CONSTRUCŢII DE MAŞINI
Fascicula 3 - Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi
Fascicula 3 - Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI<br />
BULLETIN OF THE POLYTECHNIC INSTITUTE OF IAŞI<br />
Publicat de<br />
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI<br />
Tomul LVI(LX), Fasc. 3 2010<br />
<strong>CONSTRUCŢII</strong> <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong><br />
S U M A R<br />
Pag.<br />
NANA YAW AMPONSAH (Franţa), OLIVIER LE CORRE (Franţa) şi<br />
IBRAHIM DINCER (Canada), eMergia: înapoi la fundamente (engl.,<br />
rez. rom.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1<br />
CLAUDIA IONIŢĂ, MIRCEA MARINESCU, ALEXANDRU DOBROVI-<br />
CESCU şi EUGENIA-ELENA VASILESCU, Analiza termoeconomică a<br />
unui sistem de cogenerare a energiei (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . 11<br />
FEDOR GROSU (Moldova), MIRCEA BOLOGA (Moldova) şi OLEG<br />
MOTORIN (Moldova), Modelarea convecţiei aerului umed în<br />
condensator înclinat (engl., rez. rom.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21<br />
DAN CONSTANTIN OSPIR (Franţa), STEPHANE FOHANNO (Franţa),<br />
CĂTĂLIN POPA (Franţa), NELU-CRISTIAN CHERECHEŞ şi CĂ-<br />
TĂLIN POPOVICI, Studiul curgerii în convecţie naturală la interiorul<br />
unui canal vertical încălzit asimetric (franc., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . .<br />
CORNELIU MOROIANU, Modelarea numerică a arderii unei picături de<br />
combustibil marin în atmosferă oxidantă (engl., rez. rom.) .. . . . . . . . . ..<br />
DANIELA POPESCU, SVEN BIENERT (Austria) şi CHRISTIAN SCHÜT-<br />
ZENHOFER (Austria), Metodologie pentru calculul valorii adăugate<br />
generate de eficienţa energetică (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
ALEXANDRU CHISACOF, DRAGOŞ PAVEL şi VALERIU PANAITES-<br />
CU, Comportamentul jetului cu apă caldă în interacţiune cu flacăra de<br />
hidrocarburi (engl., rez rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
NICOLAE BĂRAN, GHEORGHE BĂRAN, GABRIELA MATEESCU şi<br />
ALEXANDRU SORIN PĂTULEA, Oxigenarea apelor (engl., rez. rom.).<br />
29<br />
39<br />
49<br />
57<br />
69<br />
ELENA EUGENIA VASILESCU, GHEORGHE POPESCU, CLAUDIA<br />
IONIŢĂ, VALENTIN APOSTOL şi HORAŢIU POP, Analiza energe-
tică şi exergetică comparativă a sistemelor cu absorbţie, cu resorbţie şi<br />
complexe absorbţie-resorbţie (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
77<br />
BOGDAN HORBANIUC şi GHEORGHE DUMITRAŞCU, Alocarea optimă<br />
a schimbătoarelor de căldură în sistemele boostrap în circuit deschis<br />
ale aeronavelor (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
DRAGOŞ HERA şi CĂTĂLINA VASILESCU, Analiza performanţelor unei 87<br />
pompe de căldură cu absorbţie (franc., rez. rom.) . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
MIHAI NAGI, IOAN DANIEL CĂRĂBAŞ şi PAUL ILIEŞ, Influenţa variaţiei<br />
pasului nervurii asupra performanţelor radiatorilor (engl., rez. rom.)..<br />
97<br />
RAHAL BOUSSEHAIN (Franţa), ELENA EUGENIA VASILESCU, 107<br />
YOUCEF AB<strong>DE</strong>LLOUCHE (Franţa), MICHEL FEIDT (Franţa) şi<br />
ALEXANDRU DOBROVICESCU, Analiza exergetică a regimurilor<br />
tranzitorii în sistemele frigorifice cu comprimare mecanică de vapori<br />
(engl., rez. rom.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
NADÈGE CHATAGNON (Franţa), MARC BACHMANN (Franţa), 113<br />
GUILLAUME ANIES (Franţa) şi JEAN CASTAING-LASVIGNOTTES<br />
(Franţa), Simularea unui chiller cu absorbţie casnic (engl., rez. rom.). . .<br />
R. TOUAIBI (Algeria), M. TAHAR ABBES (Algeria), R. BOUSSEHAIN 123<br />
(Algeria), M. FEIDT (Algeria), E. VASILESCU, M. COSTEA şi B.<br />
KHELIDJ (Algeria), Modelarea unui sistem de răcire solară cu absorbţie<br />
cu soluţie bromură de litiu - apă (franc., rez. rom.). . . . . . . . . .<br />
TEONA LOZONSCHI, Asupra etanşării unui compartiment datorită ruperii 135<br />
instalaţiei de răcire într-o centrală nucleară (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . .<br />
STOIAN PETRESCU, LAVINIA GROSU (Franţa), MONICA COSTEA, 145<br />
PIERRE ROCHELLE (Franţa), CĂTĂLINA DOBRE şi CAMELIA<br />
PETRE, Analiza teoretică şi experimentală a unei maşini frigorifice<br />
Stirling (franc., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
LATRA BOUMARAF (Algeria), PHILIPPE HABERSCHILL (Franţa) şi 155<br />
AHMED BENSAFI (Franţa), Performanţele unei maşini frigorifice cu<br />
ejector cu R134a HFO1234 yf (franc., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . .<br />
AHLEM ARFAOUI OMRANI (Franţa), REJEB BEN MAAD (Tunisia), 167<br />
MOURAD REBAY (Franţa), COLETTE PA<strong>DE</strong>T (Franţa) şi JACQUES<br />
PA<strong>DE</strong>T (Franţa), Răcirea unei componente electronice prin convecţie<br />
forţată, cu ajutorul deflectoarelor longitudinale (franc., rez. rom.). . . . . .<br />
VIORICA CEBRUCEAN, IOANA IONEL şi DUMITRU CEBRUCEAN, 179<br />
Captarea post-combustie a CO 2 din centralele pe cărbune (engl., rez.<br />
rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
191<br />
MIRCEA BOLOGA (Moldova), FEDOR GROSU (Moldova), ALBERT<br />
POLICARPOV (Moldova) şi OLEG MOTORIN (Moldova), Transferul<br />
de căldură la condensa-rea amestecului vapori-gaz în câmp electric<br />
(engl., rez. rom.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
A. VAUDREY (Franţa), P. BAUCOUR (Franţa), F. LANZETTA (Franţa) şi<br />
R. GLISES (Franţa), Eficienţele şi randamentele sistemelor cu pile de<br />
combustie (franc., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
PASCAL STOUFFS (Franţa), Microgenerare: alegerea motorului termic<br />
(franc., rez. rom.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
DANIEL DINESCU (Franţa) şi MOHAND TAZEROUT (Franţa), Model de<br />
regresie pentru estimarea debitului de aer admis în motor (engl., rez.<br />
rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
DAN PAUL STĂNESCU, NICOLAE N. ANTONESCU şi NICULAE AN-<br />
TONESCU, Modelarea transferului de căldură şi masă la serpentinele din<br />
ţeava gofrată a cazanelor cu condensaţie (franc., rez. rom.) . . . . . . . . . . .<br />
DAN ANDREI, Măsurarea presiunii instantanee într-un compresor cu piston<br />
şi compararea cu rezultatele teoretice (franc., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . .<br />
ANA-MARIA BIANCHI, SORIN DIMITRIU şi FLORIN BĂLTĂREŢU,<br />
Recuperarea energetică a gazelor combustibile din apele geotermale<br />
(engl., rez. rom.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
KRISZTINA UZUNEANU şi EUGEN GOLGOŢIU, Modelarea tensiunilor<br />
termice din camera de ardere a unui motor cu aprindere prin scânteie<br />
alimentat cu amestecuri etanol-benzină (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . .<br />
SALVADORE MUGUREL BURCIU, Simularea curgerii nestaţionare prin<br />
turbocompresorul agregatului de supraalimentare al motoarelor Diesel<br />
supraalimentate (engl., rez. rom.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
GHEORGHE MANOLACHE, EDWARD RACOŞI, RADU ROŞCA şi<br />
SORINEL TALIF, O soluţie nouă pentru a îmbunătăţi condiţiile de<br />
contact din sistemele de distribuţie ale motoarelor cu ardere internă<br />
(engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
ADRIAN IRIMESCU, DĂNILĂ IORGA, LIVIU MIHON şi IOAN HITI-<br />
CAŞ, Verificarea experimentală a unei metode numerice pentru calculul<br />
parametrilor de stare a amestecului carburant la motoare cu injecţie în<br />
poarta supapei (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
STOIAN PETRESCU, NICOLAE BORIARU, CRISTIAN LEONTIEV,<br />
MONICA COSTEA şi CAMELIA PETRE, Studiul ciclului semi-diesel<br />
ireversibil bazat pe metoda directă din cadrul termodinamicii cu viteză<br />
