CONSTRUCTII DE MAŞINI
Fascicula 1 - Facultatea de Constructii Masini
Fascicula 1 - Facultatea de Constructii Masini
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
B U L E T I N U L I N S T I T U T U L U I P O L I T E H N I C D I N I A Ş I<br />
B U L L E T I N O F T H E POLYT E C H N I C I N S T I T U T E O F J A S S Y<br />
Published by<br />
THE TECHNICAL UNIVERSITY “GH. ASACHI” OF JASSY<br />
Tome LIV(LVI), Fasc. 1 2008<br />
SecŃia<br />
<strong>CONSTRUCTII</strong> <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong><br />
SUMAR<br />
MARCELIN BENCHEA, SPIRIDON CRETU, Analiza tridimensionala electro-plastica a contactelor<br />
concentrate 1.Modelare cu Elemente Finite. Rezultate si Validare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1<br />
SPIRIDON CRETU, MARCELIN BENCHEA, Analiza tridimensionala electro-plastica a contactelor<br />
concentrate 2.Modelare incrementala. Rezultate si Validare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9<br />
CONSTANTIN CIOCANEL, THE NGUYEN, MOHAMMAD H. ELAHINIA, Un izolator adaptiv<br />
magneto-hidraulic.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17<br />
ION BOSTAN, VALERIU DULGHERU, ANATOL SOCHIREAN, Dezvoltarea CAE a<br />
transmisiilorprecesionale utilizand platforma autodesk inventor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23<br />
IRINA RADULESCU, NICOLETTE POPESCU POGRION, ALEXANDRU RADULESCU, Cercetari<br />
privind lubrifiantilor proaspeti su uzati, utilizand microscopia electronica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31<br />
FLORINA CARMEN CIORNEI, STELIAN ALACI, LUMINI”A IRIMESCU, <strong>DE</strong>LIA CERLINCA,<br />
Consideratii asupra starii de tensiuni in Fretiing radial. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37<br />
COZMIN COJAN, GHEORGHE MOGAN, Aspecte privind inspectia pozitionarii si orientarii pieselor in<br />
celulele robotizate folosind Sisteme Vision. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43<br />
MARIUS IONESCU, GHEORGHE MOGAN, Modelarea matematica a robotilor pentru dezvoltarea de<br />
aplicatii in medii de realitate virtuala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49<br />
MARIUS IONESCU, BENJAMIN HATTON, Programarea off-line a robotilor industriali in realizarea<br />
virtuala pentru aplicatii cooperative. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55<br />
CIPRIAN ARON, BENJAMIN HATTON, Asspecte privind realizarea operatiilor de asamblare in medii<br />
virtuale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61<br />
SERGIU MARA, GHEORGHE MOGAN, Aspecte privind obtinerea pieselor sudate in cadrul in cadrul<br />
celulelor robotizate avansate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67<br />
VALERIAN SEPTIMIU STANCIU, DAN STEFAN, IOAN CURTU, MARIANA DOMNICA STANCIU,<br />
Compensarea erorilor volumetrice pentru masinile de masurat in coordonate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73<br />
ALEXANDRA NITA, Optimizarea unei matrite de injectie cu ajutorul sistemelor CAD. . . . . . . . . . . . . . . . 79<br />
BOGDAN TEBREAN, SEPTIMIU CRISAN, Algoritm de calcul al raspunsului unui traductor de socuri<br />
mecanice bazat pe efect HALL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85<br />
MARIAN TOPOLOGEANU, GRIGORE OCTAVIAN, ANISOARA CORĂBIERU, PETRICĂ<br />
CORĂBIERU, Noi abordari privind crearea unor intreprinderi virtuale in conceptul unei retele 91<br />
nationale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
CRISTIAN-EMIL MOLDOVEANU, PAMFIL ŞOMOIAG, DAN POSTOLEA, IOAN VEDINAS,<br />
Cercetari privind oscilatiile radiale ale tevilor sistemelor de armament. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97<br />
NICOLAE POPA, CONSTANTIN ONESCU, Modele de distributie a presiunii hidrodinamice intr-o<br />
etansare frontala si solutii ale ecuatiei Reynolds. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103<br />
ANA MORĂRESCU, Generarea numerica a profilurilor tehnologice cu generatoare circulare (I) . . . . . . . . . 109<br />
ANA MORĂRESCU, Generarea numerica a profilurilor tehnologice cu generatoare circulare (II) . . . . . . . . 115<br />
IOAN DAMIAN, ION OANCEA, SPIRIDON CRETU, Efectul inclinarii asupra distributiei fortelor de<br />
contact din rulmentii radial-axiali cu bile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121<br />
IOAN DAMIAN, SPIRIDON CRETU, ION OANCEA, Efectul inclinarii asupra pierderilor prin frecare din<br />
rulmentuu radial-axiali cu bile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129<br />
DANIEL REZMIRES, VASILE BOCĂNET, ALFREDO MONFARDINI, CEZAR RACOCEA,<br />
Consideratii privind proiectarea rulmentilor pentru excavatoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137<br />
CRISTEA PAL, IOSIF OLAH, FLORIN TIBERIU PAL, SANDU MOGLAN, Testarea supapelor de<br />
siguranta. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143<br />
GELU IANUS, LUCIAN CONSTANTIN HANGANU, ŞTEFAN GRIGORAS, Considerarea sarcinii de<br />
incarcare in estimarea durabilitatii unsorilor din rulmentii fuselor textiele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151<br />
VIOREL PALEU, FLAVIAN FARCAS, Model reologic pentru un kerosen de avion, utilizat ca lubrifiant<br />
in contacte concentrate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
CARMEN BUJOREANU, VIOREL PALEU, SPIRIDON CRETU, Modelarea termica a contactelor cu risc<br />
de gripare din rulmenti. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165<br />
CARMEN BUJOREANU, MIHAELA RODICA BALAN, Aspecte cinematice in rulmentii cu risc de<br />
gripare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171<br />
RALUCA MALCIU, MADALINA CALBUREANU, Contributii despre influenta vibratiilor in cazul unui<br />
element cinemtic liniar viscoelastic dintr-un mecanism biela-manivela asupra componentelor<br />
tensorului tensiunii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177<br />
RALUCA MALCIU, MADALINA CALBUREANU, Analiza statica neliniara a unei placi plane supusa la<br />
incarcari termice tranzitorii folosind metoda elementului finit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183<br />
CRISTEL STIRBU, Consideratii teoretice asupra functionarii unei imbinari filetate simple pentru burlane<br />
de tubaj si tevi de extractie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189<br />
CARMEN PENELOPI PAPADATU, Aspecte privind comportarea tribilogica a stratului superficial<br />
nitrocarburat dupa tratamente termomagnetice, utilizand difractometria cu raze X. . . . . . . . . . . . . . . . . 195<br />
GEORGE CONSTANTIN PUIU, VASILE PUIU, DUMITRU OLARU, Momentul de frecare in suruburi<br />
cu bile. Validare experimentala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203<br />
ALEXANDRU COTOFAN, SPIRIDON CREłU, IOAN DAMIAN, Diagnoza nedistructiva a structurilor<br />
de poduri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209<br />
GABRIEL POPESCU, Analiza bidimensionala a contactelor elasto-plastice cu rostogolire si alunecare. . . . 217<br />
GABRIEL POPESCU, Un model tridimensional de contact pentru cazul particulelor sferice dure. . . . . . . . . 223<br />
DAN D. VASILESCU, PETRICA CORABIERU, ANISOARA CORABIERU, Analiza si determinarea<br />
parametrilor termofizici electrici la prelucrarea electrotermica controlata. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229<br />
PETRICA CORABIERU, ANISOARA CORABIERU, DAN D. VASILESCU, Tratamentul termic al<br />
bucselor bimetalice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235<br />
MIHAIL CATALIN TIRON, FLAVIAN FARCAS, AURICA FARCAS, MARIUS ALEXANDRESCU,<br />
Consideratii asupra deteriorarii rulmentilor de reazem ai rotorilor masinilor electrice rotative. . . . . . . . 241<br />
STEFANIA ROXANA BUZDUGA, FLORIN ANITEI, TUDOR SAJIN, DUMITRU OLARU, Arderea<br />
amestecului apa-combustibil. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247<br />
STEFANIA ROXANA BUZDUGA, FLORIN ANITEI, TUDOR SAJIN, DAN DĂSCĂLESCU,<br />
Particularitatile de ardere a emulsiilor apa-combustibil lichid si a suspensiilor apa-praf de carbune. . . 253<br />
AUREL ALECU, MIHAIL BOIANGIU, VICTOR BURACU, Determinarea caracteristicilor dinamice ale<br />
unui sistem spatial de conducte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259<br />
AUREL ALECU, MIHAIL BOIANGIU, IOAN URSU, ELIZA MUNTEANU, Sisteme mecanice<br />
echivalente pentru studiul experimental al problemelor de control al vibratiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265<br />
GHITA BARSAN, DANUT MOSTEANU, LUMINITA GIURGIU, Modelarea matematica a problemei<br />
torsiunii barelor drepte cu ajutorul metodei elementelor de frontiera. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271<br />
IOAN CURTU, MARIANA DOMNICA STANCIU, CALIN ITU, ADRIANA SAVIN, Aspecte privind<br />
raspunsul dinamic al placilor acustice din componenta cutiei chitarei analizate cu FEM. . . . . . . . . . . . 277<br />
VIOREL <strong>DE</strong>ACONU, Analiza tensiunilor remanente prin metoda elementului finit pentru o sudura de<br />
reparatie in mai multe treceri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283<br />
CONSTANTIN DUMITRACHE, CORNELIU COMANDAR, NICUŞOR AMARIEI, Investigatii privind<br />
