de calitate înaltă şi nu va fi

unul ce aşteaptă să fie împins

din spate de alții. El nu

va ceda nici în faţa oameni-

lor sau împrejurărilor care

descurajează.

Cum poate să apere şi să

proclame adevărul cineva

care nu are pasiune pentru

adevăr? În viaţa noastră intervin

oameni, evenimente

şi anumiţi factori care afectează

într-un fel sau altul pasiunea

noastră pentru ceea

ce facem. Dar un jurnalist

integru va rămâne pasionat

să proclame adevărul şi să

slujească oamenilor. Massmedia

cere de la specialiştii

săi o disciplină de armată.

Nici o publicaţie, post de

radio sau de televiziune nu

poate rămâne pe podium

dacă echipa sa nu respectă

disciplina necesară.

Ziarele, televiziunile şi

posturile de radio sunt controlate

de persoane şi corporaţii,

dar libertatea cuvântului

ne aparţine nouă şi nimic

nu poate să o îngrădească,

dacă noi nu dorim…

04 DECEMBRIE

2015

1 Decembrie

Mesajul Preşedintelui României Klaus Iohannis

susţinut cu ocazia Zilei Naționale a României

„Dragi români,

1 Decembrie reprezintă

aniversarea Marii Uniri și

sărbătoarea noastră de sufl

et. 1 Decembrie este ziua în

care ne amintim cu gratitudine

și solemnitate de trecut,

de jertfa înaintașilor noștri

care a făcut posibilă realizarea

unui ideal național.

S-au scurs 97 de ani de

la înfăptuirea Marii Unirii

în 1918. În acest răstimp,

națiunea română a fost încercată

de provocări, de război

și dictatură, de tranziție,

de revoltă și dezamăgire, de

criză și austeritate, de nevoia

schimbării și căutarea

speranței.

De fi ecare dată, națiunea

noastră și-a regăsit energia

interioară, forța și determinarea

pentru a-și construi

un viitor mai bun, s-a ridicat

pentru a împlini aspirația

spre unitate și libertate, iar

românii și-au regăsit, mereu

și mereu, curajul și vocea.

1 Decembrie nu este doar

o celebrare a trecutului, ci

și prilejul cel mai bun pentru

a ne conecta mai puternic

la prezent, la locul pe

care îl avem în Europa și

în lume, de a fi conștienți

de noi înșine. România se

defi nește astăzi mai activ și

cu mai multă hotărâre, întro

regiune complicată, întro

lume în care și-au făcut

loc, din păcate, războiul și

amenințarea teroristă. Lucrurile

s-au schimbat față

de acum 20 sau 10 ani și

chiar față de anul trecut.

Într-o vreme incertă și imprevizibilă,

România oferă

certitudine și predictibilitate

- certitudinea democrației în

interior și predictibilitatea

parteneriatului în exterior.

Putem spune, fără teama

de a greși, că democrația

este astăzi un bun național,

că avem deja o conștiință

civică democratică puternic

înrădăcinată. Cei care

au trăit în vremea dictaturii

și au experiența unui trecut

marcat de autoritarism

știu să prețuiască valorile

câștigate prin jertfă, iar cei

mai tineri dintre noi, născuți

liberi, nu ar mai concepe

o altfel de viață decât cea

trăită în spiritul afi rmării

propriilor aspirații, al dreptului

de a vorbi, de a alege,

de a contesta și participa.

România este o democrație

pe care cetățenii o fac puternică.

Țara noastră este astăzi

și un partener credibil pentru

aliații săi din NATO și

Uniunea Europeană. Avem

această capacitate de a

furniza încredere și stabilitate

într-o zonă cu tensiuni

și riscuri de toate felurile.

Ultimul an a însemnat întărirea

statutului de membru

al NATO și al Uniunii

Europene, pe care l-am asumat

ca proiect național, dar

și o prezență constantă a

României în această calitate

și o contribuție la eforturile

comune de a face mai sigură

și mai pașnică lumea în care

trăim. Pentru aceste motive

și nu numai, cred că este

momentul să redescoperim

mândria națională, dar nu

ca pe un slogan prea des și

nepotrivit folosit, nu ca pe o

etichetă care acoperă o lipsă

de încredere în noi înșine,

ci în mod sincer.

Nu în ultimul rând, acest

1 Decembrie este încă un pas

spre acel viitor pe care ni-l

dorim cu toții și despre care

voi vorbi mereu până când

va deveni realitate – acela

al unei Românii cu adevărat

puternice!Peste trei ani

vom sărbători Centenarul

Marii Unirii și vom avea

prilejul unui bilanț al celor

o sută de ani de modernitate.

Dar, în același timp, va fi

momentul pentru a proiecta

următoarea sută de ani,

pentru a afi rma cu tărie ce

fel de Românie vrem să lăsăm

generațiilor care vin

după noi. Cred că din această

viziune pentru următorul

secol nu vor putea lipsi

educația și cunoașterea,

respectul pentru valorile

materiale și spirituale, pentru

moștenirea culturală și

patrimoniu, pentru toate

acele lucruri care defi nesc

ingeniozitatea, creativitatea

și ambiția acestui popor.

Dragi români,

Am ales anul acesta o celebrare

mai puțin fastuoasă

și mai mult ancorată în realitate,

în care onorăm simbolurile

naționale, pe cei ce

servesc sub drapelul tricolor

în teatrele de operațiuni

militare, în care ne arătăm

prețuirea față de cei care

promovează și întruchipează

valori în societatea românească

și recunoaștem profesionalismul

și efortul pus

în slujba celorlalți.

Știu că a fost un an difi cil

pentru toată lumea, marcat

chiar recent de evenimente

tragice, care ne-au reamintit

câte lucruri încă nu

funcționează, câte lipsuri

grave avem în toate sistemele.

Dar au scos la iveală

și exemple de curaj, dăruire

și determinare, și mai

ales o profundă dorință de

schimbare. Acestei dorințe

de schimbare va trebui să îi

răspundem în anul ce urmează

cu toții – oameni politici,

instituții, partide, societate

civilă, presă. Putem privi

Ziua Națională din acest an

ca pe un nou început, în materie

de practici, comportamente

și mentalități.

Ne place sau nu, politica

este cea care dă direcția unei

societăți și prin care se exprimă

interesele oamenilor.

Avem nevoie de un nou început

în politică. Dar aceasta

nu înseamnă să ștergem cu

buretele lucrurile bune care

s-au întâmplat, ci să încercăm

cu toții o înnoire – idei

noi, abordări și atitudini

noi, oameni noi, păstrând în

același timp stabilitatea și

echilibrul sistemului politic

românesc. 2016 va putea fi

astfel anul în care reconstruim

încrederea cetățenilor în

instituții, în partide, dar și

în oamenii care candidează

în numele lor.

Dragi români,

Vă îndemn să purtăm

în sufl et ziua de azi ca pe

una specială, în care suntem

conștienți de ceea ce ne

apropie și ne face mai buni,

mai uniți, mai solidari!

Să fim mai generoși cu

noi înșine și unii cu alții,

pentru că niciodată ura

și învrăjbirea nu au dus

la prosperitate și nu au

mișcat o societate înainte.

Unitatea, solidaritatea și

consecvența sunt căile care

ne vor duce spre o Românie

cu adevărat puternică în

Europa și în lume!

La mulți ani, români!

La mulți ani, România!”

06 DECEMBRIE

2015

Madrid

Anul acesta, Hruşcă îi va colinda

și pe românii din Madrid

Ştefan Hruşcă revine

an de an în România pentru

întâlnirea cu publicul şi

pentru a duce mai departe

străvechiul obicei: colindul.

Anul acesta îi va colinda și

pe românii din Comunitatea

Madrid, în seara zilei de 13

decembrie când turneul de

colinde al lui Hruşcă poposeşte

în Getafe.

Concertul va avea loc în

Auditorio Pabellón Juan de

la Cierva, Avenida España

s/n, Getafe, începând cu

orele 17:00 şi le va aduce

românilor prezenți, celebrele

melodii ale „D ascălului

de colinde”, aşa cum a fost

supranumit artistul de către

poetul George Ţ ărnea.

„ Florile Dalbe”, „Trei

Păstori”, „Afară Ninge

Liniştit”, „ Linu-i Lin”,

„Sfântă-i Sara de Crăciun”

dar şi „Ruga pentru părinţi”

vor putea fi ascultate în seara

zilei de 13 decembrie în

Getafe ( Madrid). “Este cel

mai frumos obicei creştinesc

şi românesc, de a merge

să urezi de bine, pentru

sărbători, celor dragi. Faceţi

asta şi o să vă curăţaţi

şi o să vă simţiţi mult mai

bine sufleteşte. Eu nu doar

cânt, eu simt fiecare colind”

declară Ştefan Hruşcă.

Colindatul sau uratul pe

la case constituie un obicei

străvechi, sfânt, pentru că

transmite un mesaj ceresc, o

veste de la Dumnezeu. Este

o nepreţuită zestre spirituală,

pe care o moştenim din

moşi-strămoşi. Cei dintâi

colindători au fost păstorii

care au mers la peştera în

care s-a născut Iisus. Bucurându-se

de acest semn

ceresc şi de glasul îngerilor,

păstorii au vestit minunea

în cetatea Betleemului.

Ștefan Hruşcă, cel mai

cunoscut şi iubit interpret

de colinde se face auzit an

de an în casele oamenilor,

dând viaţă frumoaselor tradiţii

româneşti, celebrând

de fiecare dată Crăciunul şi

datinile străbune.

Preţul biletelor pentru

concertul de colinde din

Getafe din data de 13 decembrie

2015 este de 12

euro și se găsesc în fiecare

biserică ortodoxă română

din Comunitatea Madrid.

***

08 DECEMBRIE

2015

Românii din Parets del

Vallès au sărbătorit Ziua

Națională a României alături

de moldoveni de peste Prut

stabiliți în Catalonia

Asociația pentru Difuzarea diploma de excelență la vioa- colaboratori ai evenimentului

Culturii Românești din

Parets del Vallès, provincia

Barcelona/Comunitatea

Autonomă Catalonia a organizat

pe data de 29 noiembrie,

începând cu orele 17:00, în

«Sala de la Cooperativa»,

pentru al șaselea an consecutiv,

evenimentul “La mulţi

ani România”, cu ocazia Zilei

Naționale a României.

La eveniment au participat

artiști de la postul de televiziune

Favorit TV din România:

Mihaela Coman, Andreea

Ciupe și Vasi Cărăbuț, care,

împreună cu tineri talentați

din Catalonia: Corina Mirea

(vioară), Bianca Buldum

(poezie), Elena Buldum (poezie

şi voce), Oana Mezea

(muzică ușoară), Gabriela

Furtună (colinde), Carla

Mezea în vârstă de doar 5 ani,

și Octavian Purcărea (tânărul

care anul trecut a obținut

ră la festivalul internațional

“Propatria” de la Roma), au

oferit publicului prezent un

adevărat spectacol.

În acest an, la sărbătorirea

Zilei Naționale a României

din Parets del Vallès, au

participat și invitați din

Republica Moldova stabiliți

în C atalonia, consulul onorific

al Moldovei şi asociaţiile:

„Eşti Moldova” şi

„M oldoveni în Catalonia”.

Angela Mocanu, prin cântecele

sale, ne-a reamintit de

Grigore Vieru, Ion şi Aldea

Teodorovici, iar Anatol

Eremciuc Baghici – un maestru

al acordeonului, a interpretat

diverse piese celebre.

A avut loc și o tombolă

cu premii oferite de

Magazinele Mercatrom,

DIGI Mobil, Gerovital,

Atlassib, Restaurantul

Transilvania, în calitate de

și multe alte surprize pregătite

de către organizatori.

La finalul evenimentului,

cei prezenți au degustat produse

tradiţionale româneşti şi

vin fiert.

Mulţumim și pe această

cale tuturor pentru participare,

și nu în ultimul rând

reprezentanților consulatului

României în Barcelona, primăriei

din Parets del Vallès,

consulatului Republicii

Moldova, colaboratorilor

noștri, Valles Vision TV și

TVR Internaţional, tuturor

celor care au avut plăcerea

să petreacă împreună

cu noi, de Ziua Națională a

României.

Transmite: Stela Vidrașcu

- Președinte / Asociația

pentru Difuzarea Culturii

Românești din Parets del

Vallès ( Barcelona).

***

Catalonia

Ziua Națională a României sărbătorită în Castellón

de la Plana cu Gică Craioveanu și Nicu Covaci

Comunitate DECEMBRIE

2015 09

Joi, 26 noiembrie 2015,

români din diverse zone ale

Comunității Valenciene din

Spania s-au întâlnit în cadrul

Hotelului Intur din Castellón

de la Plana, pentru a sărbători

împreună Ziua Națională a

României, un eveniment organizat

de către Consulatul

României în Castellón, prin

grija șefului oficiului consular,

Dragoș Viorel Țigău - ministru

plenipotențiar.

Printre cei peste 100 de români

participanți, s-a remarcat

prezența fostului atacant al

echipei naționale de fotbal a

României -Gică Craioveanu-,

românul care a marcat cele mai

multe goluri în Spania, Manuel

Păduraru – consilier în cadrul

primăriei din Castellón de la

Plana, preotul paroh Aurelian

Stoica din Villarreal, profesori

de la cursul de Limbă, cultură

şi civilizaţie românească,

membri de asociații, oameni de

afaceri români și autorități spaniole

invitate.