finită (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
RAMLA GHEITH (Franţa), FETHI ALOUI (Franţa), MOHAND TAZE-<br />
ROUT (Franţa) şi SASSI BEN NASRALLAH (Tunisia), Studiul termodinamic<br />
al influenţei presiunii de încărcare iniţiale asupra ameliorării<br />
performanţelor unui motor Stirling de tip Gama (franc., rez. rom.). . . . . .<br />
ILINCA DINU şi OANA GHEORGHIŢĂ, Valorificarea deşeurilor organice<br />
prin reciclarea lor în agricultură (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
207<br />
217<br />
229<br />
237<br />
249<br />
257<br />
267<br />
275<br />
285<br />
295<br />
301<br />
313<br />
323
MANUELA ELENA GEORGESCU, LUCIAN MIHĂESCU, IONEL PÎŞĂ,<br />
TUDOR PRISECARU, ION OPREA şi GABRIEL NEGREANU, Câteva<br />
aspecte experimentale ce apar la arderea biomasei (engl., rez. rom.).<br />
333<br />
RAHAL BOUSSEHAIN (Franţa), DIMITER DIMITROV (Bulgaria) şi<br />
MICHEL FEIDT (Franţa), Utilizarea simultană a căldurii şi a frigului în<br />
industria agroalimentară cu ajutorul maşinilor cu comprimare mecanică<br />
de vapori: care este criteriul de eficienţă? (franc., rez. rom.). . . . . . . . . . .<br />
NADIA MRAD (Franţa), FETHI ALOUI (Franţa), MOHAND TAZE-<br />
ROUT (Franţa), SASSI BEN NASRALLAH (Tunisia) şi HASSEN<br />
ABDALLAH (Tunisia), Piroliza grăsimilor animale pentru producerea<br />
de biocombustibili (franc., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
CAMELIA CIUBOTĂ-ROŞIE, LAURA BULGARIU, CEZAR CATRI-<br />
NESCU, IRINA VOLF şi MATEI MACOVEANU, Studiu privind obţinerea<br />
biodieselului prin valorificarea biomasei (engl., rez. rom.). . . . . . . .<br />
NATALIA POPOVA (Moldova), ANDREI PAPCHENKO (Moldova) şi<br />
MIRCEA BOLOGA (Moldova), Influenţa electroplasmolizei şi tratării<br />
termice asupra indicilor calitativi ai materiei prime vegetale (engl., rez.<br />
rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
CORINA DANA CERNĂIANU şi MARIN BICĂ, Cercetări experimentale<br />
privind procesul de uscare în instalaţiile de uscare a seminţelor de cereale<br />
cu dublă sursă de energie (franc., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
MIRCEA BOLOGA (Moldova), ELVIRA SPRINCEAN (Moldova), ALE-<br />
XANDRU BOLOGA (Moldova), ALBERT POLICARPOV (Moldova)<br />
şi TATIANA STEPURINA (Moldova), Metode electrofizice de tratare a<br />
produselor lactate secundare (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
PETRE RĂDUCANU, Aspecte privind proiectarea unui uscător rotativ pentru<br />
o instalaţie de compactare a rumeguşului (engl., rez. rom.). . . . . . . . .<br />
SEVERIN CĂZĂNESCU şi RALUCA ALEXANDRA CĂZĂNESCU, Soluţii<br />
de încălzire şi răcire a cartierelor de clădiri rezidenţiale şi de birouri<br />
noi în contextul dezvoltării durabile (engl., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . .<br />
DAN-TEODOR BĂLĂNESCU şi MARIO-VLAD HOMUTESCU, O variantă<br />
inovativă de sistem de propulsie terestră cu grad redus de poluare: grupul<br />
mixt gaze-abur de putere mică. Estimarea performanţelor (engl., rez.<br />
rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
KRISZTINA UZUNEANU, DAN DRĂGHIA şi EUGEN GOLGOŢIU, Deteriorare<br />
a emisiilor poluante pentru parcul de automobile în funcţie de<br />
vârsta şi numărul de kilometri parcurşi (kilometraj) (franc., rez. rom.). . .<br />
MONICA CHERECHEŞ, CĂTĂLIN POPOVICI şi NELU-CRISTIAN<br />
CHERECHEŞ, Determinarea conductivităţii termice a materialelor de<br />
construcţie (franc., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
IOAN CĂLDARE, Cercetări şi studii privind soluţii eficiente energetic şi<br />
pentru protecţia mediului în sisteme de încălzire şi răcire a laboratoarelor<br />
de cercetare ştiinţifică din campusul universitar Braşov (engl., rez. rom.).<br />
339<br />
349<br />
357<br />
365<br />
369<br />
381<br />
391<br />
401<br />
411<br />
421<br />
429<br />
439
MIRCEA IVĂNOIU, Structură şi adecvare didactică în lansarea unei specialităţi<br />
în ingineria mecanică: sisteme şi echipamente termice (SET)<br />
(franc., rez. rom.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 451<br />
eMergia: ÎNAPOI LA FUNDAMENTE<br />
de<br />
NANA YAW AMPONSAH, OLIVIER LE CORRE şi IBRAHIM<br />
DINCER<br />
(Rezumat)<br />
Lucrarea studiază modul de comparare a energiilor regenerabile<br />
(solară, eoliană etc.) cu cele neregenerabile, nerecurgând la cele două<br />
Principii ale termodinamicii. Prof. H. T. O d u m de la Universitatea din<br />
Florida a introdus termenul de eMergie, care în-semnă „energie<br />
încorporată” şi include o formă oarecare de energie. D. S c i e n c e -<br />
m a n a folosit eMergia pentru a se referi la memoria energetică.<br />
Combustibilii fosili (cum ar fi petrolul, gazul natural etc.) sunt rezultatul<br />
descompunerii biomasei timp de milioane de ani. Pentru a compara<br />
formele regenerabile şi cele neregenerabile de energie, trebuie utilizată<br />
aceeaşi scară; eMergia izvorăşte de aici. Acest concept este explicat pe<br />
baza unui exemplu termodinamic simplu; un tanc de stocare a apei calde.<br />
Acest sistem este utilizat pentru a explica relaţia energie-timp. Astfel, se<br />
aduce o contribuţie la calculul eMergiei, spre deosebire de alte abordări,<br />
în care aceasta se calcula pe baze statice.<br />
ANALIZA TERMOECONOMICĂ A UNUI SISTEM <strong>DE</strong><br />
COGENERARE A ENERGIEI<br />
de<br />
CLAUDIA IONIŢĂ, MIRCEA MARINESCU, ALEXANDRU<br />
DOBROVICESCU şi EUGENIA-ELENA VASILESCU<br />
(Rezumat)<br />
Lucrarea prezintă analiza exergetică a sistemului analizat, care dă<br />
indicaţii exacte asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a reduce<br />
distrugerea de exergie din interiorul sistemului. Folosirea metodei
termoeconomice prezintă avantajul că bilanţurile economice care cuprind<br />
valoarea fluxurilor energetice şi a costurilor aparatelor, se aplică atât<br />
întregii instalaţii luată în ansamblu cât şi pentru fiecare component în<br />
parte, fapt explicat prin proprietatea de aditivitate atât a investiţiilor<br />
necesare procurării instalaţiei, a cheltuielilor cu întreţinerea cât şi a<br />
entropiei a cărei creştere indică gradul de distrugere a energiei ordonate<br />
în fiecare parte a instalaţiei. Această trăsătură importantă face posibilă, în<br />
majoritatea cazurilor descompunerea fizică a sistemelor complexe.<br />
Analiza termoeconomică însă, scoate în evidenţă inegalitatea valorii<br />
unitare a exergiei distruse sau pierdute în diferite zone, dând o măsură<br />
reală a ineficienţelor. Analiza termoeconomică conduce la stabilirea<br />
soluţiei optime în competiţia dintre costul operaţional şi cel al investiţiei.<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA CONVECŢIIEI AERULUI UMED ÎN<br />
CON<strong>DE</strong>NSATOR ÎNCLINAT<br />
de<br />
FEDOR GROSU, MIRCEA BOLOGA şi OLEG MOTORIN<br />
(Rezumat)<br />
Se demonstrează posibilitatea obţinerii apei şi energiei electrice din<br />
atmosferă. S-a modelat circuitul apei şi separarea sarcinilor electrice în<br />
atmosferă şi s-a determinat densitatea curentului electric convectiv<br />
generat într-un canal electrohidrodinamic. Rezultatele prezintă interes<br />
privitor la modelarea proceselor în nori de furtună.<br />
STUDIUL CURGERII ÎN CONVECŢIE NATURALĂ LA<br />
INTERIORUL UNUL CANAL VERTICAL ÎNCĂLZIT<br />
ASIMETRIC<br />
de<br />
DAN CONSTANTIN OSPIR, STEPHANE FOHANNO, CĂTĂLIN<br />
POPA, NELU-CRISTIAN CHERECHEŞ şi CĂTĂLIN POPOVICI<br />
(Rezumat)<br />
În acest articol se studiază din punct de vedere experimental şi<br />
numeric curgerea la interiorul unul canal plan vertical încălzit asimetric.<br />
Experimentările sunt realizate pentru numărul Rayleigh modificat (Ra*)<br />
ce corespunde unui regim de tip strat limită. Structura dinamică a curgerii<br />