caracteristicile mecanice si metalografice la un otel inoxidabil. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291<br />
DAN DUMITRU, OCTAVIAN POP, DANIEL BALDOVIN, Asupra identitatii unui material elastic cu un<br />
identer avand cap sferic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297<br />
CĂTĂLIN-EUGEN IONESCU, Analiza relativa a rezultatelor experimentale in urma impactului dintre<br />
gloantele de calibru mic si blindaj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303<br />
CĂTĂLIN-EUGEN IONESCU, Modelarea procesului de impact dintre gloante perforant-incendiare si<br />
blindaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311<br />
VALERICA MOSNEGUTU, VETURIA CHIROIU, LUCIAN CAPITANU, Problema inversa de modelare<br />
a articulatiei de genunchi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317<br />
MARIN SANDU, ADRIANA SANDU, STEFAN SOROHAN AND EMIL NUTU, O metoda de evaluare<br />
a duratei de viata la oboseala a imbinarilor prin lipire cu adeziv. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323<br />
STEFAN SOROHAN, ADRIANA SANDU, MARIN SANDU, Profile inchise cu pereti subtiri asamblate<br />
prin lipoire si rigidizate la interior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333<br />
PAVEL TRIPA, MIHAI HLUSCU, ANGHEL CERNESCU, Durabilitatea unei conducte de abur supusa la<br />
presiune interioara. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343<br />
LEANDRU-GHEORGHE BUJOREANU, SERGIU STANCIU, MONICA NICOLETA LOHAN,<br />
NICADOR CIMPOESU, CIPRIAN LOHAN, Rolul martensitei indusa prin tensiune in<br />
comportamentul de memoria formei al aliajelor Fe-Mn-Si. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351<br />
SERGIU STANCIU, LEANDRU-GHEORGHE BUJOREANU, NICADOR CIMPOESU MONICA<br />
NICOLETA LOHAN, Metoda pentru studiul in situ al formarii si evolutiei martensitei induse prin<br />
tensiune in aliajele cu memoria formei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357
VIOREL GOANTA, Utilizarea metodei elementelor finite (FEM) pentru modelarea probabilistica a unei<br />
fisuri qvasi-fragile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363<br />
VIOREL GOANTA, Relatii de calcul pentru integrala J folosind pobe nestandard. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369<br />
BOGDAN LEITOIU, MIHAIL AIGNATOAIE, Studiul unui model 3D al epruvetei Iosipescu. . . . . . . . . . . 375<br />
FLORENTINA MOCANU, BOGDAN LEITOIU, RAIMOND GRIMBERG, ADRIANA SAVIN, PAUL<br />
BÂRSĂNESCU, Consideratii privind metodele de reparare ale structuilor adezive I. Partea teoretica. 381<br />
BOGDAN LEITOIU, FLORENTINA MOCANU, RAIMOND GRIMBERG, ADRIANA SAVIN, PAUL<br />
BÂRSĂNESCU, Consideratii privind metodele de preparare a compozitiilor II.Testarea unor reparatii<br />
realizate prin lipire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387<br />
MARIAN MARES, Consideratii privind materialele compozite biodegradabile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393<br />
PETRE BUCUR, CĂTĂLIN-EUGEN IONESCU, Analiza rezultatelor numerice ale tragerilor cu gloante<br />
perforant-incendiare asupra configuratiei formate din blindaj si echipament de protectie balistica. . . . . 399<br />
GABRIELA DINU, Studiul deformatiilor plane de contact la masini-unelte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 405<br />
STELIAN ALACI, FLORINA CARMEN CIORNEI, SIMION PATRAS-CICEU, Aspecte privind<br />
cinematica mecanismului RCCC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 411<br />
STELIAN ALACI, FLORINA CARMEN CIORNEI, LUMINIłA IRIMESCU, Evidentierea efectului de<br />
stabilizator de turatie al unui regulator de turatie de tip WATT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423<br />
LUCIAN ALECU, GHEORGHE OLARU, Analiza structurala si analiza cinematica a transmisiilor 429<br />
planetare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .<br />
LUCIAN ALECU, GHEORGHE OLARU, Utilizarea calcului matriceal in analiza mecanismelor cu came. . 435<br />
VIRGIL ATANASIU, Analiza fortelor dinamice de frecare la angrenaje cilindrice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 441<br />
VIRGIL ATANASIU, DUMITRU LEOHCHI, Analiza caracteristicilor tribologice ale angrenajelor<br />
cilindrice in conditii dinamice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 449<br />
ADRIAN-CONSTANTIN BUTA, Analiza comparativa a frecarii uscate si umede dintre lamela<br />
stergatoarelor si parbrizul auto. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 457<br />
IOAN DOROFTEI, Analiza singularitatilor unui robot paralel plan 3RRR I. Aspecte teoretice. . . . . . . . . . . . 465<br />
IOAN DOROFTEI, Analiza singularitatilor unui robot lateral plan 3RRR II. Semnificatia fizica. . . . . . . . . . 473<br />
CEZAR DUCA, FLORENTIN BUIUM, O pozitie critica in problema pozitiilor critice ale mecanismelor. . . 481<br />
MONICA L. ENESCU, PETRE ALEXANDRU, Modelul dinamic al robotului cartezian cu 3DOF pentru<br />
depunerea prin spreiere pirolotica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 487<br />
DUMITRU LEOHCHI, CEZAR OPRISAN, Modelarea mecanismelor folosind SIMMECHANICS. . . . . . . 493<br />
BALAN OVIDIU, BAISAN IOAN, CRACIUN VASILE, Dezvoltarea masinilor de mulcit solul. . . . . . . . . 501<br />
BĂETU O.E., CARP E., PUNGUłĂ C. C., NECULĂIASA V. COZMA D., Aspecte privind uzura<br />
valturilor la morile de macinat cereale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 509<br />
CARP ELENA, BĂETU OANA-ELIZA, NECULĂIASA VASILE, Stand de incerare a uzurii unor cuple<br />
de frecare realizate in industria textila. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 517<br />
CLAUDIA TANASE, C. STEFANESCU, M. RECEANU, V. NECULAIASA, I. SANDOVICI, I.<br />
DOLORES VOINEA, Racheta pneumatica cu operare spatiala si traiectorii curbate in pamant, la<br />
introducerea conductelor subterane, fara sant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 523<br />
CLAUDIA TĂNASE, C. ŞTEFĂNESCU, VASILE NECULĂIASA, I. SANDOVICI, I. VOINEA<br />
DOLORES, Solutii perfectionate la racheta pneumatica Fori 80 pentru introducerea conductelor<br />
subterane, fara sant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 529<br />
COZMA DĂNUł, BĂETU OANA-ELIZA, Influenta tratamentulu hidrotermic aplicat graului asupra<br />
continutului de gluten. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 535<br />
G. JITĂREANU, I. łENU, P. COJOCARIU, I. COJOCARU, V. VÂLCU, D. CAZACU, Sistema de<br />
masini pentru mecanizare a lucrarilor solului, la cultura de grau, corespuzatoare agriculturii durabile,<br />
in nordul Moldovei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 541<br />
GANGA AFRIM MIHAI, VLADUT VALENTIN, Construirea semnalelor de comanda utilizate in<br />
standurile de incercare in regim simulat si accelerat a masinelor si componentelor acestora. . . . . . . . . 549<br />
GHEORGHE GIRNICEANU, STEFAN SORIN GHIMIS, ALIN STANCIOIU, Studii si cercetari privind<br />
costructia si functionarea dispozitivelor de disclocare a sfeclei de zahar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 557<br />
GHEORGHE VOICU, MIHAELA FLORENTINA DAVID, Aspecte pivind modelarea bucatilor de aluat<br />
cu ajutorul benzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 569<br />
GHEORGHE VOICU, TUDOR CĂSĂNDROIU AND SILVIU MARCU, Aspecte privind influenta<br />
frecventei de oscilatie a sitei asupra procesului de separare a semintelor la sistemul de curatier al<br />
combinelor de cereale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 575<br />
I. TENU, G. JITĂREANU, P. COJOCARIU, D. CAZACU, R. ROŞCA, P. CÂRLESCU, Sisteme de<br />
masini pentru mecanizarea lucrarilor solului, la cultura de soia, corespunzatoare agriculuturii<br />
durabile, in nordul Moldovei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 581<br />
I. TENU, G. JITĂREANU, P. COJOCARIU, N. BRIA, C. CHIRILĂ, M. C. HONCIUC, Sisteme de masini<br />
pentru mecanizarea lucrarilor solului, la cultura de soia, corespunzatoare agriculturii durabile, in
nordul Moldovei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 589<br />
ILIE BIOLAN, ION SERBU, SEVERIN CAZANESCU, NICUSOR NICOLAE, FLORICA MARDARE,<br />
A. VISAN, Cercetari privind aplicarea ingrasamintelor chimice cu pompa dozatoare PD-1, 2<br />
concomitent cu apa de udare in conditii de sera. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 597<br />
ILIE BIOLAN, GHEORGHE SOVAIALA, CONSTANTIN NICOLESCU, NICUSOR NICOLAE,<br />
ALEXANDRA VISAN, Cercetari privind aplicarea udarii cu mini-instalatia de udare cu tambur si<br />
furtun, mini IATF-32-100M. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 605<br />
PETRU CÂRLESCU, IOAN łENU, RADU ROŞCA, Proiectarea avansata pentru vitrinele frigorifice. . . . . 613<br />
PUNGUłĂ C.C., BĂETU O.-E, CARP E., NECULĂIASA V., COZMA D, Aspecte privind pasteurizarea<br />
in camp electric pulsator. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 621<br />
RUSU TITI, TANASA MIHAI, PERJU COSTEL, Mono ciclon destinat curatirii aerului de alimentare a<br />
ventilatoarelor din moriale de cereale comerciale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 627<br />