În deschiderea evenimentului

s-a intonat imnul României

iar șeful serviciului consular român

din Castellón de la Plana

- Dragoș Viorel Țigău -, a

prezentat semnificația istorică

a Zilei Naționale a României și

însemnătatea specială pe care

o are ziua de 1 Decembrie în

societatea românească.

În sala festivă a hotelului, românii

prezenți au avut plăcerea

să admire și o parte din expoziția

fotografică „Artiști români pe

scenele europene, artiști europeni

pe scenele românești”

ce aparține Muzeului de

Literatură R omână din Iași,

deschisă publicului în incinta

Universității din Alicante prin

grija Cătălinei Iliescu – profesor

în cadrul universității și

președinte al Asociației ARIPI

din Alicante.

Evenimentul din Hotelul

I ntur din Castellón de la

Plana s-a încheiat cu un minirecital

surpriză pregătit de către

organizatori, spre încântarea tuturor

celor prezenți, susținut de

către cunoscutul Nicu Covaci -

compozitor, cântăreț, chitarist,

fondator și lider al formației

Phoenix.

Toate aspectele relatate mai

sus ne duc cu gândul că, Ziua

Națională este cea mai importantă

sărbătoare a României,

este sărbătoarea tuturor românilor,

indiferent că trăiesc în

țară sau în cele mai îndepărtate

locuri ale lumii.

Un material realizat de

Andra Costandache – Reporter

Occidentul Românesc pentru

Comunitatea Valenciană,

Spania

10 DECEMBRIE

2015

Educaţie şi cultură

Mic îndreptar ortografic,

ortoepic și de punctuație

Dan Caragea - Critic literar

Portugalia

Abordarea formării cuvintelor

prin derivarea cu sufixe

şi prefixe este o temă actuală

nu doar pentru că greşelile

persistă, ci şi pentru că se observă,

sub nefasta influenţă a

englezei, o exagerată folosire

a cratimei la cuvintele mai

noi, formate cu prefixe, deşi

regulile limbii noastre, aşezate

după model romanic, nu cer

aşa ceva.

Scriem, aşadar, incorect:

„Universitarul clujean Dorin

Isoc, cel care a pus bazele

„poliţiei anti-plagiat [s.n.]“,

este pus pe fapte mari: cere

statului să i se alăture în lupta

împotriva plagiatului prin

crearea unui site care să fie un

patrimoniu electronică intelectuală

[ininteligibil la final,

n.n.].” (Adevărul, 15 februarie

2015); „Putin critică neofasciştii

[s.n.], dar se aliază

cu ultra-naţionaliştii [s.n.].

Cum funcţionează ipocrizia

rusească” (Adevărul, 17 aprilie

2014); „Mă intrigă două

aspecte extrem de importante:

limbajul folosit şi tipul de

argumentaţie, de fapt o pseudo-argumentaţie

[s.n.], căci

[,] prin prezentarea în această

manieră, autorul nu face altceva

decât să manipuleze şi

să inducă cititorul într-o gravă

eroare.” (Adevărul, 14 mai

2015).

Exemplele se pot înmulţi,

dar mai bine să dăm aici regula

generală: în limba română,

cu excepţia prefixului

ex- (cu sens de „fost”: exministru),

niciun prefix (sau

prefixoid) nu se desparte

prin cratimă de cuvântul de

la care s-a făcut derivarea.

Vom scrie, raze ultraviolete,

nu raze ultra-violete.

Din păcate, nu mai avem

astăzi niciun jurnal suficient

de exigent din perspectiva

ortografiei şi punctuaţiei, iar

greşelile de limbă proliferează

în tot ceea ce se publică,

chiar şi la marile edituri, după

cum cititorul avizat a putut

lesne consta. Acei oameni minunaţi

numiţi „revizori”, atât

de eficienţi altădată, care îşi

făceau o onoare din cunoaşterea

temeinică a normelor

şi cărora le datorăm cele mai

Derivarea

bune ediţii din veacul trecut,

sunt astăzi fie pensionari nebăgaţi

în seamă, fie trecuţi în

cele veşnice.

Blogurile, reţelele de socializare

tind să devină, din lipsa

controlului, anti modele de

limbă: şubrede sintactic şi stilistic,

pline de greşeli pe care

nimeni nu le mai vede, au devenit

un fel de „zid al plângerii”

limbii, dacă îmi permiteţi

analogia.

În actuala fază a istoriei

noastre, ne apropiem tot

mai mult, ca societate, de un

analfabetism funcţional generalizat,

sau, mai simplu,

de neputinţa de a mai scrie

bine româneşte, independent

de vârstă sau de pompoasele

grade academice.

DERIVAREA CU SUFI-

XE ŞI PREFIXE

Ca şi în Îndreptar…, nu

vom face aici distincţii mai

specioase între sufixe şi sufixoide

sau prefixe şi prefixoide.

Ceea ce interesează publicul

este o suită de reguli care

să cuprindă greşelile cele mai

frecvente.

1. Sufixul -ean, fem. -eană,

-eancă se scrie şi se pronunţă

-ea- după consoană: argeşean,

argeşeană, argeşeancă,

nu argeşan, argeşană,

argeşancă; ieşean, ieşeană,

ieşeancă, nu ieşan, ieşană, ieşancă;

timişorean, timişoreană,

timişoreancă, nu timişoran;

timişorană, timişorancă.

După vocală însă, sufixul devine

-ian, fem. -iană, - iancă:

buzoian, buzoiană, buzoiancă,

nu buzoean, buzoeană,

buzoeancă; băicoian, băicoiană,

băicoiancă, nu băicoean,

băicoeană, băicoeancă.

Formele de feminin în

-eană/-iană se aplică cu precădere

adjectivelor: „Dar am

avut în faţa mea pe un părinte

care, tot vorbindu-mi, începea

să se joace cu portofelul plin

de bumaşte, m-am învârtit cu

scaunul în jurul mesei, urmărit

de o fostă colegă ieşeană

[s.n.] care, având un nepot la

bacalaureat, se deda la aceeaşi

mişcare.” (IORGA, N., O viaţă

de om aşa cum a fost), în

timp ce sufixele -eancă/- iancă

servesc, mai ales, pentru a

forma numele celor născute

sau care locuiesc în aceste localităţi:

„Femeile ce slujiseră

de matcă ‒ greaca ursuză şi

sanchie, clocindu-şi cu gura

încleştată lunga dambla între

hârdaiele de neramzi şi de gazii,

sârba haină şi dârjă care,

pe patul morţii, scuipase grijania

în barba popii şi-şi dase

sufletul blestemându-şi copiii,

braşoveanca [s.n.] zăcaşă şi

făţarnică roasă de schiros şi

de pismă ‒ înveninaseră mai

mult acel sânge bolnav, îi sporiseră

funesta zestre de racile

şi de beteşuguri, dar ascuţiseră

totdeodată şi deşteptăciunea

celor născuţi dintr-însul,

acea stearpă deşteptăciune,

nesănătoasă şi ea poate, care

atinsese o aşa înaltă stepenă

de agerime la vlăstarul cel

din urmă.” (CARAGIALE, M.,

Craii de Curtea-veche). Uneori

însă se pot forma şi adjective:

„Iar doamna între două

vârste mă opreşte cu gestul şi

vocea ei de sirenă craioveancă

[s.n.]” (MINULESCU, I.,

Corigent la limba română).

2. Sufixele -eală, -eaţă se

scriu şi se pronunţă -ea- în

substantivele derivate din

verbe de conjugarea a IV-a

(terminate în -i): greşeală, nu

greşală; oblojeală, nu oblojală;

roşeală, roşeaţă, nu roşală,

roşaţă; vineţeală, nu vineţală.

3. Cuvintele terminate în

-(ţ)ie, -(ţ)iune, prin care s-au

adaptat limbii noastre împrumuturile

romanice sau din

latina savantă, îndeosebi în

veacul al XIX-lea, se folosesc

conform DOOM, 2005. Bunăoară,

sunt recomandate formele:

achiziţie, nu achiziţiune

(înv.); discuţie, nu discuţiune

(var.); infl aţie, nu inflaţiune

(var.); tentaţie, nu tentaţiune

(var.). În schimb, se recomandă:

fricţiune, nu fricţie (var.);

naţiune, nu naţie (var.).

În unele cazuri, asistăm la o

specializare a sensurilor: divizie

(unitate militară) / diviziune

(împărţire); frecţie (pe spate)

/ fricţiune (la ambreiaj);

porţie (de mâncare) / porţiune

(de teren); reacţie (chimică) /

reacţiune (politică); raţie (alimentară)

/ raţiune (judecată).

4. Prefixul ex- (cu sensul de

„fost”) se scrie cu cratimă: exministru,

ex-preşedinte.

5. Prefixele ne- şi re- se scriu

cu cratimă când vocala î de la

cuvântul următor este elidată:

ne-nfricat (de la neînfricat),

re-ntoarce (de la reîntoarce).

Aceste elidări apar mai ales

în poezie: „Proscris, în a mea

ţară eu nu mă voi re-ntoarce

[s.n.]” (B OLINTINEANU,

D., Proscrisul)

6. Prefixul în- impune scrierea

cu -nn-, dacă cuvântul de

la care facem derivarea începe

cu n-: înnoda (de la nod),

înnoi (de la nou), înnora (de

la nor). O greşeală frecventă

o reprezintă a înnota, în loc

de a înota, unde vorbitorii

presupun probabil un dublu n

(în-no-ta).

7. Prefixele în-/in- se scriu

si se pronunţă: încasa, înjgheba,

însera, în derivate interne.

În cazul derivatelor împrumutate,

vom scrie şi pronunţa

in-: intitula, intuba. DOOM

(2005) recomandă incarna/

încarna, în ordinea aceasta,

primul fiind împrumutat, al

doilea, derivat românesc.

8. Prefixul între- se scrie

şi se pronunţă întreprindere,

întreprinde, întreprinzător, nu

intreprindere, intreprinde, intreprinzător.

9. Prefixul con-, din motive

fonetice, devine co- în cuvinte

precum: conaţional, corupt,

nu connaţional, conrupt. Tot

aşa: coopera, cooperare.

10. Prefixul des- devine,

din motive fonetice, dez- în

derivatele de la cuvinte care

încep cu b-, d-, g-, v-, m-, n-,

l-, r- sau cu vocală: dezbrăca,

dezdoi, dezgheţa, dezveli,

dezmembra, deznoda, dezlega,

dezrădăcina, dezamăgi,

dezechilibra, dezuni. În celelalte

cazuri, scriem şi pronunţăm

des-: descreţi, desface,

despuia, destăinui, deszăpezi.

11. Se recomandă forma distructiv,

nu destructiv. Forma

distructiv este mai apropiată

de a distruge (din it. distruggere),

şi de derivatele acestuia:

distrugere, distrugător.

12. Prefixul răs- devine, din

motive fonetice, răz- în derivatele

de la cuvinte care încep cu

b-, d-, g-, j-, n-: răzbuna, răzgândi,

răzjudeca. În celelalte

cazuri, scriem şi pronunţăm

răs-: răscoace, răsfoi, răspăr.

13. Prefixul trans- impunea

scrierea cu -ss- la derivatele

de la cuvinte care încep cu

s-: transsexual, transsiberian,

transsubstanţiere.

14. Prefixele ante- şi antiau

semnificaţii diferite. Anteînseamnă

„înainte”: antebraţ,

antecameră (cameră de precombustie),

antediluvian, antemeridian.

Cu sensul de „cameră

de aşteptare”, se scrie şi

se pronunţă anticameră, pentru

că aşa a intrat în limbă din

italiană sau franceză. Anti- înseamnă

„împotriva”: antirachetă,

antisocial, antiterorist.

15. Formele negative ale

participiului şi gerunziului

care au adverbul mai intercalat

între prefix şi verb se

scriu împreună: nemaiauzit,

nemaipomenit, nemaivăzut,

nemaiavând, nemaiputând,

nemaiştiind.

16. Derivatele de la cuvintele

compuse prin abreviere

se scriu cu cratimă înaintea

sufixului: PSD-ist, PNL-ist.

(va continua)

Puşa Roth - Bucureşti

Scriitor, jurnalist, membru al

Uniunii Scriitorilor din România

M-am gândit că luna decembrie

este luna bucuriei,

a cadourilor pentru toți, mai

ales pentru cei mici, m-am

gândit la poeziile copilăriei,

mai ales atunci când îl

învățam pe fiul meu poezii

precum „Cățelușul șchiop”,

„Gândăcelul”, „Rândunica”,

„Fluturii” etc., poezii pe care

le recita mai ales în luna decembrie,

în așteptarea cadourilor

de la Moș Nicolae și Moș

Crăciun. Poezia ,,Cățelușul

șchiop” plină de tandrețe pentru

soarta tristă a animalului,

recitată de un copil, storcea

lacrimi asistenței, motiv pentru

care am să o reamintesc

chiar la începutul acestei evocări.

Eu am numai trei picioare,

Şi de-abia mă mişc: ţop, ţop,

Râd când mă-ntâlnesc copiii,

Şi mă cheamă ,,cuciu şchiop”.

Fraţii mei ceilalţi se joacă

Cu copiii toţi, dar eu

Nu pot alerga ca dânşii,

Că sunt şchiop şi cad mereu!

Şi stau singur toată ziua

Şi plâng mult când mă gândesc

Că tot şchiop voi fi de-acuma

Şi tot trist am să trăiesc.

Şi când mă gândesc ce bine

M-aş juca şi eu acum,

Şi-aş lătra şi eu din poartă

La copiii de pe drum!...

Cât sunt de frumoşi copiii

Cei cuminţi, şi cât de mult

Mi-ar plăcea să stau cu dânşii,

Să mă joc şi să-i ascult!

