29.09.2015 Views

CONSTRUCTII DE MAŞINI

Fascicula 1 - Facultatea de Constructii Masini

Fascicula 1 - Facultatea de Constructii Masini

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

B U L E T I N U L I N S T I T U T U L U I P O L I T E H N I C D I N I A Ş I<br />

B U L L E T I N O F T H E POLYT E C H N I C I N S T I T U T E O F J A S S Y<br />

Published by<br />

THE TECHNICAL UNIVERSITY “GH. ASACHI” OF JASSY<br />

Tome LIV(LVI), Fasc. 1 2008<br />

SecŃia<br />

<strong>CONSTRUCTII</strong> <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong><br />

SUMAR<br />

MARCELIN BENCHEA, SPIRIDON CRETU, Analiza tridimensionala electro-plastica a contactelor<br />

concentrate 1.Modelare cu Elemente Finite. Rezultate si Validare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1<br />

SPIRIDON CRETU, MARCELIN BENCHEA, Analiza tridimensionala electro-plastica a contactelor<br />

concentrate 2.Modelare incrementala. Rezultate si Validare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9<br />

CONSTANTIN CIOCANEL, THE NGUYEN, MOHAMMAD H. ELAHINIA, Un izolator adaptiv<br />

magneto-hidraulic.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17<br />

ION BOSTAN, VALERIU DULGHERU, ANATOL SOCHIREAN, Dezvoltarea CAE a<br />

transmisiilorprecesionale utilizand platforma autodesk inventor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23<br />

IRINA RADULESCU, NICOLETTE POPESCU POGRION, ALEXANDRU RADULESCU, Cercetari<br />

privind lubrifiantilor proaspeti su uzati, utilizand microscopia electronica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31<br />

FLORINA CARMEN CIORNEI, STELIAN ALACI, LUMINI”A IRIMESCU, <strong>DE</strong>LIA CERLINCA,<br />

Consideratii asupra starii de tensiuni in Fretiing radial. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37<br />

COZMIN COJAN, GHEORGHE MOGAN, Aspecte privind inspectia pozitionarii si orientarii pieselor in<br />

celulele robotizate folosind Sisteme Vision. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43<br />

MARIUS IONESCU, GHEORGHE MOGAN, Modelarea matematica a robotilor pentru dezvoltarea de<br />

aplicatii in medii de realitate virtuala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49<br />

MARIUS IONESCU, BENJAMIN HATTON, Programarea off-line a robotilor industriali in realizarea<br />

virtuala pentru aplicatii cooperative. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55<br />

CIPRIAN ARON, BENJAMIN HATTON, Asspecte privind realizarea operatiilor de asamblare in medii<br />

virtuale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61<br />

SERGIU MARA, GHEORGHE MOGAN, Aspecte privind obtinerea pieselor sudate in cadrul in cadrul<br />

celulelor robotizate avansate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67<br />

VALERIAN SEPTIMIU STANCIU, DAN STEFAN, IOAN CURTU, MARIANA DOMNICA STANCIU,<br />

Compensarea erorilor volumetrice pentru masinile de masurat in coordonate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73<br />

ALEXANDRA NITA, Optimizarea unei matrite de injectie cu ajutorul sistemelor CAD. . . . . . . . . . . . . . . . 79<br />

BOGDAN TEBREAN, SEPTIMIU CRISAN, Algoritm de calcul al raspunsului unui traductor de socuri<br />

mecanice bazat pe efect HALL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85<br />

MARIAN TOPOLOGEANU, GRIGORE OCTAVIAN, ANISOARA CORĂBIERU, PETRICĂ<br />

CORĂBIERU, Noi abordari privind crearea unor intreprinderi virtuale in conceptul unei retele 91<br />

nationale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />

CRISTIAN-EMIL MOLDOVEANU, PAMFIL ŞOMOIAG, DAN POSTOLEA, IOAN VEDINAS,<br />

Cercetari privind oscilatiile radiale ale tevilor sistemelor de armament. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97<br />

NICOLAE POPA, CONSTANTIN ONESCU, Modele de distributie a presiunii hidrodinamice intr-o<br />

etansare frontala si solutii ale ecuatiei Reynolds. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103<br />

ANA MORĂRESCU, Generarea numerica a profilurilor tehnologice cu generatoare circulare (I) . . . . . . . . . 109<br />

ANA MORĂRESCU, Generarea numerica a profilurilor tehnologice cu generatoare circulare (II) . . . . . . . . 115<br />

IOAN DAMIAN, ION OANCEA, SPIRIDON CRETU, Efectul inclinarii asupra distributiei fortelor de<br />

contact din rulmentii radial-axiali cu bile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121<br />

IOAN DAMIAN, SPIRIDON CRETU, ION OANCEA, Efectul inclinarii asupra pierderilor prin frecare din<br />

rulmentuu radial-axiali cu bile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129<br />

DANIEL REZMIRES, VASILE BOCĂNET, ALFREDO MONFARDINI, CEZAR RACOCEA,<br />

Consideratii privind proiectarea rulmentilor pentru excavatoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137<br />

CRISTEA PAL, IOSIF OLAH, FLORIN TIBERIU PAL, SANDU MOGLAN, Testarea supapelor de<br />

siguranta. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143<br />

GELU IANUS, LUCIAN CONSTANTIN HANGANU, ŞTEFAN GRIGORAS, Considerarea sarcinii de<br />

incarcare in estimarea durabilitatii unsorilor din rulmentii fuselor textiele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151<br />

VIOREL PALEU, FLAVIAN FARCAS, Model reologic pentru un kerosen de avion, utilizat ca lubrifiant<br />

in contacte concentrate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159


CARMEN BUJOREANU, VIOREL PALEU, SPIRIDON CRETU, Modelarea termica a contactelor cu risc<br />

de gripare din rulmenti. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165<br />

CARMEN BUJOREANU, MIHAELA RODICA BALAN, Aspecte cinematice in rulmentii cu risc de<br />

gripare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171<br />

RALUCA MALCIU, MADALINA CALBUREANU, Contributii despre influenta vibratiilor in cazul unui<br />

element cinemtic liniar viscoelastic dintr-un mecanism biela-manivela asupra componentelor<br />

tensorului tensiunii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177<br />

RALUCA MALCIU, MADALINA CALBUREANU, Analiza statica neliniara a unei placi plane supusa la<br />

incarcari termice tranzitorii folosind metoda elementului finit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183<br />

CRISTEL STIRBU, Consideratii teoretice asupra functionarii unei imbinari filetate simple pentru burlane<br />

de tubaj si tevi de extractie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189<br />

CARMEN PENELOPI PAPADATU, Aspecte privind comportarea tribilogica a stratului superficial<br />

nitrocarburat dupa tratamente termomagnetice, utilizand difractometria cu raze X. . . . . . . . . . . . . . . . . 195<br />

GEORGE CONSTANTIN PUIU, VASILE PUIU, DUMITRU OLARU, Momentul de frecare in suruburi<br />

cu bile. Validare experimentala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203<br />

ALEXANDRU COTOFAN, SPIRIDON CREłU, IOAN DAMIAN, Diagnoza nedistructiva a structurilor<br />

de poduri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209<br />

GABRIEL POPESCU, Analiza bidimensionala a contactelor elasto-plastice cu rostogolire si alunecare. . . . 217<br />

GABRIEL POPESCU, Un model tridimensional de contact pentru cazul particulelor sferice dure. . . . . . . . . 223<br />

DAN D. VASILESCU, PETRICA CORABIERU, ANISOARA CORABIERU, Analiza si determinarea<br />

parametrilor termofizici electrici la prelucrarea electrotermica controlata. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229<br />

PETRICA CORABIERU, ANISOARA CORABIERU, DAN D. VASILESCU, Tratamentul termic al<br />

bucselor bimetalice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235<br />

MIHAIL CATALIN TIRON, FLAVIAN FARCAS, AURICA FARCAS, MARIUS ALEXANDRESCU,<br />

Consideratii asupra deteriorarii rulmentilor de reazem ai rotorilor masinilor electrice rotative. . . . . . . . 241<br />

STEFANIA ROXANA BUZDUGA, FLORIN ANITEI, TUDOR SAJIN, DUMITRU OLARU, Arderea<br />

amestecului apa-combustibil. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247<br />

STEFANIA ROXANA BUZDUGA, FLORIN ANITEI, TUDOR SAJIN, DAN DĂSCĂLESCU,<br />

Particularitatile de ardere a emulsiilor apa-combustibil lichid si a suspensiilor apa-praf de carbune. . . 253<br />

AUREL ALECU, MIHAIL BOIANGIU, VICTOR BURACU, Determinarea caracteristicilor dinamice ale<br />

unui sistem spatial de conducte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259<br />

AUREL ALECU, MIHAIL BOIANGIU, IOAN URSU, ELIZA MUNTEANU, Sisteme mecanice<br />

echivalente pentru studiul experimental al problemelor de control al vibratiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265<br />

GHITA BARSAN, DANUT MOSTEANU, LUMINITA GIURGIU, Modelarea matematica a problemei<br />

torsiunii barelor drepte cu ajutorul metodei elementelor de frontiera. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271<br />

IOAN CURTU, MARIANA DOMNICA STANCIU, CALIN ITU, ADRIANA SAVIN, Aspecte privind<br />

raspunsul dinamic al placilor acustice din componenta cutiei chitarei analizate cu FEM. . . . . . . . . . . . 277<br />

VIOREL <strong>DE</strong>ACONU, Analiza tensiunilor remanente prin metoda elementului finit pentru o sudura de<br />

reparatie in mai multe treceri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283<br />

CONSTANTIN DUMITRACHE, CORNELIU COMANDAR, NICUŞOR AMARIEI, Investigatii privind<br />

caracteristicile mecanice si metalografice la un otel inoxidabil. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291<br />

DAN DUMITRU, OCTAVIAN POP, DANIEL BALDOVIN, Asupra identitatii unui material elastic cu un<br />

identer avand cap sferic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297<br />

CĂTĂLIN-EUGEN IONESCU, Analiza relativa a rezultatelor experimentale in urma impactului dintre<br />

gloantele de calibru mic si blindaj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303<br />

CĂTĂLIN-EUGEN IONESCU, Modelarea procesului de impact dintre gloante perforant-incendiare si<br />

blindaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311<br />

VALERICA MOSNEGUTU, VETURIA CHIROIU, LUCIAN CAPITANU, Problema inversa de modelare<br />

a articulatiei de genunchi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317<br />

MARIN SANDU, ADRIANA SANDU, STEFAN SOROHAN AND EMIL NUTU, O metoda de evaluare<br />

a duratei de viata la oboseala a imbinarilor prin lipire cu adeziv. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323<br />

STEFAN SOROHAN, ADRIANA SANDU, MARIN SANDU, Profile inchise cu pereti subtiri asamblate<br />

prin lipoire si rigidizate la interior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333<br />

PAVEL TRIPA, MIHAI HLUSCU, ANGHEL CERNESCU, Durabilitatea unei conducte de abur supusa la<br />

presiune interioara. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343<br />

LEANDRU-GHEORGHE BUJOREANU, SERGIU STANCIU, MONICA NICOLETA LOHAN,<br />

NICADOR CIMPOESU, CIPRIAN LOHAN, Rolul martensitei indusa prin tensiune in<br />

comportamentul de memoria formei al aliajelor Fe-Mn-Si. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351<br />

SERGIU STANCIU, LEANDRU-GHEORGHE BUJOREANU, NICADOR CIMPOESU MONICA<br />

NICOLETA LOHAN, Metoda pentru studiul in situ al formarii si evolutiei martensitei induse prin<br />

tensiune in aliajele cu memoria formei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357


VIOREL GOANTA, Utilizarea metodei elementelor finite (FEM) pentru modelarea probabilistica a unei<br />

fisuri qvasi-fragile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363<br />

VIOREL GOANTA, Relatii de calcul pentru integrala J folosind pobe nestandard. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369<br />

BOGDAN LEITOIU, MIHAIL AIGNATOAIE, Studiul unui model 3D al epruvetei Iosipescu. . . . . . . . . . . 375<br />

FLORENTINA MOCANU, BOGDAN LEITOIU, RAIMOND GRIMBERG, ADRIANA SAVIN, PAUL<br />

BÂRSĂNESCU, Consideratii privind metodele de reparare ale structuilor adezive I. Partea teoretica. 381<br />

BOGDAN LEITOIU, FLORENTINA MOCANU, RAIMOND GRIMBERG, ADRIANA SAVIN, PAUL<br />

BÂRSĂNESCU, Consideratii privind metodele de preparare a compozitiilor II.Testarea unor reparatii<br />

realizate prin lipire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387<br />

MARIAN MARES, Consideratii privind materialele compozite biodegradabile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393<br />

PETRE BUCUR, CĂTĂLIN-EUGEN IONESCU, Analiza rezultatelor numerice ale tragerilor cu gloante<br />

perforant-incendiare asupra configuratiei formate din blindaj si echipament de protectie balistica. . . . . 399<br />

GABRIELA DINU, Studiul deformatiilor plane de contact la masini-unelte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 405<br />

STELIAN ALACI, FLORINA CARMEN CIORNEI, SIMION PATRAS-CICEU, Aspecte privind<br />

cinematica mecanismului RCCC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 411<br />

STELIAN ALACI, FLORINA CARMEN CIORNEI, LUMINIłA IRIMESCU, Evidentierea efectului de<br />

stabilizator de turatie al unui regulator de turatie de tip WATT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423<br />

LUCIAN ALECU, GHEORGHE OLARU, Analiza structurala si analiza cinematica a transmisiilor 429<br />

planetare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />

LUCIAN ALECU, GHEORGHE OLARU, Utilizarea calcului matriceal in analiza mecanismelor cu came. . 435<br />

VIRGIL ATANASIU, Analiza fortelor dinamice de frecare la angrenaje cilindrice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 441<br />

VIRGIL ATANASIU, DUMITRU LEOHCHI, Analiza caracteristicilor tribologice ale angrenajelor<br />

cilindrice in conditii dinamice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 449<br />

ADRIAN-CONSTANTIN BUTA, Analiza comparativa a frecarii uscate si umede dintre lamela<br />

stergatoarelor si parbrizul auto. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 457<br />

IOAN DOROFTEI, Analiza singularitatilor unui robot paralel plan 3RRR I. Aspecte teoretice. . . . . . . . . . . . 465<br />

IOAN DOROFTEI, Analiza singularitatilor unui robot lateral plan 3RRR II. Semnificatia fizica. . . . . . . . . . 473<br />

CEZAR DUCA, FLORENTIN BUIUM, O pozitie critica in problema pozitiilor critice ale mecanismelor. . . 481<br />

MONICA L. ENESCU, PETRE ALEXANDRU, Modelul dinamic al robotului cartezian cu 3DOF pentru<br />

depunerea prin spreiere pirolotica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 487<br />

DUMITRU LEOHCHI, CEZAR OPRISAN, Modelarea mecanismelor folosind SIMMECHANICS. . . . . . . 493<br />

BALAN OVIDIU, BAISAN IOAN, CRACIUN VASILE, Dezvoltarea masinilor de mulcit solul. . . . . . . . . 501<br />

BĂETU O.E., CARP E., PUNGUłĂ C. C., NECULĂIASA V. COZMA D., Aspecte privind uzura<br />

valturilor la morile de macinat cereale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 509<br />

CARP ELENA, BĂETU OANA-ELIZA, NECULĂIASA VASILE, Stand de incerare a uzurii unor cuple<br />

de frecare realizate in industria textila. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 517<br />

CLAUDIA TANASE, C. STEFANESCU, M. RECEANU, V. NECULAIASA, I. SANDOVICI, I.<br />

DOLORES VOINEA, Racheta pneumatica cu operare spatiala si traiectorii curbate in pamant, la<br />

introducerea conductelor subterane, fara sant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 523<br />

CLAUDIA TĂNASE, C. ŞTEFĂNESCU, VASILE NECULĂIASA, I. SANDOVICI, I. VOINEA<br />

DOLORES, Solutii perfectionate la racheta pneumatica Fori 80 pentru introducerea conductelor<br />

subterane, fara sant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 529<br />

COZMA DĂNUł, BĂETU OANA-ELIZA, Influenta tratamentulu hidrotermic aplicat graului asupra<br />

continutului de gluten. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 535<br />

G. JITĂREANU, I. łENU, P. COJOCARIU, I. COJOCARU, V. VÂLCU, D. CAZACU, Sistema de<br />

masini pentru mecanizare a lucrarilor solului, la cultura de grau, corespuzatoare agriculturii durabile,<br />

in nordul Moldovei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 541<br />

GANGA AFRIM MIHAI, VLADUT VALENTIN, Construirea semnalelor de comanda utilizate in<br />

standurile de incercare in regim simulat si accelerat a masinelor si componentelor acestora. . . . . . . . . 549<br />

GHEORGHE GIRNICEANU, STEFAN SORIN GHIMIS, ALIN STANCIOIU, Studii si cercetari privind<br />

costructia si functionarea dispozitivelor de disclocare a sfeclei de zahar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 557<br />

GHEORGHE VOICU, MIHAELA FLORENTINA DAVID, Aspecte pivind modelarea bucatilor de aluat<br />

cu ajutorul benzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 569<br />

GHEORGHE VOICU, TUDOR CĂSĂNDROIU AND SILVIU MARCU, Aspecte privind influenta<br />

frecventei de oscilatie a sitei asupra procesului de separare a semintelor la sistemul de curatier al<br />

combinelor de cereale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 575<br />

I. TENU, G. JITĂREANU, P. COJOCARIU, D. CAZACU, R. ROŞCA, P. CÂRLESCU, Sisteme de<br />

masini pentru mecanizarea lucrarilor solului, la cultura de soia, corespunzatoare agriculuturii<br />

durabile, in nordul Moldovei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 581<br />