VICTOR-VIOREL SAFTA, Modelarea matematica a fluxurilot de materiale prelucrate in timpul procesului<br />
de lucru a masinilor de scos bulbi sau tuberculi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 631<br />
VICTOR-VIOREL SAFTA, Estimarea matematica a masei specifice a zonei de cultura prelucrata la o<br />
trecere de masinile de scos bulbi sau tuberculi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 641<br />
VLĂDUł VALENTIN, GANGA MIHAI, GAFIłIANU DANA, BIRIŞ SORIN, PARASCHIV GIGEL,<br />
BUNGESCU SORIN, Cercetari privind caracterizarea uleiului obtinut prin presare la rece din<br />
produsele vegetale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 645
ANALIZA TRIDIMENSIONALA ELASTO-PLASTICA A CONTACTELOR<br />
CONCENTRATE<br />
1. MO<strong>DE</strong>LARE CU ELEMENTE FINITE. REZULTATE SI VALIDARE<br />
MARCELIN BENCHEA, SPIRIDON CRETU<br />
Pentru a descrie relatia neliniara dintre sarcina si deformatie la solicitarea de contact cu raostogolire a fost<br />
dezvoltat un model bazat pe analiza cu elemente finite. Pentru modelarea in elemente finite s-au utilizat doua modele de<br />
ecruisare: un model bazat pe legea lui Swift, si un model ghidat dupa ecuatia Ramberg-Osgood, modelul tinand cont de<br />
fenomenul de ecruisare ciclica.<br />
In modelarea cu elemente finite s-a considerat solicitarea de contact dintre o stanta de diamant si un semispatiu<br />
elastic plan. Datorita simetriei corpurilor aflate in contact si datorita faptului ca solicitarea de contact se desfasoara in<br />
cazul unui contact de domeniu circular, modelul creat a presupus ca atat planul, cat si stanta de diamant, sa fie<br />
axisimetrice, iar domeniul de calcul s-a redus la jumatate.<br />
Discretizarea modelului s-a realizat cu un pas fin de ∆x = 125 nm, fapt care a condus la un numar foarte mare de<br />
elemente finite 705600. Elementele utilizate sunt de tip CAX4R, acestea fiind elemente axisimetrice biliniare cu 4 noduri<br />
2ddl.<br />
Profilele deformate calculate cu modelul dezvoltat in element finit arata o buna concordanta cu profilele obtinute<br />
experimental, fapt care valideaza modelul creat prin analiza cu elemente finite.<br />
ANALIZA TRIDIMENSIONALA ELASTO-PLASTICA A CONTACTELOR<br />
CONCENTRATE<br />
2.MO<strong>DE</strong>LARE INCREMENTALA. REZULTATE SI VALIDARE<br />
SPIRIDON CRETU, MARCELIN BENCHEA<br />
A fost dezvoltat un model analitic in domeniul elastic-plastic pentru contactele concentrate cu rostogolire.<br />
Modelul a fost creat pe baza teoriei incrementale de plasticitate, criteriul de platicitate von Mises si ecuatiile Prandtl-<br />
Reuss. Considerand tipurile de ecruisare izotropa si cinematica date de modelul creat de Lemaitre si Caboche, modelul<br />
descrie fenomenul de ecruisare ciclica.<br />
Pentru a a junge la sarcina de incarcare finala a fiecarui ciclu de solicitare, cele doua corpuri sunt aduse in<br />
contact incremental. Pentru fiecare increment de sarcina noii incrementi ai componentelor tensorilor tensiune si<br />
deformatie, dar si ai tensiunilor remanente, sunt calculati in fiecare punct ai modelulului 3D. Atat geometria de contact,<br />
cat si tensiunile remanente, sunt considerate ca fiind date initiale pentru urmatorul ciclu de incarcare, iar modelul<br />
incremental fiind recalculat. Evaluarea ciclica, atat a deformatiei plastice, cat si a tensiunilor reziduale, se realizeaza pana<br />
in momentul in care se obtine fenomenul de „shakedown”.<br />
Compararea profilelor deformate calculate cu acest model, a distributiei tensiunilor remanente cu valori masurate<br />
experimental sau calculate numeric, utilizand metoda elementelor finite sau metoda semi-analitica, arata o buna<br />
concordanta si valideaza modelul de analiza incremental.<br />
UN ISOLATOR ADAPTIV MAGNETO-HIDRAULIC<br />
CONSTANTIN CIOCANEL, THE NGUYEN, MOHAMMAD H. ELAHINIA<br />
Aceasta lucrare prezinta un isolator magneto-hidraulic semiactiv destinat atenuarii Vibratiilor in autoturisme dotate cu<br />
motoare care alterneaza numarul de cilindri in functionare. Acest isolator contine un fluid cu rheologie controlata de campul magnetic<br />
(fluid magnetorheologic). In prezenta unui camp magnetic fluidul dezvolta o tensiune de curgere. Aceasta tensiunes variaza cu<br />
intensitatea campului magnetic. Fluidul incepe sa curga cand este expus la o tensine mai mare decat tensiunea de curgere. Aceasta<br />
proprietate permite modificarea caracteristicii de amortizare si rigiditate a isolatorului, in timp real, prin controlarea campului magnetic<br />
aplicat asupra fluidului in timp ce acesta curge prin canale localizate in interiorul isolatorului. Raspunsul isolatorului a fost simulat in<br />
Matlab/Simulink folosing ecuatiile derivate pe baza unui system fizic liniar. Rezultatele simularii indica superioritatea unui astfel de<br />
isolator asupra izolatorilor hidraulici.
<strong>DE</strong>ZVOLTAREA CAE A TRANSMIILOR PRECESIONALE UTILIZÂND<br />
PLATFORMA AUTO<strong>DE</strong>SK INVENTOR<br />
ION BOSTAN, VALERIU DULGHERU, ANATOL SOCHIREAN<br />
În lucrare se prezintă modelarea şi simularea transmisiilor planetare precesionale care posedă efect cinematic larg şi<br />
capacitate portantă ridicată într-o singură treaptă. ConstrucŃia transmisiei precesionale a fost proiectată în Inventor, de asemenea, în<br />
calitate de sistem multicorp – în MotionInventor. Simularea transmisiei precesionale a necesitat informaŃii privind poziŃiile, vitezele,<br />
acceleraŃiile, traiectoriile punctelor, forŃele şi momentele, de asemenea, forŃele în contactul între dinŃii roŃii centrale şi rolele satelitului.<br />
RulmenŃii transmisiilor precesionale au fost modelaŃi ca sistem multicorp în SolidDynamics.<br />
CERCETĂRI PRIVIND STUDIUL LUBRIFIANłILOR PROASPEłI ŞI UZAłI,<br />
UTILIZÂND MICROSCOPIA ELECTRONICĂ<br />
IRINA RADULESCU, NICOLETTE POPESCU POGRION,<br />
ALEXANDRU V. RADULESCU<br />
Analiza prin microscopie electronică a uleiurilor (proaspete şi uzate) reprezintă o necesitate, atunci când se doreşte obŃinerea<br />
de date ce pot conduce la stabilirea duratei de viaŃă în funcŃionare. Studiul lubrifianŃilor proaspeŃi şi uzaŃi s-a realizat cu ajutorul<br />
microscopiei electronice prin transmisie (TEM) şi difracŃia de electroni pe arie selectată (SAED).<br />
Studiul realizat prin TEM + SAED pe particulele (amorfe sau cristaline) găsite în uleiurile proaspete şi uzate, în corelaŃie cu<br />
interpretări statistice (indicatori statistici, repartiŃii dimensionale, valori medii, etc.) reprezintă o metodă de bază pentru caracterizarea<br />
materialelor sub formă de pulbere în general, deci şi a sistemelor de particule ce se găsesc în uleiuri.<br />
Rezultatele studiilor de microscopie electronică au fost prezentate în buletine de analiză şi au fost exprimate prin imagini de<br />
microscopie electronică de transmisie, corelate cu cele de difracŃie de electroni pe arie selectată. Studiile efectuate au permis<br />
vizualizarea structurii particulelor, identificarea structurii cristalografice şi a naturii majorităŃii particulelor (de dimensiuni chiar din<br />
domeniul nanometric) şi evaluarea morfologică şi dimensională a particulelor componente ale lubrifianŃilor (uleiul motor tip 15W40 şi<br />
uleiul hidraulic HLP 46).<br />
Datele obŃinute pentru uleiurile analizate reprezintă informaŃii deosebite despre forma, defectele, dimensiunile, fazele<br />
cristalografice şi parametrii statistici ai lubrifianŃilor, în stare proaspătă şi uzată.<br />
CONSI<strong>DE</strong>RATII ASUPRA STARII <strong>DE</strong> TENSIUNI IN FRETTING RADIAL<br />
FLORINA CARMEN CIORNEI, STELIAN ALACI,<br />
LUMINITA IRIMESCU, <strong>DE</strong>LIA CERLINCA<br />
Lucrarea prezinta calculul starii de tensiuni pe suprafata de contact bila-plan in cazul a doua corpuri elastic disimilare, in<br />
vederea particularizarii pentru frettingul radial. S-a dezvoltat un program in Mathcad pentru rezolvarea numerica a relatiilor lui Hills et<br />
al., [2], calculand in final starea globala de tensiuni.<br />
ASPECTE PRIVIND INSPECłIA POZIłIONĂRII ŞI ORIENTĂRII PIESELOR<br />
ÎN CELULELE ROBOTIZATE FOLOSIND SISTEME VISION<br />
COZMIN COJANU, GHEORGHE MOGAN<br />
În această lucrare sunt prezentate metodologii de inspecŃie a poziŃionării şi orientării pieselor din fluxul celulelor flexibile de<br />
fabricaŃie utilizând sisteme vision. În prima parte a lucrării sunt prezentate tehnici folosite la ghidarea roboŃilor folosind ca feedback<br />
informaŃia vizuală şi posibilităŃile de configurare a senzorilor optici – robot. Sunt prezentate echipamentele din celula flexibilă de<br />
fabricaŃie în care se desfăşoară activitatea de cercetare, care cuprinde sistemul vision OptiMaster. Acest sistem este folosit la controlul<br />
mişcări roboŃilor din celula flexibilă, prin analizarea vizuală a spaŃiului de lucru, în timpul prinderii pieselor sau în timpul operaŃiilor de<br />
asamblare. Sunt prezentate aplicaŃii realizate în celula flexibilă, de prindere a unei piese ce necesită o orientare anume, o aplicaŃie în
care sunt identificate piesele după prelucrările executate, o aplicaŃie de corectare a poziŃiei de prindere a unei piese şi o aplicaŃie în care<br />