Dar copiii răi la suflet

Sunt urâţi, precum e-acel

Care m-a şchiopat pe mine,

Şi nu-i pot iubi de fel...

M-a lovit din răutate

Cu o piatră în picior,

Şi-am zăcut, şi-am plâns atâta,

De credeam că am să mor...

Acum vine şi-mi dă zahăr

Şi ar vrea să-mi fi e bun,

Şi-aş putea să-l muşc odată

De picior, să mă răzbun,

Dar îl las aşa, să vadă

Răul, că un biet căţel

Are inima mai bună

Decât a avut-o el.

Elena Farago nu mai este

astăzi în atenția publicului,

dar opera ei rămâne un reper

pentru literatura română

a începutului de secol XX.

Referindu-se la creația Elenei

Farago, Eugen Lovinescu

apreciază originalitatea, profunzimea

și farmecul afirmând

că ,,nu e poezie cântată

la lumina crudă a soarelui de

amiazi, nu e strigătul de bucurie

al învingătorului, – ci e

poezia îngânată în amurgul

unei zile de toamnă… Poeziile

d.nei Farago n-au contururi

lămurite, simțirea e învăluită

și discretă, cuvintele,

Educaţie şi cultură DECEMBRIE

2015 11

În anul 1907 familia Farago

a adoptat un băiețel, Mihnea,

iar în anul 1913 se naște o

fetiță, Ana Virginia, căreia poeta

îi consacră ciclul de poezii

,,Din preajma leagănului”.

Ana Virginia, ea însăși poetă,

este cunoscută sub numele

de Coca Farago. Prietenă şi

confidentă a marelui istoric

Nicolae Iorga, Elena Farago

publică prima poezie în 1902

în ziarul ,,România Muncitoare”.

Și tot la îndemnul acestuia

publică primul său volum

de poezii intitulat ,,Versuri”,

în 1906, la Editura ,,Luceafărul”

din Budapesta.

Au urmat volumele ,,Şoapte

din umbră” (1908), ,,Traduceri

libere” (1908), ,,Din

taina vechilor răspântii”

(1913), ,,Şoaptele amurgului”

(1920), ,,Poezii alese” (1924),

,,Nu mi-am plecat genunchii”

(1926), ,,Poezii” (1937). A

scris literatură pentru copii,

A fost o vreme când, pentru orice

intelectual român, Craiova însemna

Dongorozi, C.D. Fortunescu,

revista literară „Năzuința”,

revistă tradiționalistă și autohtonistă

prin program, dar

cu o largă deschidere spre

știință și literatură, adunând

colaborări dintre cele mai

prestigioase: Ion Barbu, Radu

Gyr, Camil Petrescu, Ilarie

Voronca, Simion Mehedinți,

Perpessicius, Victor Eftimiu,

Camil Petrescu, Mihail

Dragomirescu. De asemenea,

a patronat și revista educativă

pentru copii și tineret

„P rietenul Copiilor” (1943-

1946).

După preluarea conducerii

Elena Farago

bră” (1908) și ,,Traduceri

libere” (1908), iar apoi pentru

volumele ,,Șoaptele amurgului”,

,,Din traista lui Moș

Crăciun”, apărute în 1920.

În ședința solemnă din 12 iunie

1921 a Academiei, I.Al.

Brătescu-Voinești scotea în

evidență ,,aceleași însușiri

de muzicalitate a versului, de

claritate în exprimarea imaginilor,

pe care le admirăm la

această stăruitoare și modestă

scriitoare”.

A primit mai multe premii şi

distincţii: Premiul Internaţional

„Femina – Vie Heureuse”

(1925), Premiul „Neuschotz”

deși sunt simple, au înțelesuri

îndepărtate… E un farmec”.

Descendentă dintr-o veche

familie de origine greacă

(Tomaide după mamă,

Paximade după tată) este

cel de al doilea copil din cei

şapte ai soţilor Anastasia şi

Francisc Paximade. Elena

Farago (29 martie 1878,

Bârlad – 4 ianuarie 1954,

Craiova) a urmat clasele

primare şi două clase gimnaziale

la Bârlad, la pensioanele

Varlaam şi Drouhet.

Între anii 1884-1890, familia

Paximade pierde trei din

cei şapte copii, iar în 1890,

când Elena împlinea 12 ani,

rămâne orfană de mamă,

însă, la o distanță de numai

cinci ani, în luna ianuarie

1895, tatăl se îmbolnăveşte

și moare.

În 1896, grav bolnavă, este

internată la spitalul Colţea din

Bucureşti. În timpul conva-

lescenţei, locuieşte la frate- le mai mare, Ernest, stabilit în versuri: ,,Pentru copii” (I, casa care putea „servi drept tru Literatură (1937), M edalia

majoritatea volumelor fiind fundaţiei, poeta s-a mutat în (1927), Premiul Naţional pen-

în Bucureşti. Refăcută după 1913; II, 1920), ,,Copiilor” locuinţă personalului în servicul

bibliotecii şi muzeu-

Ordinul Meritului Cultural în

Bene Merenti, Clasa I, şi

boală, se angajează în casa lui (1913), ,,Din traista lui Moş

Gh. Panu, ziarist şi om politic. Crăciun” (1920), ,, Bobocica” lui”, conform testamentului grad de Cavaler, Clasa a II-a,

Aici o întâlneşte marele dramaturg

I.L. Caragiale, care, (1921), ,,Să fim buni” (1922, morială se păstrează cărţi, do-

În 1978, la propunerea

(1921), ,,Să nu plângem” Aristiei Aman. În casa me-

acordate de Carol II.

aflându-i povestea vieţii, ar fi proză), ,,Ziarul unui motan”

(1924, proză), ,,Într-un mobilier şi alte obiecte care fost omagiată la împlinirea

cumente, fotografii, scrisori, UNESCO, Elena Farago a

exclamat ,,o viaţă de roman,

subiect de dramă”. Timp cuib de rândunică” (1925, au aparţinut poetei şi familiei a 100 de ani de la naştere.

de doi ani, viitoarea poetă proză), ,,A ciocnit un ou de sale. Elena Farago este laureată

de către Academia Română organizează, la Craiova, în

Pentru a-i cinsti memoria se

este guvernanta copiilor lui lemn” (1943), ,,Într-o noapte

Caragiale.

de Crăciun” (1944), ,,4 gâze cu Premiul „Adamachi” pentru

volumele ,,Șoapte din um-

program de activităţi cultura-

fiecare an, în luna martie, un

Într-un interviu acordat năzdrăvane” (1944). Din

revistei ,,Rampa”, în 1927, cauza afilierii ei la mișcarea

mărturisea că această perioadă

în care a locuit în casa Farago a fost arestată și eli-

țărănească din 1907, Elena

Caragiale au fost cei mai berată la intervențiile lui

frumoşi ai tinereţii sale. Nicolae Iorga.

Elena Farago debutează în În 1921 este numită director

al Fundației „Alexandru

viaţa literară în 1898 cu un

reportaj pe care îl semnează

cu pseudonimul Fatma. fundație pe care o va condu-

și Aristia Aman” din Craiova,

În această perioadă cât s-a ce timp de 30 de ani. Elena

aflat în casa Caragiale i-a Farago a avut contribuții deosebite

în ceea ce privește

cunoscut pe Al. Vlahuţă

şi G. Ranetti. Frecventând regulamentul de organizare și

cercul socialiştilor, îl întâlneşte

pe Francisc Farago, de fișarea cărților și ținerea unei

de funcționare al bibliotecii,

profesie economist, cu care evidențe corecte de aranjare

a publicațiilor în rafturile

se va căsători. Din 1905,

Francisc Farago este numit bibliotecii, de completare a

director al Băncii Populare colecțiilor prin achiziții și

din Craiova, unde vor rămâne

toată viața, după o peri-

În anul 1922 fondează la

donații.

oadă petrecută la Constanța Craiova, împreună cu Ion B.

și Brăila.

Georgescu, C. Gerota, Ion

le sub genericul „Zilele Elena

Farago”. Amintind de activitatea

prodigioasă a poetei,

Geo Bogza spunea: „A fost o

vreme când, pentru orice intelectual

român, Craiova însemna

Elena Farago. Acolo,

în capitala Olteniei, continua

o bănie, datorită unei femei a

cărei casă cu uşa mereu deschisă

devenise o instituţie:

oricine îi trecea pragul pleca

mai bogat sufleteşte, mai

hotărât să respingă urâtul şi

nedreptatea”.

În lirica poetei se pot detecta

deopotriva influențe semănătoriste

și simboliste însă

ea rămâne ca „o remarcabilă

poetă a dragostei pudice”, așa

cum afirma George Călinescu,

așa cum putem remarca și noi,

cititorii de azi, din poezia

„...Şi iar mi-i sufletul la

tine”.

Şi iar mi-i sufletul la tine

Atât de-ntreg,

Atât de tot,

Că-mi sorb o lacrimă şi-mi pare

Că cere,

Mângâie,

Şi doare,

De parcă tu ai plâns-o-n mine,

De parcă ţi-am venit de tot...

Aşa!... dă-mi mâinile-amândouă,

Şi ochii amândoi mi-i dă,

Deschişi adânc

Şi mult

Şi-aproape

Pân-vom închide-o sub pleoape

Aceeaşi stea topită-n două

De mult ce ia

De mult ce dă...

Şi calea gândului se-nchide

Doar lacrimile vad îşi cer...

Şi nu mai am nici ochi,

Nici gură...

Pe valul mării ce mă fură

Privirile nu-şi pot deschide

Decât fereastra dinspre cer...

***

Urez redacției Occidentul

Românesc, dar și tuturor cititorilor

,,Sărbători fericite ”

și un an bun!

12 DECEMBRIE

2015

De interes

Pensiile comunitare (II)

joase. Mai mult, angajatorul

plătește o sumă pentru a se

înscrie în Convenția Specială

cu Asigurările Sociale și astfel

angajatul cotizează mai mulți

ani pentru pensie.

În modalitatea pre pensionarii,

angajatul retras, continuă

astfel să cotizeze la sistemul

public de asigurări sociale figurând

ca șomer și ca asigurat

la sistemul public de asigurări

sociale. Un alt avantaj îl constituie

faptul că se poate accede

la acest sistem la orice

vârstă, neexistând o condiție

de vârstă anume.

Pre pensionării însă nu i se

aplică regimul de totalizare

și acumulare a perioadelor

În urma articolului din luna

octombrie foarte mulți clienți,

majoritatea lor cetățeni români

rezidenți în Spania, ne-au

întrebat care sunt condițiile

de solicitare a pensiei anticipate

atât din Spania cât și din

România.

Astfel că, ne-am gândit să

realizăm un articol cu acest

subiect care să completeze articolul

din luna octombrie, subiect

ce va fi împărțit în două: unul pe

care îl dezvoltăm acum și ne

referim la legislația spaniolă în

materia pensionării anticipate și

altul, într-un articol din numărul

următor, cu privire la legislația

română în materie.

Ce este pensia anticipată,

potrivit legislației spaniole?

Pensia anticipată este tipul

de pensie voluntară sau forțată

care se poate solicita înainte

de a ajunge persoana la vârsta

legală de pensionare dar, numai

dacă sunt îndeplinite o

serie de condiții. Așa cum am

menționat în articolul din luna

octombrie, în Spania vârsta

minimă de pensionare se va

mări treptat și odată cu ea și

vârsta minimă pentru pensionarea

anticipată.

Pentru anul 2015, vârsta

minimă de pensionare

anticipată voluntară variază

în funcție de anii cotizați la

sistemele de asigurare publică

și având îndeplinite condițiile,

între 63 de ani și 63 de ani și

3 luni. Pentru anul 2027 este

prevăzut ca vârsta de pensionare

anticipată să fie de 65 de

ani, cu doi ani mai puțin decât

va ajunge vârsta de pensionare

pentru limită de vârsta, 67 de

ani.

Nu trebuie confundat conceptul

de pensie anticipată cu

cel de pre pensionare, instituție

ce există în Spania sub denumirea

de ” prejubilación”.

Deși ambele instituții presupun

retragerea asiguratului de

pe piața muncii, pre pensionarea

nu este o modalitate de

retragere de la Sistemul Public

de Asigurări Sociale.

Reprezintă un pact între

angajat și angajator unde se

acordă o cantitate determinată

de bani din momentul încheierii

contractului de muncă și până

ce angajatul împlinește vârsta

legală de pensionare. În acest

timp, societatea angajatoare

plătește un procentaj din salariu

angajatului, de obicei destul de

ridicat, între 80 și 100%, acesta

primind o indemnizație, plus

dreptul la șomaj.

Prin această metodă se poate

ajunge la vârsta legală de pensionare

fără stres și în condiții

economice mult mai avanta-

licita statului spaniol pensie

anticipată sunt:

- Să fi împlinit o vârstă cu

2 ani mai mică decât vârsta

legală pentru pensionarea pentru

limită de vârstă (în anul

2015 este de 63 de ani). Nu

se aplică și nu se cumulează

perioadele de reducere a perioadei

de pensionare pentru

activitățile desfășurate în mediul

toxic, în condiții de periculozitate

sau insalubre și nici

persoanelor care beneficiază

de un grad de invaliditate egal

sau superior de 45% sau 65%.