I. TENU, G. JITĂREANU, P. COJOCARIU, N. BRIA, C. CHIRILĂ, M. C. HONCIUC, Sisteme de masini<br />

pentru mecanizarea lucrarilor solului, la cultura de soia, corespunzatoare agriculturii durabile, in


nordul Moldovei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 589<br />

ILIE BIOLAN, ION SERBU, SEVERIN CAZANESCU, NICUSOR NICOLAE, FLORICA MARDARE,<br />

A. VISAN, Cercetari privind aplicarea ingrasamintelor chimice cu pompa dozatoare PD-1, 2<br />

concomitent cu apa de udare in conditii de sera. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 597<br />

ILIE BIOLAN, GHEORGHE SOVAIALA, CONSTANTIN NICOLESCU, NICUSOR NICOLAE,<br />

ALEXANDRA VISAN, Cercetari privind aplicarea udarii cu mini-instalatia de udare cu tambur si<br />

furtun, mini IATF-32-100M. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 605<br />

PETRU CÂRLESCU, IOAN łENU, RADU ROŞCA, Proiectarea avansata pentru vitrinele frigorifice. . . . . 613<br />

PUNGUłĂ C.C., BĂETU O.-E, CARP E., NECULĂIASA V., COZMA D, Aspecte privind pasteurizarea<br />

in camp electric pulsator. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 621<br />

RUSU TITI, TANASA MIHAI, PERJU COSTEL, Mono ciclon destinat curatirii aerului de alimentare a<br />

ventilatoarelor din moriale de cereale comerciale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 627<br />

VICTOR-VIOREL SAFTA, Modelarea matematica a fluxurilot de materiale prelucrate in timpul procesului<br />

de lucru a masinilor de scos bulbi sau tuberculi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 631<br />

VICTOR-VIOREL SAFTA, Estimarea matematica a masei specifice a zonei de cultura prelucrata la o<br />

trecere de masinile de scos bulbi sau tuberculi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 641<br />

VLĂDUł VALENTIN, GANGA MIHAI, GAFIłIANU DANA, BIRIŞ SORIN, PARASCHIV GIGEL,<br />

BUNGESCU SORIN, Cercetari privind caracterizarea uleiului obtinut prin presare la rece din<br />

produsele vegetale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 645


ANALIZA TRIDIMENSIONALA ELASTO-PLASTICA A CONTACTELOR<br />

CONCENTRATE<br />

1. MO<strong>DE</strong>LARE CU ELEMENTE FINITE. REZULTATE SI VALIDARE<br />

MARCELIN BENCHEA, SPIRIDON CRETU<br />

Pentru a descrie relatia neliniara dintre sarcina si deformatie la solicitarea de contact cu raostogolire a fost<br />

dezvoltat un model bazat pe analiza cu elemente finite. Pentru modelarea in elemente finite s-au utilizat doua modele de<br />

ecruisare: un model bazat pe legea lui Swift, si un model ghidat dupa ecuatia Ramberg-Osgood, modelul tinand cont de<br />

fenomenul de ecruisare ciclica.<br />

In modelarea cu elemente finite s-a considerat solicitarea de contact dintre o stanta de diamant si un semispatiu<br />

elastic plan. Datorita simetriei corpurilor aflate in contact si datorita faptului ca solicitarea de contact se desfasoara in<br />

cazul unui contact de domeniu circular, modelul creat a presupus ca atat planul, cat si stanta de diamant, sa fie<br />

axisimetrice, iar domeniul de calcul s-a redus la jumatate.<br />

Discretizarea modelului s-a realizat cu un pas fin de ∆x = 125 nm, fapt care a condus la un numar foarte mare de<br />

elemente finite 705600. Elementele utilizate sunt de tip CAX4R, acestea fiind elemente axisimetrice biliniare cu 4 noduri<br />

2ddl.<br />

Profilele deformate calculate cu modelul dezvoltat in element finit arata o buna concordanta cu profilele obtinute<br />

experimental, fapt care valideaza modelul creat prin analiza cu elemente finite.<br />

ANALIZA TRIDIMENSIONALA ELASTO-PLASTICA A CONTACTELOR<br />

CONCENTRATE<br />

2.MO<strong>DE</strong>LARE INCREMENTALA. REZULTATE SI VALIDARE<br />

SPIRIDON CRETU, MARCELIN BENCHEA<br />

A fost dezvoltat un model analitic in domeniul elastic-plastic pentru contactele concentrate cu rostogolire.<br />

Modelul a fost creat pe baza teoriei incrementale de plasticitate, criteriul de platicitate von Mises si ecuatiile Prandtl-<br />

Reuss. Considerand tipurile de ecruisare izotropa si cinematica date de modelul creat de Lemaitre si Caboche, modelul<br />

descrie fenomenul de ecruisare ciclica.<br />

Pentru a a junge la sarcina de incarcare finala a fiecarui ciclu de solicitare, cele doua corpuri sunt aduse in<br />

contact incremental. Pentru fiecare increment de sarcina noii incrementi ai componentelor tensorilor tensiune si<br />

deformatie, dar si ai tensiunilor remanente, sunt calculati in fiecare punct ai modelulului 3D. Atat geometria de contact,<br />

cat si tensiunile remanente, sunt considerate ca fiind date initiale pentru urmatorul ciclu de incarcare, iar modelul<br />

incremental fiind recalculat. Evaluarea ciclica, atat a deformatiei plastice, cat si a tensiunilor reziduale, se realizeaza pana<br />

in momentul in care se obtine fenomenul de „shakedown”.<br />

Compararea profilelor deformate calculate cu acest model, a distributiei tensiunilor remanente cu valori masurate<br />

experimental sau calculate numeric, utilizand metoda elementelor finite sau metoda semi-analitica, arata o buna<br />

concordanta si valideaza modelul de analiza incremental.<br />

UN ISOLATOR ADAPTIV MAGNETO-HIDRAULIC<br />

CONSTANTIN CIOCANEL, THE NGUYEN, MOHAMMAD H. ELAHINIA<br />

Aceasta lucrare prezinta un isolator magneto-hidraulic semiactiv destinat atenuarii Vibratiilor in autoturisme dotate cu<br />

motoare care alterneaza numarul de cilindri in functionare. Acest isolator contine un fluid cu rheologie controlata de campul magnetic<br />

(fluid magnetorheologic). In prezenta unui camp magnetic fluidul dezvolta o tensiune de curgere. Aceasta tensiunes variaza cu<br />

intensitatea campului magnetic. Fluidul incepe sa curga cand este expus la o tensine mai mare decat tensiunea de curgere. Aceasta<br />

proprietate permite modificarea caracteristicii de amortizare si rigiditate a isolatorului, in timp real, prin controlarea campului magnetic<br />

aplicat asupra fluidului in timp ce acesta curge prin canale localizate in interiorul isolatorului. Raspunsul isolatorului a fost simulat in<br />

Matlab/Simulink folosing ecuatiile derivate pe baza unui system fizic liniar. Rezultatele simularii indica superioritatea unui astfel de<br />

isolator asupra izolatorilor hidraulici.


<strong>DE</strong>ZVOLTAREA CAE A TRANSMIILOR PRECESIONALE UTILIZÂND<br />

PLATFORMA AUTO<strong>DE</strong>SK INVENTOR<br />

ION BOSTAN, VALERIU DULGHERU, ANATOL SOCHIREAN<br />

În lucrare se prezintă modelarea şi simularea transmisiilor planetare precesionale care posedă efect cinematic larg şi<br />

capacitate portantă ridicată într-o singură treaptă. ConstrucŃia transmisiei precesionale a fost proiectată în Inventor, de asemenea, în<br />

calitate de sistem multicorp – în MotionInventor. Simularea transmisiei precesionale a necesitat informaŃii privind poziŃiile, vitezele,<br />

acceleraŃiile, traiectoriile punctelor, forŃele şi momentele, de asemenea, forŃele în contactul între dinŃii roŃii centrale şi rolele satelitului.<br />

RulmenŃii transmisiilor precesionale au fost modelaŃi ca sistem multicorp în SolidDynamics.<br />

CERCETĂRI PRIVIND STUDIUL LUBRIFIANłILOR PROASPEłI ŞI UZAłI,<br />

UTILIZÂND MICROSCOPIA ELECTRONICĂ<br />

IRINA RADULESCU, NICOLETTE POPESCU POGRION,<br />

ALEXANDRU V. RADULESCU<br />

Analiza prin microscopie electronică a uleiurilor (proaspete şi uzate) reprezintă o necesitate, atunci când se doreşte obŃinerea<br />

de date ce pot conduce la stabilirea duratei de viaŃă în funcŃionare. Studiul lubrifianŃilor proaspeŃi şi uzaŃi s-a realizat cu ajutorul<br />

microscopiei electronice prin transmisie (TEM) şi difracŃia de electroni pe arie selectată (SAED).<br />

Studiul realizat prin TEM + SAED pe particulele (amorfe sau cristaline) găsite în uleiurile proaspete şi uzate, în corelaŃie cu<br />

interpretări statistice (indicatori statistici, repartiŃii dimensionale, valori medii, etc.) reprezintă o metodă de bază pentru caracterizarea<br />

materialelor sub formă de pulbere în general, deci şi a sistemelor de particule ce se găsesc în uleiuri.<br />

Rezultatele studiilor de microscopie electronică au fost prezentate în buletine de analiză şi au fost exprimate prin imagini de<br />

microscopie electronică de transmisie, corelate cu cele de difracŃie de electroni pe arie selectată. Studiile efectuate au permis<br />

vizualizarea structurii particulelor, identificarea structurii cristalografice şi a naturii majorităŃii particulelor (de dimensiuni chiar din<br />

domeniul nanometric) şi evaluarea morfologică şi dimensională a particulelor componente ale lubrifianŃilor (uleiul motor tip 15W40 şi<br />

uleiul hidraulic HLP 46).<br />

Datele obŃinute pentru uleiurile analizate reprezintă informaŃii deosebite despre forma, defectele, dimensiunile, fazele<br />

cristalografice şi parametrii statistici ai lubrifianŃilor, în stare proaspătă şi uzată.<br />

CONSI<strong>DE</strong>RATII ASUPRA STARII <strong>DE</strong> TENSIUNI IN FRETTING RADIAL<br />

FLORINA CARMEN CIORNEI, STELIAN ALACI,<br />

LUMINITA IRIMESCU, <strong>DE</strong>LIA CERLINCA<br />

Lucrarea prezinta calculul starii de tensiuni pe suprafata de contact bila-plan in cazul a doua corpuri elastic disimilare, in<br />

vederea particularizarii pentru frettingul radial. S-a dezvoltat un program in Mathcad pentru rezolvarea numerica a relatiilor lui Hills et<br />

al., [2], calculand in final starea globala de tensiuni.<br />

ASPECTE PRIVIND INSPECłIA POZIłIONĂRII ŞI ORIENTĂRII PIESELOR<br />

ÎN CELULELE ROBOTIZATE FOLOSIND SISTEME VISION<br />

COZMIN COJANU, GHEORGHE MOGAN<br />

În această lucrare sunt prezentate metodologii de inspecŃie a poziŃionării şi orientării pieselor din fluxul celulelor flexibile de<br />

fabricaŃie utilizând sisteme vision. În prima parte a lucrării sunt prezentate tehnici folosite la ghidarea roboŃilor folosind ca feedback<br />

informaŃia vizuală şi posibilităŃile de configurare a senzorilor optici – robot. Sunt prezentate echipamentele din celula flexibilă de<br />

fabricaŃie în care se desfăşoară activitatea de cercetare, care cuprinde sistemul vision OptiMaster. Acest sistem este folosit la controlul<br />

mişcări roboŃilor din celula flexibilă, prin analizarea vizuală a spaŃiului de lucru, în timpul prinderii pieselor sau în timpul operaŃiilor de<br />

asamblare. Sunt prezentate aplicaŃii realizate în celula flexibilă, de prindere a unei piese ce necesită o orientare anume, o aplicaŃie în


care sunt identificate piesele după prelucrările executate, o aplicaŃie de corectare a poziŃiei de prindere a unei piese şi o aplicaŃie în care<br />

elementele unei piesei care participă la o asamblare sunt identificate cu sistemul vision OptiMaster.<br />

MO<strong>DE</strong>LAREA MATEMATICĂ A ROBOłILOR PENTRU <strong>DE</strong>ZVOLTAREA <strong>DE</strong><br />

APLICAłII ÎN MEDII <strong>DE</strong> REALITATE VIRTUALĂ<br />

MARIUS IONESCU, GHEORGHE MOGAN<br />

În această lucrare este prezentată modelarea matematică a doi roboŃi industriali tip ABB pentru aplicaŃii realizate în medii de<br />

realitate virtuale. Modelarea matematică a roboŃilor constă in obŃinerea cinematicii directe şi inverse, a orientării directe, a<br />

quaternionilor şi a TCP-ului prehensorului. Modelarea matematică a roboŃilor este foarte importantă pentru realizarea unor aplicaŃii în<br />

medii virtuale, aceasta constituind de fapt o programare off-line a roboŃilor iar în vederea transferării programelor obŃinute în mediul<br />

virtual pe roboŃii reali, linia de program obŃinută in virtual trebuie să fie similară cu cea a roboŃilor reali.<br />

PROGRAMAREA OFF-LINE A ROBOłILOR INDUSTRIALI ÎN REALITATE<br />

VIRTUALĂ PENTRU APLICAłII COOPERATIVE<br />

MARIUS IONESCU, BENJAMIN HATTON<br />

În această lucrare este prezentată programarea off-line a roboŃilor industriali în medii de realitate virtuală. În primă fază s-a<br />

prezentat modul cum au fost realizaŃi roboŃii în mediul virtual precum şi restul obiectelor ce completează acest mediu. După finalizarea<br />

mediului virtual s-a făcut o calibrare a acestuia faŃă de cel real pentru ca erorile de poziŃionare să fie cât mai mici. Apoi este prezentată<br />

interfaŃa prin intermediul căruia roboŃii pot fi manipulaŃi şi programaŃi în mediul virtual. În final este prezentată o aplicaŃie de transfer a<br />

unei piese de la un robot la altul în mediul virtual precum şi modul cum se obŃine o linie de program similară cu cea a roboŃilor reali.<br />

Programarea off-line în mediul virtual are avantajul că coliziunile şi erorile de poziŃionare din timpul programării în mediul real sunt<br />

eliminate şi timpul de realizare a acestei programări este considerabil redus.<br />

ASPECTE PRIVIIND REALIZAREA OPERAłIILOR <strong>DE</strong> ASAMBLARE ÎN<br />

MEDII VIRTUALE<br />

CIPRIAN ARON, BENJAMIN HATTON<br />

Realitatea virtuală este o tehnologie care este privită ca o extensie naturală a graficii computerizate 3D şi utilizează<br />

dispozitive de intrare/ieşire avansate. Această lucrare prezintă câteva aspecte legate de realizarea unei aplicaŃii clasice de asamblare<br />

(bolŃalezaj) într-un mediu virtual. Pentru a putea realiza această aplicaŃie s-au utilizat diferite echipamente şi dispozitive de realitate<br />

virtuală: un dispozitiv phantom desktop, ochelari stereo pasivi şi un sistem de realitate virtuală CAVE. Dispozitivul phantom desktop<br />

este utilizat (în acest caz) pentru a manipula un robot industrial de tip ABB virtual, într-un mediu virtual. Acest dispozitiv oferă retur de<br />

forŃă, foarte necesar în operaŃiile de asamblare, dând posibilitatea operatorului să simtă la mână atunci când robotul virtual intră în<br />

coliziune cu alte obiecte virtuale din spaŃiul său de lucru. Sistemul CAVE ca cea mai evoluată structură completă de realitate virtuală<br />

oferă facilităŃi ridicate privind vizualizarea, imersarea şi interacŃiunea cu mediul virtual de asamblare. Pentru a se realiza operaŃiile<br />

elementare de montaj în mediul virtual s-a dezvoltat un sistem pentru detecŃia coliziunii dintre obiectele virtuale. Utilizând un mediu<br />

virtual pentru a realiza operaŃii de asamblare este posibil să se identifice mult mai uşor şi mult mai rapid diferitele restricŃii sau erori<br />

care pot apărea în timpul unui proces de asamblare.<br />

ASPECTE PRIVIND OBTINEREA PIESELOR SUDATE IN CADRUL<br />

CELULELOR ROBOTIZATE AVANSATE<br />

SERGIU MARA, GHEORGHE MOGAN<br />

In lucrarea de fata sunt prezentate aspecte cu privire la proiectarea si dezvoltarea celulelor robotizate de sudare in vederea<br />

obtinerii pieselor sudate. In prima parte a lucrarii este descrisa arhitectura generala a unei celule flexibile robotizate in care sunt<br />

integrati doi roboti industriali, un robot pentru sudare si un robot universal pentru manipularea si pozitionarea pieselor si inlaturarea<br />

excesului de material creat in urma sudarii pe supafetele pieselor create. In cea de a doua parte sunt prezentate strategii de programare<br />

off-line a robotilor industriali care au la baza implementarea modelului CAD si/sau virtuale ale pieselor realizate si mediului de


asamblare, controlul in forta/moment al robotului universal. In plus in lucrare sunt descrise si posibilitati de calibrare a robotilor in timp<br />

real utilizand sisteme visual servoing si/sau seam tracking.<br />

COMPENSAREA ERORILOR VOLUMETRICE PENTRU MASINILE <strong>DE</strong><br />

MASURAT IN COORDONATE<br />

VALERIAN SEPTIMIU STANCIU, DAN STEFAN,<br />

IOAN CURTU, MARIANA DOMNICA STANCIU<br />

Masinile de masurat in coordonate sunt supuse erorilor cauzate de mediu, materiale, mecanica sau cotele constructive ale<br />

subansamblelor, sistemului electric sau al celui de control. Erorile pot avea fie un caracter stationar fapt pentru care pot fi ajustate de<br />

sistemul de control, fie o aparitie aleatorie , sub efectul sinergetic al diferitilor factori si, ca urmare, predictibili intr-o anumita masura.<br />