elementele unei piesei care participă la o asamblare sunt identificate cu sistemul vision OptiMaster.<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA MATEMATICĂ A ROBOłILOR PENTRU <strong>DE</strong>ZVOLTAREA <strong>DE</strong><br />
APLICAłII ÎN MEDII <strong>DE</strong> REALITATE VIRTUALĂ<br />
MARIUS IONESCU, GHEORGHE MOGAN<br />
În această lucrare este prezentată modelarea matematică a doi roboŃi industriali tip ABB pentru aplicaŃii realizate în medii de<br />
realitate virtuale. Modelarea matematică a roboŃilor constă in obŃinerea cinematicii directe şi inverse, a orientării directe, a<br />
quaternionilor şi a TCP-ului prehensorului. Modelarea matematică a roboŃilor este foarte importantă pentru realizarea unor aplicaŃii în<br />
medii virtuale, aceasta constituind de fapt o programare off-line a roboŃilor iar în vederea transferării programelor obŃinute în mediul<br />
virtual pe roboŃii reali, linia de program obŃinută in virtual trebuie să fie similară cu cea a roboŃilor reali.<br />
PROGRAMAREA OFF-LINE A ROBOłILOR INDUSTRIALI ÎN REALITATE<br />
VIRTUALĂ PENTRU APLICAłII COOPERATIVE<br />
MARIUS IONESCU, BENJAMIN HATTON<br />
În această lucrare este prezentată programarea off-line a roboŃilor industriali în medii de realitate virtuală. În primă fază s-a<br />
prezentat modul cum au fost realizaŃi roboŃii în mediul virtual precum şi restul obiectelor ce completează acest mediu. După finalizarea<br />
mediului virtual s-a făcut o calibrare a acestuia faŃă de cel real pentru ca erorile de poziŃionare să fie cât mai mici. Apoi este prezentată<br />
interfaŃa prin intermediul căruia roboŃii pot fi manipulaŃi şi programaŃi în mediul virtual. În final este prezentată o aplicaŃie de transfer a<br />
unei piese de la un robot la altul în mediul virtual precum şi modul cum se obŃine o linie de program similară cu cea a roboŃilor reali.<br />
Programarea off-line în mediul virtual are avantajul că coliziunile şi erorile de poziŃionare din timpul programării în mediul real sunt<br />
eliminate şi timpul de realizare a acestei programări este considerabil redus.<br />
ASPECTE PRIVIIND REALIZAREA OPERAłIILOR <strong>DE</strong> ASAMBLARE ÎN<br />
MEDII VIRTUALE<br />
CIPRIAN ARON, BENJAMIN HATTON<br />
Realitatea virtuală este o tehnologie care este privită ca o extensie naturală a graficii computerizate 3D şi utilizează<br />
dispozitive de intrare/ieşire avansate. Această lucrare prezintă câteva aspecte legate de realizarea unei aplicaŃii clasice de asamblare<br />
(bolŃalezaj) într-un mediu virtual. Pentru a putea realiza această aplicaŃie s-au utilizat diferite echipamente şi dispozitive de realitate<br />
virtuală: un dispozitiv phantom desktop, ochelari stereo pasivi şi un sistem de realitate virtuală CAVE. Dispozitivul phantom desktop<br />
este utilizat (în acest caz) pentru a manipula un robot industrial de tip ABB virtual, într-un mediu virtual. Acest dispozitiv oferă retur de<br />
forŃă, foarte necesar în operaŃiile de asamblare, dând posibilitatea operatorului să simtă la mână atunci când robotul virtual intră în<br />
coliziune cu alte obiecte virtuale din spaŃiul său de lucru. Sistemul CAVE ca cea mai evoluată structură completă de realitate virtuală<br />
oferă facilităŃi ridicate privind vizualizarea, imersarea şi interacŃiunea cu mediul virtual de asamblare. Pentru a se realiza operaŃiile<br />
elementare de montaj în mediul virtual s-a dezvoltat un sistem pentru detecŃia coliziunii dintre obiectele virtuale. Utilizând un mediu<br />
virtual pentru a realiza operaŃii de asamblare este posibil să se identifice mult mai uşor şi mult mai rapid diferitele restricŃii sau erori<br />
care pot apărea în timpul unui proces de asamblare.<br />
ASPECTE PRIVIND OBTINEREA PIESELOR SUDATE IN CADRUL<br />
CELULELOR ROBOTIZATE AVANSATE<br />
SERGIU MARA, GHEORGHE MOGAN<br />
In lucrarea de fata sunt prezentate aspecte cu privire la proiectarea si dezvoltarea celulelor robotizate de sudare in vederea<br />
obtinerii pieselor sudate. In prima parte a lucrarii este descrisa arhitectura generala a unei celule flexibile robotizate in care sunt<br />
integrati doi roboti industriali, un robot pentru sudare si un robot universal pentru manipularea si pozitionarea pieselor si inlaturarea<br />
excesului de material creat in urma sudarii pe supafetele pieselor create. In cea de a doua parte sunt prezentate strategii de programare<br />
off-line a robotilor industriali care au la baza implementarea modelului CAD si/sau virtuale ale pieselor realizate si mediului de
asamblare, controlul in forta/moment al robotului universal. In plus in lucrare sunt descrise si posibilitati de calibrare a robotilor in timp<br />
real utilizand sisteme visual servoing si/sau seam tracking.<br />
COMPENSAREA ERORILOR VOLUMETRICE PENTRU MASINILE <strong>DE</strong><br />
MASURAT IN COORDONATE<br />
VALERIAN SEPTIMIU STANCIU, DAN STEFAN,<br />
IOAN CURTU, MARIANA DOMNICA STANCIU<br />
Masinile de masurat in coordonate sunt supuse erorilor cauzate de mediu, materiale, mecanica sau cotele constructive ale<br />
subansamblelor, sistemului electric sau al celui de control. Erorile pot avea fie un caracter stationar fapt pentru care pot fi ajustate de<br />
sistemul de control, fie o aparitie aleatorie , sub efectul sinergetic al diferitilor factori si, ca urmare, predictibili intr-o anumita masura.<br />
Unele perturbatii apar in timpul deplasarii putand fi compensate numai de un proces dinamic numit calificarea uneltelor de masurare;<br />
altele sunt datorate deplasarilor/ rotatiilor mici ale elementelor mecanice de la o pozitie la alta, iar ajustarea acestor erori se realizeaza<br />
in timpul verificarii metrologice.<br />
Lucrarea compara ultimele solutii din domeniu, pentru a putea armoniza rutina de compensare cu rutina de alegere a traseului<br />
de masurat pentru un model virtual al CMM-ului.<br />
OPTIMIZAREA PROIECTĂRII UNEI MATRIłE <strong>DE</strong> INJECłIE CU<br />
AJUTORUL SISTMELOR CAD<br />
ALEXANDRA NIłĂ<br />
În timp, proiectarea de matriŃe şi elaborarea documentaŃiei aferente au evoluat de la sistemele CAD 2D la un sistem bine<br />
gândit şi închegat 3D. Complexitatea tot mai mare a formei produselor din material plastic, cu linii şi suprafeŃe tot mai sofisticate, a<br />
impus modelarea 3D ca o soluŃie mai eficientă, cel puŃin pentru etapa proiectării părŃilor active ale matriŃe. Astfel, lucarea de faŃă îşi<br />
propune să realizeze modelarea unei matriŃe de injecŃie pentru un reper din material polimeric, cu ajutorul unui soft dedicat,<br />
ProEngineer. Acest soft CAD creează o secŃiune 2D a matriŃei, vizualizată în permanenŃă alături de modelul 3D al matriŃei în curs de<br />
proiectare, secŃiune complet asociativă cu modelul 3D, şi care se actualizează 3D în timp real, pe măsură ce pachetul 2D se dezvolta.<br />
De asemenea, ProEngineer ajută şi la întocmirea în acelaşi timp a desenelor de executie ale componentelor, completând astfel<br />
documentaŃia tehnică aferentă matriŃei. Asamblarea automată a componentelor este completată pentru fiecare variantă de ansamblu cu<br />
decupările parŃilor active, cu găuri în plăci pentru ghidare, găuri pentru ştifturi, găuri filetate, eliminând astfel operaŃiile repetate, mari<br />
cosumatoare de timp, de definire separată a acestora pentru fiecare dintre plăci. Utilizarea unui soft dedicat îmbunătăŃeşte considerabil<br />
calitatea piesei finite, reduce costurile cu rebuturile si reproiectarea, prin simularea interferenŃelor şi utilizarea de componente standard.<br />
ALGORITM <strong>DE</strong> CALCUL AL RASPUNSULUI UNUI TRADUCTOR <strong>DE</strong><br />
SOCURI MECANICE BAZAT PE EFECT HALL<br />
BOGDAN TEBREAN, SEPTIMIU CRISAN<br />
Acesta lucrare isi propune sa prezinte un algoritm de calcul al raspunsului unui traductor de socuri mecanice, bazat pe<br />
principiul captorilor seismici si care are ca element sensibil un senzor analogic cu efect Hall. Traductorul este atasat pe un element<br />
mobil a carui acceleratie o masuram. Elementul elastic din componenta ansamblului se va deplasa sub actiunea unor forte exterioare si,<br />
datorita faptului ca acesta are in componenta un magnet permanent, va genera un camp magnetic variabil. Variatia inductiei magnetice<br />
normale pe suprafata elementului Hall analogic va atrage dupa sine modificarea tensiunii Hall, valoarea semnalului de iesire a<br />
traductorului putand fi corelata cu forta de excitatie a sistemului. Algoritmul de calcul permite o analiza a raspunsul in tensiune a<br />
traductorului in stransa legatura cu deplasarea masei inertiale. Au fost impusa o excitatie externa sub forma unui impuls singular de<br />
forma semisinusoidala. S-au studiat aspectele de natura elastica, electrica si magnetica vazute prin prisma influentei lor asupra<br />
comportarii elementelor componente sau a interactiunii dintre acestea. Dintre problemele esentiale putem aminti: structura mecanica,<br />
dimensiunile componentelor, materialele utilizate, compatibilitatea electromagnetica. Caracteristicile obtinute au fost comparate si<br />
concluziile ne indreptatesc sa afirmam ca varianta propusa se poate utiliza cu succes in masurarea acceleratiilor sau fortelor ce produc<br />
socuri mecanice.