- Să fi cotizat la sistemele

de asigurări publice cel puțin

35 de ani fără a se ține cont

de ”cotele proporționale ale

salariilor extraordinare și ale

sumelor cotizate pe ani și zile

pentru cotizațiile anterioare

anului 1967” - (Acest text

este reprodus integral din textul

de lege pe care doar l-am

enunțat aici ca și condiție, însă

este puțin aplicabil cetățenilor

români care au cotizat în

Spania după 1967). Cel mai

important lucru este ca în perioada

de cotizare, 2 ani să fie

incluși în ultimii 15 ani înainte

de data solicitării pensiei ;

- Să fie înregistrat la sistemul

de asigurări sociale (estar

dado de alta o situación similar);

În afară de aceste condiții

menționate în normativa actuală

de cotizare menționat în colul 6 din Regulamentul nr.

arti-

883/2004, principiu comunitar

aplicabil pensiilor pentru

limită de vârstă, ce a fost dezvoltat

pe larg în articolul anterior.

Cu totul diferit se întâmplă

însă, cu instituția pensiei anticipate,

ce reprezintă o modalitate

de retragere de la sistemul

de asigurări sociale în calitate

de asigurat activ și dobândirea

calității de pensionar cu drept

de solicitare a pensiei publice.

Care sunt condițiile necesare

pentru a solicita pensie

anticipată în Spania?

Condițiile pentru care

cetățenii comunitari pot so-

a pensionarii anticipate în

S pania trebuie să mai țineți

seama și de câteva excepții:

- Angajații în regim special

cu contract de muncă în sectorul

agricol. În acest sector,

trebuie ca cei 6 ani din ultimii

10 ani cotizați la asigurările

sociale să fie compleți cu activitate

continuă. Se adaugă de

asemenea, perioadele de ajutor

social;

- Angajații cu contract de

muncă cu timp parțial. În acest

caz, trebuie cotizat la serviciul

public de asigurări o perioadă

minimă de 35 de ani, aplicându-se

din 04 august 2013, regulile

stabilite în Real Decretul

Lege nr. 11/2013, din 2 august

2013. Cum această excepție

este destul de complexă,

pentru cazurile specifice vă

sfătuim să apelați la serviciile

cabinetului nostru de

avocatură.

- De asemenea, mai există

cazuri speciale de solicitare a

pensiei anticipate din Spania

care nu sunt atât de comune și

nu au fost descrise mai sus, iar

pentru detalierea și explicarea

lor, în cazul în care vă aflați

în situația unuia dintre ele, vă

invităm să luați legătura cu

membrii cabinetului nostru de

avocatură.

Cum se pot pensiona anticipat

în Spania cei care împlinesc

vârsta de 61 de ani ? Ce

este pensionarea anticipată

involuntară (forțată)?

Vârsta de pensionare

anticipată voluntară se va mări

de la 63 la 65 de ani și odată

cu aceasta și vârsta pentru pensionare

anticipată involuntară

care va trece în câțiva ani de la

61 la 63 de ani.

Așa cum am mai precizat,

ultimele modificări în materia

pensionării aduc ca noutate

extinderea vârstei minime

de pensionare, de formă

progresivă începând cu anul

2013 până în anul 2027. Astfel

Spania se alătură țărilor

comunitare care au adoptat

deja astfel de măsuri privind

majorarea vârstei de pensionare.

În acest sens, când vorbim

de pensia anticipată de 61

de ani, ne referim la pensia

anticipată forțată la această

vârstă, care poate interveni,

de regulă, în urma încetării

sau desfacerii contractului de

muncă. Această vârstă se va

prelungi până la 63 de ani în

următorii 12 ani. În anul 2015,

vârsta de a accede la această

modalitate de pensionare

anticipată este de 61 de ani respectiv

61 de ani și 3 luni, în

funcție de anii cotizați.

De interes DECEMBRIE

2015 13

Pentru a solicita și a beneficia

de o pensie anticipată

involuntară (denumită și

pensie anticipată de 61

de ani sau forțată) trebuie

să îndepliniți următoarele

condiții potrivit legislației

spaniole în vigoare:

- Să vă aflați înregistrați

la sistemul de asigurări sociale

spaniol sau în situații

asimilate înregistrării, cum

ar fi calitatea de asigurat la

sistemul de asigurări publice

”demandante de empleo” în

ultimele 6 luni înaintea datei

solicitării pensionării (dacă

ați beneficiat de șomaj sau

orice alt ajutor social în ultimele

6 luni).

- Să aveți împliniți de 61 de

ani. Nu se vor aplica reduceri

ale vârstei de pensionare

pentru acest tip de pensionare

anticipată acordate

drept beneficii pentru anumite

categorii profesionale

realizate prin activități

periculoase, în mediu toxic

sau insalubru ori acordate

persoanelor care au un grad

de reducere a capacității de

muncă de 45% sau 65%.

- Să fi cotizat efectiv minim

30 de ani la sistemele publice

de asigurări sociale (aici

aplicându-se principiul comunitar

de totalizare a perioadelor

de cotizare din statele

membre UE);

- Ultimii 2 ani trebuie să fie

cuprinși dintr-o serie de 15

ani de cotizare înaintea datei

de solicitare a pensiei, dacă

se solicită dintr-o situație

asimilată înregistrării la

asigurările sociale (demandante

de empleo);

- Desfacerea sau încetarea

contractului de muncă nu s-a

produs ca urmare a demisiei

angajatului sau din motive

imputabile acestuia. Cauzele

de desfacerea contractului de

muncă considerate involuntare

sunt enumerate în articolul

208.1.1 din Ley General

de la Seguridad Social. Printre

aceste enumeram: concedierea

colectivă pe considerente

economice, desfacerea

contractului de muncă ca urmare

a situației economice a

angajatorului, încetarea contractului

de muncă ca urmare

a unei decizii judecătorești,

decesul sau incapacitatea

permanentă a angajatorului,

forța majoră etc.

Pensionarea anticipată în

Spania a persoanelor care au

redusă capacitatea de muncă

cu 45%.

Există circumstanțe care

permit retragerea din viața

activă de muncă înainte de

vârsta legală de pensionare,

iar pensionarea anticipată a

persoanelor cu capacitate de

muncă redusă cu 45% este

una dintre acestea. În acest

caz se pot aplica coeficienți

de reducere a vârstei de pensionare.

Asemănător angajaților cu

Nota redacției:

Biroul de Avocatură RADU

& SÁNCHEZ A BOGADOS

SLP din Alicante a fost nomicapacitate

de muncă redusă cu

65% sau mai mare, celor care

le sunt recunoscute o diminuare

de 45% sau mai mare a

capacității de muncă, li se pot

aplica coeficienți de reducere

a vârstei de pensionare.

Sistemul de asigurări sociale

din Spania enumeră

condițiile de bază ce trebuie

îndeplinite de angajații,

asigurații care doresc să solicite

acești coeficienți reductori

pentru a obține o pensie

înaintea vârstei de 65 de ani:

1. Trebuie să fiți înregistrați

în sistemul de asigurări sociale

sau asimilați acestuia.

2. De-a lungul perioadei

de muncă să fi lucrat efectiv

echivalentul cel puțin al perioadei

minime de cotizare ce

se cere pentru a putea accede

la pensionare, afectați de una

din incapacitățile ce au dus la

o diminuare a capacității de

muncă cu 45% sau mai mare.

Dacă îndepliniți aceste

2 condiții, puteți fi beneficiarul

unei cote de reducere

a vârstei de pensionare.

Următorul punct de care

trebuie să țineți cont ca să

vedeți dacă puteți sau nu să

beneficiați de această reducere,

este tipul de incapacitate

de care suferiți.

Nu toate incapacitățile

recunoscute în același procent

sau mai mare de 45%

vă dau dreptul să solicitați

pensia anticipată. Numai

incapacitățile strict determinate

de lege vă dau acest

drept.

Până în momentul de față

Instituția Asigurărilor Sociale

din Spania (Seguridad Social)

descrie astfel incapacitățile

care pot fi folosite drept motiv

de a solicita pensie anticipată:

”Incapacitățile care în mod

evident determină de forma

generalizată și apreciabilă o

reducere a speranței de viață

și care ar putea da dreptul la

o pensionare anticipată, sunt

enumerate în articolul 2 din

RD 1851/2009, din 4 decembrie

2009, în aplicarea articolului

160 bis din LGSS referitor

la pensionarea anticipată

a angajaților cu capacitatea

de muncă redusă cu 45%.”

Ca o ultimă limitare legală

se definește pensionarea

anticipată pentru persoanele

care au redusă capacitatea

de muncă cu 45% sau mai

mare, drept situația angajatului

în care, dacă ar avea

ridicate toate aceste reduceri

ale capacității sale de muncă,

nici un angajat nu s-ar retrage

de pe piața muncii ca

persoană activă înainte de 56

de ani. Însăși ”Seguridad

Social” confirmă acest punct

de vedere: ”Vârsta minimă de

pensionare pentru persoanele

care au afectată capacitate de

muncă cu 45% sau mai mare,

pentru incapacitățile enumerate

și recunoscute de lege, va

fi în mod excepțional, de 56

de ani începând cu 1 ianuarie

2012 și până în prezent.

Referitor la calcularea timpului

efectiv de muncă ce se

va presta în aceste condiții

excepționale, e important

de știut că se va ține cont de

toate perioadele în care nu se

lucrează, cu câteva excepții:

- Pentru perioadele de concediu

medical pentru îmbolnăvire

comună și sau profesională, accident,

de muncă sau nu.

- Pentru cei care au contractul

de muncă suspendat

pe motiv de maternitate sau

paternitate, adopție, risc pe

timpul sarcinii și risc pe timpul

alăptării, concediu post

natal.

- Lipsa de la locul de muncă

cu drept de remunerație.

Dacă vă aflați în una din

situațiile de mai sus puteți

solicita o astfel de pensie

anticipată, însă înainte de a

o face vă sfătuim să apelați

la serviciile noastre juridice

pentru a vă consulta și

a vă îndruma în mod profesional.

Un material realizat în exclusivitate

pentru Occidentul

Românesc de către Avocat

Bogdan Daniș

R & S

RADU & SÁNCHEZ

ABOGADOS SLP

03007 Alicante

C/de Pardo Jimeno, 61, esc.

3, entreplanta, B

E-mail: cradu-calugaru@

icali.es

Telefon: 965 924 196, Fax:

966 531 083

nalizat pentru Premiile de

Excelență „Mihai Eminescu”

2016, în cadrul Galei de premiere

a Campaniei „Noi

susținem excelența!”, ce se

va desfășura în perioada 15 –

17 ianuarie 2016 în Benidorm

/ Provincia Alicante.

14 DECEMBRIE

2015

Campania de excelenţă

Asociaţia ARIPI din Alicante

a sărbătorit Ziua Națională a

României și a marcat 9 ani

de existență a „Şcolii române

pentru a doua generație a

migrației”

1 Decembrie reprezintă, din

anul 1918, evenimentul cel mai

important din istoria țării, unirea

Transilvaniei cu România,

înfăptuirea unei dorințe de

mii de ani a românilor. Ziua

Națională a României, momentul

cel mai important din

viața noastră, a tuturor românilor,

a fost marcată la fel ca în

fiecare an și de către Asociația

culturală româno - spaniolă

ARIPI din Alicante.

Înfiinţată în anul 2005 de către

Cătălina Iliescu- Gheorghiu

(conf. dr. la Catedra de traductologie

şi director al

Cursurilor de vară „Rafael

Altamira“ la Universitatea

din Alicante), cu scopul de

a păstra o punte culturală

între Spania și România,

desfășoară și în acest an,

proiectul „Şcoala de română

pentru a doua generaţie a

migraţiei”. Proiectul este un

succes și se realizează cu finanţare

de la Departamentul

Politici pentru Relaţia cu

Românii de Pretutindeni, de

9 ani, fără întrerupere.

Cursurile de limbă și cultură

din cadrul proiectului „Şcoala

de română pentru a doua generaţie

a migraţiei”, sunt destinate

copiilor români cu vârsta

între 3 și 12 ani din comunitatea

românească din Alicante,

cu scopul de a păstra nealterată

limba maternă.

Pe data de 28 noiembrie,

Asociaţia culturală românospaniolă

ARIPI a sărbătorit

Ziua Națională a României

și împlinirea a 9 ani de

existență a proiectului de

succes „Şcoala de română

pentru a doua generaţie

a migraţiei”, împreună cu

elevii de la cursurile de limbă

și cultură, părinții acestora

și invitați, în incinta

Universității din Alicante.

Începând cu orele 11:00,

organizatorii și-au întâmpinat

invitații cu pâine și sare,

cel mai cunoscut ritual românesc,

în semn de respect,

dragoste, bunătate şi omenie.

În deschiderea evenimentului

toți cei prezenți au cântat

imnul României iar Cătălina

Iliescu-Gheorghiu în calitate

de președinte al Asociaţiei

culturale româno - spaniolă

ARIPI, și organizator, a subliniat

în discursul său faptul că

1 Decembrie a fost şi este ziua

cea mai importantă şi semnificativă

din trecutul, prezentul şi

viitorul României, şi marchează

un eveniment istoric: unirea

T ransilvaniei cu România, iar

șeful oficiului consular român

din Castellón de la Plana,

Dragoș Viorel Țigău a

mulțumit tuturor pentru

prezență și pentru posibilitatea

de a sărbători împreună cea mai

importantă zi a românilor: Ziua

Națională a României.

După discursul șefului

oficiului consular român

din Castellón, profesorul de

istorie Laurențiu Bărbieru

a efectuat o prezentare a

importanței și semnificației

Zilei Naționale menționând

faptul că fiecare naţiune,

fiecare ţară din constelaţia

politică a lumii îşi are propriile

momente de strălucire

istorică pe care le rememorează

ca elemente de reper şi

idealuri sacre din generaţie

în generaţie. Unele sărbătoresc

independenţa, instituirea

regalităţii, reuşite religioase,

căderea unui sistem,

descoperirea geografică etc.