este caracterizată cu ajutorul tehnicilor de vizualizare prin tomografie cu<br />
laser utilizând trasori discreţi şi continu în planul median al canalului.<br />
Aceste rezultate sunt comparate cu simularea numerică utilizând modelul
laminar. Rezultatele experimentale şi numerice au arătat că un strat limită<br />
ascendent se formează în vecinătatea peretelui încălzit. Această curgere<br />
ascendentă este însoţită în cele două cazuri de o curgere descendentă de<br />
întoarcere, de lungime variabilă, alimentată de fluidul care intră în canal<br />
pe la partea superioară a acestuia, pe lângă peretele neîncălzit.<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA NUMERICĂ A AR<strong>DE</strong>RII UNEI PICĂTURI <strong>DE</strong><br />
COMBUSTIBIL MARIN ÎN ATMOSFERĂ OXIDANTĂ<br />
de<br />
CORNELIU MOROIANU<br />
(Rezumat)<br />
Lucrarea prezintă un model matematic de ardere a unei picături de<br />
combustibil lichid marin în atmosferă oxidantă. Modelul propune o<br />
rezolvare numerică cu elemente finite la care variaţia timpului de ardere<br />
al picăturii este dependentă de temperatura mediului ambiant,<br />
concentraţia de oxigen din mediul comburant, diametrul iniţial al<br />
picăturii şi energia termică înmagazinată.<br />
METODOLOGIE PENTRU CALCULUL VALORII ADAUGATE<br />
GENERATE <strong>DE</strong> EFICIENŢA ENERGETICĂ<br />
de<br />
DANIELA POPESCU, SVEN BIENERT şi CHRISTIAN<br />
SCHÜTZENHOFER<br />
(Rezumat)<br />
Lucrarea prezintă o metodă de evaluare a valorii clădirilor care să<br />
includă şi valoarea adăugată generată de eficienţa energetică. Metoda se<br />
bazează pe estimarea costurilor economiilor potenţiale de energie. Se<br />
prezintă un studiu de caz, pornind de la date colectate de pe piaţa<br />
imobiliară din oraşul Iaşi. Rezultatele confirmă că prin utilizarea metodei<br />
propuse se poate efectua o evaluare mai corectă a preţului clădirilor<br />
reabilitate termic.<br />
COMPORTAMENTUL JETULUI CU APĂ CALDĂ ÎN<br />
INTERACTIUNE CU FLACARA <strong>DE</strong> HIDROCARBURI<br />
de<br />
ALEXANDRU CHISACOF, DRAGOS PAVEL şi VALERIU<br />
PANAITESCU
(Rezumat)<br />
Se prezintă aspecte teoretice şi experimentale privind utilizarea<br />
jetului cu picături fine la stingerea flăcării de hidrocarburi. În prima parte<br />
a lucrării sunt arătate elemente teoretice aferente evaporării lichidului în<br />
mediu, funcţie de umiditatea şi temperatura acestuia. Acest proces<br />
provoacă o modificare a temperaturii şi compoziţiei mediului. Pe baza<br />
acestor particularităţi ale evaporării picăturii, a fost realizat standul<br />
experimental. S-a constat influenţa temperaturii asupra fineţii de<br />
pulverizare. Rezultatele experimentale au scos în evidenţa caracteristica<br />
de evaporare a jetului de lichid cald. La interacţiunea jet flacăra de<br />
hidrocarbură s-a observat o evaporare intensă. Vaporii astfel formaţi,<br />
datorită volumului specific foarte ridicat, au făcut să se reducă<br />
concentraţia de oxigen, până sub punctul de inflamabilitate. Acest<br />
fenomen combinat cu reducerea temperaturii flăcării şi a mediului,<br />
datorită absorbţiei căldurii de vaporizare, a condus la stingerea flăcării la<br />
limita conului jetului. Datele experimentale au arătat faptul că<br />
preîncălzirea lichidului joacă rolul determinant în intensitatea procesului<br />
de evaporare a lichidului. Sistemul propus este unul cu fluid curat şi se<br />
poate folosi la echipamentele de stingere a incendiilor.<br />
OXIGENAREA APELOR<br />
de<br />
NICOLAE BĂRAN, GHEORGHE BĂRAN, GABRIELA<br />
MATEESCU şi ALEXANDRU SORIN PĂTULEA<br />
(Rezumat)<br />
Se prezintă un nou tip de generator de bule fine la care elementul<br />
de dispersie a aerului în masa de apă , este o placă metalică de formă<br />
dreptunghiulară în care sunt practicate mai multe orificii .Orificiile au<br />
fost poziţionate în coordonate xoy şi realizate prin electroeroziune iar<br />
generatorul de bule fine a fost introdus într-un bazin cu apă şi inclus în<br />
componenţa unui stand de încercări. Sunt expuse rezultatele obţinute în<br />
urma cercetărilor experimentale efectuate.<br />
ANALIZA ENERGETICĂ ŞI EXERGETICĂ COMPARATIVĂ A<br />
SISTEMELOR CU ABSORBŢIE, CU RESORBŢIE ŞI<br />
COMPLEXE ABSORBŢIE-RESORBŢIE<br />
de
ELENA EUGENIA VASILESCU, GHEORGHE POPESCU, CLAUDIA<br />
IONIŢĂ, VALENTIN APOSTOL şi HORAŢIU POP<br />
(Rezumat)<br />
Se prezintă o analiză comparativă a sistemelor cu absorbţie,<br />
resorbţie şi absorbţie-resorbţie cu soluţie hidroamoniacală. Compararea<br />
performanţelor ciclurilor (atât frigorifice cât şi de pompe de căldură)<br />
furnizează informaţii cu privire la alegerea schemei adecvate în funcţie<br />
de condiţiile de proiectare termică impuse.<br />
ALOCAREA OPTIMĂ A SCHIMBĂTOARELOR <strong>DE</strong> CĂLDURĂ<br />
ÎN SISTEMELE BOOSTRAP ÎN CIRCUIT <strong>DE</strong>SCHIS ALE<br />
AERONAVELOR<br />
de<br />
BOGDAN HORBANIUC şi GHEORGHE DUMITRAŞCU<br />
(Rezumat)<br />
Sistemele bootstrap în circuit deschis sunt antrenate de motoarele<br />
turboreactoare ale aeronavelor pentru răcirea cabinei, economisindu-se<br />
astfel energie. Scopul lucrării este de a optimiza din punct de vedere<br />
termodinamic cele două schimbătoare de căldură (principal şi<br />
regenerativ). Criteriul de optimizare este puterea minimă extrasă de la<br />
motor. Restricţia este capacitatea limitată a schimbătoarelor de a<br />
transfera căldură. Este prezentat un model matematic al funcţionării<br />
sistemului şi este analizat cazul ideal (randamente izentropice unitare).<br />
ANALIZA PERFORMANŢELOR UNEI POMPE <strong>DE</strong> CĂLDURĂ<br />
CU ABSORBŢIE<br />
de<br />
DRAGOŞ HERA şi CĂTĂLINA VASILESCU<br />
(Rezumat)<br />
Pompele de căldură cu absorbţie atrag un interes tot mai mare în<br />
rândul cercetătorilor deoarece acestea pot folosi surse de energie<br />
regenerabile şi ieftine de recuperare a căldurii. Această lucrare prezintă<br />
un model matematic recent dezvoltat de autori pentru calcul parametrilor<br />
de stare si de proces ai ciclul pompei de căldură cu absorbţie cu amestec<br />
amoniac apă. Modelul foloseşte ecuaţiile de conservare a masei şi<br />
energiei pentru fiecare aparat care alcătuieşte instalaţia. Folosind
programul de calculator dezvoltat este studiată performanţa pompei de<br />
căldură cu absorbţie cu amestec amoniac-apa în funcţie de parametrii de<br />
intrare aleşi: temperatura agentului încălzitor şi temperatura sursei reci.<br />
De asemenea se analizează influenţa acestor parametrii asupra<br />
temperaturii apei calde preparate.<br />
INFLUENŢA VARIAŢIEI PASULUI NERVURII ASUPRA<br />
PERFORMANŢELOR RADIATOARELOR<br />
de<br />
MIHAI NAGI, IOAN-DANIEL CĂRĂBAŞ şi PAUL ILIEŞ<br />
(Rezumat)<br />
Se analizează pe baza cercetărilor experimentale influenţa pasului<br />
nervurii ondulate, de partea aerului, asupra coeficientului de transfer<br />
termic şi căderile de presiune. Rezultatele au fost generalizate şi s-au<br />
construit curbele Colburn in funcţie de numărul Reynolds şi coeficientul<br />
de frecare in funcţie de Reynolds.<br />
ANALIZA EXERGETICĂ A REGIMURILOR TRANZITORII ÎN<br />
SISTEMELE FRIGORIFICE CU COMPRIMARE MECANICĂ <strong>DE</strong><br />
VAPORI<br />
de<br />
RAHAL BOUSSEHAIN, ELENA EUGENIA VASILESCU,<br />
YOUCEF AB<strong>DE</strong>LLOUCHE, MICHEL FEIDT şi ALEXANDRU<br />
DOBROVICESCU<br />
(Rezumat)<br />
Se prezintă o metodă de calcul şi analiză a distrugerii de exergie în<br />
aparatele componente ale unui sistem frigorific cu comprimare mecanică<br />
de vapori precum şi în sistem în ansamblu. Pe baza datelor experimentale<br />
obţinute din monitorizarea instalaţiei a fost calculată pierderea de exergie<br />
în funcţie de timp sub influenţa unor factori perturbatori precum<br />