NOI ABORDARI PRIVIND CREAREA UNOR INTREPRIN<strong>DE</strong>RI VIRTUALE IN<br />
CONCEPTUL UNEI RETELE NATIONALE<br />
MARIAN TOPOLOGEANU, GRIGORE OCTAVIAN,<br />
ANISOARA CORABIERU, PETRICA CORABIERU<br />
Articolul prezinta un nou concept despre Intreprinderea Virtuala (V.E.) intr-o noua abordare ca o retea regional a entitatilor<br />
economice drept potentiali constituienti ai Intreprinderea Virtuala.<br />
Aceasta va face posibila constituirea unei baze de date tehnologice, colaborative si incarcarea cu atribute ce va permite<br />
realizarea unui proces de selectare a proceselor tehnologice prin clusterizarea selectiei atributelor spatial a grupelor V.E. cu potential de<br />
a realize produsul respective. Clasificarea atributelor reprezinta un bun suport pentru retehnologizarea intreprinderilor,<br />
in interiorul retelei de entitati, pentru dezvoltarea necesitatilor organizatorice impuse de participarea la V.E. In lucrare sunt prezentate<br />
concepte noi definite pentru crearea V.E. care constau in:<br />
1. Crearea unui spatiu virtual al ofertantilor de servicii, reprezentat de o baza de date care include ofertele de servicii<br />
tehnologice ale ofertantilor având capacitati disponibile;<br />
2. Utilizarea de reprezentari semantice unice ale atributelor tehnologice care descriu procesele “nucleelor tehnologice” atât<br />
pentru ofertele tehnologice cât si pentru caracterizarea tehnologica a produselor;<br />
3. Inscrierea deschisa a ofertantilor de servicii/potentiali parteneri in Registrul ofertantilor, ceea ce permite pregatirea din<br />
timp a acestora in vederea fabricatiei in structuri de Intreprinderi Virtuale;<br />
4. Realizarea unui mecanism automat de selecŃie a grupurilor optime de agenti economici prioritar pe criterii de “satisfacere”<br />
tehnologica.<br />
CERCETĂRI PRIVIND OSCILAłIILE RADIALE ALE łEVILOR<br />
SISTEMELOR <strong>DE</strong> ARMAMENT<br />
CRISTIAN-EMIL MOLDOVEANU, PAMFIL ŞOMOIAG,<br />
DAN POSTOLEA, IOAN VEDINAŞ<br />
O problemă importantă la studiul sistemelor de armament o reprezintă determinarea vibraŃiilor mecanice ale Ńevilor. Aceste<br />
vibraŃii apar pe timpul tragerii sub acŃiunea sistemelor complexe de forŃe generate în momentul executării tragerii. Aceste<br />
oscilaŃii pot avea o influenŃă negativă asupra preciziei tragerii, şi este necesar să se evalueze parametrii acestor oscilaşii în scopul<br />
proiectării unor sisteme de armament mult mai precise. łeava armei este considerată ca fiind un sistem elastic având posibilitatea<br />
executării de oscilaŃii radiale, transversale şi de răsucire. În cadrul acestei lucrări se prezintă un model matematic care descrie<br />
oscilaŃiile radiale ale Ńevilor sistemelor de armament. Acest model matematic constă dintr-un sistem de ecuaŃii diferenŃiale. Folosind<br />
condiŃiile iniŃiale şi la limită se pot determina coeficienŃii din cadrul modelului matematic. Deasemenea, modelul poate fi dezvoltat prin<br />
considerarea şi a altor tipuri de oscilaŃii ce pot fi întâlnite la tragerea cu armamentul automat. Cunoaşterea distribuŃiei şi a evoluŃiei<br />
temporale a vibraŃiilor Ńevii armamentului este o necesitate în proiectarea unor noi sisteme de armament precise.<br />
MO<strong>DE</strong>LE <strong>DE</strong> DISTRIBUłIE A PRESIUNII HIDRODINAMICE ÎNTR-O<br />
ETANŞARE FRONTALĂ ŞI SOLUłII ALE ECUAłIEI REYNOLDS<br />
NICOLAE POPA, CONSTANTIN ONESCU<br />
Se propune o etanşare frontală care funcŃionează în regim hidrodinamic şi înŃelegerea a ceea ce se petrece între suprafeŃele<br />
etanşării primare.<br />
SpaŃiul dintre suprafeŃele radiale de contact reprezintă partea cea mai importantă a etanşării frontale. Este necesară o<br />
lubrifiere corespunzătoare pentru minimizarea uzurii şi asigurarea unei etanşări bune (debit de pierderi foarte mic). Există patru cazuri<br />
diferite pentru separarea suprafeŃelor etanşării primare.<br />
Lucrarea analizează câteva modele de distribuŃie a presiunii şi propune o soluŃie analitică a ecuaŃiei Reynolds Ńinând cont şi<br />
de nealinierile suprafeŃelor inelelor de etanşare. În cazul unei aplicaŃii numerice pentru o etanşare utilizată în industria petrochimică se<br />
reprezintă distribuŃia presiunii pe suprafaŃa de etanşare şi se observă că punctele în care presiunea este maximă sunt aproximativ<br />
aceleaşi în timpul unei rotaŃii. De asemenea punctele în care presiunea este minimă sunt aproximativ aceleaşi în timpul unei rotaŃii.