Națiunea românească a sfinţit

în calendarul propriu ziua

când, toţi membrii săi au

devenit cetăţeni ai aceleiaşi

ţări, parte ai aceleiaşi comunităţi,

după o dezbinare

seculară, realizarea unităţii

fiind considerată a fi actul

de căpătâi care a stat la baza

formării naţiunii române.

În continuarea programului,

Luminița Mihai – profesor de

limba română în cadrul „Şcolii

de română pentru a doua generaţie

a migraţiei”, împreună cu

elevii de la cursurile de limbă

și cultură și părinții acestora,

au prezentat invitaților un

adevărat spectacol ce a marcat

sărbătorirea Zilei Naționale a

României.

Copiii, rând pe rând, au ieșit

la… tablă și au expus publicului,

pe hartă, din cunoștințele

lor despre geografia României,

despre munți și ape, au descris

frumusețile țării, au recitat poezii

și au cântat melodii populare

cunoscute: „Drag mi-e jocul

românesc”, „Dealul Clujului”,

„Mi-am făcut bundiță nouă”,

„Românașul”, „Sunt român,

român voinic”, sub îndrumarea

atentă a profesoarei lor,

Luminița Mihai.

Un alt moment foarte apreciat

al programului dedicat

sărbătoririi Zilei Naționale

a fost și prezentarea costumelor

populare purtate de

către părinții copiilor de la

cursurile de limbă și cultură

din cadrul „Şcolii de română

pentru a doua generaţie a

migraţiei”. Astfel că, în timp

ce aceștia au colorat desene

cu harta și steagul României,

părinții s-au întrecut unii pe

alții în a povesti despre regiunile

din care provin din țară,

și a prezenta costumul popular

purtat.

Frumusețea dansului folcloric

românesc e dată de

complexitatea sa

În continuarea programului

special pregătit pentru marea

sărbătoare, părinții și copii șiau

exprimat creația artistică

prin cunoscutele dansuri folclorice

ce ne oglindește concepția

despre lume și viață, ca popor:

„Brașoveanca”, „Alunelul”,

„Perinița”, și desigur, „Hora

Unirii” la care au participat toți

invitații.

Ziua de sărbătoare a fost

un succes și s-a finalizat

cu o degustare de produse

tradiționale românești pregătite

natural pentru eveniment

de către organizatori,

membri ai asociației ARIPI

și părinții copiilor de la cursurile

de limbă și cultură românească.

La mulți ani, români! La

mulți ani, România!

Un material realizat de

Andra Costandache – Reporter

Occidentul Românesc pentru

Comunitatea Valenciană

din Spania

Nota redacției:

Cătălina Iliescu- Gheorghiu

- conf. dr. la Catedra de traductologie

şi director al

Cursurilor de vară „Rafael

Altamira“ la Universitatea din

Alicante a fost nominalizată

pentru Premiile de Excelență

„Mihai Eminescu” 2016, în

cadrul Galei de premiere a

Campaniei „Noi susținem

excelența!”, ce se va desfășura

în perioada 15 – 17 ianuarie

2016 în Benidorm / Provincia

Alicante.

***

Campania de excelenţă DECEMBRIE

2015 15

Avocatul Alexandru Lazăr

Un adevărat ambasador al României în Spania

Alexandru Lazăr este unul cunosc Occidentul, să cunosc urcuș ai simțit vreo discri- Spre plăcuta mea surpriză nu Reporter: Ce planuri ai de cem ceea ce ne place!

dintre românii care fac cinste

țării noastre în Spania. Absolvent

Magna cum laude la 13

materii în cadrul Universității

din G ranada este partener

al firmei de avocatură

IntLaw din Barcelona,

specializată în consultanță

în Business Law și Drept

Internațional. A absolvit în

2009 Masteratul în Drept

Internațional din cadrul

Institutului Superior de Drept

și Economie din Barcelona,

urmat de un al doilea Masteral

în Drept Internațional,

Comerț Exterior și Relații

Internaționale.

În prezent este doctorand

în programul Fundamentele

Dreptului Economic și

al Companiilor în cadrul

ESADE Barcelona. În plus,

este profesor în cadrul cursurilor

de formare organizate de

către Baroul din Barcelona

pentru avocații Baroului și predă

la Universidad Pompeu

Fabra.

Am avut plăcerea de a-i

asculta povestea. Iată ce a

însemnat pentru Alexandru

Lazăr plecarea din România

pentru a începe o nouă viață

în Spania!

Reporter: Cum te-ai caracteriza

din momentul în care

ai venit în Spania și până în

prezent din punct de vedere

personal și profesional?

Alexandru Lazăr: Din

punct de vedere personal consider

că sunt mai matur. Am

ajuns în Spania când aveam

18 ani. Ideea inițială a fost

să studiez dreptul aici și apoi

să mă întorc în România. De

la comoditatea pe care mi-a

oferit-o familia, de a sta acasă

cu părinții și a avea totul pe

dinainte am trecut brusc la un

alt Alex, care trebuia să aibă

grijă de el, să-și plătească facturile,

să meargă la facultate,

să aprobe materiile fără să fie

împins de la spate.

Reporter: Să pleci din

România a fost o decizie planificată

dinainte sau a fost

ceva spontan?

Alexandru Lazăr: Nu.

Știam că vroiam să merg la

facultate în străinătate. De

altfel, gândul inițial era să

mă pregătesc pentru o bursă

în Japonia, dar la scurt timp

înainte de examenul, care se

numește selectividad, care a

trebuit să-l aprob în Bulgaria,

pentru că în România nu exista,

am decis să plec în S pania.

Am fost influențat mai mult

de faptul că eu studiam la

Liceul Cervantes, care are o

convenție cu Universitatea

din Granada. M-am decis cu

o lună înainte, pentru că vroiam

să văd cum e să trăiești

alte tipuri de oameni, vroiam

să-mi deschid mintea.

Reporter: Te-ai mai întoarce

în România?

Alexandru Lazăr: Nu pot

să spun nu. Lumea pe care

am construit-o până acum e

o lume fără granițe. E practic

o chestiune de câteva ore. Eu

sunt foarte legat de România.

De aceea particip în viața din

țară prin fundația CESAR.

Rădăcinile mele au rămas ancorate

în România, chiar dacă

sunt la trei mii de kilometri

distanță. A mă întoarce este

relativ! Deocamdată sunt în

acest proiect cu IntLaw, prin

intermediul căreia de fapt

vrem să intrăm și în piața din

România.

Reporter: Crezi că ai avea

același succes în lumea

avocaților din România ca

aici?

Alexandru Lazăr: De ce

nu? Cu siguranța da, pentru că

lumea avocaților din România

este o lume foarte matură.

Reporter: Conturează-mi

urcușul tău profesional de

când ai început facultatea

până în prezent!

Alexandru Lazăr: Am

studiat în Granada. Un oraș

universitar, unde 70% din

populație sunt studenți.

Acolo sunt case de avocatură,

dar foarte mici, iar

din acest motiv nu am avut

posibilitatea unei practici

din timpul facultății. După

ce am terminat universitatea

m-am gândit că ar trebui

să fac un master. Și am

ales să-l fac în Barcelona!

În timpul masterului cei de

la Baker&Makenzie, o casă

de avocatură cunoscută la

nivel mondial mi-a propus

să intru la ei, în anul 2009.

M-am dezvoltat mult ca

profesionist. În acest timp

mi-am dat seama că vreau

să construiesc ceva de la

zero. Am discutat cu partenerii

fondatori de la IntLaw

și am început acest proiect

acum aproape cinci ani. Un

bun avocat trebuie să fie

constant.

Reporter: De-a lungul

timpului ai obținut anumite

premii. Cum te-au făcut să te

simți aceste reușite?

Alexandru Lazăr: Au fost

o onoare extraordinară, o euforie

și o mare bucurie, pentru

că mi-am dat seama că sunt

pe drumul cel bun. Mi-am dat

seama că sunt constant, odată

cu câștigarea celui de-al

doilea premiu. Aceasta ar fi

o calitate a unui bun avocat!

Primul premiu l-am obținut la

26 de ani: eram cel mai tânăr

participant din categoria senior,

la profesioniști!

minare din cauza faptului că

ești străin, român?

Alexandru Lazăr: Niciodată.

Singurele remarci

care pot părea deranjante au

fost exclamații ca: ești din

R omânia? N-aș fi zis! În acel

moment rugam să mi se descrie

persoanele pe care le

vede ca români. Este clar o

problemă de imagine, pentru

că eu cred că suntem o comunitate

un pic haotică. Nu

avem unitate! Suntem o comunitate

dezbinată și astfel e

greu să schimbăm imaginea

care ne-o face mass-media de

aici din Spania.

Reporter: Ce înseamnă

corporate compliance întrun

limbaj comun?

Alexandru Lazăr: Corporate

compliance se caracterizează

prin responsabilitate.

Să ne imaginăm că avem o

companie care merge bine,

dar noi vrem ca lucrurile să

se facă perfect, ca legile să

se respecte. Lucrul acesta se

poate face dacă avem reguli

și dacă există ordine. Astfel

corporate compliance include

o serie de manuale pe care

toți angajații trebuie să le cunoască,

care protejează firma

respectivă de orice delict. E ca

educația primită în cei șapte

ani de acasă: regulile de bază!

Reporter: Dacă vrem ceva

se va îndeplini, doar dacă facem

tot ce ne stă în putință!

Mai există și în alte țări?

Alexandru Lazăr: Corporate

compliance există și

în Spania de ceva timp, dar a

intrat mai puternic din 2010.

Italia, Germania, Anglia și

SUA sunt unele din țările care

au dat naștere acestui concept.

Dar în Spania eu l-am implementat.

Cred că orice entitate

juridică care are potențialul

de a comite delicte ar trebui

să aibă acest departament.

Reporter: Care a fost cel

mai greu caz?

Alexandru Lazăr: O

operațiune a fost cea legată de

vânzarea unor active la nivel

mondial și din cauză că au

fost foarte multe contracte la

mijloc, lucrurile erau destul

de confuze. Colegii mi l-au

plasat în momentul în care au

considerat că era deja o luptă

pierdută. Ce am făcut a fost

să cer ajutorul celor de lângă

mine, să fac o muncă în echipă.

Singur mi-ar fi luat foarte

mult. S-a terminat cu succes!

Reporter: Ce activități de

voluntariat ai emis?

Alexandru Lazăr: Voluntariatul

l-am început

în 2008, când s-a fondat

Liga Studenților Români din

Străinătate. I-am contactat și

le-am spus că-mi ofer ajutorul

s-au grăbit să spună da, ci miau

cerut un CV. Denotă că ei

vor să facă ceva interesant!

Am propus să facem departamentul

de consultanță juridică

pro-bono. Din 2013 am intrat

în CESAR, centrul de expertiză

al absolvenților români. Este o

fundație apolitică cu scopul de

a îmbunătăți societatea noastră

prin experții pe care îi avem.

Această fundație a implementat

inițiativa cetățenească I74.

Reporter: Cum ai reușit

să implici viața personală în

carieră?

Alexandru Lazăr: N-am

avut chiar nici o problemă în

acest sens. Soția mea este tot

avocat aici în Spania. Am avut

amândoi același ritm de lucru,

fapt pentru care nu am avut

probleme pe plan personal.

acum încolo?

Alexandru Lazăr: Cel mai

important este să dezvolt ce

am început aici în IntLaw în

ultimele două luni de zile. Să

încercăm să penetrăm în piața

românească. Să termin doctoratul

și să continui să predau

la universitate.

Reporter: Crezi că fiind în

afara țării avem nevoie de

noroc, de relații sau pur și

simplu de multă muncă?

Alexandru Lazăr: Este

nevoie de foarte multă muncă

și seriozitate, plus un gram

de noroc. Eu n-am avut nici

o relație când am intrat pe

piața avocaturii de aici. Dacă

vrem ceva, se va îndeplini cu

siguranță doar dacă facem tot

ce ne stă în putință. Trebuie să

fim mereu optimiști și să fa-

Un interviu realizat de Livia

Velnic – Reporter Occidentul

Românesc / Barcelona

Nota redacției Occidentul

Românesc:

Avocatul Alexandru Lazăr

a fost nominalizat pentru

Premiile de Excelență „Mihai

Eminescu” 2016, în cadrul

Galei de premiere a Campaniei

„Noi susținem excelența!”, ce

se va desfășura în perioada

15 – 17 ianuarie 2016 în

Benidorm / Provincia Alicante.

Realizările de excepție

ale lui Alexandru Lazăr au

fost evidențiate și de către

statul spaniol, fi ind invitat

la C urtea Regală a Spaniei

unde a avut prilejul să discute

cu Regele Felipe al VI-lea

și cu președintele guvernului

Mariano Rajoy.

în afara României! Vroiam să Reporter: În tot acest din punct de vedere juridic.

16 DECEMBRIE

2015

Comunitate

Ziua României sărbătorită de elevii cursului

LCCR din Benidorm, Alfaz del Pi și Altea

Elevii cursului de Limbă,

cultură şi civilizaţie românească

din Benidorm, Alfaz

del Pi şi Altea au pătruns

în lumea poveştilor lui Ion

Creangă datorită prezenței

trupei de teatru „Puppets Art

Time” din Iaşi, aflată într-un

turneu prin Europa.