dezactivarea unui piston, variaţia debitului masic şi a temperaturii iniţiale<br />
a fluidului răcit, reducerea în trepte a turaţiei compresorului.<br />
SIMULAREA UNUI CHILLER CU ABSORBŢIE CASNIC<br />
de<br />
NADÈGE CHATAGNON, MARC BACHMANN, GUILLAUME<br />
ANIES ŞI JEAN CASTAING-LASVIGNOTTES
(Rezumat)<br />
Sistemele de refrigerare triterme cu absorbţie în lichid sunt în mod<br />
particular potrivite pentru alimentarea cu energie solară. Proiectate şi<br />
construite cu scopul de a răspunde unor condiţii nominale de funcţionare,<br />
aceste maşini sunt adesea supuse variaţiei condiţiilor de operare. Să<br />
anticipezi influenţa lor asupra maşinii precum şi performanţa energetică<br />
poate fi destul de complicat. După o scurtă prezentare a principiului de<br />
operare, sunt prezentate rezultatele experimentale obţinute prin testarea<br />
în diferite condiţii de operare a sistemului ROTARTICA Solar de 4,5<br />
kW. Într-o a doua etapă, a fost dezvoltat un model de predicţie a<br />
performanţelor în funcţie de temperaturile de operare. În acest scop au<br />
fost identificaţi principalii parametri ai modelului prin trei încercări<br />
diferite şi validaţi pe baza altor rezultate experimentale. Rezultatele<br />
simulării sunt în concordanţă cu măsurătorile. În final, este efectuat un<br />
studiu de sensibilitate a parametrilor identificaţi.<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA UNUI SISTEM <strong>DE</strong> RĂCIRE SOLARĂ CU<br />
ABORBŢIE CU SOLUŢIE BROMURĂ <strong>DE</strong> LITIU - APĂ<br />
de<br />
R. TOUAIBI, M. TAHAR ABBES, R. BOUSSEHAIN,<br />
M . FEIDT, E. VASILESCU, M. COSTEA şi B. KHELIDJ<br />
(Rezumat)<br />
Răcirea solară prin absorbţie este o tehnologie foarte modernă<br />
pentru a răci o încăpere cu ajutorul unei soluţii binare şi o sursă de<br />
energie termică gratuită, folosind un colector solar. Acest articol va fi<br />
dedicat studiului unui sistem de răcire solară cu un amestec de bromură<br />
de litiu-apă (LiBr/H20) unde apa este agentul frigorific. Vom începe cu<br />
principiul de funcţionare, apoi cu modelarea sistemului. Modelarea este<br />
un pas esenţial în evaluarea potenţialului acestei tehnici. Modelul poate fi<br />
folosit pentru a oferi un prototip pentru aplicarea sa în Algeria.<br />
ASUPRA ETANŞĂRII UNUI COMPARTIMENT DATORITĂ<br />
RUPERII INSTALAŢIEI <strong>DE</strong> RĂCIRE ÎNTR-O CENTRALĂ<br />
NUCLEARĂ<br />
de<br />
TEONA LOZONSCHI<br />
(Rezumat)
Metoda evidenţiată în lucrarea prezentată se bazează pe aplicaţia unei<br />
incinte a sistemului de răcire dintr-o instalaţie ciclu a combustibilului, în<br />
care toate conductele de răcire se fisurează simultan, în timpul unui seism<br />
predicţionat. Fluxul de agent de răcire ce intră conduce la o posibilă<br />
etanşare suplimentară a compartimentului care este ventilat printr-un<br />
singur canal de aer a unui sistem de evacuare cu filtrare de siguranţă.<br />
O preocupare particulară o reprezintă încărcarea unui perete<br />
despărţitor care formează unul din pereţii compartimentului. Fluxurile de<br />
agent de răcire ce intră, sunt fluxuri bifazice care, mare parte din durata<br />
lor sunt fluxuri strangulate, şi într-un interval de timp scurt (de<br />
aproximativ 20s) se eliberează câteva sute de kilograme de agent de<br />
răcire. Sursa majoră a fluxului de agent de primar este prin conducta de<br />
întoarcere nerestricţionată, venind din separatorul de lichid (la aspiraţie)<br />
care conţine până la 320 kg de agent de răcire (Freon 12). În timp ce<br />
cantităţi semnificative de agent de răcire se găsesc în condensator,<br />
curgerea pe partea de intrare este sever restricţionată de trei valve de<br />
control la intrare cu orificii foarte mici. Cedarea instalaţiei la cutia de<br />
răcire rezultă într-o zonă de curgere mare (16 conducte de 40mm<br />
fiecare), dar cantitatea totală de agent de răcire este mică (mai puţin de<br />
10kg). S-au modelat fluxurile de expansiune adiabatică în două faze ale<br />
agentului de răcire în compartiment precum şi desigilarea rezervoarelor<br />
cu agent de răcire, utilizând o formulare analitică simplificată, care<br />
presupune, că derivata volumului specific în raport cu inversul presiunii<br />
este o constantă de-a lungul unei adiabate în regiunea amestecului. Cu<br />
privire la extinderea la condiţiile compartimentului, agentul de răcire este<br />
parţial vaporizat şi evaporarea suplimentară apare când lichidul de răcire<br />
ia contact cu mediul înconjurător (în special pardoseala). Vaporii<br />
agentului de răcire sunt mult mai grei decât decât aerul (portanţă<br />
negativă), de aceea amestecul şi transferul de căldură dintre cele două<br />
gaze sunt neglijabile. Răspunsul prematur al compartimentului şi<br />
evacuarea prin canalul de evacuare sunt dominate de compresia<br />
adiabatică a aerului, în partea superioară a compartimentului şi numai de<br />
evacuarea aerului. În timpul ultimelor stadii, după cea mai mare parte a<br />
evacuării aerului, răspunsul presiunii este dominat de debitul de vapori<br />
evacuat şi compresibilitatea ei. Atât aerul cât şi vaporii de freon sunt<br />
trataţi ca şi gazele perfecte şi răspunsul compartimentului şi al fluxului de<br />
evacuare sunt modelate ca procese cvasistaţionare. Ventilarea şi<br />
etanşarea compartimentelor capsulate datorită ruperii accidentale a<br />
instalaţiei de răcire este o problemă comună pentru multe din instalaţiile<br />
nucleare, mai ales într-un eveniment seismic. Procesele asociate cu un
astfel de accident sunt foarte complexe, implicând în general, curgere<br />
tranzitorie multifazică, interacţiune şi amestec între fluxurile de admisie<br />
şi gazele din compartiment şi transferul de căldură cu mediul<br />
înconjurător. Obiectivul acestei lucrări este de a prezenta o abordare<br />
simplificată a analizei globale care poate să prevadă estimări destul de<br />
ample ale încărcărilor structurale şi ale proceselor de curgere, acestea<br />
fiind uşor folosite în studiile de proiectare. În concluzie, abordarea<br />
simplificată dezvoltată aici pentru estimarea etanşării şi ventilării<br />
compartimentelor închise s-a dovedit a fi versatilă şi eficientă pentru<br />
determinarea încărcărilor structurale de proiectare. Metoda este uşor<br />
adaptabilă pentru tratarea altor accidente de rupere ale conductei de<br />
răcire, în centralele nucleare. În cazul fluxurilor neutre de vapori, trebuie<br />
incluse amestecul gazelor şi transferul de căldură dintre ele. Pentru<br />
fluxuri de intrare vapori/amestec, la temperaturi mari, de exemplu,<br />
amestec abur/apă, condensaţie şi transferul de căldură către mediul<br />
înconjurător înlocuieşte vaporizarea luată în considerare.<br />
ANALIZA TEORETICĂ ŞI EXPERIMENTALĂ A UNEI <strong>MAŞINI</strong><br />
FRIGORIFICE STIRLING<br />
de<br />
STOIAN PETRESCU, LAVINIA GROSU, MONICA COSTEA,<br />
PIERRE ROCHELLE, CĂTĂLINA DOBRE şi CAMELIA PETRE<br />
(Rezumat)<br />
Lucrarea prezintă un studiu teoretic şi experimental al ciclului<br />
inversat Stirling aplicat unei maşini de tip β. Acesta se bazează pe<br />
modele analitice elaborate pentru maşini frigorifice folosind metode ale<br />
Termodinamicii cu Viteză Finită (TVF) şi Termodinamicii cu<br />
Dimensiuni Fizice Finite (TDF). Rezultatele teoretice sunt comparate cu<br />
cele experimentale. Este evidenţiată influenţa vitezei pistonului asupra<br />
COP al maşini reale. Deşi pierderile datorate regenerării imperfecte a<br />
căldurii în regenerator sunt evaluate diferit, performanţele maşinii<br />
evaluate cu cele două metode utilizate prezintă o variaţie similară.<br />
PERFORMANŢELE UNEI <strong>MAŞINI</strong> FRIGORIFICE CU<br />