Unele perturbatii apar in timpul deplasarii putand fi compensate numai de un proces dinamic numit calificarea uneltelor de masurare;<br />

altele sunt datorate deplasarilor/ rotatiilor mici ale elementelor mecanice de la o pozitie la alta, iar ajustarea acestor erori se realizeaza<br />

in timpul verificarii metrologice.<br />

Lucrarea compara ultimele solutii din domeniu, pentru a putea armoniza rutina de compensare cu rutina de alegere a traseului<br />

de masurat pentru un model virtual al CMM-ului.<br />

OPTIMIZAREA PROIECTĂRII UNEI MATRIłE <strong>DE</strong> INJECłIE CU<br />

AJUTORUL SISTMELOR CAD<br />

ALEXANDRA NIłĂ<br />

În timp, proiectarea de matriŃe şi elaborarea documentaŃiei aferente au evoluat de la sistemele CAD 2D la un sistem bine<br />

gândit şi închegat 3D. Complexitatea tot mai mare a formei produselor din material plastic, cu linii şi suprafeŃe tot mai sofisticate, a<br />

impus modelarea 3D ca o soluŃie mai eficientă, cel puŃin pentru etapa proiectării părŃilor active ale matriŃe. Astfel, lucarea de faŃă îşi<br />

propune să realizeze modelarea unei matriŃe de injecŃie pentru un reper din material polimeric, cu ajutorul unui soft dedicat,<br />

ProEngineer. Acest soft CAD creează o secŃiune 2D a matriŃei, vizualizată în permanenŃă alături de modelul 3D al matriŃei în curs de<br />

proiectare, secŃiune complet asociativă cu modelul 3D, şi care se actualizează 3D în timp real, pe măsură ce pachetul 2D se dezvolta.<br />

De asemenea, ProEngineer ajută şi la întocmirea în acelaşi timp a desenelor de executie ale componentelor, completând astfel<br />

documentaŃia tehnică aferentă matriŃei. Asamblarea automată a componentelor este completată pentru fiecare variantă de ansamblu cu<br />

decupările parŃilor active, cu găuri în plăci pentru ghidare, găuri pentru ştifturi, găuri filetate, eliminând astfel operaŃiile repetate, mari<br />

cosumatoare de timp, de definire separată a acestora pentru fiecare dintre plăci. Utilizarea unui soft dedicat îmbunătăŃeşte considerabil<br />

calitatea piesei finite, reduce costurile cu rebuturile si reproiectarea, prin simularea interferenŃelor şi utilizarea de componente standard.<br />

ALGORITM <strong>DE</strong> CALCUL AL RASPUNSULUI UNUI TRADUCTOR <strong>DE</strong><br />

SOCURI MECANICE BAZAT PE EFECT HALL<br />

BOGDAN TEBREAN, SEPTIMIU CRISAN<br />

Acesta lucrare isi propune sa prezinte un algoritm de calcul al raspunsului unui traductor de socuri mecanice, bazat pe<br />

principiul captorilor seismici si care are ca element sensibil un senzor analogic cu efect Hall. Traductorul este atasat pe un element<br />

mobil a carui acceleratie o masuram. Elementul elastic din componenta ansamblului se va deplasa sub actiunea unor forte exterioare si,<br />

datorita faptului ca acesta are in componenta un magnet permanent, va genera un camp magnetic variabil. Variatia inductiei magnetice<br />

normale pe suprafata elementului Hall analogic va atrage dupa sine modificarea tensiunii Hall, valoarea semnalului de iesire a<br />

traductorului putand fi corelata cu forta de excitatie a sistemului. Algoritmul de calcul permite o analiza a raspunsul in tensiune a<br />

traductorului in stransa legatura cu deplasarea masei inertiale. Au fost impusa o excitatie externa sub forma unui impuls singular de<br />

forma semisinusoidala. S-au studiat aspectele de natura elastica, electrica si magnetica vazute prin prisma influentei lor asupra<br />

comportarii elementelor componente sau a interactiunii dintre acestea. Dintre problemele esentiale putem aminti: structura mecanica,<br />

dimensiunile componentelor, materialele utilizate, compatibilitatea electromagnetica. Caracteristicile obtinute au fost comparate si<br />

concluziile ne indreptatesc sa afirmam ca varianta propusa se poate utiliza cu succes in masurarea acceleratiilor sau fortelor ce produc<br />

socuri mecanice.


NOI ABORDARI PRIVIND CREAREA UNOR INTREPRIN<strong>DE</strong>RI VIRTUALE IN<br />

CONCEPTUL UNEI RETELE NATIONALE<br />

MARIAN TOPOLOGEANU, GRIGORE OCTAVIAN,<br />

ANISOARA CORABIERU, PETRICA CORABIERU<br />

Articolul prezinta un nou concept despre Intreprinderea Virtuala (V.E.) intr-o noua abordare ca o retea regional a entitatilor<br />

economice drept potentiali constituienti ai Intreprinderea Virtuala.<br />

Aceasta va face posibila constituirea unei baze de date tehnologice, colaborative si incarcarea cu atribute ce va permite<br />

realizarea unui proces de selectare a proceselor tehnologice prin clusterizarea selectiei atributelor spatial a grupelor V.E. cu potential de<br />

a realize produsul respective. Clasificarea atributelor reprezinta un bun suport pentru retehnologizarea intreprinderilor,<br />

in interiorul retelei de entitati, pentru dezvoltarea necesitatilor organizatorice impuse de participarea la V.E. In lucrare sunt prezentate<br />

concepte noi definite pentru crearea V.E. care constau in:<br />

1. Crearea unui spatiu virtual al ofertantilor de servicii, reprezentat de o baza de date care include ofertele de servicii<br />

tehnologice ale ofertantilor având capacitati disponibile;<br />

2. Utilizarea de reprezentari semantice unice ale atributelor tehnologice care descriu procesele “nucleelor tehnologice” atât<br />

pentru ofertele tehnologice cât si pentru caracterizarea tehnologica a produselor;<br />

3. Inscrierea deschisa a ofertantilor de servicii/potentiali parteneri in Registrul ofertantilor, ceea ce permite pregatirea din<br />

timp a acestora in vederea fabricatiei in structuri de Intreprinderi Virtuale;<br />

4. Realizarea unui mecanism automat de selecŃie a grupurilor optime de agenti economici prioritar pe criterii de “satisfacere”<br />

tehnologica.<br />

CERCETĂRI PRIVIND OSCILAłIILE RADIALE ALE łEVILOR<br />

SISTEMELOR <strong>DE</strong> ARMAMENT<br />

CRISTIAN-EMIL MOLDOVEANU, PAMFIL ŞOMOIAG,<br />

DAN POSTOLEA, IOAN VEDINAŞ<br />

O problemă importantă la studiul sistemelor de armament o reprezintă determinarea vibraŃiilor mecanice ale Ńevilor. Aceste<br />

vibraŃii apar pe timpul tragerii sub acŃiunea sistemelor complexe de forŃe generate în momentul executării tragerii. Aceste<br />

oscilaŃii pot avea o influenŃă negativă asupra preciziei tragerii, şi este necesar să se evalueze parametrii acestor oscilaşii în scopul<br />

proiectării unor sisteme de armament mult mai precise. łeava armei este considerată ca fiind un sistem elastic având posibilitatea<br />

executării de oscilaŃii radiale, transversale şi de răsucire. În cadrul acestei lucrări se prezintă un model matematic care descrie<br />

oscilaŃiile radiale ale Ńevilor sistemelor de armament. Acest model matematic constă dintr-un sistem de ecuaŃii diferenŃiale. Folosind<br />

condiŃiile iniŃiale şi la limită se pot determina coeficienŃii din cadrul modelului matematic. Deasemenea, modelul poate fi dezvoltat prin<br />

considerarea şi a altor tipuri de oscilaŃii ce pot fi întâlnite la tragerea cu armamentul automat. Cunoaşterea distribuŃiei şi a evoluŃiei<br />

temporale a vibraŃiilor Ńevii armamentului este o necesitate în proiectarea unor noi sisteme de armament precise.<br />

MO<strong>DE</strong>LE <strong>DE</strong> DISTRIBUłIE A PRESIUNII HIDRODINAMICE ÎNTR-O<br />

ETANŞARE FRONTALĂ ŞI SOLUłII ALE ECUAłIEI REYNOLDS<br />

NICOLAE POPA, CONSTANTIN ONESCU<br />

Se propune o etanşare frontală care funcŃionează în regim hidrodinamic şi înŃelegerea a ceea ce se petrece între suprafeŃele<br />

etanşării primare.<br />

SpaŃiul dintre suprafeŃele radiale de contact reprezintă partea cea mai importantă a etanşării frontale. Este necesară o<br />

lubrifiere corespunzătoare pentru minimizarea uzurii şi asigurarea unei etanşări bune (debit de pierderi foarte mic). Există patru cazuri<br />

diferite pentru separarea suprafeŃelor etanşării primare.<br />

Lucrarea analizează câteva modele de distribuŃie a presiunii şi propune o soluŃie analitică a ecuaŃiei Reynolds Ńinând cont şi<br />

de nealinierile suprafeŃelor inelelor de etanşare. În cazul unei aplicaŃii numerice pentru o etanşare utilizată în industria petrochimică se<br />

reprezintă distribuŃia presiunii pe suprafaŃa de etanşare şi se observă că punctele în care presiunea este maximă sunt aproximativ<br />

aceleaşi în timpul unei rotaŃii. De asemenea punctele în care presiunea este minimă sunt aproximativ aceleaşi în timpul unei rotaŃii.


GENERAREA NUMERICĂ A PROFILURILOR TEHNOLOGICE<br />

CU GENERATOARE CIRCULARA (I)<br />

ANA MORĂRESCU<br />

Metoda prezentată în lucrare se referă la generarea numerică a profilurilor tehnologice cu generatoare circulară. Algoritmul<br />

are la bază una din principalele metode de generare a suprafeŃelor prin înfăşurare, respectiv metoda distanŃei minime. Acest algoritm<br />

este aplicat la generarea suprafeŃei active a statorului motorului Wankel. In lucrare sunt prezentate două din configuraŃiile studiate la<br />

care profilurile rezultate sunt înfăşurătoare ale unor traiectorii cinematice de tip cicloidal.<br />

GENERAREA NUMERICĂ A PROFILURILOR TEHNOLOGICE<br />

CU GENERATOARE CIRCULARA (II)<br />

ANA MORĂRESCU<br />

Algoritmul prezentat în lucrare are la bază tehnica generării unor curbe cicloidale cu caracteristici geometrice particulare. Pe<br />

baza teoriei generării suprafeŃelor prin înfăşurare, este construită schema de generare a unui profil tehnologic de cuplare întâlnit la<br />

arbori şi bucşe.<br />

AplicaŃia directă se referă la generarea unui profil de arbore cu secŃiune pătrată utilizând facilităŃile programului Turbo Pascal<br />

şi mediul grafic AutoCAD.<br />

EFECTUL ÎNCLINĂRII ASUPRA DISTRIBUłIEI FORłELOR <strong>DE</strong> CONTACT<br />

DIN RULMENłII RADIAL-AXIALI CU BILE<br />

IOAN DAMIAN, ION OANCEA, SPIRIDON CRETU<br />

A fost dezvoltată o metodă vectori rezolva echilibrul cvasi-static din rulmenŃii radial-axiali cu bile. Au fost l derare efectele<br />

induse de forŃa centrifuga, momentul giroscopic şi nealinierea dintre inelele rulmentului. De asemenea parametrii lubrifiantului, forŃele<br />

de tracŃiune din filmul de lubrifiant care acŃionează asupra bilelor şi căilor de rulare au fost introduse într-un model cvasi-dinamic, care<br />

este prezentat în partea a II-a a articolului. Rezultatele numerice privind dependenŃa dintre deformaŃia flexională a arborelui şi<br />

distribuŃia sarcinii interne sunt discutate în acest articol.<br />

EFECTUL ÎNCLINĂRII ASUPRA PIER<strong>DE</strong>RILOR PRIN FRECARE DIN<br />

RULMENłII RADIAL -AXIALI CU BILE<br />

IOAN DAMIAN, SPIRIDON CRETU, ION OANCEA<br />

Analiza vectorială a echilibrului cvasi-dinamic pentru rulmenŃii radial-axiali cu bile este validată de comparaŃia cu rezultatele<br />

teoretice sau numerice obŃinute de alŃi cercetători. De asemenea datele experimentale obŃinute de autori cu un stand original sunt bine<br />

corelate cuvalorile numerice. ContribuŃia majoră asupra pierderilor prin frecare din rulment se datorează proceselor de frecare<br />

dezvoltate la nivelul căii de rulare interioare. Atât studiile numerice cât şi cele experimentale au subliniat faptul că prezenŃa nealinierii<br />

dintre căile de rulare ale rulmentului creşte semnificativ valoarea puterii totale de frecare, punând în pericol fiabilitatea rulmentului<br />

CONSI<strong>DE</strong>RAłII PRIVIND PROIECTAREA RULMENTILOT PENTRU<br />

EXCAVATOARE<br />

DANIEL REZMIREŞ, VASILE BOCĂNEł,<br />

ALFREDO MONFARDINI, CEZAR RACOCEA<br />

In timpul operatiei de excavare rulmentii de sprijin ai excavatoarelor sunt solicitati cvasistatic cu forte axiale, radiale si<br />

momente de incovoiere. Sarcinile externe sunt exprimate functie de pozitia spatiala a elementului de atac (dintii cupei) raportata la


centrul geometric al rulmentului, de parametrii functionali ai sistemului hidraulic care antreneaza in miscare elementele mobile ale<br />

utilajului, cat si de geometria constructiva (fixa sau variabila) a sistemului de sprijin. Dimensionarea rulmentilor pentru excavatoare ia<br />

in considerare respectarea conditiilor de stabilitate, adica de pastrarare a contactului permanent dintre sasiul utilajului si sol cat si<br />

conditii de natura economica.<br />

TESTAREA SUPAPELOR <strong>DE</strong> SIGURANłĂ<br />

CRISTEA PAL, IOSIF OLAH, FLORIN TIBERIU PAL, SANDU MOGLAN<br />

Supapele de siguranŃă utilizate în sistemele cu fluide sub presiune sunt supuse unor regimuri de funcŃionare cu parametrii<br />

variabili iar sistemul mecanic al supapei este supus la fenomene tribologice complexe.<br />

În lucrare sunt evidenŃiate o serie din procesele care au loc în supapele de siguranŃă şi se propune o structură complexă de<br />

stand pentru testarea acestora.<br />

În vederea achiziŃiei, vizualizării şi evaluării datelor corespunzătoare parametrilor fizici din proces au fost create instrumente<br />

virtuale dezvoltate în mediul de programare Lab View.<br />

CONSI<strong>DE</strong>RAREA SARCINII <strong>DE</strong> INCARCARE IN ESTIMAREA DURABILITATII<br />

UNSORILOR DIN RULMENTII FUSELOR TEXTILE<br />

GELU IANUŞ, LUCIAN CONSTANTIN HANGANU, STEFAN GRIGORAS<br />

În ultimul timp, in constructia de maşini, se preferă rulmenŃii capsulaŃi (protejaŃi), care sunt unşi cu unsoare consistentă de<br />

către producător pentru toată durata de funcŃionare. Acest lucru a determinat intensificarea cercetarilor privind fenomenul distrugerii<br />

unsorilor folosite la ungerea rulmentilor. Deorece fenomenul de distrugere a unsorilor din rulmenti apare doar in timpul fuctionarii<br />

rulmentului si distrugerea acesteia, determina durabilitatea lui, în studiul acestui fenomen se vor utiliza aceleaşi notatii şi vor verifica<br />

aceleaşi legi de repartitie ca şi în cazul distrugerii rulmentilor prin oboseala de contact. Încercările la sarcină variabilă au confirmat<br />

descreşterea durabilităŃii unsorii cu creşterea sarcinii de încărcare, în mod continuu, ca efect al degradării rapide a structurii de bază, în<br />

condiŃii de încărcare ridicată.<br />

MO<strong>DE</strong>LAREA TERMICA A CONTACTELOR CU RISC <strong>DE</strong> GRIPARE DIN RULMENTI<br />

CARMEN BUJOREANU, VIOREL PALEU, SPIRIDON CRETU<br />

Studiul teoretic si experimental asupra deteriorarii prin gripare in rulmenti a condus la stabilirea unui model termic de<br />

apreciere. Ponderea componentelor (1), (2), (3) in calculul temperaturilor este in stransa corelatie cu regimul de ungere, vitezele<br />

periferice si de alunecare ale suprafetelor in contact. Rezultatele sunt in buna concordanta cu cele din literatura.<br />

ASPECTE CINEMATICE IN RULMENTII CU RISC <strong>DE</strong> GRIPARE<br />

CARMEN BUJOREANU, MIHAELA RODICA BALAN<br />

Se propune un model simplu, analitic, de calcul al parametrilor cinematici din rulment, in situatia in care efectul franarii<br />

coliviei nu mai este neglijabil. Noul model cinematic este dezvoltat pentru conditii de alunecare excesiva obtinuta prin franarea<br />

coliviei, rulmentul functionand la turatii totusi moderate. S-au obtinut distributii ale vitezelor unghiulare ale bilei, variatia unghiului de<br />

atitudine si in final distributii de viteze de alunecare in corelatie cu literatura, ceea ce valideaza aceasta propunere de rezolvare a<br />

cinematicii rulmentului. Modelul propus nu impune localizarea liniilor de rostogolire pura, ceea ce conduce la evaluarea corecta a<br />

alunecarilor bila-cai de rulare in conditii cu risc de gripare (franarea coliviei).<br />