Spectacolul a avut loc în

sala de festivităţi a Centrului

Social „Jose Llorca”, cheltuielile

generate de organizarea

spectacolului fiind suportate

de către părinţii elevilor şi

de către Dorina Apostol şi

Violeta Gherman – profesoare

ale cursului de Limbă, cultură

şi civilizaţie românească

din Benidorm, Alfaz del Pi şi

Altea. La sfârşitul spectacolului,

elevii cursului, îmbrăcaţi

în culorile drapelului patriei,

au intonat cântece dedicate

Zilei Naţionale a României.

În săptămâna 30 noiembrie

- 5 decembrie, în şcolile

din Benidorm şi la Casa de

Cultură din Alfaz del Pi, vor

avea loc expoziţii de fotografie

românească, expoziţii

ce vor surprinde următoarele

aspecte: costumul popular românesc,

tradiţii şi obiceiuri,

imagini din România şi desene

realizate de către elevii

cursului „România prin ochii

mei”.

Elevii vor prezenta exponatele

şi vor dansa, împreună

cu colegii de alte naţionalităţi,

dansuri populare româneşti,

precum „Alunelul”, „Drag

mi-e jocul românesc” şi

„B raşoveanca”.

1 Decembrie - Ziua Națională a Românilor

Sărbătorită în Torrevieja și San Pedro del Pinatar

1 Decembrie – prima zi de

iarnă și nu numai. Ninge peste

noi cu amintiri... cu emoția

unei zile aparte ce reprezintă

pentru fiecare Român, oriunde

s-ar afla acesta, o zi de

sărbătoare! Ne amintim mereu

cu drag, cu dor, dar și cu

durere de eroii patriei noastre,

de ziua de 1 Decembrie 1918,

de o Românie Mare! Deși este

prima zi de iarnă, o căldură ne

învăluie subit, trimițându-ne

în România, Țara noastră!

În această zi, mai mult decât

oricând, dorim să ne unim

cu țara în cuget și-n simțiri, să

mergem la Alba Iulia unde a

avut loc Marea Unire, să retrăim

momente istorice, dar

și momente dragi din trecutul

familiei noastre, al neamului

nostru strămoșesc! România,

tricolor, Imnul: Deșteaptăte,

române! sau Hora Unirii

sunt câteva elemente de identitate

națională atât de vechi

și totuși atât de noi pentru

unii dintre noi. Aici, departe

de țară, fizic, dar aproape

sufletește, am sărbătorit și noi

Ziua României!

La Parohia Ortodoxă din

Torrevieja un grup de copii,

sub îndrumarea părintelui

Sorin Trică și a doamnei preotese

Claudia, a doamnelor

profesoare, Claudia Miuța

Herta și Ionela Dojană, au

organizat un scurt program

artistic cuprinzând poezii

patriotice, Imnul României,

Deșteaptă-te, române!, Hora

Unirii! și La mulți ani!

Împreună cu elevii de la

Cursul de Limbă, Cultură

și Civilizație Românească

din San Pedro del Pinatar,

am pregătit câteva momente

înălțătoare care să amintească

de această zi atât de importantă

pentru noi toți, în activitatea

desfășurată la școală

și intitulată: România, Țara

mea! Aceștia au confecționat

steaguri tricolore, au decupat

și desenat în culorile drapelului

țării harta României pe

care au prins-o apoi în pieptul

lor și al părinților, au scris

și înregistrat câteva mesaje

de suflet pentru Românii

de pretutindeni, au intonat

Imnul de Stat, Hora Unirii și

tradiționalul La mulți ani! Au

fost clipe înălțătoare, extrem

de emoționante!

Suntem Români, ne iubim

Țara, ne este dor de

ai noștri, sărbătorim Ziua

Națională a României, încercând

să nu uităm de unde

am plecat, să păstrăm vii

frumoasele și mereu autenticele

obiceiuri și tradiții

ale bunicilor noștri, să le

redescoperim, să le purtăm

în gândurile și în sufletele

noastre, să le transmitem și

generațiilor următoare pentru

dăinuirea neamului nostru

românesc!

Atunci când există dragoste,

deschidere, interes pentru

Istorie, Limbă, Cultură

și Civilizație Românească,

printr-o colaborare sinceră,

se pot realiza multe. Doar

împreună putem reuși: copii,

părinți, preoți, profesori,

jurnaliști, cu toții putem

contribui la zidirea temeliei

educației copiilor noștri, oriunde

ne-am afla în lume!

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!

Transmite: prof. Ionela

Dojană - San Pedro del

Pinatar/Murcia

Pagina copiilor DECEMBRIE

2015 17

Bucuria lecturii

Mire-Fulg cată cuib

Seara de Ajun

Prof. Letiţia Coza - Lunca/Brad

România

Bucuria lecturii

Româneşte să vorbeşti

Orişiunde locuieşti!

Mai dulce ca graiul mumii

Altul nu-i pe harta lumii,

Numa’n el e dorul dor,

Izvor pur, alinător,

Apa vie-a tuturor!

Mai zăboveşte toamna peste vii,

Iar cuiburile toate sunt pustii.

Ridică-n aer vântul frunze moarte...

E semn că iarna nu-i departe.

Fug vietăţile ce hibernează,

Un cuib mai sigur îşi durează.

La adăpost de frig, în casă,

Găseşti că iarna e frumoasă!

Când cade primul fulg din cer,

Atât de blând, dar rece mesager,

Tu l-ai şi prins! În palmă-ademenit,

Ăăă, stelatul mire, iată, s-a topit!...

Căuşul mâinii nu-i e bună casă,

Un cuib prielnic să-şi găsească-l lasă!

Iar dacă vara fost-a călduroasă

Bogată este neaua cea pufoasă!

S-au copt colacii, covrigeii-s calzi.

„E-n pod coşarca! Nu cumva să cazi!”

„Aici miroase bine-a zahăr ars!”...

„Repezi-te la beci şi-adu vinars!”

„Acu’ să-l torni încet peste zahar...”

„Deh! Crampă ca la noi – mai rar!”

„E-n clocot oala cu găluşte,

Am scos curici acru din bute;”

Jumările – cu castraveţi muraţi –

Un blid e plin cu şfarcă şi cârnaţi.

„Ni! Pomu-i gata! Poftiţi şi colindaţi!”.

Soluţiile careurilor din numărul trecut:

Textul „Acră, mura rupe gura?” – Careul „Răspândesc arome tari”:

1. Urcat; 2. Pădure; 3. Spini; 4. Coapte; 5. Mâna; 6. Ascunse; 7. Răbdare; 8. Ceartă; 9. Ales;

10. Ciorchine. - Verticala AB: Răspândesc

Textul „Prun plin – semn divin?” – Careul „Rosteşte în graiul mumii”:

1. Prunii; 2. Rodul; 3. Măsele; 4. Ntors; 5. Vecinele; 6. Coşărcile; 7. Liptariu; 8. Certară -

Verticala AB: Rosteşte

Explicaţia regionalismelor

Coşarcă = coş

Vinars = ţuică

Zahar = zahăr

Crampă = ţuică fiartă cu zahăr

Găluşte = sarmale

Curici = varză

Bute = butoi

Şfarcă = tobă (mezel din carne de porc)

Invitaţie la scris

Ţese vorbe pe alese!

E-un covor cu pătrăţele;

Ţese litere în ele!

Nu oricum, ci-n mod corect

Ca lucrul să aibă-efect!

Litere mari de tipar

De sub creionul tău apar

În cuvinte potrivite,

De prin textele citite,

Pe orizontală scrise,

La numerele precise.

Atenţie! Pe verticală,

Marcată AB pe coală,

Câte un cuvânt anume

Vei citi şi îl vei pune

Chiar în titlul ce e scris

Cu acel cuvânt omis.

Căsuţa-i minusculă,

Litera-i majusculă,

Jocu-i plăcut şi uşor

Să lucrezi cu drag şi spor!

NB: Păstraţi pagina, deoarece în

numărul următor veţi putea verifica

soluţiile jocurilor.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

(Mire-Fulg cată cuib)

............................... iernii

A

B

1. Mai zăboveşte ......................................... peste vii

2. Ridică-n aer vântul ................................. moarte...

3. E .......................................... că iarna nu-i departe

4. La .................................................. de frig, în casă

5. Când cade primul ....................................... din cer

6. Tu l-ai şi prins! În palmă- ......................................

7. Fug vietăţile ce .......................................................

8. ........................................... mâinii nu-i e bună casă

9. Ăăă, ........................................ mire, iată, s-a topit!

Completează titlurile careurilor scriind cuvintele descoperite pe

verticala AB a fiecărui careu.

(Seara de Ajun)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Ajunul ..........................

A

B

1. S-au copt ........................................., covrigeii-s calzi

2. E-n pod ........................................! Nu cumva să cazi!

3. Miroase bine-aici, a ...............................................ars!

4. Repezi-te la ........................................... şi-adu vinars!

5. Repezi-te la beci şi-adu ...............................................

6. E-n clocot oala cu ........................................................

7. Un blid e plin cu şfarcă şi ............................................

8. ................................................... – cu castraveţi muraţi

9. Ni! Pomu-i gata! Poftiţi şi ...........................................!

10. Jumările cu castreveţi .................................................

11. Am scos ................................................ acru din bute

18 DECEMBRIE

2015

Sfaturi și sugestii

pentru masa de Crăciun

Reţete

Frenezia sărbătorilor de iarnă

este molipsitoare. De la decorul

luminos de pe străzi și din

magazine, până la isteria cumpărăturilor,

toți suntem prinși

în această atmosferă febrilă

înainte de binemeritatele zile

de sărbătoare. Pentru cei care

rămân acasă și doresc să organizeze

mese festive cu familia

sau prietenii, am pregătit câteva

sfaturi și sugestii.

Ingrediente:

O masă festivă, cu prietenii

şi/sau familia depinde de mai

mulţi factori printre care spaţiul

în care se desfăşoară reuniunea,

numărul şi vârsta participanţilor,

gusturile şi obiceiurile participanţilor.

Din aceste considerente

organizarea unui astfel de

eveniment depinde de la caz la

caz.

Piftie de pasăre

Dacă piftia de porc este

gustarea hard a sărbătorilor

de iarnă, cea de pasăre trebuie

să fie cea soft. Preparată din

păsări grele, bogate în gelatină,

cum ar fi găina sau cocoşul,

gâsca sau curcanul, piftia

(aspicul), cunoscută regional

şi ca răcitură sau aitură (aluzie

directă la usturoi), piftia

de pasăre se umflă în pene pe

masa de Crăciun.

Pentru o piftie de calitate

nu aveţi nevoie decât de multă

răbdare şi un strop de imaginaţie.

Ingrediente:

- 1 kilogram de carne de pasăre,

cu tot cu os şi piele

- 1,5 litri supă de pui

Friptură de porc cu

vin roșu

O rețetă de inspirație grecească,

această friptură de

porc aromată cu vin roșu,

scorțișoară și stafide este o alternativă

proaspătă la mai clasicele

fripturi românești pentru

Crăciun. Aromele de vin fiert

și scorțișoară nu fac decât să

accentueze atmosfera de sărbătoare.

Ingrediente:

• 2,5 kg de carne de porc –

pulpă de porc cu tot cu os (piesă

întreagă)

• 250 ml vin roșu sec

• 50 g stafide

Pregătirile

De regulă, pe lângă masa de

sărbătoare propriu-zisă, perioada

sărbătorilor de iarnă este

marcată de o întreagă serie de

mese deoarece, practic, fiecare

apariţie a unui musafir este un

motiv de a gusta câte ceva. Din

acest motiv e bine să aveţi în

vedere câteva principii utile.

• ordonaţi servirea în funcţie

de gradul de perisabilitate a preparatelor.

Serviţi, de exemplu, în

primele zile, salatele care conţin

ouă fierte, maioneză, etc.;

• nu gătiţi niciodată mai

mult decât puteţi păstra/

depozita în condiţii optime;

• folosiţi cutii etanşe, borcane,

folie alimentară pentru a

depozita şi acoperi preparatele;

• nu depozitaţi alimente cu

mirosuri puternice, în special

• 150 g măsline verzi

• 4 linguri de ulei de măsline

• 1 ceapă mare

• 1 linguriță rasă de scorțișoară

• 3 frunze de dafin

• 4-5 linguri de făină

• sare și piper

Preparare:

Pregătiți carnea: presărați

sare, piper și scorțișoară peste

carne și frecați; presărați făină

peste tot și scuturați excesul.

Încălziți cuptorul la 220 grade.

Puneți pulpa de porc într-o

tavă încăpătoare, unsă cu ulei.

Adăugați foile de dafin întregi,

cele care conţin usturoi, lângă

deserturi;

• luaţi în calcul alimente

care pot fi congelate. Chiftelele,

de exemplu, se pot găti şi

congela, fără să-și piardă din

- 1 ceapă

- 1 lingură de ulei

- 2-3 căţei de usturoi

- 2 linguri de mazăre boabe

congelată

- 1 morcov

- 1 ardei gras sau gogoşar roşu

- 4-5 boabe de piper, sare

Preparare:

Tăiaţi carnea de pasăre în

bucăţi potrivite, spălaţi-o şi

îndepărtaţi eventualele urme

de pene. Puneţi carnea de pasăre

la fiert în supa de pui şi

1,5 litri de apă rece.

Fierbeţi la foc mic eliminând

spuma des. De această

parte a procesului depinde

calitatea şi claritatea aspicului

dumneavoastră.

Curăţaţi morcovul, ceapa

şi cotorul cu seminţe al ardeiului.