EJECTOR CU R134A HFO1234 YF<br />
de<br />
LATRA BOUMARAF, PHILIPPE HABERSCHILL şi AHMED<br />
BENSAFI
(Rezumat)<br />
Se prezintă o instalaţie frigorifică cu ejector în loc de ventil de<br />
laminare pentru a recupera o parte din energia cinetică a procesului de<br />
destindere. Este dezvoltat un model de amestecare cu arie constantă<br />
pentru ejectorul cu curgere bifazică. Au fost investigate pentru condiţiile<br />
de funcţionare caracteristice climatizării, efectele parametrilor geometrici<br />
ai ejectorului şi căderea de presiune în secţiunea de intrare. Pentru o<br />
geometrie a ejectorului stabilită, influenţa temperaturii de condensare<br />
asupra performanţei ejectorului a fost de asemenea studiată. Modelul de<br />
ejector este apoi utilizat pentru a efectua o analiză termodinamică a<br />
funcţionării sistemului cu fluidele de lucru R134a şi potenţialul său<br />
înlocuitor HFO1234 yf. Rezultatele simulării arată o îmbunătăţire<br />
importantă a COP relativ al sistemului de refrigerare cu ejector, în special<br />
atunci când creşte temperatura de condensare (40% la 55°C pentru cei<br />
doi agenţi frigorifici). Rezultatele arată de asemenea că HFO1234 yf<br />
conduce la o performanţă mai bună decât R134a atunci când scade<br />
temperatura de condensare.<br />
RĂCIREA UNEI COMPONENTE ELECTRONICE PRIN<br />
CONVECŢIE FORŢATĂ, CU AJUTORUL <strong>DE</strong>FLECTOARELOR<br />
LONGITUDINALE<br />
de<br />
AHLEM ARFAOUI OMRANI, REJEB BEN MAAD, MOURAD<br />
REBAY, COLETTE PA<strong>DE</strong>T şi JACQUES PA<strong>DE</strong>T<br />
(Rezumat)<br />
Răcirea componentelor electronice suscită multe cercetări, dintre<br />
care unele au fost dedicate influenţei deflectoarelor destinate canalizării<br />
curgerii [1]. Prin urmare, ne propunem un studiu experimental si numeric<br />
al transferului termic convectiv pe un element de încălzire montat pe o<br />
placă plană, plasat la intrarea unui flux de aer de viteză uniformă. Două<br />
deflectoare longitudinale fixate pe baza elementului de încălzire permit<br />
dirijarea fluxului de aer spre acesta. Rezultatele obţinute indică influenţa<br />
unghiului de înclinare şi a spaţierii deflectoarelor, asupra ameliorării<br />
transferului de căldură prin convecţie la interfaţa element încălzitor – aer.<br />
CAPTAREA POST-COMBUSTIE A CO 2 DIN CENTRALE PE<br />
CĂRBUNE
de<br />
VIORICA CEBRUCEAN, IOANA IONEL şi DUMITRU<br />
CEBRUCEAN<br />
(Rezumat)<br />
Captarea dioxidului de carbon în faza de post-combustie este<br />
procesul de separarea CO 2 din gazele de ardere. Datorită concentraţiei<br />
joase a CO 2 în gazele arse, aproximativ 15% pentru centrale<br />
termoelectrice pe cărbune pulverizat, sistemele pe baza absorbţiei<br />
chimice reprezintă tehnologia cea mai dezvoltată la ora actuală. În<br />
această lucrare au fost prezentate şi discutate trei procese de captare CO 2<br />
din gazele de ardere, şi anume, procesul de reţinere CO 2 prin absorbţie în<br />
soluţii de amine, carbonat de potasiu şi amoniac.<br />
TRANSFERUL <strong>DE</strong> CĂLDURĂ LA CON<strong>DE</strong>NSAREA<br />
AMESTECULUI VAPORI-GAZ ÎN CÂMP ELECTRIC<br />
de<br />
MIRCEA BOLOGA, FEDOR GROSU, ALBERT POLICARPOV<br />
şi OLEG MOTORIN<br />
(Rezumat)<br />
Sunt prezentate rezultatele cercetărilor experimentale ale<br />
transferului de căldură la condensarea amestecului vapori-gaz în câmp<br />
electric. La concentraţia gazului 5% a fost atinsă o intensificare dublă<br />
.Acţiunea câmpului electric se explică prin turbionarea peliculei de<br />
condensat si diminuarea rezistenţei difuzionale la transferul de căldură.<br />
Rezultatele pot fi folosite la proiectarea condensatoarelor compacte de<br />
vapori.<br />
EFICIENŢELE ŞI RANDAMENTELE SISTEMELOR CU PILE<br />
<strong>DE</strong> COMBUSTIE<br />
de<br />
A. VAUDREY, P. BAUCOUR, F. LANZETTA şi R. GLISES<br />
(Rezumat)<br />
Natura sa atipică – motor cu combustie internă „lentă”, care<br />
produce lucru mecanic electric – face din pila de combustie un sistem<br />
dificil de comparat cu soluţiile tehnologice concurente de tipul motor<br />
termic/generator electric. Modul său de funcţionare izoterm complica
confruntarea eficienţei sale cu cea a unui sistem termic care funcţionează<br />
între două temperaturi. Pentru a evita această dificultate, utilizăm o<br />
echivalenţă între o pilă de combustie ideală şi un motor Carnot, la care<br />
adăugăm o generare internă de entropie legată de supratensiunile<br />
electrice caracteristice unei pile de combustie reale. Această analogie este<br />
apoi tradusă în termeni de exergie, permiţând nu numai o comparaţie mai<br />
pertinentă cu alte soluţii energetice, dar şi o punere în evidenţă a<br />
calităţilor sale energetice reale.<br />
MICROGENERARE: ALEGEREA MOTORULUI TERMIC<br />
de<br />
PASCAL STOUFFS<br />
(Rezumat)<br />
Sistemele de microgenerare pentru utilizări casnice sunt din ce în ce<br />
mai mult abordate de cercetarea în domeniu. Lucrarea abordează tema<br />
alegerii tipului de motor termic are să echipeze un asemenea sistem.<br />
MO<strong>DE</strong>L <strong>DE</strong> REGRESIE PENTRU ESTIMAREA <strong>DE</strong>BITULUI <strong>DE</strong><br />
AER ADMIS ÎN MOTOR<br />
de<br />
DANIEL DINESCU şi MOHAND TAZEROUT<br />
(Rezumat)<br />
Modelul prezentat este bazat pe principii fizice şi investighează<br />
influenţa presiunii şi temperaturii din colectorul de admisie, respectiv a<br />
vitezei şi a caracteristicilor geometrice ale motorului asupra cantităţii de<br />
aer aspirate. Dat fiind că modelul propus nu necesită o putere mare de<br />
calcul, iar parametrii utilizaţi pot fi măsuraţi cu uşurinţă, acesta se<br />
pretează controlului motor.<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA TRNSFERULUI <strong>DE</strong> CĂLDURĂ ŞI MASĂ LA<br />
SERPENTINELE DIN ŢEAVA GOFRATĂ A CAZANELOR CU<br />
CON<strong>DE</strong>NSAŢIE<br />
de<br />
DAN PAUL STĂNESCU, NICOLAE N. ANTONESCU<br />
şi NICULAE ANTONESCU<br />
(Rezumat)
O soluţie constructivă deosebit de eficienţă a serpentinelor<br />
cazanelor cu condensaţie este bazată pe utilizarea ţevilor gofrate.<br />
Particularitatea cazanului este realizarea construcţiei cu o singură<br />
serpentină amplasată vertical. Pentru partea convectivă, constituită din<br />
ultimele spire ale serpentinei, transferul de căldură se produce prin<br />
convecţie şi prin condensarea vaporilor de apă din gazele de ardere.<br />
Pentru cazanele cu condensaţie cu o serpentină s-a elaborat un model<br />
specific de calcul. Bazat pe o serie de modele de transfer de căldură şi<br />
transfer de masă prin condensaţie verificate în construcţia mai multor<br />
cazane, se constatǎ o foarte bună concordanţă între rezultatele obţinute cu<br />
metodica de calcul a modelului elaborată în cadrul acestei lucrări şi cu<br />
rezultatele globale obţinute în măsurătorile efectuate pe standul<br />
experimental. Se constatǎ că metodica de calcul are erori foarte mici, ea<br />
fiind verificată prin datele de măsurători detaliate ale schimbului de<br />
căldură, în diferite situaţii funcţionale de cazane cu condensaţie cu<br />
serpentine gofrate.<br />
MĂSURAREA PRESIUNII INSTANTANEE ÎNTR-UN<br />
COMPRESOR CU PISTON ŞI COMPARAREA CU<br />
REZULTATELE TEORETICE<br />
de<br />
DAN ANDREI<br />
(Rezumat)<br />
Rezolvarea sistemului de ecuaţii diferenţiale care compun modelul<br />
matematic al funcţionării unui compresor volumic cu piston, cu pulsaţii<br />
de presiune, se face prin metoda Runge-Kutta de ordinul patru. Se obţin<br />
astfel diagramele de variaţie a presiunii în cilindrul compresorului, a<br />
presiunii totale în camera de refulare şi a deplasării supapei de refulare<br />
pentru trei regimuri de funcţionare a compresorului cu rapoarte diferite<br />