GENERAREA NUMERICĂ A PROFILURILOR TEHNOLOGICE<br />
CU GENERATOARE CIRCULARA (I)<br />
ANA MORĂRESCU<br />
Metoda prezentată în lucrare se referă la generarea numerică a profilurilor tehnologice cu generatoare circulară. Algoritmul<br />
are la bază una din principalele metode de generare a suprafeŃelor prin înfăşurare, respectiv metoda distanŃei minime. Acest algoritm<br />
este aplicat la generarea suprafeŃei active a statorului motorului Wankel. In lucrare sunt prezentate două din configuraŃiile studiate la<br />
care profilurile rezultate sunt înfăşurătoare ale unor traiectorii cinematice de tip cicloidal.<br />
GENERAREA NUMERICĂ A PROFILURILOR TEHNOLOGICE<br />
CU GENERATOARE CIRCULARA (II)<br />
ANA MORĂRESCU<br />
Algoritmul prezentat în lucrare are la bază tehnica generării unor curbe cicloidale cu caracteristici geometrice particulare. Pe<br />
baza teoriei generării suprafeŃelor prin înfăşurare, este construită schema de generare a unui profil tehnologic de cuplare întâlnit la<br />
arbori şi bucşe.<br />
AplicaŃia directă se referă la generarea unui profil de arbore cu secŃiune pătrată utilizând facilităŃile programului Turbo Pascal<br />
şi mediul grafic AutoCAD.<br />
EFECTUL ÎNCLINĂRII ASUPRA DISTRIBUłIEI FORłELOR <strong>DE</strong> CONTACT<br />
DIN RULMENłII RADIAL-AXIALI CU BILE<br />
IOAN DAMIAN, ION OANCEA, SPIRIDON CRETU<br />
A fost dezvoltată o metodă vectori rezolva echilibrul cvasi-static din rulmenŃii radial-axiali cu bile. Au fost l derare efectele<br />
induse de forŃa centrifuga, momentul giroscopic şi nealinierea dintre inelele rulmentului. De asemenea parametrii lubrifiantului, forŃele<br />
de tracŃiune din filmul de lubrifiant care acŃionează asupra bilelor şi căilor de rulare au fost introduse într-un model cvasi-dinamic, care<br />
este prezentat în partea a II-a a articolului. Rezultatele numerice privind dependenŃa dintre deformaŃia flexională a arborelui şi<br />
distribuŃia sarcinii interne sunt discutate în acest articol.<br />
EFECTUL ÎNCLINĂRII ASUPRA PIER<strong>DE</strong>RILOR PRIN FRECARE DIN<br />
RULMENłII RADIAL -AXIALI CU BILE<br />
IOAN DAMIAN, SPIRIDON CRETU, ION OANCEA<br />
Analiza vectorială a echilibrului cvasi-dinamic pentru rulmenŃii radial-axiali cu bile este validată de comparaŃia cu rezultatele<br />
teoretice sau numerice obŃinute de alŃi cercetători. De asemenea datele experimentale obŃinute de autori cu un stand original sunt bine<br />
corelate cuvalorile numerice. ContribuŃia majoră asupra pierderilor prin frecare din rulment se datorează proceselor de frecare<br />
dezvoltate la nivelul căii de rulare interioare. Atât studiile numerice cât şi cele experimentale au subliniat faptul că prezenŃa nealinierii<br />
dintre căile de rulare ale rulmentului creşte semnificativ valoarea puterii totale de frecare, punând în pericol fiabilitatea rulmentului<br />
CONSI<strong>DE</strong>RAłII PRIVIND PROIECTAREA RULMENTILOT PENTRU<br />
EXCAVATOARE<br />
DANIEL REZMIREŞ, VASILE BOCĂNEł,<br />
ALFREDO MONFARDINI, CEZAR RACOCEA<br />
In timpul operatiei de excavare rulmentii de sprijin ai excavatoarelor sunt solicitati cvasistatic cu forte axiale, radiale si<br />
momente de incovoiere. Sarcinile externe sunt exprimate functie de pozitia spatiala a elementului de atac (dintii cupei) raportata la
centrul geometric al rulmentului, de parametrii functionali ai sistemului hidraulic care antreneaza in miscare elementele mobile ale<br />
utilajului, cat si de geometria constructiva (fixa sau variabila) a sistemului de sprijin. Dimensionarea rulmentilor pentru excavatoare ia<br />
in considerare respectarea conditiilor de stabilitate, adica de pastrarare a contactului permanent dintre sasiul utilajului si sol cat si<br />
conditii de natura economica.<br />
TESTAREA SUPAPELOR <strong>DE</strong> SIGURANłĂ<br />
CRISTEA PAL, IOSIF OLAH, FLORIN TIBERIU PAL, SANDU MOGLAN<br />
Supapele de siguranŃă utilizate în sistemele cu fluide sub presiune sunt supuse unor regimuri de funcŃionare cu parametrii<br />
variabili iar sistemul mecanic al supapei este supus la fenomene tribologice complexe.<br />
În lucrare sunt evidenŃiate o serie din procesele care au loc în supapele de siguranŃă şi se propune o structură complexă de<br />
stand pentru testarea acestora.<br />
În vederea achiziŃiei, vizualizării şi evaluării datelor corespunzătoare parametrilor fizici din proces au fost create instrumente<br />
virtuale dezvoltate în mediul de programare Lab View.<br />
CONSI<strong>DE</strong>RAREA SARCINII <strong>DE</strong> INCARCARE IN ESTIMAREA DURABILITATII<br />
UNSORILOR DIN RULMENTII FUSELOR TEXTILE<br />
GELU IANUŞ, LUCIAN CONSTANTIN HANGANU, STEFAN GRIGORAS<br />
În ultimul timp, in constructia de maşini, se preferă rulmenŃii capsulaŃi (protejaŃi), care sunt unşi cu unsoare consistentă de<br />
către producător pentru toată durata de funcŃionare. Acest lucru a determinat intensificarea cercetarilor privind fenomenul distrugerii<br />
unsorilor folosite la ungerea rulmentilor. Deorece fenomenul de distrugere a unsorilor din rulmenti apare doar in timpul fuctionarii<br />
rulmentului si distrugerea acesteia, determina durabilitatea lui, în studiul acestui fenomen se vor utiliza aceleaşi notatii şi vor verifica<br />
aceleaşi legi de repartitie ca şi în cazul distrugerii rulmentilor prin oboseala de contact. Încercările la sarcină variabilă au confirmat<br />
descreşterea durabilităŃii unsorii cu creşterea sarcinii de încărcare, în mod continuu, ca efect al degradării rapide a structurii de bază, în<br />
condiŃii de încărcare ridicată.<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA TERMICA A CONTACTELOR CU RISC <strong>DE</strong> GRIPARE DIN RULMENTI<br />
CARMEN BUJOREANU, VIOREL PALEU, SPIRIDON CRETU<br />
Studiul teoretic si experimental asupra deteriorarii prin gripare in rulmenti a condus la stabilirea unui model termic de<br />
apreciere. Ponderea componentelor (1), (2), (3) in calculul temperaturilor este in stransa corelatie cu regimul de ungere, vitezele<br />
periferice si de alunecare ale suprafetelor in contact. Rezultatele sunt in buna concordanta cu cele din literatura.<br />
ASPECTE CINEMATICE IN RULMENTII CU RISC <strong>DE</strong> GRIPARE<br />
CARMEN BUJOREANU, MIHAELA RODICA BALAN<br />
Se propune un model simplu, analitic, de calcul al parametrilor cinematici din rulment, in situatia in care efectul franarii<br />
coliviei nu mai este neglijabil. Noul model cinematic este dezvoltat pentru conditii de alunecare excesiva obtinuta prin franarea<br />
coliviei, rulmentul functionand la turatii totusi moderate. S-au obtinut distributii ale vitezelor unghiulare ale bilei, variatia unghiului de<br />
atitudine si in final distributii de viteze de alunecare in corelatie cu literatura, ceea ce valideaza aceasta propunere de rezolvare a<br />
cinematicii rulmentului. Modelul propus nu impune localizarea liniilor de rostogolire pura, ceea ce conduce la evaluarea corecta a<br />
alunecarilor bila-cai de rulare in conditii cu risc de gripare (franarea coliviei).<br />
CONTRIBUłII <strong>DE</strong>SPRE INFLUENłA VIBRAłIILOR ÎN CAZUL UNUI<br />
ELEMENT CINEMATIC LINIAR VISCOELASTIC DINTR-UN MECANISM<br />
BIELĂ-MANIVELĂ ASUPRA COMPONENTELOR TENSORULUI TENSIUNI
RALUCA MALCIU, MĂDĂLINA CĂLBUREANU<br />
Lucrarea prezintă o metodă iterativă de determinare analitică a influenŃei vibraŃiilor asupra câmpului de deplasări şi a<br />
componentelor tensorilor deformaŃii şi tensiuni, înscriindu-se în rândul modelelor matematice elaborate pentru descrierea vibraŃiilor<br />
elementelor cinematice realizate din diverşi polimeri. În baza analogiei elastovâscoelastice a lui Alfrey şi Lee, aplicând ecuaŃiilor de<br />
mişcare deduse folosind principiul variaŃional al lui Hamilton transformata Laplace unilaterală în raport cu timpul, s-au obŃinut modele<br />
matematice care au fost soluŃionate cu ajutorul transformatelor Fourier finite în sinus sau cosinus, care au determinat algebrizarea<br />
problemei. Inversarea transformatelor Fourier şi Laplace au condus la solu Ńii de tip serie, metoda iterativă permiŃînd calculul în<br />
aproximaŃia oarecare “j” a câmpurilor deplasărilor longitudinale şi transversal.<br />
Cu ajutorul programului MATHEMATICA sunt trasate apoi, pe baza modelelor matematice obŃinute şi a unor ipoteze<br />
simplificatoare, variaŃiile componentelor tensorului tensiuni pentru cazul unui element din policlorură de vinil, folosit ca bielă în<br />
cadrul unui mecanism R(RRT).<br />
Devine posibilă astfel urmărirea comportării elementelor cinematice realizate din materiale vâscoelastice, a variaŃiei stării lor<br />
de tensiuni, şi utilizarea observaŃiilor în raŃionalizarea proiectării constructive a mecanismelor.<br />
ANALIZA STATICĂ NELINIARĂ A UNEI PLĂCI PLANE SUPUSĂ LA<br />
ÎNCĂRCĂRI TERMICE TRANZITORII FOLOSIND METODA<br />
ELEMENTULUI FINIT<br />
RALUCA MALCIU, MĂDĂLINA CĂLBUREANU<br />
Lucrarea prezintă o strategie de analiză cu element finit a unei plăci din material liniar viscoelastic supusă la încărcări de<br />
temperatură şi solicitări plane. Este subliniat răspunsul plăcii pe parcursul analizei neliniare pe o perioadă de timp de aproximativ 6 s.<br />
Încărcările de temperatură apar pe feŃele plăcii, iar placa are restricŃii de deformare în toate direcŃiile. Sunt utilizate în modelare<br />
elemente finite plane de tip PLANE2D din programul COSMOSM şi care reuşesc să aproximeze sufficient de bine încărcările<br />
complexe la care este supusă placa plană.<br />
SoluŃionarea analizei neliniare pentru elementele componente ale maşinilor şi componentelor roboŃilor industriali este foarte<br />
important în mărirea preciziei de lucru şi a acurateŃii de mişcare pentru aceste componente. Analiza cu element finit realizează în timp<br />
relativ scurt şi cu precizie mare soluŃionarea problemelor de proiectare a acestor elemente.<br />
DeformaŃiile materialelor liniar viscoelastice influenŃează într-o mare măsură precizia de lucru a maşinilor din industrie, mai<br />
ales în cazul în care se lucrează în condiŃii de temperature ridicate pentru materialul respectiv.<br />
CONSI<strong>DE</strong>RATII TEORETICE ASUPRA FUNCTIONARII UNEI IMBINARI<br />
FILETATE SIMPLE PENTRU BURLANE <strong>DE</strong> TUBAJ SI TEVI <strong>DE</strong> EXTRACTIE<br />
CRISTEL STIRBU<br />
Lucrarea prezinta o solutie constructiva originala pentru cea mai simpla imbinare filetata pentru coloane de tubaj si tevi de<br />
extractie: imbinarea cu o singura treapta de filet cilindric. Principalele probleme ale analizei teoretice sunt: dimensiunile filetului,<br />
numarul de spire, eficienta etansarilor, eficienta la tractiune a imbinarii, capacitatea de incovoiere, asigurarea impotriva desurubarii in<br />
sol, rezistenta la solicitari combiante (presiune interioara si exterioara, tractiune si incovoiere) si prescrierea corecta a intervalului in<br />
care se plaseaza momentul de strangere. A fost folosita metoda elementelor finite, pentru analizele teoretice de tensiuni si pentru<br />
simularea incarcarii imbinarilor. Parametrii imbinarii au fost determinati conform cu recomandarile API.<br />
ASPECTE PRIVIND COMPORTAREA TRIBOLOGICA A STRATULUI<br />
SUPERFICIAL NITROCARBURAT DUPA TRATAMENTE TERMOMAGNETICE,<br />
UTILIZAND DIFRACTOMETRIA CU RAZE X<br />
CARMEN PENELOPI PAPADATU<br />
S-au considerat doua oteluri de imbunatatire : 42MoCr11 si 38MoCrAl09, utilizate la realizarea unor repere in industria<br />
metalurgica. Aplicand tratament termomagnetic urmat de nitrocarburare in plasma, s-a constatat o crestere a durabilitatii reperelor<br />
analizate prin: cresterea rezistentei la uzura prin frecare, cresterea rezistentei la coroziune in mediu puternic coroziv, cresterea grosimii<br />
stratului superficial tratat termochimic in cazul tratamentului termomagnetic aplicat inaintea tratamentului termochimic. Rezistenta la<br />
uzura prin frecare s-a evidentiat efectuand teste de uzura pe un stand Amsler, modificarile structurale ale stratului superficial fiind<br />
evaluate prin difractometrie cu raze X.In aceasta lucrare s-au prezentat cateva rezultate care dovedesc partial cele afirmate mai sus.