Puneți-le deoparte.

După o oră de fiert, adăugaţi

în oală o linguriţă de sare

şi ceapa întreagă. Fierbeţi mai

departe încă o jumătate de

ceapa tocată și restul de ulei.

Băgați-o în cuptor pentru o

jumătate de oră. După 30 de

minute, scoateți tava, stropiți

friptura cu jumătate din cantitatea

de vin și întoarceți-o pe

cealaltă parte. Băgați din nou

tava la cuptor pentru 30 de minute.

Înmuiați stafidele în apă

călduță un sfert de oră.

calităţi după decongelare;

• câştigaţi timp şi spaţiu

dacă, de exemplu, carnea de

porc şi cârnaţii îi prăjiţi din

timp şi îi depozitaţi în borcane

cu untura în care au fost prăjiţi;

oră. Adăugaţi în oală morcovul

întreg. Fierbeţi până când

carnea începe să se desprindă

de pe os. Adăugaţi în oală

usturoiul pisat. Lăsaţi să mai

dea totul un clocot şi luaţi

oala de pe foc. Opţional, în

scop decorativ, puteţi fierbe

boabele de mazăre şi ardeiul

tăiat julién, separat, în puţină

supă, doar cât să se înmoaie.

Strecuraţi zeama printr-o

sită deasă care să oprească şi

boabele de piper şi usturoiul

şi degresaţi-o (înlăturaţi cu

o lingură grăsimea de la suprafaţa

supei). Lăsaţi-o să se

răcorească.

Pregătiţi patru castroane

(boluri) pe care le ungeţi cu

puţin ulei.

Decoraţi fundul vaselor cu

boabe de mazăre, felii de ardei

gras şi rondele de morcov.

Adăugaţi bucăţi de carne,

distribuite egal în fiecare din

cele patru castroane. Turnaţi

zeama de carne, în mod egal,

în castroane. Lăsaţi la răcit minim

6 ore înainte de a consum.

Piftia se consumă rece,

răsturnată pe un platou, întreagă

sau feliată.

După cele 30 de minute la

cuptor, scoateți tava, întoarceți

friptura, adăugați restul de vin,

stafidele bine scurse și măsline

și băgați din nou friptura la

cuptor pentru încă 1 oră.

Friptura de porc în vin roșu

se servește fierbinte alături de

garnituri suple de legume.

• puteţi face economii substanţiale

dacă achiziționați ingredientele

vrac, în special pe

cele pe care le includeţi în mai

multe reţete;

• cumpăraţi cel mai târziu,

Borş de

cocoş

Greu de găsit în lumea asta

atâta seninătate, credinţă şi

poftă de viaţă câte are Moldova.

Şi toate trăsăturile astea

le pune gospodina în borşul

de cocoş din care răzbat crud

aromele verdeţurilor proaspăt

tăiate.

Ingrediente:

• 1 cocoş

• 3 cepe

• 3 morcovi

• 1 pătrunjel (rădăcină)

• 1 sfert de rădăcină de ţelină

• 1 legătură mare de ceapă verde

• 3 roşii

• 1 legătură mare de leuştean

• 1 legătură pătrunjel

• 200 grame tăieţei cu ou

• 2 litri de borş

• sare

Preparare:

Curăţaţi bine cocoşul şi pârliţi-l

de jur împrejur să îndepărtaţi

ultime urme de pene.

Tăiaţi cocoşul în bucăţi. Dacă

doriţi să scoateţi carnea de pe

oase puteţi lăsa bucăţile mai

mari, dacă le lăsaţi cu os tăiaţile

de pe acum în porţii potrivite.

Autor: Ana Maria Fluieraș - Málaga

dar nu chiar în ultima clipă, ingredientele

pe care doriţi să le

folosiţi proaspete (ingredientele

pentru salate, fructele, etc.);

• nu lăsaţi toate pregătirile

pentru ultima zi.

Puneţi cocoşul la fiert în apă

rece de să aburească oala pe

dinafară. Adăugaţi sare şi cele

trei cepe, curăţate, întregi. Lăsaţi

cocoşul să fiarbă la foc

mic, eliminând des spuma.

Scoateţi carnea din ciorbă

şi strecuraţi zeama. Dacă doriţi

să scoateţi carnea de pe os

acum e momentul. Curăţaţi

şi tăiaţi julienne sau cubuleţe

morcovii, ţelina şi pătrunjelul.

În aceeaşi oală, spălată şi uscată,

încingeţi două linguri de

ulei şi căliţi uşor legumele ca

să-şi scoată în evidenţă dulceaţa.

Stingeţi legumele cu supa

în care a fiert carnea şi lăsaţi

să fiarbă la foc mediu timp de

10-15 minute. Adăugaţi carnea,

roşiile, borşul încălzit separat,

ceapa verde curăţată şi tăiată, şi

leuşteanul tocat mare. Lăsaţi să

dea câteva clocote, potriviţi de

sare şi adăugaţi tăieţeii şi mai

păstraţi borşul pe foc până cât

s-au fiert.

Borşul de cocoş se serveşte

fierbinte, cu smântână şi ardei

iute.

Crăciun Fericit! DECEMBRIE

2015 19

20 DECEMBRIE

2015

Español

Bélgica - Navidad mágica en Gante

Lorena G. Borrero - Málaga

La bella ciudad de Gante

vive de una manera especial

las fechas navideñas. Se viste

de gala desde el 4 de diciembre

hasta el 3 de enero

y quienes la visiten en estas

fechas disfrutarán, además

de la calurosa acogida de los

ganteses, de un mercadillo

con más de 130 puestos, una

noria gigante y un castillo

medieval encantado.

La ciudad que vio nacer

al emperador Carlos I de

España y V de Alemania se

llena de luz, alegría y magia

durante las fechas navideñas.

Se envuelve del acogedor

espíritu navideño propio de

las ciudades de Flandes. Las

llamadas Festividades de

Invierno en Gante comienzan

el 4 de diciembre y se

prolongan hasta el 3 de enero.

Durante todo este tiempo

se incorporan a la fisonomía

medieval de su centro histórico

una pista de patinaje,

una noria gigante y el tradicional

mercadillo navideño.

Se puede decir que el centro

de Gante se transforma

en un “país de las maravillas

invernales”. La pista de hielo

se abre a todo el público bajo

la moderna estructura de madera

del pabellón municipal,

muy cerca de la Catedral,

que también cobija bajo su

imponente arquitectura a una

noria gigante desde la que se

contempla todo Gante desde

las alturas. Una vez abajo, el

Korenmarkt, el mercadillo

navideño, es visita imprescindible.

Hay que recorrer

su variedad de puestos –más el Castillo de los Condes o carcelaria medieval y una iluminación para el casco an- nocturno, disminuir la conta-

de 130, muchos de ellos internacionales,

con productos

de su tierra de origen– y degustar

en ellos las deliciosas

especialidades flamencas:

chocolates, galletas y el típico

vino caliente con especias.

La Catedral de Gante,

con el famoso retablo de

los hermanos Hubert y Jan

van Eyck (la “Adoración

del cordero místico”), y las

bellas casas burguesas en los

antiguos muelles Graslei y

Korenlei son otra visita imprescindible

para quien visita

esta bella población por primera

vez, pero si hay un protagonista

destacado de Gante

durante estas fechas, ese es

Castillo de Gravensteen, la

espectacular fortaleza ubicada

en el casco urbano de la

ciudad.

Es el único castillo medieval

en Flandes con su sistema

de defensa casi intacto.

Esta fortificación construida

sobre el río Lys se puede visitar

durante todo el año: el

interior de las diferentes salas,

las murallas, la subida a

la Torre del Homenaje (imprescindible)

y las estancias

donde pernoctaban y hacían

vida doméstica los sucesivos

condes que lo habitaron.

Cada sala alberga un museo

que expone, entre otras

piezas, la historia de la vida

impresionante colección de

armas y de los instrumentos

de tortura más dolorosos de

todos los tiempos. Pero la

mejor visita es, sin duda, en

Navidad. Es ahora cuando

se convierte en un “castillo

encantado”, lleno de luz, con

sus mesas decoradas de fiesta

y repletas de manjares calientes,

y con el sonido de los

villancicos que llegan procedentes

de las diversas salas.

Un paseo de ensueño

Además de las novedades

navideñas, hay una actividad

en Gante especialmente recomendable:

el “paseo iluminado”.

En 1998 la ciudad puso

en marcha un plan integral de

tiguo. Gracias a este proyec-

to, se realzaron con luz los

principales monumentos,

edificios, puertas históricas

de acceso a la ciudad, avenidas,

calles comerciales,

parques y plazas. No solo

se embelleció la ciudad sino

que contribuyó a aumentar la

sensación de seguridad ciudadana.

En un principio se

iluminaron solo los edificios

emblemáticos del casco antiguo,

pero a partir del 2010

se añadieron los barrios periféricos.

En la actualidad, el plan de

iluminación de Gante se propone

cumplir con tres objetivos:

realzar el paisaje urbano

minación lumínica y reducir

el consumo energético del

alumbrado público. La página

web visitgent.be incluye

un mapa básico para disfrutar

de este paseo, que se puede

imprimir o descargar. El paseo

completo dura unas dos

horas, pero se recomienda

realizarlo antes de medianoche,

ya que a partir de las

doce en punto se sustituye la

iluminación decorativa por el

alumbrado funcional. En

el mapa también aparecen

numerados otros edificios y

monumentos iluminados que

se encuentran fuera de la ruta

de este paseo singular.

***

Rumanos que nos enorgullecen

España – el país que acogió al Gran

Maestro Internacional de ajedrez,

Mihai Şubă

A Mihai Şubă – Campeón

nacional, europeo y mundial

– en la categoría veteranos,

uno de los ajedrecistas

más profesionales de todos

los tiempos, he tenido el honor

de conocerle en Alfaz del

Pi, ciudad de la costa mediterránea

donde conviven más

de 102 nacionalidades. El ex

campeón nacional de Rumania

goza del aprecio de los vecinos

de Alfas, donde años atrás estableció

su residencia.

A sus casi 68 años de edad,

el Maestro Şubă imparte clases

de ajedrez y sigue presente

ante el tablero, participando

y ganando torneos y campeonatos

de ajedrez en España

y en otras partes del mundo.

Como signo de aprecio, el

Ayuntamiento de Alfaz del

Pi le ha ofrecido al Maestro

Mihai Şubă un espacio, donde,

semanalmente, niños,

adolescentes o adultos tienen

la posibilidad de aprender los

secretos del ajedrez, deporte

que, según la gran campeona

y promotora del ajedrez Susan

Polgar „desarrolla la claridad

mental, la estabilidad e incluso

el estado de salud.”

Mihai Şubă – pasado y

presente

El Maestro Mihai Şubă,

nacido en Bucarest en 1947,

juega al ajedrez durante

años bajo los colores de la

U niversidad de Bucarest. Debido

a sus excelentes resultados,

la FIDE le otorga el título

Español DECEMBRIE

2015 21

este maravilloso juego.

Desafortunadamente, los

mandamases de la Federación

Rumana de Ajedrez se han

ido cambiado en estos últimos

años, así que el famoso libro

yace olvidado en alguna estantería,

a la espera de los que

sepan apreciar el justo valor de

su autor y de una nueva edición,

para que todos los jóvenes

tengan acceso a él, y así

ofreciéndole al Gran Maestro

Internacional de A jedrez

M ihai Şubă el respeto, el aprecio

y la consideración que merece.

Por lo menos…

Referencias:

[1]ÉLO = Método de puntuación

inventado por un físico

americano, de origen húngaro

Élő Árpád (1903 – 1992). La

puntuación Elo de un jugador

se determina a partir de sus re-

nuye la puntuación Elo de un

jugador según su puntuación

obtenida sea superior o inferior

a su puntuación esperada.

La idea original del sistema (la

cual sigue siendo usada) es un

simple ajuste lineal proporcional

a la diferencia entre la puntuación

esperada y la obtenida

por un jugador.

Este sistema es la base hoy

en día, de la clasificación de jugadores

de nivel internacional.

***

Un material realizado por

Kasandra Năsăudean Kalmann

– Unión de P eriodistas Rumanos

en el Extranjero, Martinstraße

54, 1180 Viena - Austria

Nota del editor: el Gran

Maestro Internacional de

Ajedrez Mihai Șubă ha sido

nominado para los Premios de

Excelencia „Mihai Eminescu”,

de Maestro Internacional en el año 1975 y el de Gran Maestro

I nternacional en el año 1978.

Mihai Şubă ha ganado el

Campeonato de Rumania de

Ajedrez en los años 1980,

1981 y 1985 y consigue el

primer puesto en los torneos

en Dortmund (Alemania)

en 1983, en Praga, 1985 y

T imişoara, en el año 1987,

clasificándose entre los primeros

12 candidatos al título de

Campeón Mundial de Ajedrez.

A pesar de que Mihai Şubă

ha sido uno de los más auténticos

embajadores de Rumania

(debido a sus excelentes resultados

en encuentros internacionales),

el hecho de negarse

a formar parte del partido comunista

rumano le provoca

una serie de importantes problemas,

llegando a ser amenazado

con la exclusión de por

vida del mundo del ajedrez.

Por estas razones, en 1988, el

Maestro Mihai Şubă decide

emigrar, junto a su hijo mayor,

a Reino Unido, donde solicita

asilo político. A partir del año

1989 comienza a participar al

torneo europeo por equipos,

bajo los colores de la bandera

británica, obteniendo excepcionales

resultados.