de comprimare, H=3,4, H=4,5, H=5,6. Acestea se compară apoi cu<br />
rezultatele experimentale.<br />
RECUPERAREA ENERGETICĂ A GAZELOR COMBUSTIBILE<br />
DIN APELE GEOTERMALE<br />
de<br />
ANA-MARIA BIANCHI, SORIN DIMITRIU şi FLORIN<br />
BĂLTĂREŢU<br />
(Rezumat)
În unele zăcăminte geotermale, apa fierbinte este asociată cu un<br />
important conţinut de gaze combustibile, în special metan. Aceste gaze,<br />
care pot avea un conţinut de 2…2,5 Nm 3 /m 3 apă şi un conţinut de metan<br />
de 85…90%, reprezintă un important potenţial energetic. Lucrarea<br />
prezintă posibilitatea recuperării potenţialului energetic al acestor gaze<br />
utilizând unităţi de cogenerare cu motoare termice cu gaz. Este prezentat<br />
un studiu de caz privind sondele de apă geotermală care se află în<br />
funcţiune în zona localităţilor Călimăneşti - Căciulata - Cozia, din Valea<br />
Oltului. Este pus în evidenţă un important potenţial energetic de cca. 3,6<br />
MW (1,4 MW putere electrică şi 2,2 MW putere termică). Energia<br />
electrică poate fi consumată local sau injectată în reţea, iar energia<br />
termică poate fi livrată consumatorilor rezidenţiali din zonă).<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA TENSIUNILOR TERMICE DIN CAMERA <strong>DE</strong><br />
AR<strong>DE</strong>RE A UNUI MOTOR CU APRIN<strong>DE</strong>RE PRIN SCÂNTEIE<br />
ALIMENTAT CU AMESTECURI ETANOL-BENZINĂ<br />
de<br />
KRISZTINA UZUNEANU şi EUGEN GOLGOŢIU<br />
(Rezumat)<br />
Tensiunile termice din camera de ardere a unui motor cu ardere<br />
internă sunt funcţie de nivelul diferenţelor de temperatură dintre diversele<br />
zone. Prin determinarea acestor temperaturi se poate regla răcirea, se pot<br />
îmbunătăţi proprietăţile materialelor, sau se pot îmbunătăţi proprietăţile<br />
combustibilului. Lucrarea se referă la tensiunile termice din camera de<br />
ardere a unui motor cu aprindere prin scânteie alimentat cu amestec<br />
etanol – benzină.<br />
SIMULAREA CURGERII NESTAŢIONARE PRIN<br />
TURBOCOMPRESORUL AGREGATULUI <strong>DE</strong><br />
SUPRAALIMENTARE AL MOTOARELOR DIESEL<br />
SUPRAALIMENTATE<br />
de<br />
SALVADORE MUGUREL BURCIU<br />
(Rezumat)<br />
Lucrarea prezintă modelul matematic şi rezultatele grafice obţinute<br />
cu ajutorul programului de calcul realizat. Programul de calcul realizat,
ce foloseşte proceduri Phoenics, permite simularea curgerii nestaţionare a<br />
fluidului, în turbocompresorul cu rotaţie liberă VTR-200R, utilizat pentru<br />
supraalimentarea motorului Diesel MB 836 Db. Sunt prezentate câteva<br />
din rezultatele grafice obţinute pentru curgerea prin rotorul<br />
compresorului centrifugal al turbocompresorului de supraalimentare, în<br />
geometria 3D a rotorului.<br />
O SOLUŢIE NOUĂ PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢI CONDIŢIILE <strong>DE</strong><br />
CONTACT DIN SISTEMELE <strong>DE</strong> DISTRIBUŢIE ALE<br />
MOTOARELOR CU AR<strong>DE</strong>RE INTERNĂ<br />
de<br />
GHEORGHE MANOLACHE, EDWARD RAKOŞI, RADU ROŞCA<br />
şi SORINEL TALIF<br />
(Rezumat)<br />
Se prezintă rezultatele unei analize cu privire la principalii factori<br />
care afectează condiţiile de contact în cupla camă-tachet, subliniind<br />
influenţa regimului de lubrifiere asupra condiţiilor de funcţionare şi a<br />
uzurii elementelor. O soluţie tehnică originală este propusă şi studiată,<br />
analiza acesteia relevând potenţialul ei în ceea ce priveşte îmbunătăţirea<br />
regimului de lubrifiere şi creşterea duratei de viaţă a motorului cu<br />
menţinerea performanţele acestuia şi a unui nivel de poluare redus.<br />
VERIFICAREA EXPERIMENTALĂ A UNEI METO<strong>DE</strong><br />
NUMERICE PENTRU CALCULUL PARAMETRILOR <strong>DE</strong><br />
STARE A AMESTECULUI CARBURANT LA MOTOARE CU<br />
INJECŢIE ÎN POARTA SUPAPEI<br />
de<br />
ADRIAN IRIMESCU, DĂNILĂ IORGA, LIVIU MIHON şi IOAN<br />
HITICAŞ<br />
(Rezumat)<br />
Formarea amestecului carburant la motoarele cu injecţie în poarta<br />
supapei de admisie, este un proces complex de schimb de căldură şi<br />
masă. Aerul este amestecat cu benzina pulverizată cu ajutorul<br />
injectoarelor, iar combustibilul trece printr-un proces cu mai multe etape<br />
în care lichidul se sparge în picături fine şi mai apoi se evaporă.<br />
Cantitatea de combustibil evaporată, din doza totală injectată, depinde de<br />
mai mulţi factori, cum ar fi presiunea din galeria de admisie, temperatura
aerului şi umiditatea relativă, precum şi coeficientul excesului de aer.<br />
Rezultatele experimentale înregistrate pe durata unui an de zile, confirmă<br />
validitatea metodei numerice pentru calculul parametrilor de stare a<br />
amestecului carburant. Valorile măsurate ale temperaturii amestecului<br />
sunt foarte apropiate de rezultatele obţinute prin calcul, cu o eroare<br />
maximă uşor peste 10 %, ca valoare relativă obţinută prin raportarea<br />
erorii absolute la intervalul de temperatură -20..40 °C.<br />
STUDIUL CICLULUI SEMI-DIESEL IREVERSIBIL BAZAT PE<br />
METODA DIRECTĂ DIN CADRUL TERMODINAMICII CU<br />
VITEZĂ FINITĂ<br />
de<br />
STOIAN PETRESCU, NICOLAE BORIARU, CRISTIAN LEONTIEV,<br />
MONICA COSTEA şi CAMELIA PETRE<br />
(Rezumat)<br />
Lucrarea prezintă o abordare prin Metoda Directă a estimării<br />
performanţelor ciclului semi-Diesel ireversibil cu viteză finită. S-a avut<br />
în vedere ireversibilitatea generată de viteza finită a proceselor, de<br />
pierderile prin laminare la admisie şi evacuare şi de cele prin frecare. A<br />
fost studiată, de asemenea, influenţa vitezei pistonului, a raportului de<br />
creştere a presiunii în cursul arderii la volum constant şi a celui de<br />
creştere a volumului (în cursul arderii la presiune constantă). Rezultatele<br />
obţinute evidenţiază valori optime ale vitezei pistonului şi ale altor<br />
parametri (α şi λ) corespunzătoare regimului de putere maximă.<br />
STUDIUL TERMODINAMIC AL INFLUENŢEI PRESIUNII <strong>DE</strong><br />
ÎNCĂRCARE INIŢIALE ASUPRA AMELIORĂRII<br />
PERFORMANŢELOR UNUI MOTOR STIRLING <strong>DE</strong> TIP GAMA<br />
de<br />
RAMLA GHEITH, FETHI ALOUI, MOHAND TAZEROUT<br />
şi SASSI BEN NASRALLAH<br />
(Rezumat)<br />
În lucrare este adoptat modelul clasic adiabatic al motorului<br />
Stirling, în care ipoteza fluidului de lucru ideal a fost înlocuită cu cea a<br />
unui fluid real, definit prin ecuaţia Van der Waals. De fapt, influenţa<br />
gazului real apare doar la presiuni înalte. De aceea, autorii au introdus<br />
conceptul de „presiune de umplere iniţială”. Pentru a verifica validitatea
modelului, a fost utilizat un motor Stirling de tip gama, cu presiuni de<br />
umplere iniţiale diferite. Validarea s-a făcut experimental pe un motor<br />
real.<br />
VALORIFICAREA <strong>DE</strong>ŞEURILOR ORGANICE PRIN<br />
RECICLAREA LOR ÎN AGRICULTURĂ<br />
de<br />
ILINCA DINU şi OANA GHEORGHIŢĂ<br />
(Rezumat)<br />
În urma activităţilor gospodăreşti şi industriale a populaţiei, în<br />
centrele urbane rezultă mari cantităţi de deşeuri solide şi lichide. Dintre<br />
aceste deşeuri cele mai agresive faţă de mediu sunt cele de natură<br />
organică, deoarece acestea intră rapid în fermentaţie rezultând o<br />
puternică poluare a solurilor şi a aerului. Din această categorie de deşeuri<br />
fac parte şi nămolurile organice rezultate în staţiile de epurare în urma<br />
procesului de epurare a apelor uzate. Având în vedere exigenţa normelor<br />
europene de protecţie a mediului impuse de restricţiile legislaţiei în<br />
vigoare, autorii acestei lucrări abordează unele aspecte inovative privind<br />
reciclarea acestor deşeuri, pe de o parte pentru a proteja mediu, iar pe de<br />
alta parte de a valorifica deşeurile organice mineralizate ca îngrăşământ<br />
ecologic în agricultură.<br />