CONTRIBUłII <strong>DE</strong>SPRE INFLUENłA VIBRAłIILOR ÎN CAZUL UNUI<br />

ELEMENT CINEMATIC LINIAR VISCOELASTIC DINTR-UN MECANISM<br />

BIELĂ-MANIVELĂ ASUPRA COMPONENTELOR TENSORULUI TENSIUNI


RALUCA MALCIU, MĂDĂLINA CĂLBUREANU<br />

Lucrarea prezintă o metodă iterativă de determinare analitică a influenŃei vibraŃiilor asupra câmpului de deplasări şi a<br />

componentelor tensorilor deformaŃii şi tensiuni, înscriindu-se în rândul modelelor matematice elaborate pentru descrierea vibraŃiilor<br />

elementelor cinematice realizate din diverşi polimeri. În baza analogiei elastovâscoelastice a lui Alfrey şi Lee, aplicând ecuaŃiilor de<br />

mişcare deduse folosind principiul variaŃional al lui Hamilton transformata Laplace unilaterală în raport cu timpul, s-au obŃinut modele<br />

matematice care au fost soluŃionate cu ajutorul transformatelor Fourier finite în sinus sau cosinus, care au determinat algebrizarea<br />

problemei. Inversarea transformatelor Fourier şi Laplace au condus la solu Ńii de tip serie, metoda iterativă permiŃînd calculul în<br />

aproximaŃia oarecare “j” a câmpurilor deplasărilor longitudinale şi transversal.<br />

Cu ajutorul programului MATHEMATICA sunt trasate apoi, pe baza modelelor matematice obŃinute şi a unor ipoteze<br />

simplificatoare, variaŃiile componentelor tensorului tensiuni pentru cazul unui element din policlorură de vinil, folosit ca bielă în<br />

cadrul unui mecanism R(RRT).<br />

Devine posibilă astfel urmărirea comportării elementelor cinematice realizate din materiale vâscoelastice, a variaŃiei stării lor<br />

de tensiuni, şi utilizarea observaŃiilor în raŃionalizarea proiectării constructive a mecanismelor.<br />

ANALIZA STATICĂ NELINIARĂ A UNEI PLĂCI PLANE SUPUSĂ LA<br />

ÎNCĂRCĂRI TERMICE TRANZITORII FOLOSIND METODA<br />

ELEMENTULUI FINIT<br />

RALUCA MALCIU, MĂDĂLINA CĂLBUREANU<br />

Lucrarea prezintă o strategie de analiză cu element finit a unei plăci din material liniar viscoelastic supusă la încărcări de<br />

temperatură şi solicitări plane. Este subliniat răspunsul plăcii pe parcursul analizei neliniare pe o perioadă de timp de aproximativ 6 s.<br />

Încărcările de temperatură apar pe feŃele plăcii, iar placa are restricŃii de deformare în toate direcŃiile. Sunt utilizate în modelare<br />

elemente finite plane de tip PLANE2D din programul COSMOSM şi care reuşesc să aproximeze sufficient de bine încărcările<br />

complexe la care este supusă placa plană.<br />

SoluŃionarea analizei neliniare pentru elementele componente ale maşinilor şi componentelor roboŃilor industriali este foarte<br />

important în mărirea preciziei de lucru şi a acurateŃii de mişcare pentru aceste componente. Analiza cu element finit realizează în timp<br />

relativ scurt şi cu precizie mare soluŃionarea problemelor de proiectare a acestor elemente.<br />

DeformaŃiile materialelor liniar viscoelastice influenŃează într-o mare măsură precizia de lucru a maşinilor din industrie, mai<br />

ales în cazul în care se lucrează în condiŃii de temperature ridicate pentru materialul respectiv.<br />

CONSI<strong>DE</strong>RATII TEORETICE ASUPRA FUNCTIONARII UNEI IMBINARI<br />

FILETATE SIMPLE PENTRU BURLANE <strong>DE</strong> TUBAJ SI TEVI <strong>DE</strong> EXTRACTIE<br />

CRISTEL STIRBU<br />

Lucrarea prezinta o solutie constructiva originala pentru cea mai simpla imbinare filetata pentru coloane de tubaj si tevi de<br />

extractie: imbinarea cu o singura treapta de filet cilindric. Principalele probleme ale analizei teoretice sunt: dimensiunile filetului,<br />

numarul de spire, eficienta etansarilor, eficienta la tractiune a imbinarii, capacitatea de incovoiere, asigurarea impotriva desurubarii in<br />

sol, rezistenta la solicitari combiante (presiune interioara si exterioara, tractiune si incovoiere) si prescrierea corecta a intervalului in<br />

care se plaseaza momentul de strangere. A fost folosita metoda elementelor finite, pentru analizele teoretice de tensiuni si pentru<br />

simularea incarcarii imbinarilor. Parametrii imbinarii au fost determinati conform cu recomandarile API.<br />

ASPECTE PRIVIND COMPORTAREA TRIBOLOGICA A STRATULUI<br />

SUPERFICIAL NITROCARBURAT DUPA TRATAMENTE TERMOMAGNETICE,<br />

UTILIZAND DIFRACTOMETRIA CU RAZE X<br />

CARMEN PENELOPI PAPADATU<br />

S-au considerat doua oteluri de imbunatatire : 42MoCr11 si 38MoCrAl09, utilizate la realizarea unor repere in industria<br />

metalurgica. Aplicand tratament termomagnetic urmat de nitrocarburare in plasma, s-a constatat o crestere a durabilitatii reperelor<br />

analizate prin: cresterea rezistentei la uzura prin frecare, cresterea rezistentei la coroziune in mediu puternic coroziv, cresterea grosimii<br />

stratului superficial tratat termochimic in cazul tratamentului termomagnetic aplicat inaintea tratamentului termochimic. Rezistenta la<br />

uzura prin frecare s-a evidentiat efectuand teste de uzura pe un stand Amsler, modificarile structurale ale stratului superficial fiind<br />

evaluate prin difractometrie cu raze X.In aceasta lucrare s-au prezentat cateva rezultate care dovedesc partial cele afirmate mai sus.


MOMENTUL <strong>DE</strong> FRECARE IN SURUBURI CU BILE.<br />

VALIDARE EXPERIMENTALA<br />

GEORGE CONSTANTIN PUIU, VASILE PUIU, DUMITRU OLARU<br />

Lucrarea prezintă validarea experimentală pentru un model analitic de determinare a momentului de frecare într-un şurub cu<br />

bile. Modelul analitic a fost dezvoltat de autori in ultimii ani si ia in considerare parametrii geometrici de bază (dimensiuni, rugozitate,<br />

conformitate), viteză, vâscozitate de lubrifiant, încărcare. Utilizând un stand realizat de autori, s-au determinat momentele de frecare<br />

intr-un sistem şurub cu bile cu două piulite pretensionate, in urmatoarele conditii: turaŃii între 20 rot/min şi 80 rot/min, încărcări axiale<br />

până la 8000 N, iar pentru ungere s-au utilizat uleiurile H19 şi T90 EP2. Pentru uleiul H19 s-a obŃinut o bună corelare între valorile<br />

experimentale şi teoretice. La uleiul T90 EP2 valorile numerice sunt cu (18 – 22)% mai mici decât cele e4xperimentale sugerându-se o<br />

re-analizare a modelului cu luarea în considerare şi a frecărilor dintre bile şi lubrifiant, în zona descărcată, de recirculare.<br />

DIAGNOZA NEDISTRUCTIVA A STRUCTURILOR <strong>DE</strong> PODURI<br />

ALEXANDRU COTOFAN, SPIRIDON CRETU, IOAN DAMIAN<br />

Tehnicile de diagnoză nedistuctivă permit evaluarea podurilor din beton armat de la căile ferate si de la autostrăzi, furnizând<br />

instantaneu informatii complexe despre rezistenta electrică a betonului, probabilitatea si viteza de coroziune a armăturilor, existenta<br />

defectelor interne si natura acestora, amplasarea armăturilor în beton, rigiditatea si mobilitatea structurii. Metodele de diagnoză permit<br />

deasemenea determinarea în santier a gradului de contaminare a betonului prin carbonatare sau cu ioni de clorid. Articolul prezintă<br />

diagnoza nedistructiva a 12 structuri de poduri, de pe DN 79 Arad – Oradea.<br />

ANALIZA BIDIMENSIONALĂ A CONTACTELOR ELASTO-PLASTICE<br />

CU ROSTOGOLIRE SI ALUNECARE<br />

GABRIEL POPESCU<br />

Lucrarea prezinta un model analitic pentru contactul liniar elasto-plastic, pe baza evaluarii tensiunilor remanente din<br />

deformatiile plastice obtinute dupa fiecare ciclu de solicitare. Analiza efectuata pe doua tipuri de materiale, cu si fara ecruisare<br />

izotropa, investigheaza si influenta frecarii pe suprafata de contact. Tensiunile remanente au valori mai mici cand materialul prezinta si<br />

efectul de ecruisare, prin cresterea locala a limtei de curgere in fiecare ciclu de solicitare. Valorile de tractiune ale tensiunii remanente<br />

circumferentiale, obtinute pentru ambele modele de corpuri deformabile, apar atunci cand valoarea coeficientului de frecare este<br />

negativa.<br />

UN MO<strong>DE</strong>L TRIDIMENSIONAL <strong>DE</strong> CONTACT PENTRU<br />

CAZUL PARTICULELOR SFERICE DURE<br />

GABRIEL POPESCU<br />

Lucrarea prezinta un model semi-analitic pentru contactul tridimensional cu deformatii plastice mari, considerand echilibrul<br />

sarcinii aplicate si tensiunile interne corespenzatoare. Analiza efectuata pentru doua sarcini de contact produce rezultate comparabile<br />

cu metoda elementului finit, iar deformatia plastica echivalenta poate ajunge la 40 [%], fiind localizata la extremitatea suprafetei de<br />

contact hertzian.<br />

ANALIZA SI <strong>DE</strong>TERMINAREA PARAMETRILOR TERMOFIZICI ELECTRICI<br />

LA PRELUCRAREA ELECTROTERMICA CONTROLATA<br />

DAN DRAGOŞ VASILESCU, PETRICĂ CORĂBIERU, ANIŞOARA CORĂBIERU


Valorificarea superioară a materialelor metalice de înlocuire(a oŃelurilor înalt aliate cu oŃeluri slab aliate) şi adaptarea<br />

tehnologiilor scazute energetic este o preocupare constantă în cercetarea industrială. S-a înlocuit oŃelul clasic refractar, rezistent<br />

mecanic la temperaturi ridicate tip 30Cr130 cu oŃelul slab aliat pentru organe de masini şi piese tratate termic tip 21MoMnCr12 la<br />

execuŃia arborilor experimentaliФ100x120mm.Straturile superficiale aliate în oŃelul 21MoMnCr12 s-au obŃinut cu un cuptor electric cu<br />

electrozi cu dimensiuni 1000x300x270mm.la care încălzirea piesei se realizează în curent continuu industrial de frecvenŃă 50Hz,<br />

închiderea circuitului electric dintre electrozi făcîndu-se prin intermediul unui amestec granular cu dimensiuni 0,1≤d≤0,4mm.<br />

conductiv electrotermic.S-a efectuat urmărirea si înregistrarea atentă a variaŃiei parametrilor tensiune electrică între 70 şi 50V,<br />

intensitatea curentului între 150-700A, temperatura mediului 20-1000 °C(sub 1130°C temperatura de topire a aliajului eutectic<br />

cementită)şi temperatura piesei între 20-900°C. Experimental s-a demonstrat că grosimea stratului de difuzie depinde direct de<br />

polarizarea piesei, densitatea de curent de la electrozi i= 10A/mm2 încât peste 85% din puterea activă se transformă în căldură.<br />

TRATAMENTUL TERMIC AL BUCSELOR BIMETALICE<br />

DAN DRAGOŞ VASILESCU<br />

Tratamentul termic al bucselor auto bimetalice trebuie sa realizeze un compromise care sa satisfaca cerintele materialului de<br />

baza MB (otel carbon hipoeutectoid) si a stratului depus SD (bronz cu aluminiu) in ceea ce priveste intervalele de temperatura in care<br />

au loc transformarile de faza. In conformitate cu diagramele de echilibru, straturile de bronz depuse prezinta o variatie a solubilitatii cu<br />

temperatura care imbunatatesc posibilitatea modificarilor proprietatilor fizico-mecanice prin tratamente termice. Tratamentele termice<br />

aplicate ansamblului bimetalic otel carbon hipoeutectoid - bronz cu aluminiu, poate sa fie calire de punere in solutie + imbatranire sau<br />

recoacere de omogenizare.<br />

CONSI<strong>DE</strong>RATII ASUPRA <strong>DE</strong>TERIORARII RULMENTILOR <strong>DE</strong> REAZEM AI<br />

ROTORILOR MASINILOR ELECTRICE ROTATIVE<br />

MIHAIL CATALIN TIRON, FLAVIAN FARCAS, AURICA FARCAS<br />

AND MARIUS ALEXANDRESCU<br />

Se prezinta un studiu experimentaal asupra comportarii rulmentilor de reazem ai masinilor electrice rotative unsi cu<br />

lubrifianti plastici. Mediul electric in care acestia functioneaza atrag deteriorari particulare atat asupra rulmentilor cat si pentru<br />

lubrifiantii plastici utilizati la ungerea lor. Cunoasterea acestor mecanisme de defectare vor permite generarea unui modet de<br />

deteriorare al lubrifiantilor plastici in asemenea conditii si formularea de recomandari privind intervalele de ungere ai rulmentilor.<br />

AR<strong>DE</strong>REA AMESTECULUI APA-COMBUSTIBIL<br />

STEFANIA ROXANA BUZDUGA, FLORIN ANITEI, TUDOR SAJIN, DUMITRU OLARU<br />

Această lucrare prezintă particularităŃile arderii amestecului apă-combustibil, analizând două cazuri: arderea în peliculă şi<br />

arderea unei singure picături de emulsie sau suspensie. Au fost dezvoltate relaŃiile dintre viteza de ardere si proprietăŃile amestecului<br />

apă-combustibil, timpii de ardere şi de vaporizare a picăturii.<br />

PARTICULARITĂłILE <strong>DE</strong> AR<strong>DE</strong>RE A EMULSIILOR APĂ-COMBUSTIBIL<br />

LICHID ŞI A SUSPENSIILOR APĂ-PRAF <strong>DE</strong> CĂRBUNE<br />

STEFANIA ROXANA BUZDUGA, FLORIN ANITEI, TUDOR SAJIN, DUMITRU OLARU<br />

In această lucrare sunt prezentate particularităŃile procesului de ardere a emulsiilor apă-păcură şi a suspensiilor apă-praf de<br />

cărbune şi avantajele folosirii acestora ca combustibili energetici. În urma testărilor pe instalaŃia pilot s-a observat reducerea emisiilor<br />

poluante, reducerea pierderilor de căldură cu 30-35%, reducerea consumului de combustibil, creşterea randamentului, etc.<br />

<strong>DE</strong>TERMINAREA CARACTERISTICILOR DINAMICE ALE UNUI SISTEM SPATIAL


<strong>DE</strong> CONDUCTE<br />

AUREL ALECU, MIHAIL BOIANGIU, VICTOR BURACU<br />

În lucarea de fata se abordeaza problema determinarii pulsatiilor proprii si a modurilor proprii de vibratie ale sistemelor<br />

spatiale de conducte. Sistemul de conducte este împărŃit în tronsoane, care sunt modelate ca bare drepte. Pentru o secŃiune transversala<br />

se defineste vectorul de stare al acesteia, care are 12 componente. Sunt considerate toate mişcările posibile ale secŃiunii<br />

transversale (intindere, încovoierile în două plane, torsiune) şi cuplajul acestora datorită spaŃialitaŃii sistemului. Intre vectorii de stare<br />

din fiecare tronson este stabilită relaŃia matriceală de legătură, presupunând pentru deplasări o aproximată cu serii de puteri intregi<br />

(Frobenius). Sistemul de ecuaŃii diferenŃiale pentru mişcările cuplate conduce la un sistem de relaŃii de recurenŃă sub formă matriceală<br />

între coeficienŃii seriilor de puteri. Se stabileşte matricea de transfer pentru intreg sistemul spaŃial de conducte. Dintre coeficienŃii<br />

seriilor de puteri numai o parte a acestora (12 sau 8) sunt independenŃi. InfluenŃa reciprocă a acestora se detremină prin<br />

alegerea ingenioasa a unor seturi de valor iniŃiale. După stabilirea matricii de transfer problema determinării caracteristicilor dinamice<br />

ale structurii este una clasică. Metoda acopera tronsoane neuniforme, sisteme inerŃiale concentrate, sau diversele posibilităŃi de<br />

reazemare ale structurii. Metoda este aplicata unui sistem de conductă spaŃială din centralele nucleare electrice.<br />