Vuelve a Rumania en el

año 1992, con grandes ideas

sobre la evolución del ajedrez

rumano a nivel nacional e internacional.

En aquel entonces

el Maestro Mihai Şubă todavía

vivía con la esperanza que,

tras la “revolución” de 1989, Rumania se iba a convertir en

un país democrático, civilizado,

con un alto nivel educativo

y con una digna vida social.

Tras años vividos en uno de

los países más civilizados y

democráticos de Europa y del

mundo entero, Mihai Şubă no

sabía que, los verdaderos comunistas,

enemigos del pueblo

rumano, se han mantenido

al poder incluso después de

1989, infiltrándose en todas las

instituciones del estado.

Han tenido que pasar los

años para entender que casi

nada había cambiado en el

país de donde salió y que sus

planes y proyectos de futuro

se estaban desvaneciendo uno

tras otro.

El palmarés del Gran

Maestro Internacional de

Ajedrez

En el año 1993 Mihai Şubă

llega a España, estableciendo

aquí su residencia. Participa a

torneos y campeonatos bajo la

bandera… rumana, registrando

varios éxitos. El Maestro

Şubă ha sido protagonista de

una controversia, durante el

XVIIIº Mundial de Veteranos,

en el año 2008, cuando el título

de Campeón Mundial de

Veteranos se le atribuyo al

ajedrecista americano Larry

Kaufman, tras una decisión

basada en el tie-break, y el segundo

puesto a Mihai Şubă. El

sistema de desempate siendo

mal aplicado por parte de los

organizadores, el Consejo de

la FIDE, del marzo de 2009

decide que Mihai Şubă y

Larry Kaufman sean declarados

campeones mundiales de

veteranos para el año 2008. En

el mes de abril de 2009, Mihai

Şubă tenía en el ranking FIDE

2542 de puntos ELO [1] .

Alfaz del Pi es el lugar don-

de el maestro Mihai Şubă se siente

como en casa. Cuando no

participa a algún campeonato

o torneo, pasa el tiempo jugando

al ajedrez con sus amigos

(Carlos Agullo Valcarcel –

presidente del Club de Ajedrez

de Alfaz del Pi, uno de los

mayores fans del maestro ru-

mano), o escribiendo sobre el ajedrez, obras muy bien recibidas

a nivel internacional.

“Estrategia Dinámica en

Ajedrez” y la monografía „The

Hedgehog” (El Erizo) es solo

una de estas, traducida también

en rumano, para los amantes de

sultados contra otros jugadores. La diferencia de la puntuación

Elo entre dos jugadores

determina una probabilidad

estimada de puntuación entre

ellos, llamada „puntuación esperada”

o expectativa. El sistema

Elo incrementa o dismi-

en la Campaña „¡Nosotros

sostenemos la Excelencia!”,

que se celebrará en el periodo

15-17 de enero de 2016 en

Benidorm / España.

Traducción: M. Apostol –

Benidorm/Costa Blanca

***

La Unión Europea de

A jedrez, la Federación I taliana

de Ajedrez y el Comité de

Ajedrez Valdôtain organizan

en el 2011, en Italia, el

Campeonato de Europa de

Ajedrez de Veteranos, donde

participaron 101 ajedrecistas.

El concurso está organizado

conforme al sistema suizo.

El Gran Maestro Mihai Şubă

consigue el título de Campeón

de Europa Veteranos, tras reunir

7.5 puntos, y en el 2014,

título de Campeón Europeo de

Veteranos en Portugal.

España – El segundo país

del Gran Maestro Mihai

Şubă

NELU BÂRSAN

www.barsantrans.com

PROGRAM

DISTRIBUIRE PACHETE

Zona ZARAGOZA

TEL: 673 810 857 ; 642 773 763

LOCALITATEA ORA LOC

RUTA SÂMBĂTĂ

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU

EJEA 9:55 LIDL

TUDELA 10:45 LA GARĂ

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN

R OMÂNESC)

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)

EBRO

VITORIA 15:50 MC DONALD’S

ARRASTE 16:55 MAXI DIA

M ONDRAGON

BERGARA 17:20 EROSKY

EIBAR 17:50 LIDL

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

TOLOSA 8:00 EROSKY

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3

(M AGAZIN ROMÂNESC)

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)

JACA 13:40 PISTA DE HIELO

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ

FRAGA 17:50 AVIZ TELEFONIC

Zona LERIDA

TEL: 618 266 341; 664 108 325

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL

BINEFAR 9:10 MAXI DIA

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA

SOLSONA 15:45 PARCARE POD

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ

BELLVIS 20:10 LA SPLAI

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

BENABARE 8:00 PARCARE

PUENTE DE

8:35 RESTAURANT FONDA

MONTANA

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC

SORT 14:30 STAȚIE BUS

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA

Zona TARRAGONA

TEL: 651 563 065; 629 104 133

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA

LOCALITATEA ORA LOC

MONTBLANC 9:00 REPSOL

VALLS 9:30 LIDL

ALCOVER 10:00 PARC

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA

REUS 11:00 AUTOGARĂ

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI

LA PINEDA 13:30 SHELL

RUTA DUMINICĂ BARCELONA

LOCALITATEA ORA LOC

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR

VENDRELL 8:30 MAXI DIA

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ

GAVA 11:15 LA GARĂ

VILADECANS 11:45 CARREFOUR

BELLVITGE 12:00 LA GALP

Zona BARCELONA

TEL: 642 227 838; 642 979 132

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU

MARTORELL 8:45 LIDL

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA

RUBI 9:50 LIDL

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ

RIPOLLET 11:25 LIDL

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO

GRANOLLERS 13:15 LIDL

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA

TONA 14:15 MAXI DIA

VIC 14:50 ALDI

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)

OLOT 16:00 CARREFOUR

RIPOLL 17:00 CAPRABO

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC

NAVAS 19:20 LA TREN

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

IGUALADA 8:00 CARREFOUR

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA

CASES)

10:35 C. COMERCIAL “LA

FARGA”

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA

MATARO 13:30 LIDL

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE

FIGUERES 16:00 LIDL

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC

Zona CASTELLON

TEL: 618 759 883; 642 248 476

ORAR SEDIU CASTELLON

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CULLERA - AVIZ TELEFONIC

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)

ALCOY 13:00 EROSKY

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO

IBANEZN, NR. 4)

VALENCIA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ NOGUERA,

NR. 16)

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL

ALCORISA 07:30 BAR GOYA

ANDORRA 08:00 EL ARBOL

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA

FABARA 10:00 BAR SPORT

MAELLA - AVIZ TELEFONIC

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,

NR. 35)

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA

JESUS)

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

HERMANOS VALDES, NR. 13)

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI

DIA)

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA

OROPESA DEL

MAR

- AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL

OLIVA - AVIZ TELEFONIC

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC

VANDINGA

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate DECEMBRIE

2015 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - CERERI

Doamnă serioasă, responsabilă,

cu experiență, caut de muncă

în Madrid ca externă. Telefon:

642 190 130.

Șofer cu microbuz de marfă

personal, 25 de ani de experiență,

caut de muncă în comunitatea

Madrid. Mai multe informații la

telefon: 642 295 885.

Doamnă, 42 de ani, foarte

serioasă, curată, gospodină, caut

de muncă ca și internă în zona

Barcelona. Telefon: 642 601 436.

Tânăr, 28 de ani, caut de

muncă în orice domeniu. Am

carnet de conducere din 2007,

categoria B, mașină proprie. Mă

puteți contacta la adresa de mail:

finutu_cristi@yahoo.com sau la

telefon: 642 033 943.

Doamnă de 45 ani cu experiență

caut de lucru în domeniul

domestic: curățenie, călcat, gătit,

îngrijit de bătrâni cu ora. Madrid,

tel: 642 087 102.

Caut de muncă în domeniul

reformelor ca oficial sau peon în

comunitatea Madrid. Disponibil

la program prelungit și deplasări.

Tel 642 072 927

Tânăr serios, harnic, cu

experiență, din Zaragoza, caut

de muncă ca și ajutor de bucătar,

îngrijit persoane în vârstă,

la o fermă. Telefon: 642 999

283.

MUNCĂ - OFERTE

Caut persoană/e dispuse să

lucreze pe cont propriu într-un

bar-restaurant. Este vorba de a-l

prelua. Investiția este o garanție

de 5000 €, bani recuperabili

când se cedează afacerea. Localul

este situat la 60 km de

Madrid, vechi de 70 de ani, cu

absolut toate dotările. Mai multe

detalii la telefon 606 750 991

(Cristi).

Căutăm colaboratori

serioși! Ofertă specială pentru

cei care vor să facă bani

în timpul liber sau full-time.

Vei lucra intr-o echipă cu

experiență, iar rezultatele sunt

deja dovedite. Te vei convinge

imediat că ai făcut cea mai bună

alegere! Pentru mai multe detalii,

caută-mă acum la adresa de

mail: rdsb_2006@yahoo.com

Căutăm șoferi români, care

să lucreze pentru o companie

de transport din Spania. Mai

multe informații, la telefon:

667 542 489.

Caut un maistru zidar universal

(maestro - albañil de I-a )

cu experiență demonstrabilă, de

nivel profesional în restaurări,

arcade, coloane, zidărie rustică

și decorativă, reforme etc., serios,

responsabil, onest . Urgent!

Detalii la telefon: 600 721 808.

Căutăm internă pentru a avea

grijă de o persoană în vârstă, în

Madrid. Cerințe: experiență,

referințe bune, nefumătoare,

amabilă, fără obligații, limba

spaniolă, onestă. Detalii la telefon:

656 366 511.

Avem nevoie de o internă

cu experiență în îngrijirea copiilor,

ordonată, curată, serioasă,

cu cunoștințe de bucătărie spaniolă,

în Boadilla del Monte/

Madrid. Telefon: 912 161 475.

Caut internă în F uentelespino

de Haro ( Cuenca), cinci zile

pe săptămână pentru a avea

grijă de o persoană în vârstă.

Informații la telefon: 637 425

374.

Avem nevoie de o externă

în Madrid, pentru a avea grijă

de copii sâmbătă seara și duminică.

Sună la telefon: 629 840

604 pentru mai multe detalii.

Angajăm internă pentru

a avea grijă de un copil de 3

ani și de casă în Castelldefels

(Barcelona). Cerințe: limba

engleză, carnet de conducere,

fără obligații, 30 - 40 de ani,

amabilă, serioasă. Informații

suplimentare la telefon: 653

610 228.

Căutăm coafeze cu experiență

pentru un salon în Barcelona.

Sunați pentru informații la telefon:

676 979 075, 934 268 242.

Studio de înregistrări din

Barcelona, are nevoie de

cântăreți (voce comercială), cu

ora, pentru reclame de publicitate.

Detalii suplimentare la

telefon: 605 908 665.

Caut internă cu experiență

în îngrijirea copiilor în Elche

(Alicante). Cerințe: serioasă,

organizată, cu inițiativă, carnet

de conducere. Angajare imediată!

Detalii: 655 529 683.

Companie privată de servicii

sociale caută persoane care să

lucreze în servicii domestice în

Oviedo (Asturias). Sună pentru

informații suplimentare la: 984

294 871.

Căutăm internă pentru a lucra

într-o casă din Cangas del

Narcea (Asturias) pentru două

persoane în vârstă. Mai multe

la telefon: 608 473 827.

DIVERSE

Căutăm agent comercial

cu experiență în vânzări de

produse românești și portofoliu

de clienți format. Salariul

interesant! Informații

suplimentare la telefon: 615

410 243 - Marius, sau 615

417 691 - Sándor.

VÂNZĂRI

Vând apartament cu două

camere în Botoșani situat ultracentral,

decomandat, gresie,

faianță, parchet, termopane,

centrală termică, gaz separat,

bloc izolat exterior. Preț 32.000

euro. Mai multe detalii la telefon:

0034/666 299 144 sau

0040/772 676 916.

Vând tv plasmă, diagonala 81

cm, în garanție – 160 euro, sobă

pentru camping – 80 euro, ventilator

profesional ideal pentru

copii – 170 euro, laptop ACP –

250 euro. Mai multe informații

la telefon: 664 132 958.

SERVICII

Servicii funerare internaționale.

Organizăm repatrierea

decedaților din străinatate.

Asigurăm transport funerar până

la domiciliu, din toată Europa,

sicriu omologat UE. Pass mortuar.

Serviciile noastre au standarde

europene la prețuri mici și

sunt NON STOP. Maximă seriozitate

și profesionalism. Telefon:

0040 / 747 932 082, E-mail:

alexstarliciu@gmail.com

MATRIMONIALE

Tânăr atractiv, cu situație

stabilă, doresc să cunosc o fată

drăguță, serioasă, cu vârsta până

în 35 de ani, doar din Comunitatea

Madrid, pentru o relație de

lungă durată. Telefon: 627 192

719.

Tânăr, 33 de ani din Madrid,

doresc să cunosc o fată sinceră,

de vârstă apropiată, pentru o

relație serioasă de prietenie. Telefon:

642 890 306/Whattsapp.

Domn, 42 de ani, 1,80 m,

caut o fată de vârstă apropiată

din Comunitatea Madrid, pentru

o relație serioasă. Telefon:

643 382 231.

Tânăr, 37 de ani din Zaragoza,

caut o fată liniștită, cuminte,

serioasă, pentru o relație de lungă

durată. Telefon: 642 415 668.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail:

redactia@

occidentul-romanesc.com

Telefon:

617 080 531 - Orange

642 298 948 - DIGI

(de luni până vineri: 09:00 –20:00)

Occidentul romanesc nr 58

Delete template?

Save as template ?