MOMENTUL <strong>DE</strong> FRECARE IN SURUBURI CU BILE.<br />
VALIDARE EXPERIMENTALA<br />
GEORGE CONSTANTIN PUIU, VASILE PUIU, DUMITRU OLARU<br />
Lucrarea prezintă validarea experimentală pentru un model analitic de determinare a momentului de frecare într-un şurub cu<br />
bile. Modelul analitic a fost dezvoltat de autori in ultimii ani si ia in considerare parametrii geometrici de bază (dimensiuni, rugozitate,<br />
conformitate), viteză, vâscozitate de lubrifiant, încărcare. Utilizând un stand realizat de autori, s-au determinat momentele de frecare<br />
intr-un sistem şurub cu bile cu două piulite pretensionate, in urmatoarele conditii: turaŃii între 20 rot/min şi 80 rot/min, încărcări axiale<br />
până la 8000 N, iar pentru ungere s-au utilizat uleiurile H19 şi T90 EP2. Pentru uleiul H19 s-a obŃinut o bună corelare între valorile<br />
experimentale şi teoretice. La uleiul T90 EP2 valorile numerice sunt cu (18 – 22)% mai mici decât cele e4xperimentale sugerându-se o<br />
re-analizare a modelului cu luarea în considerare şi a frecărilor dintre bile şi lubrifiant, în zona descărcată, de recirculare.<br />
DIAGNOZA NEDISTRUCTIVA A STRUCTURILOR <strong>DE</strong> PODURI<br />
ALEXANDRU COTOFAN, SPIRIDON CRETU, IOAN DAMIAN<br />
Tehnicile de diagnoză nedistuctivă permit evaluarea podurilor din beton armat de la căile ferate si de la autostrăzi, furnizând<br />
instantaneu informatii complexe despre rezistenta electrică a betonului, probabilitatea si viteza de coroziune a armăturilor, existenta<br />
defectelor interne si natura acestora, amplasarea armăturilor în beton, rigiditatea si mobilitatea structurii. Metodele de diagnoză permit<br />
deasemenea determinarea în santier a gradului de contaminare a betonului prin carbonatare sau cu ioni de clorid. Articolul prezintă<br />
diagnoza nedistructiva a 12 structuri de poduri, de pe DN 79 Arad – Oradea.<br />
ANALIZA BIDIMENSIONALĂ A CONTACTELOR ELASTO-PLASTICE<br />
CU ROSTOGOLIRE SI ALUNECARE<br />
GABRIEL POPESCU<br />
Lucrarea prezinta un model analitic pentru contactul liniar elasto-plastic, pe baza evaluarii tensiunilor remanente din<br />
deformatiile plastice obtinute dupa fiecare ciclu de solicitare. Analiza efectuata pe doua tipuri de materiale, cu si fara ecruisare<br />
izotropa, investigheaza si influenta frecarii pe suprafata de contact. Tensiunile remanente au valori mai mici cand materialul prezinta si<br />
efectul de ecruisare, prin cresterea locala a limtei de curgere in fiecare ciclu de solicitare. Valorile de tractiune ale tensiunii remanente<br />
circumferentiale, obtinute pentru ambele modele de corpuri deformabile, apar atunci cand valoarea coeficientului de frecare este<br />
negativa.<br />
UN MO<strong>DE</strong>L TRIDIMENSIONAL <strong>DE</strong> CONTACT PENTRU<br />
CAZUL PARTICULELOR SFERICE DURE<br />
GABRIEL POPESCU<br />
Lucrarea prezinta un model semi-analitic pentru contactul tridimensional cu deformatii plastice mari, considerand echilibrul<br />
sarcinii aplicate si tensiunile interne corespenzatoare. Analiza efectuata pentru doua sarcini de contact produce rezultate comparabile<br />
cu metoda elementului finit, iar deformatia plastica echivalenta poate ajunge la 40 [%], fiind localizata la extremitatea suprafetei de<br />
contact hertzian.<br />
ANALIZA SI <strong>DE</strong>TERMINAREA PARAMETRILOR TERMOFIZICI ELECTRICI<br />
LA PRELUCRAREA ELECTROTERMICA CONTROLATA<br />
DAN DRAGOŞ VASILESCU, PETRICĂ CORĂBIERU, ANIŞOARA CORĂBIERU
Valorificarea superioară a materialelor metalice de înlocuire(a oŃelurilor înalt aliate cu oŃeluri slab aliate) şi adaptarea<br />
tehnologiilor scazute energetic este o preocupare constantă în cercetarea industrială. S-a înlocuit oŃelul clasic refractar, rezistent<br />
mecanic la temperaturi ridicate tip 30Cr130 cu oŃelul slab aliat pentru organe de masini şi piese tratate termic tip 21MoMnCr12 la<br />
execuŃia arborilor experimentaliФ100x120mm.Straturile superficiale aliate în oŃelul 21MoMnCr12 s-au obŃinut cu un cuptor electric cu<br />
electrozi cu dimensiuni 1000x300x270mm.la care încălzirea piesei se realizează în curent continuu industrial de frecvenŃă 50Hz,<br />
închiderea circuitului electric dintre electrozi făcîndu-se prin intermediul unui amestec granular cu dimensiuni 0,1≤d≤0,4mm.<br />
conductiv electrotermic.S-a efectuat urmărirea si înregistrarea atentă a variaŃiei parametrilor tensiune electrică între 70 şi 50V,<br />
intensitatea curentului între 150-700A, temperatura mediului 20-1000 °C(sub 1130°C temperatura de topire a aliajului eutectic<br />
cementită)şi temperatura piesei între 20-900°C. Experimental s-a demonstrat că grosimea stratului de difuzie depinde direct de<br />
polarizarea piesei, densitatea de curent de la electrozi i= 10A/mm2 încât peste 85% din puterea activă se transformă în căldură.<br />
TRATAMENTUL TERMIC AL BUCSELOR BIMETALICE<br />
DAN DRAGOŞ VASILESCU<br />
Tratamentul termic al bucselor auto bimetalice trebuie sa realizeze un compromise care sa satisfaca cerintele materialului de<br />
baza MB (otel carbon hipoeutectoid) si a stratului depus SD (bronz cu aluminiu) in ceea ce priveste intervalele de temperatura in care<br />
au loc transformarile de faza. In conformitate cu diagramele de echilibru, straturile de bronz depuse prezinta o variatie a solubilitatii cu<br />
temperatura care imbunatatesc posibilitatea modificarilor proprietatilor fizico-mecanice prin tratamente termice. Tratamentele termice<br />
aplicate ansamblului bimetalic otel carbon hipoeutectoid - bronz cu aluminiu, poate sa fie calire de punere in solutie + imbatranire sau<br />
recoacere de omogenizare.<br />
CONSI<strong>DE</strong>RATII ASUPRA <strong>DE</strong>TERIORARII RULMENTILOR <strong>DE</strong> REAZEM AI<br />
ROTORILOR MASINILOR ELECTRICE ROTATIVE<br />
MIHAIL CATALIN TIRON, FLAVIAN FARCAS, AURICA FARCAS<br />
AND MARIUS ALEXANDRESCU<br />
Se prezinta un studiu experimentaal asupra comportarii rulmentilor de reazem ai masinilor electrice rotative unsi cu<br />
lubrifianti plastici. Mediul electric in care acestia functioneaza atrag deteriorari particulare atat asupra rulmentilor cat si pentru<br />
lubrifiantii plastici utilizati la ungerea lor. Cunoasterea acestor mecanisme de defectare vor permite generarea unui modet de<br />
deteriorare al lubrifiantilor plastici in asemenea conditii si formularea de recomandari privind intervalele de ungere ai rulmentilor.<br />
AR<strong>DE</strong>REA AMESTECULUI APA-COMBUSTIBIL<br />
STEFANIA ROXANA BUZDUGA, FLORIN ANITEI, TUDOR SAJIN, DUMITRU OLARU<br />
Această lucrare prezintă particularităŃile arderii amestecului apă-combustibil, analizând două cazuri: arderea în peliculă şi<br />
arderea unei singure picături de emulsie sau suspensie. Au fost dezvoltate relaŃiile dintre viteza de ardere si proprietăŃile amestecului<br />
apă-combustibil, timpii de ardere şi de vaporizare a picăturii.<br />