SISTEME MECANICE ECHIVALENTE PENTRU STUDIUL EXPERIMENTAL AL<br />

PROBLEMELOR <strong>DE</strong> CONTROL AL VIBRAłIILOR<br />

AUREL ALECU, MIHAIL BOIANGIU, IOAN URSU, ELIZA MUNTEANU<br />

O problemă importantă în studiul sistemelor mecanice este cea a validării rezultatelor teoretice obŃinute. Acest lucru se<br />

realizează în general prin încercări experimentale pe cazuri reprezentative. In acest sens, pentru studiile dedicate problemelor de<br />

vibraŃii ale sistemelor mecanice, dacă experimentele pe sistemele reale este dificilă, trebuie concepute sisteme mecanice caracterizate<br />

de pulsaŃii proprii identice sau apropiate de cele ale sistemului real. Lucrarea de faŃă pune în evidenŃă cîteva modalităŃi de construire a<br />

sistemelor mecanice cu prima pulsaŃie proprie impusă. Sistemele mecanice analizate sunt formate din bare sau plăci cu dimensiuni şi<br />

modalităŃi de rezemare sunt alese corespunzător. Deasemenea sunt puse în evidenŃă şi modalităŃi de control a pulsaŃiilor proprii<br />

analizate: alegerea materialului, variaŃia caracteristicilor geometrice şi masice, adoptarea reazemelor, solicitări suplimentare. Se<br />

reamarcă în general dificultatea realizarii sistemelor cu pulsaŃii proprii mici, pentru care sunt impuse solicitari de comprimare.<br />

MO<strong>DE</strong>LAREA MATEMATICĂ A PROBLEMEI TORISIUNII BARELOR DREPTE CU<br />

AJUTORUL METO<strong>DE</strong>I ELEMENETELOR <strong>DE</strong> FRONTIERĂ<br />

GHIłĂ BARSAN, DĂNUł MOŞTEANU, LUMINIłA GIURGIU<br />

Lucrarea prezintă un model matematic al problemei torsiunii barelor drepte, de secŃiune multiplu conexă, bazat pe metoda<br />

elementelor de frontieră. Pornind de la ecuaŃia lui Poisson, sunt determinate expresiile tensiuniunilor tangenŃiale şi a momentului de<br />

inerŃie de torsiune. Formularea metodei elementelor de frontieră se bazează pe metoda reziduurilor ponderate iar soluŃia oferită<br />

utilizează elemente de frontieră liniare. În lucrare sunt descrise etapele modelului matematic precum şi algoritmul de calcul a<br />

momentelor de inerŃie la torsiune. Modelul matematic a fost verificat pentru o bară dreaptă de secŃiune eliptică cu două secŃiuni conexe<br />

circulare. Rezultatele sunt în bună concordanŃă cu metodele clasice cunoscute pentru rezolvarea problemei torsiunii barelor drepte.<br />

ASPECTE PRIVIND RASPUNSUL DINAMIC AL PLACILOR ACUSTICE DIN<br />

COMPONENTA CUTIEI CHITAREI ANALIZATE CU FEM<br />

IOAN CURTU, MARIANA D. STANCIU, CALIN ITU, ADRIANA SAVIN<br />

Lucrarea a urmarit analiza influentei sistemului de rigidizare din structura placilor acustice ale cutiilor de chitara asupra<br />

comportarii dinamice a acestora. Astfel, s-au modelat geometric 4 variante de cutii de chitara, s-au stabilit caracteristicile optime de<br />

material in urma modelarilor anterioare cu FEM, dupa care structurile au fost solicitate cu o forta unitara periodica aplicata in zona<br />

cordarului (locul real de transmitere a vibratiei corzilor la placa acustica). S-au obtinut rezultate numerice - care au fost prelucrate sub<br />

forma de grafice de variatie, cat si imagini cu formele modale ale structurilor analizate. Acestea au relevat faptul ca sistemul de bare<br />

are atat rol mecanic (de rigidizare a placilor), cat si acustic modificand frecventa de rezonanta a cutiei, volumul de aer antrenat in


vibratie, modul de reflectie, refractie si reflexie a sunetelor in mediul fluid si solid, fenomene responsabile de calitatea acustica a<br />

instrumentelor muzicale cu corzi. Lucrarea de fata reprezinta o parte din studiul dedicat optimizari structurii corpului de chitara in<br />

vederea imbunatatirii calitatii acustice si cresterii fiabilitatii acesteia.<br />

ANALIZA TENSIUNILOR REMANENTE PRIN METODA ELEMENTULUI FINIT<br />

PENTRU O SUDURA <strong>DE</strong> REPARATIE IN MAI MULTE TRECERI<br />

VIOREL <strong>DE</strong>ACONU<br />

Lucrarea de fata prezinta o simulare a unui proces de reparatie prin sudura in trei treceri a unei excavatii intr-o placa din otel<br />

slab aliat cu continut redus de carbon, problema studiata in cadrul retelei europene NET. Metodologia de evaluare prin calcul a<br />

tensiunilor remanente asociate acestei operatii se bazeaza pe cuplarea secventiala a unei analize termice si a uneia mecanice in<br />

domeniul elasto-plastic si utilizarea metodei elementelor finite. A fost utilizat un model de calcul bidimensional plan, considerand o<br />

sectiune transversala pe directia de sudare cu simularea aditiei de material. Lucrarea prezinta aspecte legate de datele de intrare si<br />

ipotezele de lucru folosite ca: proprietatile materialului si modelarea acestuia, sursa termica, conditiile de margine in analiza de transfer<br />

termic si cea mecanica. Rezultatele analizei de transfer termic sunt in buna concordanta cu determinarile experimentale efectate cu<br />

ajutorul unui set de termocupluri. Tensiunile remanente calculate au fost comparate cu rezultatele unor determinari experimentale<br />

efectuate prin metoda difractiei de neutroni. Rezultatele calculului sunt foarte sensibile la conditiile de 290 Viorel Deaconu margine<br />

folosite in analiza mecanica, conditii ce sunt dificil de evaluat in cazul modelelor de calcul 2D. Deficitul de rigiditate a modelului<br />

comparativ cu structura reala a fost corectat prin utilizarea unui set de cuplaje ale deplasarilor nodale pe laturi ale placii, obtinandu-se o<br />

imbunatatire a predictiilor.<br />

INVESTIGAłII PRIVIND CARACTERISTICILE MECANICE ŞI METALOGRAFICE LA<br />

UN OłEL INOXIDABIL<br />

COMPORTAREA MECANICĂ A UNUI AX FILETAT DIN OłEL INOXIDABIL<br />

CONSTANTIN DUMITRACHE, CORNELIU COMANDAR, NICUŞOR AMARIEI<br />

Lucrarea de faŃă prezintă rezultatele unei investigaŃii făcute unui ax filetat din componeneŃa unei electrofrâne la un graifăr de<br />

incărcare-descărcare minereuri metalifere ce opera in zona portuară. Aceste tipuri de frâne funcŃionează pe principiul apăsării axiale a<br />

unor garnituri de fricŃiune (plăcuŃe de frână), pe suprafaŃa unui disc plan. Apasarea garniturilor de fricŃiune se realizează prin<br />

intermediul unor saboŃi montaŃi pe braŃele (15) din fig. 1. ForŃa de apăsare este realizată prn intermediul unui sistem de pârghii de un<br />

arc cilindric elicoidal (13). Arcul cilindric elicoidal, acŃionează asupra tijei filetate (14) cuplată cu sistemul de pârghii. Ansamblul arctijă<br />

filetată este montat în tubul gradat (12). ForŃa care se dezvoltă în arc este transmisă tijei filetate, astfel că aceasta este supusă unor<br />

solicitări ciclice de întindere. Datorită acŃiunii combinate a mediului coroziv şi a oboselii materialuilui, axul filetat a cedat făcând<br />

inutilizabil întreg mecanismul de frânare.<br />

Materialul din care e confecŃionat axul este un oŃel inoxidabil austenitic, cu compoziŃia chimică stabilită experimental şi care<br />

poate fi incadrat în.categoria 51NiCr180. Determinările experimentale arată o crestere a caracteristicilor mecanice de rezistenŃă şi o<br />

scădere a plasticităŃii cauzate de funcŃionarea în regim de oboseală şi coroziune favorizând producerea fenomenului de coroziune<br />

fisurantă sub tensiune.<br />

ASUPRA IN<strong>DE</strong>NTĂRII UNUI MATERIAL ELASTIC CU UN IN<strong>DE</strong>NTER AVÂND CAP<br />

SFERIC<br />

DAN DUMITRIU, OCTAVIAN POP, DANIEL BALDOVIN<br />

Indentarea cvasi-statică a unui material elastic liniar, izotrop, cu un indenter având cap sferic este studiată prin rezolvarea<br />

unor ecuaŃii integrale de frontieră, obŃinute plecând de la expresia potenŃialului de simplu strat. Rezolvarea ecuaŃiilor integrale de<br />

frontieră se realizează prin discretizarea domeniului de contact, ce are forma unei calote sferice, folosind elemente finite de frontieră.<br />

SoluŃia numerică astfel obŃinută, mai precis presiunile de contact şi adâncimea de pătrundere a vârfului indenterului, corespund cu<br />

soluŃia analitică, disponibilă pentru cazul acestei probleme de contact Hertzian sferă pe plan. În cazul indentării unei plăci din<br />

plexiglas, s-au obŃinut şi rezultate experimentale ce confirmă rezultatele obŃinute prin simulare. Încercările au fost realizate pe o maşină<br />

de încercări Zwick cu o capacitate de 200 kN, pilotată în deplasare, deplasările fiind măsurate cu ajutorul unui<br />

captor LVDT.


ANALIZA RELATIVĂ A REZULTATELOR EXPERIMENTALE ÎN URMA IMPACTULUI<br />

DINTRE GLOANłE <strong>DE</strong> CALIBRU MIC ŞI BLINDAJ<br />

CATALIN – EUGEN IONESCU<br />

În acest articol, autorul a materializat şi exploatat nişte rezultate în urma unor probe experimentale, probe experimentale care<br />

au constat în trageri într-un poligon de tragere. La trageri au fost utilizate mai multe tipuri de armament şi muniŃie, precum şi<br />

echipamente de protecŃie balistică. Elementul de noutate care face obiectul acestui articol îl constituie, întocmai utilizarea<br />

echipamentului de protecŃie balistică, pentru a se reda un caz real, în speŃă efectele pe care le pot avea gloanŃele de calibru mic asupra<br />

unui purtător al echipamentelor de protecŃie balistică, atunci când acesta se află într-un vehicul de luptă. DistanŃa de 50 m a fost aleasă<br />

de autor pentru a se include şi situaŃia de ambuscadă.<br />

MO<strong>DE</strong>LAREA PROCESULUI <strong>DE</strong> IMPACT DINTRE GLOANłE<br />

PERFORANT – INCENDIARE ŞI BLINDAJ<br />

CATALIN – EUGEN IONESCU<br />

În acest articol, autorul a materializat şi exploatat nişte rezultate numerice în urma unor probe experimentale. Această<br />

modelare a fost realizată cu programul ”Ls Dyna”. Modelarea a fost realizată pentru a se materializa şi analiza etapele importante ale<br />

fenomenului de perforare a blindajului. În articol am prezentat cele mai importante etape, materializate fiecare printr-o figură.<br />

PROBLEMĂ INVERSĂ <strong>DE</strong> MO<strong>DE</strong>LARE A ARTICULAłIEI <strong>DE</strong> GENUNCHI<br />

VALERIA MOSNEGUTU, VETURIA CHIROIU,<br />

LUCIAN CAPITANU, ANA-MARIA MITU<br />

În lucrarea de faŃă se încearcă rezolvarea următoarei probleme: date forŃele din muşchi, tendoane şi ligamentele, unghiurile de<br />

rotaŃie internă-externă şi de flexie-extensie ale genunchiului, să se determine mişcarea patelei faŃă de femur pe durata flexiei şi<br />

extensiei. ForŃele musculare şi unghiurile de rotaŃie internă-externă şi de flexie-extensie sunt determinate din date experimentale ale<br />

conturului patelei pentru a cărui modelare s-a folosind un n-elipsoid. Problema inversă este formulată pentru a determina setul de<br />

parametri ce definesc n-elipsoidul. Abordarea de faŃă este restricŃionată doar la mişcările lente ale genunchiului iar pentru determinarea<br />

necunoscutelor problemei s-a folosit optimizarea statică. În concluzie modelul considerat poate conduce la rezultate realiste.<br />

O METODA <strong>DE</strong> EVALUARE A DURATEI <strong>DE</strong> VIATA LA OBOSEALA<br />

A IMBINARILOR PRIN LIPIRE CU A<strong>DE</strong>ZIV<br />

MARIN SANDU, ADRIANA SANDU,<br />

ŞTEFAN SOROHAN, EMIL NUłU<br />

TendinŃele actuale în proiectarea, fabricaŃia şi repararea structurilor complexe (de avioane, bǎrci, automobile, poduri,<br />

vagoane, containere) implicǎ folosirea unor materiale necorodabile, în primul rând aliaje de aluminiu şi materiale compozite, asamblate<br />

prin lipire cu adezivi structurali. Implementarea noilor tehnologii este un proces treptat, corelat cu validarea noilor procedee de<br />

îmbinare. În acelaşi timp sunt elaborate noi metode şi programe de evaluare/optimizare a rezistenŃei statice, la obosealǎ, la impact, a<br />

durabilitǎŃii în diferite condiŃii de mediu.<br />

Lucrarea prezintǎ o metodǎ de evaluare a rezistentei la obosealǎ a asamblǎrilor prin lipire, care permite indentificarea rapidǎ a<br />

celei mai convenabile variante dintr-un set de soluŃii considerate acceptabile.<br />

Practic, pentru mǎrirea rezistenŃei unei îmbinǎri trebuie creatǎ o geometrie care sǎ reducǎ sau sǎ elimine concentrǎrile de tensiuni de<br />

forfecare şi de jupuire ce apar, de regulǎ, la capetele stratului de adeziv. Teşirile aderenŃilor la capete şi îmbinarile pe suprafaŃe<br />

înclinate conduc la distribuŃii convenabile de tensiuni în adeziv.<br />

Metodologia de evaluare a durablitǎŃii la obosealǎ propusǎ în lucrare se bazeazǎ pe analiza tensiunilor din îmbinare la<br />

nivelele extreme (maxime şi minime) ale solicitǎrii ciclice de exploatare. Aplicând criteriul lui Langer se echivaleazǎ aceastǎ solicitare<br />

cu una de întinderecompresiune alternant simetricǎ caracterizatǎ de o tensiune maximǎ σalt . Aceastǎ tensiune se utilizeazǎ ca mǎrime<br />

de intrare pentru estimarea duratei de viaŃǎ a îmbinǎrii prin interpolare pe curba de durabilitate a adezivului.


PROFILE ÎNCHISE CU PEREłI SUBłIRI ASAMBLATE PRIN LIPIRE<br />

ŞI RIGIDIZATE LA INTERIOR<br />

ŞTEFAN SOROHAN, ADRIANA SANDU, MARIN SANDU<br />

Lucrarea prezintă o soluŃie practică de mărire a rezistenŃei şi rigidităŃii unor profile subŃiri închise prin introducerea unor<br />

elemente interioare de rigidizare. S-a considerat cǎ piesele componente au fost asambate cu adezivi structurali. Îmbinarea prin lipire<br />

prezintǎ o serie de avantaje, dintre care cele mai importante sunt posibilitǎŃile de a asambla componente structurale din materiale<br />

diferite şi de eliminare a concentrǎrilor de tensiuni care apar în jurul gǎurilor, atunci când se utilizeazǎ nituri sau şuruburi.<br />

Modelarea şi analiza cu elemente finite permite evaluarea creşterilor rigidităŃilor de încovoiere şi de torsiune obŃinute prin ranforsarea<br />

unor profile subŃiri închise, uşor de fabricat prin îmbinarea cu adeziv a unor profile deschise. Capacitatea portantă a unei asemenea bare<br />

a fost evaluată, Ńînând seama de solicitările componentelor, inclusiv de cele din straturile de adeziv, continue sau discontinue. Studiul s-<br />

a bazat pe calcule de stabilitate liniară şi pe analiza distribuŃiei tensiunilor în adeziv şi în tablele componente ale structurilor analizate.<br />

Analizele efectuate au evidenŃiat aspecte interesante privind fenomenul de flambaj local care poate sǎ aparǎ în zonele<br />

comprimate ale plǎcilor subŃiri din care sunt realizate profilele. Au fost determinate moduri de flambaj şi coeficienŃi de siguranŃǎ la<br />

stabilitate pentru structurile analizate.<br />

S-a constatat cǎ, în comparaŃie cu profilul iniŃial, cel rigidizat are coeficientul de siguranŃǎ la flambaj local de şase, respectiv<br />

de trei ori mai mare, atunci când solicitǎrile globale sunt de încovoiere, respectiv de torsiune.<br />

DURABILITATEA UNEI CONDUCTE <strong>DE</strong> ABUR SUPUSĂ LA PRESIUNE INTERIOARĂ<br />

PAVEL TRIPA, MIHAI HLUSCU, ANGHEL CERNESCU<br />

Lucrarea studiază durabilitatea unei conducte de abur viu fisurată, provenită dintr-o centrală termoelectrică românească. Se<br />

Ńine seama numai de presiunea internă din conductă. Studiul se face asupra conductei neutilizate, respectiv care a funcŃionat la<br />

temperatura de 545 0C un anumit număr de ore. În prima variantă se studiază cazul conductei având o fisură longitudinală nestrăpunsă<br />

situată la interiorul conductei. Se constată că pentru situaŃia analizată, fisura străbate peretele conductei şi nu ajunge la starea critică, de<br />

propagare instabilă. Astfel, dintr-o fisura iniŃial nestrăpunsă s-a ajuns la varianta a doua, conductă cu fisură longitudinală străpunsă. Se<br />

determină în continuare durabilitatea până la atingerea stării critice pentru acest tip de fisură. Durabilitatea conductei este exprimată în<br />

număr de cicluri de solicitare care dezvoltă fisura de la dimensiunea iniŃială până la starea ei de propagare instabilă. Exemplul prezentat<br />

permite şi determinarea duratei de viaŃă a conductei. Rezultatele sunt exprimate în general prin diagrame, care conduc la obŃinerea<br />

rapidă a informaŃiilor dorite. Concluziile rezultate în urma studiului permit luarea<br />

deciziei de scoatere din funcŃiune sau prelungirea duratei de funcŃionare, atunci când într-o astfel de conductă se depistează o fisură.<br />