CÂTEVA ASPECTE EXPERIMENTALE CE APAR LA<br />
AR<strong>DE</strong>REA BIOMASEI<br />
de<br />
MANUELA ELENA GEORGESCU, LUCIAN MIHĂESCU, IONEL<br />
PÎŞĂ, TUDOR PRISECARU, ION OPREA şi GABRIEL<br />
NEGREANU<br />
(Rezumat)<br />
Scopul lucrării este să prezinte câteva dintre problemele care apar la<br />
arderea biomasei în cazane. Arzătoarele specifice pentru combustibili<br />
specifici, tehnologia de pregătire a combustibililor şi experimentările<br />
efectuate pe cazanele pilot şi industriale sunt prezentate în lucrare.<br />
UTILIZAREA SIMULTANĂ A CĂLDURII ŞI A FRIGULUI ÎN<br />
INDUSTRIA AGROALIMENTARĂ CU AJUTORUL <strong>MAŞINI</strong>LOR
CU COMPRIMARE MECANICĂ <strong>DE</strong> VAPORI: CARE ESTE<br />
CRITERIUL <strong>DE</strong> EFICIENŢĂ?<br />
de<br />
RAHAL BOUSSEHAIN, DIMITER DIMITROV şi MICHEL FEIDT<br />
(Rezumat)<br />
Un model de maşină dublă de tip termo-frigo-pompă cu<br />
comprimare mecanică de vapori este propus în această lucrare. Modelul<br />
corespunde unui sistem cu regim staţionar ireversibil şi este supus unor<br />
restricţii privitoare la transferul de căldură. Se definesc şi se compară<br />
eficienţele termodinamice ale sistemului şi se propune o optimizare din<br />
punct de vedere termodinamic.<br />
PIROLIZA GRĂSIMILOR ANIMALE PENTRU PRODUCEREA<br />
<strong>DE</strong> BIOCOMBUSTIBILI<br />
de<br />
NADIA MRAD, FETHI ALOUI, MOHAND TAZEROUT,<br />
SASSI BEN NASRALLAH şi HASSEN ABDALLAH<br />
(Rezumat)<br />
Acest studiu urmăreşte valorizarea grăsimii de vită prin piroliză în<br />
vederea producerii unui biocarburant pentru motoarele Diesel.<br />
Obiectivele urmărite sunt controlul randamentului şi acidităţii unui<br />
combustibil lichid final (ulei de piroliză) şi identificarea diferitelor gaze<br />
necondensabile degajate. Aciditatea uleiului de piroliză obţinut este de<br />
38.14 ceea ce restrânge utilizarea sa ca biocarburant. Procedeul utilizat e<br />
cel al cracării catalitice.<br />
STUDIU PRIVIND OBŢINEREA BIODIESELULUI PRIN<br />
VALORIFICAREA BIOMASEI<br />
de<br />
CAMELIA CIUBOTĂ-ROŞIE, LAURA BULGARIU, CEZAR<br />
CATRINESCU, IRINA VOLF şi MATEI MACOVEANU<br />
(Rezumat)<br />
Se studiază obţinerea biodieselului din seminţele de muştar<br />
(Sinapis alba). Obţinerea uleiurilor din seminţele oleaginoase se poate<br />
face prin presare mecanică, prin extracţie cu solvenţi şi prin extracţie în<br />
condiţii super critice cu CO 2 . Se prezintă procesul de extracţie cu solvenţi
a uleiurilor din seminţele de muştar. S-a studiat extracţia uleiului cu şapte<br />
tipuri de solvenţi în aceleaşi condiţii de extracţie (n-hexan, ciclohexan,<br />
heptan, eter de petrol, acetat de etil, acetona şi tetraclorura de carbon) şi<br />
s-au comparat rezultatele obţinute pentru a identifica cel mai bun solvent<br />
ţinând cont atât de costul solventului cât şi de impactul indus asupra<br />
mediului. După extracţia uleiurilor s-a analizat compoziţia fiecărui tip de<br />
ulei extras cu un anumit solvent pentru a se stabili condiţiile optime<br />
pentru conducerea procesului de transesterificare a uleiurilor obţinute. S-<br />
au determinat şi caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească uleiul<br />
vegetal înainte de procesul de transesterificare în conformitate cu<br />
standardul 14214.<br />
INFLUENŢA ELECTROPLASMOLIZEI ŞI TRARĂRII<br />
TERMICE ASUPRA INDICILOR CALITATIVI AI MATERIEI<br />
PRIME VEGETALE<br />
de<br />
NATALIA POPOVA, ANDREI PAPCHENKO şi MIRCEA BOLOGA<br />
(Rezumat)<br />
Sunt prezentate rezultatele cercetărilor experimentale privind<br />
influenţa electro-plasmolizei şi tratării termice – prăjirii în ulei de floarea<br />
soarelui asupra indicilor tehnologici. S-a demonstrat că datorită sporirii<br />
penetrabilităţii celulare, electroplasmoliza urgentează procesul prăjirii,<br />
reduce absorbirea uleiului, micşorând consumul lui la o unitate de<br />
producţie şi indicele de aciditate.<br />
CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND PROCESUL <strong>DE</strong><br />
USCARE ÎN INSTALAŢIILE <strong>DE</strong> USCARE A SEMINŢELOR <strong>DE</strong><br />
CEREALE CU DUBLĂ SURSĂ <strong>DE</strong> ENERGIE<br />
de<br />
CORINA DANA CERNĂIANU şi MARIN BICĂ<br />
(Rezumat)<br />
Pentru determinările experimentale a parametrilor de proces<br />
privind controlul şi comanda automată a ciclului de uscare pe modelul de<br />
instalaţie de uscare, s-au folosit un număr de 11 probe de seminţe din<br />
diferite categorii, 3 probe de grâu, 4 probe de porumb, 3 probe de<br />
seminţe de floarea soarelui şi o probă de seminţe de dovleac.
Aceste probe au avut umidităţi iniţiale diferite şi, pentru analiza cât<br />
mai corespunzătoare a fenomenului, s-au uscat cantităţi diferite din<br />
acelaşi produs, în funcţie de capacitatea de uscare a modelului de<br />
instalaţie. Din analiza datelor tabelate, se observă că parametrii de<br />
proces: umiditate iniţială şi finală, temperaturile iniţiale şi finale din<br />
incinta de uscare, cutia cu roci şi captorul solar, consumul de energie al<br />
celor trei consumatori, precum şi perioada de uscare, variază în limite<br />
foarte largi şi de aceea a fost necesară introducerea controlului şi<br />
comenzii automate prin folosirea sistemelor de măsurare a temperaturii,<br />
umidităţii şi de programarea perioadei de timp în care se desfăşoară<br />
etapele procesului de uscare a seminţelor.<br />
În urma uscării probelor de seminţe, în condiţiile conducerii<br />
procesului cu ajutorul sistemelor de măsură şi control, au rezultat o serie<br />
de date pe baza cărora s-au trasat o serie de grafice, din care se observă<br />
că în urma menţinerii constante a umidităţii finale şi a temperaturii din<br />
cutia de uscare, s-au obţinut probe de seminţe uscate până la valori<br />
corespunzând normelor specifice în domeniu.<br />
METO<strong>DE</strong> ELECTROFIZICE <strong>DE</strong> TRATARE A PRODUSELOR<br />
LACTATE SECUNDARE<br />
de<br />
MIRCEA BOLOGA, ELVIRA SPRINCEAN, ALEXANDRU<br />
BOLOGA,<br />
ALBERT POLIKARPOV şi TATIANA STEPURINA<br />
(Rezumat)<br />
Se argumentează eficacitatea metodelor electrofizice pentru<br />
procesarea produselor lactate secundare, ce conţin proteine şi glucide.<br />
Electroactivarea zerului iniţial a fost utilizată pentru extragerea<br />
concentratelor proteice-minerale, precum şi a zerului deproteinizat pentru<br />
procesarea lactozei. Metoda de electrofracţionare a produselor lactate<br />
secundare propusă exclude folosirea agenţilor chimici, este funcţională<br />
la temperaturi joase de tratare şi poate fi inclusă în reciclarea fără deşeuri<br />
a zerului, ce vizează producerea concentratelor proteice-minerale şi a<br />
produselor ce conţin lactoză şi lactoză.<br />
ASPECTE PRIVIND PROIECTAREA UNUI USCĂTOR<br />
ROTATIV PENTRU O INSTALAŢIE <strong>DE</strong> COMPACTARE A
RUMEGUŞULUI<br />
de<br />
PETRE RĂDUCANU<br />
(Rezumat)<br />
Deşeurile rezultate în urma exploatării fondului forestier şi a<br />
prelucrării lemnului trebuiesc tratate cu deosebită atenţie, pentru a nu<br />
produce o poluare intensă şi o risipă inadmisibilă. În acest sens s-a<br />
proiectat o instalaţie mobilă de compactare a rumeguşului. Lucrarea<br />
prezintă modul în care a fost proiectat, din punct de vedere termic şi<br />
constructiv, un uscător rotativ, necesar pentru reducerea umidităţii<br />
rumeguşului, şi care a fost integrat acestei instalaţii. Se prezintă<br />
rezultatele obţinute şi analiza factorilor ce influenţează proiectarea.<br />
SOLUŢII <strong>DE</strong> ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE A CARTIRELOR <strong>DE</strong><br />
CLĂDIRI REZI<strong>DE</strong>NŢIALE ŞI <strong>DE</strong> BIROURI NOI ÎN<br />
CONTEXTUL <strong>DE</strong>ZVOLTĂRII DURABILE<br />