Exemplul prezentat poate fi extins şi pentru alte tipuri de fisuri, Ńinându-se seama, spre exemplu, şi de şocurile termice, gradientul de<br />

temperatură din peretele conductei etc., care la rândul lor influenŃează starea de tensiune din conductă.<br />

ROLUL MARTENSITEI ε INDUSĂ PRIN TENSIUNE ÎN COMPORTAMENTUL <strong>DE</strong><br />

MEMORIA FORMEI AL ALIAJELOR Fe-Mn-Si<br />

LEANDRU-GHEORGHE BUJOREANU, SERGIU STANCIU, MONICA<br />

NICOLETA LOHAN, NICANOR CIMPOEŞU, CIPRIAN LOHAN<br />

Este binecunoscut faptul că efectul simplu de m moria formei, characteristic aliajelor pe bază de Fe-Mn-Si, constă din<br />

retransformarea în austenită γ (c.f.c.), prin intermediul transformării induse termic, a martensitei ε (h.c.) indusă prin tensiune. În cazul<br />

aliajelor cu memoria formei (AMF) pe bază de Fe-Mn-Si, lucrarea analizează caracteristicile icrostructurale şi evoluŃia în spaŃiul forŃădeformaŃie-temperatură,<br />

prin intermediul microscopiei optice şi electronice cu baleiaj precum şi al încercării la tracŃiune. În acest scop,<br />

este prezentată formarea şi morfologia martensitei ε, atât prin transformări induse termic cât şi prin transformări induse prin tensiune.<br />

După formarea martensitei induse prin tensiune, este descrisă apariŃia efectelor de memoria formei cu revenire liberă şi cu revenire<br />

reŃinută, prin intermediul „experimentelor de despiralare” şi respectiv al variaŃiei tensiunii în timpul încălzirii în stare alungită.<br />

METODĂ PENTRU STUDIUL IN SITU AL FORMĂRII ŞI EVOLUłIEI MARTENSITEI<br />

INDUSE PRIN TENSIUNE ÎN ALIAJELE CU MEMORIA FORMEI


SERGIU STANCIU, LEANDRU-GHEORGHE BUJOREANU,<br />

NICANOR CIMPOEŞU, MONICA NICOLETA LOHAN<br />

Dezvoltarea recentă a aliajelor cu memoria formei (AMF) a dus la concluzia că nu se poate obŃine efect simplu de memoria<br />

formei (EMF) dacă unei probe din AMF nu i se poate induce o “formă rece” (caracteristică domeniului martensitic) diferită de “forma<br />

caldă“ iniŃială (caracteristică domeniului martensitic). Faza microstructurală care însoŃeşte obŃinerea formei reci este numită martensită<br />

indusă orin tensiune (MIT). Pentru a observa MIT, în timpul experimentelor in situ, sunt necesare dispozitive speciale pentru a păstra<br />

probele în stare deformată. Lucrarea de faŃă descrie o metodă orginală de observare in situ a MIT, prin intermediul a două dispozitive<br />

experimentale. Primul este adaptat la masa microscoapelor optice. Este aplicabil pentru probele lamelare care sunt alungite în timp ce<br />

sunt examinate sub microscop. Acest lucru permite o bună observare in situ a formării MIT. Cel de-al doilea este utilizat împreună cu o<br />

maşină de încercat la tracŃiune şi are rolul de a „îngheŃa” proble alungite în stare tensionată, pentru a fi analizate prin difracŃie de raze<br />

X. Lucrarea descrie structura şi funcŃionalitatea celor două dispozitive, împreună cu exemple corespunzătoare de observare in situ a<br />

formării şi evoluŃiei MIT la creşterea tensiunii aplicate.<br />

UTILIZAREA METO<strong>DE</strong>I ELEMENTELOR FINTE (FEM) PENTRU MO<strong>DE</strong>LAREA<br />

PROBABILISTICA A UNEI FISURI QVASI-FRAGILE<br />

VIOREL GOANTA<br />

Cea mai importanta consecinta a comportamentului qvasi-fragil il reprezinta efectul determinant al marimii. Prezenta lucrare<br />

descrie incercarea de imbinare a teoriei clasice Weibull a efectului statistic al marimii datorita distributiei aleatorii a rezistentei locale<br />

cu recent dezvoltata teorie a energiei. Se analizeaza de asemeni, si probabilitatea de cedare a structurii bazata pe metoda elemente finite<br />

ce ia in considerare imprastierea aleatorie a proprietatilor rezultate ca urmare a incercarilor efectuate pentru<br />

determinarea proprietatilor specifice Mecanicii ruperii.<br />

RELATII <strong>DE</strong> CALCUL PENTRU INTEGRALA J FOLOSIND PROBE NESTANDARD<br />

VIOREL GOANTA<br />

In cadrul acestei lucrari a fost determinata rezistenta la rupere a crestaturii pe probe nestandard pe baza integralei Jρ, c.. In<br />

acest caz a fost folosita reprezentarea originala a integralei J ca un total al vitezei de relaxare a energiei utilizand si inregistrarea<br />

incercarilor. Procedura propusa permite evitarea calculului factorului de intensitate a tensiunilor pentru probe nestandard pentru a<br />

determina rezistenta la fisurare a crestaturii reprezentata prin integrala J ρ, c .<br />

STUDIUL UNUI MO<strong>DE</strong>L 3D AL EPRUVETEI IOSIPESCU<br />

BOGDAN LEITOIU, MIHAIL AIGNATOAIE<br />

"Bara cu două crestături", solicitată la încovoiere de cupluri asimetrice de forŃe, care dezvoltă în secŃiunea slăbită doar efort<br />

tăietor, propusă de Nicolae Iosipescu, a devenit cea mai folosită metodă pentru evaluarea proprietăŃilor de forfecare ale materialelor.<br />

Cercetătorii au fost 380 Bogdan LeiŃoiu, Mihail Aignătoaie atraşi de shema de solicitare simplă şi ingenioasă. Multe studii efectuate cu<br />

metoda elementelor finite (MEF) au fost făcute pe modele plane, neglijându-se efectele sarcinilor în volum. In studiul de faŃă se<br />

prezintă un model spaŃial (tridimensional sau 3-D) încărcat implicit, prin deplasări uniforme impuse unei jumătăŃi de epruvetă, aşa cum<br />

rezultă din solicitarea aplicată de dispozitivul de forfecare.<br />

Studiul arată că distanŃa δ, măsurată de la limita sarcinii până la muchia dintre faŃa crestăturii şi suprafaŃa de încărcare,<br />

influenŃează starea de tensiuni tangenŃiale din materialul de la vârful crestăturii (din secŃiunea de măsurare). Se remarcă, de asemenea,<br />

"efectul de capăt", în apropierea zonei de încărcare (în adâncime): pentru distanŃa δ=0 se observă (figura din tabelul I) variaŃia<br />

tensiunilor, simetric faŃă de planul median, paralel cu planul x-y; cele mai mari intensităŃi ("vârfuri") ale tensiunilor se dezvoltă spre<br />

muchia exterioară a crestăturii. Dacă se distanŃează sarcina în raport cu crestătura (tabelul I, δ=0.1mm, δ=0.2mm, δ=0.3mm), "vârfurile<br />

de tensiune" care se dezvoltă la rădăcina crestătruii, scad. Prin urmare, este necesar să se asigure o distanŃă minimă de la care se poate<br />

aplica sarcina, astfel ca starea de tensiuni din vârful crestăturii să nu prezinte distorsiuni importante, care, ori sunt integrate de<br />

traductoarele deformaŃii, ori produc iniŃierea fisurilor.<br />

CONSI<strong>DE</strong>RATII PRIVIND METO<strong>DE</strong>LE <strong>DE</strong> REPARARE ALE STRUCTURILOR<br />

A<strong>DE</strong>ZIVE


I. Partea teoretica<br />

FLORENTINA MOCANU, BOGDAN LEITOIU, RAIMOND GRIMBERG, ADRIANA SAVIN,<br />

PAUL BARSANESCU<br />

Se prezinta un studiu teoretic asupra metodelor folosite pentru repararea structurilor realizate din materiale compozite. Se fac<br />

referiri la categoriile de materiale folosite pentru realizarea reparatiilor, tipurile de adezivi (epoxidici si acrilici modificati) utilizati in<br />

cazul raparatiilor realizate prin lipire precum si principalele metode (mecanice, chimice si energetice) cu ajutorul carora se pregatesc<br />

suprafetele destinate imbinarii.<br />

CONSI<strong>DE</strong>RATII PRIVIND METO<strong>DE</strong>LE <strong>DE</strong> REPARARE A COMPOZITELOR<br />

II. Testarea unor reparaŃii realizate prin lipire<br />

BOGDAN LEITOIU, FLORETINA MOCANU, RAIMOND GRIMBERG, ADRIANA SAVIN,<br />

PAUL BARSANESCU<br />

După ce consideraŃiile teoretice au fost prezentate în prima parte a lucrării, în partea a doua se prezintă rezultatele<br />

experimentale. Au fost studiate epruvete din compozit Ńesătură de sticlă-epoxi (50%), cu şi fără ranforsare, supuse la forfecare prin<br />

metoda Iosipescu, pe un dispozitiv modificat (tip Idaho). Pe epruvete s-au lipit mărci tensometrice speciale, pentru determinărea<br />

modulului de elastictate transversală. S-au folosit epruvete standard şi epruvetele ranforsate prin lipirea, în zona centrală, a unor plăcuŃe<br />

de aluminiu sau de compozit, cu ajutorul unui adeziv epoxidic. Pe epruvetele cu ranforsare de aluminiu s-a obŃinut o valoare sensibil<br />

diferită a modulului de elasticitate transversal. Aceasta modifică starea locală de rigiditate. S-au formulat recomandări privind<br />

efectuarea unor reparaŃii la structuri de compozite.<br />

CONSI<strong>DE</strong>RAłII PRIVIND MATERIALELE COMPOZITE BIO<strong>DE</strong>GRADABILE<br />

MARIAN MAREŞ<br />

Materialele biodegradabile sunt cercetate şi utilizate tot mai mult în lumea de astăzi, fiind gândite ca alternativă la<br />

exploatarea materiilor prime neregenerabile (precum petrolul şi derivatele sale), dar şi ca o posibilă soluŃie a problemelor tot mai<br />

complicate create de poluarea pe termen lung a mediului ambiant, cu deşeuri şi gunoaie care se degradează foarte încet sau deloc.<br />

Lucrarea de faŃă reprezintă o succintă privire de ansamblu asupra locului pe care îl ocupă aceste materiale în prezent. Se fac<br />

referiri mai întâi la conceptul de „biodegradabilitate Ńintită”, adică la valorificarea acestei calităŃi a materialului doar după epuizarea<br />

duratei de exploatare a produsului respectiv, a cărui valoare de întrebuinŃare nu este afectată.<br />

Primele cercetări importante s-au făcut asupra polimerilor biodegradabili, care sunt atât naturali, cât şi sintetici, creaŃi pentru<br />

a înlocui polimerii clasici, bazaŃi pe materii prime din petrol. Se poate spune că acest proces este în curs, dar că succesele se obŃin cu<br />

greu, în primul rând din cauza costurilor de producŃie relativ mari (nefiind vorba despre producŃii de masă).<br />

Etapa următoare a fost ameliorarea performanŃelor mecanice ale acestor polimeri, prin introducerea în structura lor a unor<br />

elemente de armare. Dacă şi acestea sunt biodegradabile, atunci compozitul în ansamblu are această calitate, iar astfel de materiale au<br />

utilizări dintre cele mai diverse, de la piese de mobilier şi elemente pentru construcŃii până la aplicaŃii implicând tehnologii performante<br />

(nano-compozite), precum componente ale protezelor pentru diverse Ńesuturi umane, care se resorb în organism după ce îşi îndeplinesc<br />

rolul funcŃional.<br />

Trebuie precizat că producătorii acestor materiale sunt obligaŃi să evalueze gradul şi tipul lor de biodegradabilitate, analiză<br />

care este reglementată prin standarde speciale, adoptate în toate Ńările puternic industrializate.<br />

ANALIZA REZULTATELOR NUMERICE ALE TRAGERILOR CU GLOANłE<br />

PERFORANT – INCENDIARE ASUPRA CONFIGURAłIEI FORMATE DIN BLINDAJ<br />

ŞI ECHIPAMENT <strong>DE</strong> PROTECłIE BALISTICĂ<br />

PETRE BUCUR, CATALIN – EUGEN IONESCU<br />

În acest articol, autorul a materializat şi exploatat nişte rezultate numerice în urma unor probe experimentale. Această<br />

modelare a fost realizată cu programul ”Ls Dyna”. Modelarea a fost realizată pentru a se materializa şi analiza etapele importante ale<br />

fenomenului de perforare a blindajului. În articol am prezentat cele mai importante etape, materializate fiecare printr-o figură.


STUDIUL <strong>DE</strong>FORMAłIILOR PLANE <strong>DE</strong> CONTACT LA MAȘINI-UNELTE<br />

DINU GABRIELA<br />

Lucrarea prezintǎ un studiu de estimare a deformaŃiilor din zona de contact dintre papucii de sprijin ai unei maşini-unelte şi<br />

fundaŃia acesteia. Se apreciazǎ modul în care acestea pot influenŃa precizia de prelucrare a maşinii. Exemplificarea a fost realizatǎ pe o<br />

maşinǎ orizontalǎ de alezat şi frezat prevǎzutǎ cu douǎ batiuri pe fundaŃie, unul pentru montant şi unul pentru sania transversalǎ, motiv<br />

pentru care deformaŃiile pot atinge valori semnificative, iar acestea pot avea o pondere ridicatǎ în abaterea admisibilǎ a preciziei de<br />

prelucrare.<br />

ASPECTE PRIVIND CINEMATICA MECANISMULUI RCCC<br />

STELIAN ALACI, FLORINA CARMEN CIORNEI,<br />

SIMION PĂTRAŞ-CICEU<br />

În lucrare se analizează relaŃiile furnizate de Yang şi Freudenstein cu privire la mecanismul spaŃial RCCC. Se arată<br />

corectitudinea relaŃiilor pentru analiza poziŃională utilizând metoda matriceală Hartenberg-Denavit cu ajutorul unui program propriu<br />

elaborat în utilitarul MATHCAD. Programul permite alegerea parametrilor constructivi pentru un mecanism cu aceeaşi structură şi<br />

verificarea apariŃiei interferenŃei mecanice între elementele acestuia.<br />

EVI<strong>DE</strong>NTIEREA EFECTULUI <strong>DE</strong> STABILIZATOR <strong>DE</strong> TURATIE AL UNUI<br />

REGULATOR <strong>DE</strong> TURATIE <strong>DE</strong> TIP WATT<br />

STELIAN ALACI, FLORINA CARMEN CIORNEI,<br />

LUMINIłA IRIMESCU<br />

Regulatoarele de turaŃie constituie unul dintre cele mai comune sisteme cu autoreglare. Fundamentele teoretice sunt bine<br />

stabilite si detaliate in literatura dar studiile experimentale nu au acoperit complet problematica. A fost proiectat si realizat un regulator<br />

de turaŃie de tip Watt cu doua braŃe, viteza unghiulara fiind măsurată cu ajutorul unui tahometru digital de ultima generaŃie conectat la<br />

computer. Datele pot fi afişate digital, grafic sau stocate sub forma matriciala pentru calcule ulterioare. Pe graficele de variaŃie a vitezei<br />

unghiulare sunt evidenŃiate doua domenii: primul este caracterizat de un moment de inerŃie variabil, când apare efectul de regulator iar<br />

al doilea corespunde unui moment de inerŃie constant.<br />

ANALIZA STRUCTURALA ŞI ANALIZA CINEMATICA A TRANSMISIILOR<br />

PLANETARE<br />

LUCIAN ALECU, GHEORGHE OLARU<br />

Prin alegerea a două sau mai multe angrenaje, folosind un singur element suport-axe, se obŃin transmisii simple cu roŃi<br />

dinŃate. O transmisie cu roŃi dinŃate are, în general, o axă de rotaŃie fixă, numită axă centrală. RoŃile dinŃate ale căror axă de rotaŃie nu<br />

coincide cu axa centrală şi în plus sunt şi mobile se numesc roŃi satelit. Mişcările elementelor cinematice ale transmisiilor planetare<br />

sunt determinate dacă se cunosc mişcările a M arbori exteriori (M – mobilitatea transmisiei planetare). Mişcarea unui arbore exterior k<br />

este descrisă, în funcŃie de cele M mişcări cunoscute, cu ajutorul legii de transmitere a mişcării ϕk = ϕ(ϕ j ), unde j = 1,M.<br />

UTILIZAREA CALCULULUI MATRICEAL ÎN ANALIZA MECANISMELOR CU CAME


LUCIAN ALECU, GHEORGHE OLARU<br />

Lucrarea prezintă analiza cinematică a mecanismului cu camă RR-CC, utilizând matricele 3x3. Se determină poziŃia, viteza şi<br />

acceleraŃia unghiulară ale tachetului în funcŃie de poziŃia şi de viteza unghiulară ale camei. Metoda constă în stabilirea unor relaŃii<br />

matriceale de închidere ce vor determina poziŃiile camei, care prin derivări succesive vor duce la obŃinerea distribuŃiei de viteze şi<br />

acceleraŃii.<br />

ANALIZA FORłELOR DINAMICE <strong>DE</strong> FRECARE LA ANGRENAJE CILINDRICE<br />

VIRGIL ATANASIU<br />

In lucrare se prezintă o metodologie de evaluare a forŃelor de frecare corespunzător fiecărei perechi de dinŃi în angrenare, prin<br />

considerarea coeficientului de frecare instanataneu şi a distribuŃiei forŃei dinamice. Modelarea analitică a coeficientului de frecare<br />

corespunde rezultatelor experimentale, iar forŃele dinamice includ rigiditatea variabilă a danturii în timpul funcŃionării.<br />

ANALIZA CARACTERISTICILOR TRIBOLOGICE ALE ANGRENAJELOR<br />

CILINDRICE IN CONDITII DINAMICE<br />

VIRGIL ATANASIU, DUMITRU LEOHCHI<br />

In lucrare se prezintă analiza unor caracteristici tribologice ale angrenajelor cilindrice pe parcursul ciclului de angrenare prin<br />

considerarea distribuŃiei forŃelor dinamice între perechile de dinŃi în contact. VariaŃia presiunii de contact şi a grosimii peliculei de<br />

lubrifiant este prezentată cu includerea influenŃei deplasării de profil a danturii roŃilor dinŃate şi a vitezei de funcŃionare.<br />

ANALIZA COMPARATIVĂ A FRECĂRII USCATE ŞI UME<strong>DE</strong> DINTRE LAMELA<br />

ŞTEGRĂTOARE ŞI PARBRIZUL AUTO<br />

ADRIAN-CONSTANTIN BUTA<br />

Lucrarea prezintă testarea şi evaluarea comparativă a performanŃelor de curăŃare ale lamelei ştergătoare. Această comparaŃie<br />

este realizată când între lamelă şi parbriz există frecare uscată sau umedă, la mai multe viteze de acŃionare ale motorului electric.<br />

Cu ajutorul unui stand format din parbriz auto, mecanism ştergător cu tot de implică acesta şi a unui tribometru (fig. 2) am<br />

realizat mai multe teste. Pentru fiecare test se setează viteza de acŃionare a motorului electric şi distanŃa (raza) la care tribometrul să<br />

măsoare frecarea (se aleg trei viteze şi trei raze – mijlocul lamelei şi cele două capete ale acesteia).<br />

ANALIZA SINGULARITĂłILOR UNUI ROBOT PARALEL PLAN 3RRR<br />

I. ASPECTE TEORETICE<br />

IOAN DOROFTEI<br />

RoboŃii paraleli au precizie mai bună, rigiditate şi viteze superioare, suportă încărcări mai mari, comparativ cu cei seriali.<br />

Însă, dezavantajuele majore sunt spaŃiul de lucru mai redus şi densitatea mare de singularităŃi în interiorul acestuia. În această parte,<br />

sunt prezentate configuraŃiile posibile de platforme paralele plane cu 3 grade de mobil., precum şi aspecte teoretice ale sigularităŃilor<br />

unui robot paralel plan de tip 3RRR.<br />

ANALIZA SINGULARITĂłILOR UNUI ROBOT PARALEL PLAN 3RRR<br />

II. SEMNIFICAłIA FIZICĂ


IOAN DOROFTEI<br />

Continuând studiul în ceput în prima parte a lucrării, în a doua parte sunt discutate cele trei tipuri de singularităŃi ale unui<br />

manipulator paralel plan de tip 3RRR, precum şi semnificaŃiile fizice ale acestora. Pentru o mai bună înŃelegere a acestora, se<br />

exemplifică grafic aceste probleme ce apar în funcŃionarea roboŃilor paraleli cu structură plană.<br />

O POZIłIE CRITICĂ ÎN PROBLEMA<br />

POZIłIILOR CRITICE ALE MECANISMELOR<br />

CEZAR DUCA, FLORENTIN BUIUM<br />

Lucrarea prezintă pe scurt, câteva observaŃii legate de modul în care este tratată în literatură, problema poziŃiilor critice ale<br />

mecanismelor. Astfel, se semnalează confuzia lingvistică care se face între termenii poziŃie critică şi singularitate matematică.<br />

Apoi este discutată modalitatea de abordare a problemei de identificare a poziŃiilor critice: considerând mecanismul în ansamblu sau pe<br />

grupe structurale. Autorii arată avantajele celui de-al doilea mod de abordare. În final, se menŃionează legătura, neglijată de multe ori,<br />

între poziŃiile critice şi fenomenul de autoblocare.<br />

MO<strong>DE</strong>LUL DINAMIC AL ROBOTULUI CARTEZIAN CU 3 DOF PENTRU<br />

<strong>DE</strong>PUNEREA PRIN SPREIERE PIROLITICA<br />

MONICA L. ENESCU, PETRE ALEXANDRU<br />

In aceasta lucrare se prezintă modelul unei platforme de spreiere bazata pe structura unui robot cartezian cu 3 grade de<br />

libertate. S-a ales un robot cartezian ca si varianta posibila si optima de depunere prin tehnica de spreiere pirolitica datorita<br />

performantelor oferite de acesta, din punct de vedere al calităŃii si al preŃului.<br />

CerinŃele de acoperire a unor suprafeŃe plane, cu sarcini mici, conduc la impunerea unor structuri relative simple si suple. S-a<br />

ales ca si schema structurala a mecanismului de acŃionare a capului de spreiere bazata pe acŃionarea cu şurub-piuliŃă, fig. 2.<br />

MO<strong>DE</strong>LAREA MECANISMELOR FOLOSIND SIMMECHANICS<br />

DUMITRU LEOHCHI, CEZAR OPRISAN<br />

Analiza cinematică şi cea dinamică a maşinilor şi roboŃilor au un rol important în studiul şi controlul mişcării acestora. În<br />

domeniul teoriei mecanismelor se cunosc multe metode de analiză şi de asemenea programe pentru modelarea cinematică şi dinamică a<br />

mecanismelor. SimMechanics este unul dintre programele utilizate pentru aceste modelări.<br />

Prin această lucrare se stabilesc posibilităŃile programului de modelare cinematică şi dinamică. Pentru exemplificare se<br />

foloseşte un mecanism patrulater, pentru care se realizează modelarea dinamică şi cinematică a acestuia. Prin această modelare se obŃin<br />

variaŃiile parametrilor cinematici şi dinamici ai elementului condus sau ai altor elemente.<br />

<strong>DE</strong>ZVOLTAREA <strong>MAŞINI</strong>LOR <strong>DE</strong> MULCIT SOLUL<br />

OVIDIU BALAN, IOAN BAISAN, VASILE CRACIUN<br />

Utilizarea maşinii de mulcit solul în legumicultură concomitent sau după operaŃia de transplantare a răsadurilor reprezintă cea<br />

mai bună metodă de creştere a producŃiei de legume (peste 150%), în condiŃii ecologice, reducerea cheltuielilor necesare întreŃinerii<br />

culturilor prin eliminarea prăşitului sau erbicidării, menŃinerea unui regim hidric şi termic constant (se pot reduce astfel udările cu<br />

30%) şi obŃinerea unui regim hidric şi termic constant.<br />

In lucrare este prezentată o maşină originală care execută mulcirea solului cu folie de polietilenă după operaŃia de plantare,<br />

fiind posibilă şi modificarea maşinii pentru realizarea concomitentă a celor două lucrări.


ASPECTE PRIVIND UZURA VALłURILOR LA MORILE <strong>DE</strong> MĂCINAT<br />

CEREALE<br />

BĂETU O.-E., CARP E., PUNGUłĂ C. C., NECULĂIASA V., COZMA D.<br />

În lucrare se prezintă unele aspecte privind uzura valŃurilor din componenŃa morilor de măcinat cereale. Pentru studiul acestui<br />

fenomen se propune un stand de încercări, a cărei construcŃie este prezentată în lucrarea de faŃă. Valorile parametrilor cinematici ale<br />

probelor supuse frecării cu masa de semninŃe, se pot lua în limite largi, comparabili cu cei întâlniŃi în exploatare.<br />

STAND <strong>DE</strong> INCERCARE A UZURII UNOR CUPLE <strong>DE</strong> FRECARE REALIZATE IN<br />

INDUSTRIA TEXTILĂ<br />

CARP ELENA, BĂETU OANA-ELIZA, NECULĂIASA VASILE<br />

În lucrare se prezintă unele aspecte privind fenomenul de uzură ale organelor de lucru din componenŃa utilajelor de prelucrare<br />

ce apare la frecarea dintre fir si metal. Pentru studiul acestui fenomen se propune un stand de încercări, a cărei construcŃie este<br />

prezentată în lucrarea de faŃă. Pe aceasta urmează să se facă încercări pentru a găsi variante optime de materiale.<br />

RACHETA PNEUMATICĂ CU OPERARE SPAłIALĂ SI TRAIECTORII CURBATE IN<br />

PAMANT, LA INTRODUCEREA CONDUCTELOR SUBTERANE, FĂRĂ ŞANł<br />

CLAUDIA TĂNASE, C. ŞTEFĂNESCU, VASILE NECULĂIASA,<br />

I.SANDOVICI and VOINEA DOLORES<br />

Introducerea directă, în pământ, a conductelor subterane, pentru diverse utilităŃi publice-apă, canalizare, gaze, cabluri<br />

electrice, telecomunicaŃii, transmisii TV, Internet sau în agricultură la irigatii şi/sau drenaje, în tehnologia modernă, fără şanŃ deschis,<br />

cu traiectorie spatiala, variata, reprezintă o provocare. ConsideraŃii de ordin economic, social şi ecologic au impus restricŃii<br />

severe la. În Ńările dezvoltate ale lumii se aplică exclusiv tehnologia performantă, ecologică, de maximă productivitate, fără şanŃ. Dupa<br />

realizarea si testarea rachetei pneumatice FORI 80, cu operare in linie dreapta, propunem realizarea rachetei pneumatice autodirijabile,<br />

cu traiectorie curbata, la introducerea conductelor subterane în pămâmt, fara şanŃ la suprafaŃa.<br />

Tehnologia asigură avantaje net superioare tehnologiilor clasice, cu şanŃ deschis, aplicate curent în România, prin aceea că<br />

sunt eliminate operaŃii costisitoare precum: săpătură, sprijinire maluri, umplutură după montarea conductei, compactarea umpluturii,<br />

transportarea pământului în exces, epuismente de ape freatice. Noua tehnologie este ecologică, performantă şi nu perturbă desfăşurarea<br />

normală a activităŃii la suprafaŃă, în zona subtraversată.<br />

SOLUłII PERFECłIONATE LA RACHETA PNEUMATICĂ FORI 80 PENTRU<br />

INTRODUCEREA CONDUCTELOR SUBTERANE, FĂRĂ ŞANł<br />

CLAUDIA TĂNASE, C.ŞTEFĂNESCU, VASILE NECULĂIASA<br />

I. SANDOVICI, VOINEA DOLORES<br />

Introducerea directă a conductelor subterane, fără şanŃ deschis, reprezintă o provocare când se găsesc soluŃii de perfecŃionare<br />

la racheta pneumatică FORI 80, destinate acestui scop. Analiza structurii interne a modelului experimental, realizat, reflectă<br />

oportunităŃi tehnice de exploatat prin schimbarea stătii fizice la o piesă rigidă din oŃel cu una flexibilă. Înlocuirea materialului rigid (din<br />

oŃel) cu unul elastic( combinaŃie cauciuc-teflon) la tija de alimentare, reprezintă o noutate în peisajul tehnicii actuale din Romania la<br />

realizara unui model perfecŃionat de rachetă pneumatică, propus. Tehnologia de instalare a conductelor subterane, fără şanŃ, asigură<br />

avantaje net superioare tehnologiilor clasice, cu şanŃ deschis: sunt eliminate operaŃii costisitoare (săpătură, sprijinire maluri, umplutură<br />

după montarea conductei, compactarea umpluturii, transportarea pământului în exces, epuismente de ape freatice). Noua tehnologie<br />

este ecologică, performantă şi nu perturbă desfăşurarea normală a activităŃii la suprafaŃă, în zona subtraversată. Simplitatea constructivă


a introducerii directe în pământ a conductelor cu maximă eficientă, conferă originalitate în peisajul tehnicii actuale cunoscute în<br />

România, la lucrări hidroedilitare, de combatere a secetei (prin irigaŃii), respectiv de eliminare a exesului de umiditate din sol (prin<br />

drenaje).<br />

INFLUENTA TRATAMENTULUI HIDROTERMIC APLICAT GRAULUI<br />

ASUPRA CONTINUTULUI <strong>DE</strong> GLUTEN<br />

COZMA DĂNUł, BĂETU OANA-ELIZA<br />

In lucrare se tratează unele aspecte privind condiŃionarea grâului ce are drept scop modificarea proprietăŃilor fizico-mecanice<br />

şi structurale ale acestuia, în vederea îmbunătăŃirii calităŃii făinii obŃinută prin măcinare. Se prezintă metodica de cercetare care prevede<br />

utilizarea unui stand de măcinare şi a unui dispozitiv pentru tratarea hidrotermică a grâului. Rezultatele încercărilor experimentale sunt<br />

prezentate în tabele şi grafice iar concluziile obŃinute se prezintă în finalul lucrării.<br />

SISTEMA <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong> PENTRU MECANIZARE A LUCRĂRILOR SOLULUI, LA<br />

CULTURA <strong>DE</strong> GRÂU, CORESPUNZĂTOARE AGRICULTURII DURABILE,<br />

ÎN NORDUL MOLDOVEI<br />

G. JITĂREANU, I. łENU, P. COJOCARIU, I. COJOCARU,<br />

V. VÂLCU, D. CAZACU<br />

Pentru stabilirea unei sisteme de maşini destinate mecanizării lucrărilor solului şi semănatului, corespunzătoare agriculturii<br />

durabile, la cultura de grâu, în toamna anului 2007 s-au experimentat 6 variante de sisteme de maşini.<br />

La toate variantele de sisteme de maşini pentru lucrările solului şi pentru fiecare agregat agricol s-au determinat indicii<br />

calitativi de lucru şi indicii energetici şi de exploatare. De asemenea, la fiecare variantă, după o perioadă de timp determinată de la<br />

însămânŃare, s-au determinat rezistenŃa solului la penetrare, diametrul mediu ponderat al elementelor de structură ale solului şi<br />

stabilitatea hidrică a acestor elemente.<br />

Totodată, la fiecare variantă, s-a determinat consumul total de combustibil la hectar pentru efectuarea mecanizată a lucrărilor<br />

solului şi semănatului la cultura de grâu. În urma analizei rezultatelor obŃinute s-au stabilit cele mai bune sisteme de<br />

maşini pentru mecanizarea lucrărilor solului, corespunzătoare agriculturii durabile, din nordul Moldovei, la cultura de grâu.<br />

CONSTRUIREA SEMNALELOR <strong>DE</strong> COMANDĂ UTILIZATE ÎN STANDURILE <strong>DE</strong><br />

ÎNCERCARE ÎN REGIM SIMULAT ŞI ACCELERAT A MASINILOR ŞI<br />

COMPONENTELOR ACESTORA<br />

GANGA AFRIM MIHAI, VLADUT VALENTIN<br />

Lucrarea evidenŃiază atît necesitatea încercarilor în regim simulat şi accelerat a maşinilor şi componentelor acestora, marcînd<br />

cerinŃele actuale ale pieŃelor de consum, cît şi diferite metode de accelerare a testelor de durabilitate dinamică.<br />

Respectînd principiile specifice testelor de durabilitate şi utilizînd unele procesări din cadrul unor metode de accelerare a<br />

testelor de durabilitate, lucrarea prezintă un mod de abordare a construirii semnalelor de comandă pentru încercarea în regim simulat şi<br />

accelerat a maşinii de plantat puieŃi forestieri (MPF), maşină proiectată şi testată în exploatare în cadrul INMA Bucureşti.<br />

STUDII SI CERCETARI PRIVIND CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA<br />

DIPOZITIVELOR <strong>DE</strong> DISLOCARE A SFECLEI <strong>DE</strong> ZAHAR<br />

GHEORGHE GIRNICEANU, STEFAN SORIN GHIMIS<br />

ALIN STANCIOIU


Analizând indicii calitativi de lucru, parametri cantitativi şi funcŃionali ai organelor de dislocare şi extragere a rădăcinilor de<br />

sfeclă de zahăr din sol se constată următoarele:<br />

1. Organele de dislocat care realizează procesul de lucru prin săpare, sunt simple constructiv,nu pot fi utilizate decît în<br />

construcŃia maşinilor de dislocat. Procentul de rădăcini vătămate este în proporŃie de 20-40%, iar pămîntul aderent ajunge la 47,3%.<br />

Pentru realizarea procesului de lucru sunt necesare forŃe de tracŃiune mari, iar la umidităŃi reduse nu realizează adîncimea reglată,<br />

provocînd vătămări care pot ajunge la 30-34%.<br />

2. Ogane de dislocat tip furcă sunt simple constructiv,dar folosirea lor este limitată,datorită următoarelor dezavantaje -<br />

cantitatea de pămînt aderent şi liber ajunge la 25-65%; proporŃia de rădăcini vătămste este de 5-28%; pe solurile cu umiditate scăzută<br />

furcile nu intră în sol şi provoacă o vătămare a rădăcinii;consumul energetic ridicat - aproximativ 2Kw/rînd pe solurile cu umiditate<br />

ridicată, furcile de dislocare vin în contact cu rădăcina; pe solurile cu un grad de înburuienare ridicat,apare pericolul înfundării<br />

organului de dislocat; nu pot lucra pe soluril mijlocii spre grele şi grele datorită rezistenŃei de deformare ridicată a acestora;<br />