de<br />
SEVERIN CĂZĂNESCU ŞI RALUCA ALEXANDRA CĂZĂNESCU<br />
(Rezumat)<br />
Se prezintă un studiu de caz analizat pentru o suprafaţă de cca. 50<br />
ha, în Bucureşti, unde se intenţionează să se construiască clădiri<br />
rezidenţiale şi de birouri. S-au studiat soluţii clasice de încălzire şi răcire<br />
a clădirilor în comparaţie cu soluţii de centrale de încălzire şi răcire<br />
combinate cu utilizarea energiei solare şi cu centrale de trigenerare.<br />
Variantele de soluţii s-au analizat atât din punct de vedere tehnic cât şi<br />
economic, luând în considerare resursele necesare pentru realizarea<br />
acesteia. Soluţia propusă pentru realizarea investiţiei este producerea<br />
combinată de energie electrică şi termică cu centrale de trigenerare de<br />
cvartal cuplate cu puncte termice la nivel de clădire, centrale de<br />
trigenerare la nivel de clădire şi în completare centrale termice în soluţie<br />
clasică, la clădirile neracordate la sistemele de trigenerare.<br />
O VARIANTĂ INOVATIVĂ <strong>DE</strong> SISTEM <strong>DE</strong> PROPULSIE<br />
TERESTRĂ CU GRAD REDUS <strong>DE</strong> POLUARE: GRUPUL MIXT<br />
GAZE-ABUR <strong>DE</strong> PUTERE MICĂ. ESTIMAREA<br />
PERFORMANŢELOR<br />
de
DAN-TEODOR BĂLĂNESCU şi MARIO-VLAD HOMUTESCU<br />
(Rezumat)<br />
Grupurile mixte gaze-abur sunt actualul lider în domeniul<br />
instalaţiilor energetice de putere mare şi medie. Deoarece puterile<br />
necesare propulsiei navelor de mare tonaj corespund instalaţiilor<br />
energetice de mare şi medie putere, dezvoltarea grupurilor mixte de<br />
propulsie navală a avut loc aproape simultan cu dezvoltarea grupurilor<br />
mixte stabile şi a reprezentat un succes. Acest fapt justifică încercarea de<br />
extindere a utilizării grupurilor mixte în domeniul sistemelor de propulsie<br />
terestră. În lucrare sunt prezentate rezultatele unui studiu care a avut ca<br />
scop estimarea performanţelor unui grup mixt de putere mică care ar<br />
putea fi utilizat ca sistem de propulsie terestră, chiar şi în cazul unui<br />
camion de mare tonaj.<br />
<strong>DE</strong>TERIORARE A EMISIILOR POLUANTE PENTRU PARCUL<br />
<strong>DE</strong> AUTOMOBILE ÎN FUNCŢIE <strong>DE</strong> VÂRSTA ŞI NUMĂRUL <strong>DE</strong><br />
KILOMETRI PARCURŞI (KILOMETRAJ)<br />
de<br />
KRISZTINA UZUNEANU, DAN DRĂGHIA şi EUGEN GOLGOŢIU<br />
(Rezumat)<br />
Coeficientul de emisie este definit în lucrare ca fiind un factor care<br />
multiplicat cu cantitatea de produşi poluanţi emanaţi de motorul nou,<br />
permite aprecierea cu o precizie satisfăcătoare, a cantităţii de poluant<br />
(CO, HC, NOx) emise de motor după un anumit număr de ani şi un<br />
anumit număr de kilometri. Factorul de deteriorare a emisiei a fost<br />
determinat având la dispoziţie o bogată baza de date privind emisiile<br />
poluante ale unor autoturismelor grupate în funcţie de capacitatea<br />
cilindrică, şi gradul de tratare a gazelor de ardere în concordanţă cu<br />
normele Europene (Euro I...EuroV).<br />
<strong>DE</strong>TERMINAREA CONDUCTIVITĂŢII TERMICE A<br />
MATERIALELOR <strong>DE</strong> CONSTRUCŢIE<br />
de<br />
MONICA CHERECHEŞ, CĂTĂLIN POPOVICI<br />
şi NELU-CRISTIAN CHERECHEŞ<br />
(Rezumat)
Utilizând o metodă în regim variabil, s-au determinat experimental<br />
proprietăţile termofizice a trei materiale de construcţie. Evoluţia<br />
temperaturilor de contact în funcţie de timp, pentru materiale, indică<br />
iniţial o scădere rapidă a temperaturii, urmată de o creştere uşoară timp<br />
de 2 – 3 minute. După aceasta, temperatura de contact se stabilizează în<br />
jurul unei valori care rămâne constantă pentru o perioadă de 3 până la 7<br />
minute, suficient pentru a putea fi măsurată. În plus, au fost realizate<br />
simulări numerice în regim variabil, cu ajutorul programului de calcul<br />
NASTRAN ® , pentru a stabili distribuţia temperaturii pe suprafaţa de<br />
contact.<br />
CERCETĂRI ŞI STUDII PRIVIND SOLUŢII EFICIENTE<br />
ENERGETIC ŞI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN SISTEME<br />
<strong>DE</strong> ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE A LABORATOARELOR <strong>DE</strong><br />
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DIN CAMPUSUL UNIVERSITAR<br />
BRAŞOV<br />
de<br />
IOAN CĂLDARE<br />
(Rezumat)<br />
Se prezintă soluţia tehnică proiectată pentru încălzirea şi răcirea<br />
celor 12 laboratoare de cercetare ştiinţifică din cadrul Campusului<br />
Universitar Braşov, soluţie care include utilizarea energiilor regenerabile.<br />
Sursa termică de bază este energia geotermală a pământului, care este<br />
adusă prin captatorii geotermici (tip serpentină de suprafaţă, tip sondă<br />
spirală şi sondă geotermală de adâncime) în circuitul pompei de căldură.<br />
Instalaţiile de pompe de căldură la cele 12 laboratoare, spina şi atrium,<br />
sunt amplasate în 12 staţii termice şi cuprind: 24 bucăţi pompe de căldură<br />
de 22 KW, 4 bucăţi pompe de căldură de 27,8 KW şi 4 bucăţi pompe de<br />
căldură de 34,7 KW.<br />
Soluţia finală de captatori geotermici pentru pompele de căldură<br />
prevede: 84 bucăţi sonde geotermale de adâncime, 7 colectori geotermici<br />
tip serpentină de suprafaţă şi 2 colectori geotermici tip sondă spirală.<br />
Instalaţiile de încălzire/răcire la cele 12 laboratoare şi atrium s-au<br />
proiectat prin suprafeţe radiante (beton temperat, beton semitemperat şi<br />
încălzire prin radiaţie de pardoseală), care cuplate cu sistemul de pompe<br />
de căldură reversibile asigură până la 70% din necesarul anual de energie<br />
pentru încălzire şi răcire.
STRUCTURĂ ŞI A<strong>DE</strong>CVARE DIDACTICĂ ÎN LANSAREA<br />
UNEI SPECIALITĂŢI ÎN INGINERIA MECANICĂ: SISTEME<br />
ŞI ECHIPAMENTE TERMICE (SET)<br />
de<br />
MIRCEA IVĂNOIU<br />
(Rezumat)<br />
Lucrarea îşi extrage substanţa din experienţa acumulată pe<br />
parcursul a mai mult de doi ani petrecuţi în acţiunile de lansare a unei<br />
specializări de licenţă noi la Catedra de Termodinamică şi Mecanica<br />
Fluidelor, Facultatea de Inginerie Mecanică, Universitatea Transilvania<br />
Braşov. Împreună cu principiile generale, perene, ale unui învăţământ<br />
tehnic creator de deprinderi şi atitudini specifice ingineriei performante,<br />
au fost luate în considerare constrângerile de orice natură pe care le<br />
impune şi le anunţă mediul social, în final obţinând un traseu prin care să<br />
atingem obiectivele demersului principal cu compromisuri calitative<br />
şi/sau cantitative minime.<br />
Studiul cuprinde: Principiile unei educaţii tehnice elastice, Referiri<br />
la criteriul succesiunii temporale a disciplinelor, raţionale şi naturale în<br />
vederea asigurării unei construcţii logice şi robuste a calificării, Trecerea<br />
în revistă a presiunilor şi constrângerilor externe, în special cererea pieţii<br />
muncii precum şi exigenţele unui program modern şi eficient de<br />
calificare tehnică de vârf cuprinzând : Creşterea mobilităţii<br />
interuniversitare interne şi internaţionale, Mobilitatea forţei de muncă,<br />
capacitatea de adaptare profesională, Ponderea educaţiei peritehnice şi<br />
componenta economică şi managerială a formării inginerului mecanic,<br />
Componenta de perspectivă (educaţie durabilă sau educaţie în spiritul<br />
dezvoltării durabile) şi specifică a relaţiei cu mediu (protecţia mediului în<br />
domeniul respectiv de activitate industrială), Valenţele educaţiei<br />
umaniste. Concluziile lucrării urmăresc stabilirea comandamentelor de<br />
neocolit în cadrul unui asemenea proiect, separând elementele de<br />
stabilitate, universale, de cele conjuncturale a căror pondere ar trebui<br />
redusă sau cel puţin restrânsă ca funcţionare temporală (în timp).