3. Organele de dislocat tip brăzdar sunt simple constructiv,nu necesită reglaje de precizie dar au următoarele inconveniente -<br />

cantitatea de pămînt aderent şi liber este de 22-60%; proporŃia de rădăcini vătămate ajunge la 28%; consumul energetic pe rîndul<br />

dislocat este comparabil cu al organelor de dislocat tip furcă; lucrează cu indici calitativi de lucru acceptabili pe solurile mijlocii spre<br />

uşoare, respecti uşoare; pe solurile cu umiditate scăzută brăzdarele de dislocare nu intră în sol la adîncimea de lucru reglată, provocînd<br />

rupturi bazale.<br />

4. În 1991-1992 au fost încercate şi în condiŃiile de cultură din România şi s-a observat că:pămîntul aderent ajunge la 26-30%<br />

(pe sol mijlociu şi la o umiditate de 18,2%); procentul de rădăcini vătămate(mediu şi grav)a fost de 5-20%; pe solurile cu<br />

umiditate scăzută (8-10%)nu pătrund în sol la adîncimea reglată provocând rupturi bazale la cca 60% din rădăcini.<br />

5. Discurile de dislocare sunt constructiv mai complicate,au un preŃ de cost mai ridicat şi o fiabilitate mai redusă.Aceste<br />

organe de dislocat permit o viteză de lucru mai mare şi pot lucra pe solurile mijlocii spre grele. Principalele dezavantaje ale discurilor<br />

de dislocare sunt: necesită culturi de sfeclă de zahăr uniforme;pămîntul aderent ajunge la 50%; rădăcinile vătămate sunt în proporŃie de<br />

4-30%; la umiditate ridicată discurile de dislocare se înfundă;<br />

6. Organe de dislocat tip furcă rotativă şi burghiu elicoidal au o răspîndire redusă datorită indicilor calitativi de lucru<br />

inferiori,în comparaŃie cu alte organe de dislocat.<br />

7. Organul de dislocat patină disc este simplu constructiv cu un preŃ de cost scăzut dar ridică probleme speciale e reglare. În<br />

urma cercetărilor făcute în Ńara noastră cu acest organ de dislocat a reieşit ca: procentul de pămînt aderent este mai scăzut decît la<br />

celelalte organe de dislocat; procentul de rădăcini vătămate este de cca 5-15%; consum energetic scăzut (1,18-2,1 Kw/rînd); forŃa de<br />

tracŃiune necesară pe un organ de dislocat este de 100-200 daN; poate prelua neuniformităŃiile culturii (diametrul maxim şi poziŃia<br />

culturii faŃăde nivelul solului);la umiditatea de 7% sub coeficientul de ofilire proporŃia de rădăcini vătămate este de cca 15-20%,iar cea<br />

de pămînt aderent este sub 10%; poate lucra pe diferite tipuri de sol.<br />

ASPECTE PRIVIND MO<strong>DE</strong>LAREA BUCĂłILOR <strong>DE</strong> ALUAT CU AJUTORUL<br />

BENZILOR<br />

GHEORGHE VOICU, MIHAELA FLORENTINA DAVID<br />

In unităŃile de panificaŃie, după operaŃia de divizare a aluatului urmează modelarea acestuia în forma specifică fiecărui produs<br />

finit. Modelarea se realizează cu ajutorul a două suprafeŃe, dintre care cel puŃin una este mobilă. In lucrare se prezintă un model<br />

matematic pentru descrierea procesului de modelare a bucăŃilor de aluat cu ajutorul benzilor. Pornind de la distanŃa între benzi, unghiul<br />

de înclinare şi viteza acestora, se determină viteza bucăŃii de aluat, suprafaŃa de contact cu benzile, forŃele exercitate asupra benzilor în<br />

vederea determinării puterii consumate la modelare. Lucrarea este utilă specialiştilor în construcŃia maşinilor de modelat, dar şi<br />

utilizatorilor pentru alegerea şi reglarea corespunzătoare a parametrilor funcŃionali ai acestor maşini.<br />

ASPECTE PRIVIND INFLUENłA FRECVENłEI <strong>DE</strong> OSCILAłIE A SITEI<br />

ASUPRA PROCESULUI <strong>DE</strong> SEPARARE A SEMINłELOR LA SISTEMUL <strong>DE</strong><br />

CURĂłIRE AL COMBINELOR <strong>DE</strong> CEREALE<br />

GHEORGHE VOICU, TUDOR CĂSĂNDROIU, SILVIU MARCU<br />

Sistemul de curăŃire cu site al combinei de cereale este unul din echipamentele de lucru importante ale acesteia, de care<br />

depinde în mare măsură performanŃele întregii maşini. Sub acest aspect, în lucrare se prezintă rezultatele unor cercetări experimentale<br />

pe stand, în laborator, privind procesul de separare a seminŃelor din vraf la sistemul de curăŃire al combinelor, referitor la influenŃa<br />

frecvenŃei de oscilaŃie a sitelor asupra profilului curbelor de separare, precum şi asupra nivelului pierderilor de seminŃe şi purităŃii<br />

seminŃelor colectate. Rezultatele cercetărilor experimentale au fost concretizate în modele matematice utile în aplicaŃii.


SISTEME <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong> PENTRU MECANIZAREA LUCRĂRILOR SOLULUI,<br />

LA CULTURA <strong>DE</strong> SOIA, CORESPUNZĂTOARE AGRICULTURII DURABILE,<br />

ÎN NORDUL MOLDOVEI<br />

I. łENU, G. JITĂREANU, P. COJOCARIU,<br />

D. CAZACU, R. ROŞCA, P. CÂRLESCU<br />

Pentru stabilirea celor mai bune sisteme de maşini destinate lucrărilor solului şi semănatului, corespunzătoare agriculturii<br />

durabile, la cultura de soia, în primăvara anului 2007 s-au experimentat 3 variante de sisteme de maşini.<br />

La fiecare variantă de sisteme de maşini pentru lucrările solului şi la fiecare utilaj de lucru folosit, s-au determinat indicii de<br />

calitate ai lucrării respective; pentru fiecare agregat agricol s-au determinat indicii energetici şi de exploatare. De asemenea, la fiecare<br />

variantă, după o perioadă determinată de timp de la însămânŃarea culturii de soia, s-au determinat rezistenŃa solului la penetrare,<br />

diametrul mediu ponderat al elementelor de structură ale solului şi stabilitatea hidrică a acestor elemente. Totodată, la fiecare variantă<br />

s-a determinat consumul de combustibil la hectar pentru efectuarea lucrărilor solului şi semănatului la cultura de soia.<br />

În urma analizei rezultatelor obŃinute s-au stabilit cele mai bune sisteme de maşini pentru lucrările solului, corespunzătoare<br />

agriculturii durabile, la cultura de soia.<br />

SISTEME <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong> PENTRU MECANIZAREA LUCRĂRILOR SOLULUI,<br />

LA CULTURA <strong>DE</strong> SOIA, CORESPUNZĂTOARE AGRICULTURII DURABILE,<br />

ÎN NORDUL MOLDOVEI<br />

I. łENU, G. JITĂREANU, P. COJOCARIU, N. BRIA,<br />

C-TIN CHIRILĂ, M. C. HONCIUC<br />

Pentru stabilirea celor mai bune sisteme de maşini destinate lucrărilor solului şi semănatului, corespunzătoare agriculturii<br />

durabile, la cultura de soia, în primăvara anului 2007 s-au experimentat 3 variante de sisteme de maşini. La fiecare variantă de sisteme<br />

de maşini pentru lucrările solului şi la fiecare utilaj de lucru folosit, s-au determinat indicii de calitate ai lucrării respective; pentru<br />

fiecare agregat agricol s-au determinat indicii energetici şi de exploatare. De asemenea, la fiecare variantă, după o perioadă determinată<br />

de timp de la însămânŃarea culturii de soia, s-au determinat rezistenŃa solului la penetrare, diametrul mediu ponderat al<br />

elementelor de structură ale solului şi stabilitatea hidrică a acestor elemente. Totodată, la fiecare variantă s-a determinat consumul de<br />

combustibil la hectar pentru efectuarea lucrărilor solului şi semănatului la cultura de soia. În urma analizei rezultatelor obŃinute s-au<br />

stabilit cele mai bune sisteme de maşini pentru lucrările solului, corespunzătoare agriculturii durabile, la cultura de soia.<br />

CERCETARI PRIVIND APLICAREA INGRASAMINTELOR CHIMICE<br />

CU POMPA DOZATOARE PD-1, 2 CONCOMITENT<br />

CU APA <strong>DE</strong> UDARE IN CONDITII <strong>DE</strong> SERA<br />

ILIE BIOLAN,ION SERBU, SEVERIN CAZANESCU, NICUSOR NICOLAE, FLORICA MARDARE,<br />

ALEXANDRA VISAN<br />

Popma PD-1,2 este subiectul brevetelor romanesti nr.102887, nr. 121612 si este de tipul hidrulica cu membrane dubla.<br />

Pompa lucreaza cu instalatia de irigat si injecteaza solutie fertilizanta la o presiune mai mare decat cea din instalatie. Pompa a fost<br />

experimentata in conditii de sera pe o instalatie IUP, in cultura de tomate si s-a injectat solutie NH4 NO3 si K2SO4.<br />

CERCETARI PRIVIND APLICAREA UDARII CU MINI-INSTALATIA <strong>DE</strong><br />

UDARE CU TAMBUR SI FURTUN, MINI IATF-32-100M<br />

ILIE BIOLAN, GHEORGHE SOVAIALA, CONSTANTIN NICOLESCU, NICUSOR NICOLAE, ALEXANDRA<br />

VISAN


Lucrarea se refera la o instalatie de udare prin aspersiune cu tambur si furtun destinata udarii suprafetelor mici , semanate cu<br />

culturi cu talie mica sau mijolcie si s-a folosit ca model matematic de studiu si masurare a actionarii hidraulice pentru acest tip de<br />

instalatie. In acest studiu s-a utilizat metoda similitudinii matematice necesare pentru dimensionarea instalatiilor de capacitati mai mari.<br />

Instalatia este simpla din punct de vedere constructiv, se manevreaza usor si constitue subiectul brevetului romanesc nr. 116.033.<br />

PROIECTAREA AVANSATA PENTRU VITRINELE FRIGORIFICE<br />

PETRU CÂRLESCU, IOAN łENU, RADU ROŞCA<br />

Uniformizarea gradientului de temperatura la multe sisteme de refrigerare a alimentelor este guvernata direct de modul<br />

circulatiei aerului in sistem. Modelarea numerica furnizeaza o oportunitate de dezvoltare si imbunatatire a intelegerii fenomenului ce<br />

influenteaza sistemul, care poate conduce la reducerea neuniformitatii distributiei de temperatura si cresterea de eficienta a sistemelor<br />

de refrigerare. Ca urmare a dezvoltarii rapide a puterii de calcul din ultimii ani utilizarea tehnicilor de calcul de dinamica fluidelor<br />

(CFD) in aceste aplicatii a devenit curenta.<br />

ASPECTE PRIVIND PASTEURIZAREA IN CAMP ELECTRIC<br />

PULSATORIU<br />

PUNGUłĂ C. C., BĂETU O.-E., CARP E., NECULĂIASA V. COZMA D.<br />

A fost studiata inactivarea bacteriilor Salmonella enterica si E. Coli in camp electric pulsatoriu. S-a procedat la inocularea<br />

sucului cu culturi pure de bacterii. S-a aplicat tratamentul in camp electric pulsatoriu la o intensitate cuprinsa intre 22.0 si 41.0 kV/cm,<br />

timp de 15 minute, interval in care s-au aplicat 40 de pulsuri de cate 20-100µs.<br />

Dupa tratament s-au realizat studii microbiologice pentru a se verifica eficienta procesului de pasteurizare prin camp electric<br />

pulsatoriu (PEF).<br />

MONO CICLON <strong>DE</strong>STINAT CURATIRII AERULUI <strong>DE</strong> ALIMENTARE<br />

A VENTILATOARELOR DIN MORILE <strong>DE</strong> CEREALE COMERCIALE<br />

RUSU TITI, TANASA MIHAI, PERJU COSTEL<br />

In lucrare este prezentat un monociclon, brevetat si realizat de autori, destinat curatirii aerului care alimenteaza ventilatoarele<br />

care produc aerul necesar transportului pneumatic al cerealelor si fainii, in morile comerciale. Prin curatirea prealabila a aerului care<br />

intra in ventilatoare, aceste au o functionare mai silentioasa, o fiabilitate mai mare si consumuri mai mici de puterer. Brevetul este<br />

realizat, aplicat la SC Morarit Panificatie SA Roman si da rezultate foarte bune.<br />

MO<strong>DE</strong>LAREA MATEMATICĂ A FLUXURILOR <strong>DE</strong> MATERIALE<br />

PRELUCRATE ÎN TIMPUL PROCESULUI <strong>DE</strong> LUCRU<br />

AL <strong>MAŞINI</strong>LOR <strong>DE</strong> SCOS BULBI SAU TUBERCULI<br />

VICTOR-VIOREL SAFTA<br />

În lucrarea sunt prezentate un modele matematice originale pentru stabilirea debitelor de materiale care parcurg maşinile de<br />

scos bulbi sau tuberculi în timpul procesului de lucru.<br />

Au fost analizate determinat influenŃele calitative şi cantitative pe care le au divesele categorii de organe de lucru ale<br />

ansamblurile principale (aparat de dislocare, sistem de curăŃare de impurităŃi, formator de brazdă) ale maşinii asupra materialor<br />

prelucrate stabilindu-se tipurile de debite (debite de amestec de materiale, debite de produse utile sau debite de impurităŃi) precum şi<br />

variaŃia acestor debitelor pe diferitele componente ale maşinii.<br />

Modelele matematice au fost realizate pentru două variante reprezentative de maşini de scos bulbi şi tuberculi, una formată<br />

din aparat de dislocare, sistem de curăŃare de impurităŃi format din două grătare succesive şi formator de brazdă, iar cealaltă cu strutura<br />

similară însă cu sistemul de curăŃare format dintr-un grătar şi un separator prin fricŃiune sau extractor.


ESTIMAREA MATEMATICĂ A MASEI SPECIFICE A ZONEI <strong>DE</strong> CULTURĂ PRELUCRATĂ LA<br />

O TRECERE <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong>LE <strong>DE</strong> SCOS BULBI SAU TUBERCULI<br />

VICTOR-VIOREL SAFTA<br />

In lucrare sunt prezentate modele matematice originale pentru estimarea matematică a masei specifice a zonei de cultură<br />

prelucrată la o trecere de maşinile de scos bulbi sau tuberculi.<br />

Modelele matematice au fost realizate separat pentru recoltarea mecanizată a culturilor de bulbi (şi anume pentru ceapă),<br />

respectiv a a culturilor de tuberculi (şi anume pentru cartofi) conduse pe terenuri modelate.<br />

Estimarea matematică a masei specifice a zonei de cultură prelucrată la o trecere de maşinile de scos bulbi sau tuberculi este<br />

foarte necesară pentru modelarea matematică a variaŃiei fluxurilor de materiale care parcurg maşinile de scos bulbi sau<br />

tuberculi în tinpul procesului de lucru.<br />

CERCETĂRI PRIVIND CARACTERIZAREA ULEIULUI OBłINUT PRIN<br />

PRESARE LA RECE DIN PRODUSELE VEGETALE<br />

VLĂDUł VALENTIN, GANGA MIHAI, GAFIłIANU DANA, BIRIŞ<br />

SORIN, PARASCHIV GIGEL, BUNGESCU SORIN<br />

Lucrarea are ca scop caracterizarea uleiului obŃinut prin presare la rece din 5 plante oleaginoase, cultivate cu preponderenŃă în<br />

România: floarea soarelui, soia, rapiŃă, in şi ricin, utilizând o presă tip SK 130, pentru fiecare tip de plantă urmărindu-se determinarea<br />

procentului de ulei obŃinut prin presare la rece, vâscozităŃii, puterii calorice, etc.<br />

Pentru o cât mai buna fidelitate a rezultatelor a fost achiziŃionată o cantitate relativ mare de seminŃe: 20 saci de rapiŃă, floarea<br />

soarelui şi soia, respectiv 6 saci de in şi 1 sac de ricin. Cantitatea mai mică de in şi ricin achiziŃionată este justificată de lipsa acestor<br />

seminŃe de pe piaŃa românească datorită cultivării acestor plante pe suprafeŃe tot mai mici (ricinul nu se mai cultivă aproape deloc în<br />

România). SeminŃele au fost introduse în presă după ce în prealabil pentru fiecare tip de sămânŃă au fost reglate lamelele, astfel încât să<br />

se obŃină o presare cât mai bună a seminŃelor. Acest tip de presă se poate utiliza pentru presarea la rece a mai multor seminŃe, cu<br />

condiŃia ca înainte de începerea procesului de lucru pentru fiecare tip de sămânŃă, lamelele de presare să fie reglate,<br />

funcŃie de diametrul seminŃelor şi presa să fie curăŃată dacă anterior a fost utilizată.<br />

După presare uleiul a fost filtrat cu ajutorul uni filtru centrifugal, numai după ce a fost lăsat să se decanteze câteva ore.<br />

S-au prelevat probe din ulei înainte şi după filtrare şi s-au determinat: vâscozitatea şi densitatea. Pentru o mai bună caracterizare a<br />

procesului de presare s-au determinat: umiditatea seminŃelor, impurităŃile, masa hectolitrică şi procentul de seminŃe defecte pentru<br />

fiecare tip de sămânŃă.<br />

Uleiurile obŃinute din floarea soarelui, soia şi rapiŃă va fi degumat în vederea utilizării în combinaŃie cu motorina, pe motoare<br />

diesel, prin testări repetate în diferite reŃete.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!