PARTICULARITĂłILE <strong>DE</strong> AR<strong>DE</strong>RE A EMULSIILOR APĂ-COMBUSTIBIL<br />
LICHID ŞI A SUSPENSIILOR APĂ-PRAF <strong>DE</strong> CĂRBUNE<br />
STEFANIA ROXANA BUZDUGA, FLORIN ANITEI, TUDOR SAJIN, DUMITRU OLARU<br />
In această lucrare sunt prezentate particularităŃile procesului de ardere a emulsiilor apă-păcură şi a suspensiilor apă-praf de<br />
cărbune şi avantajele folosirii acestora ca combustibili energetici. În urma testărilor pe instalaŃia pilot s-a observat reducerea emisiilor<br />
poluante, reducerea pierderilor de căldură cu 30-35%, reducerea consumului de combustibil, creşterea randamentului, etc.<br />
<strong>DE</strong>TERMINAREA CARACTERISTICILOR DINAMICE ALE UNUI SISTEM SPATIAL
<strong>DE</strong> CONDUCTE<br />
AUREL ALECU, MIHAIL BOIANGIU, VICTOR BURACU<br />
În lucarea de fata se abordeaza problema determinarii pulsatiilor proprii si a modurilor proprii de vibratie ale sistemelor<br />
spatiale de conducte. Sistemul de conducte este împărŃit în tronsoane, care sunt modelate ca bare drepte. Pentru o secŃiune transversala<br />
se defineste vectorul de stare al acesteia, care are 12 componente. Sunt considerate toate mişcările posibile ale secŃiunii<br />
transversale (intindere, încovoierile în două plane, torsiune) şi cuplajul acestora datorită spaŃialitaŃii sistemului. Intre vectorii de stare<br />
din fiecare tronson este stabilită relaŃia matriceală de legătură, presupunând pentru deplasări o aproximată cu serii de puteri intregi<br />
(Frobenius). Sistemul de ecuaŃii diferenŃiale pentru mişcările cuplate conduce la un sistem de relaŃii de recurenŃă sub formă matriceală<br />
între coeficienŃii seriilor de puteri. Se stabileşte matricea de transfer pentru intreg sistemul spaŃial de conducte. Dintre coeficienŃii<br />
seriilor de puteri numai o parte a acestora (12 sau 8) sunt independenŃi. InfluenŃa reciprocă a acestora se detremină prin<br />
alegerea ingenioasa a unor seturi de valor iniŃiale. După stabilirea matricii de transfer problema determinării caracteristicilor dinamice<br />
ale structurii este una clasică. Metoda acopera tronsoane neuniforme, sisteme inerŃiale concentrate, sau diversele posibilităŃi de<br />
reazemare ale structurii. Metoda este aplicata unui sistem de conductă spaŃială din centralele nucleare electrice.<br />
SISTEME MECANICE ECHIVALENTE PENTRU STUDIUL EXPERIMENTAL AL<br />
PROBLEMELOR <strong>DE</strong> CONTROL AL VIBRAłIILOR<br />
AUREL ALECU, MIHAIL BOIANGIU, IOAN URSU, ELIZA MUNTEANU<br />
O problemă importantă în studiul sistemelor mecanice este cea a validării rezultatelor teoretice obŃinute. Acest lucru se<br />
realizează în general prin încercări experimentale pe cazuri reprezentative. In acest sens, pentru studiile dedicate problemelor de<br />
vibraŃii ale sistemelor mecanice, dacă experimentele pe sistemele reale este dificilă, trebuie concepute sisteme mecanice caracterizate<br />
de pulsaŃii proprii identice sau apropiate de cele ale sistemului real. Lucrarea de faŃă pune în evidenŃă cîteva modalităŃi de construire a<br />
sistemelor mecanice cu prima pulsaŃie proprie impusă. Sistemele mecanice analizate sunt formate din bare sau plăci cu dimensiuni şi<br />
modalităŃi de rezemare sunt alese corespunzător. Deasemenea sunt puse în evidenŃă şi modalităŃi de control a pulsaŃiilor proprii<br />
analizate: alegerea materialului, variaŃia caracteristicilor geometrice şi masice, adoptarea reazemelor, solicitări suplimentare. Se<br />
reamarcă în general dificultatea realizarii sistemelor cu pulsaŃii proprii mici, pentru care sunt impuse solicitari de comprimare.<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA MATEMATICĂ A PROBLEMEI TORISIUNII BARELOR DREPTE CU<br />
AJUTORUL METO<strong>DE</strong>I ELEMENETELOR <strong>DE</strong> FRONTIERĂ<br />
GHIłĂ BARSAN, DĂNUł MOŞTEANU, LUMINIłA GIURGIU<br />
Lucrarea prezintă un model matematic al problemei torsiunii barelor drepte, de secŃiune multiplu conexă, bazat pe metoda<br />
elementelor de frontieră. Pornind de la ecuaŃia lui Poisson, sunt determinate expresiile tensiuniunilor tangenŃiale şi a momentului de<br />
inerŃie de torsiune. Formularea metodei elementelor de frontieră se bazează pe metoda reziduurilor ponderate iar soluŃia oferită<br />
utilizează elemente de frontieră liniare. În lucrare sunt descrise etapele modelului matematic precum şi algoritmul de calcul a<br />
momentelor de inerŃie la torsiune. Modelul matematic a fost verificat pentru o bară dreaptă de secŃiune eliptică cu două secŃiuni conexe<br />
circulare. Rezultatele sunt în bună concordanŃă cu metodele clasice cunoscute pentru rezolvarea problemei torsiunii barelor drepte.<br />
ASPECTE PRIVIND RASPUNSUL DINAMIC AL PLACILOR ACUSTICE DIN<br />
COMPONENTA CUTIEI CHITAREI ANALIZATE CU FEM<br />
IOAN CURTU, MARIANA D. STANCIU, CALIN ITU, ADRIANA SAVIN<br />
Lucrarea a urmarit analiza influentei sistemului de rigidizare din structura placilor acustice ale cutiilor de chitara asupra<br />
comportarii dinamice a acestora. Astfel, s-au modelat geometric 4 variante de cutii de chitara, s-au stabilit caracteristicile optime de<br />
material in urma modelarilor anterioare cu FEM, dupa care structurile au fost solicitate cu o forta unitara periodica aplicata in zona<br />
cordarului (locul real de transmitere a vibratiei corzilor la placa acustica). S-au obtinut rezultate numerice - care au fost prelucrate sub<br />
forma de grafice de variatie, cat si imagini cu formele modale ale structurilor analizate. Acestea au relevat faptul ca sistemul de bare<br />
are atat rol mecanic (de rigidizare a placilor), cat si acustic modificand frecventa de rezonanta a cutiei, volumul de aer antrenat in
vibratie, modul de reflectie, refractie si reflexie a sunetelor in mediul fluid si solid, fenomene responsabile de calitatea acustica a<br />
instrumentelor muzicale cu corzi. Lucrarea de fata reprezinta o parte din studiul dedicat optimizari structurii corpului de chitara in<br />
vederea imbunatatirii calitatii acustice si cresterii fiabilitatii acesteia.<br />
ANALIZA TENSIUNILOR REMANENTE PRIN METODA ELEMENTULUI FINIT<br />
PENTRU O SUDURA <strong>DE</strong> REPARATIE IN MAI MULTE TRECERI<br />
VIOREL <strong>DE</strong>ACONU<br />
Lucrarea de fata prezinta o simulare a unui proces de reparatie prin sudura in trei treceri a unei excavatii intr-o placa din otel<br />
slab aliat cu continut redus de carbon, problema studiata in cadrul retelei europene NET. Metodologia de evaluare prin calcul a<br />
tensiunilor remanente asociate acestei operatii se bazeaza pe cuplarea secventiala a unei analize termice si a uneia mecanice in<br />
domeniul elasto-plastic si utilizarea metodei elementelor finite. A fost utilizat un model de calcul bidimensional plan, considerand o<br />
sectiune transversala pe directia de sudare cu simularea aditiei de material. Lucrarea prezinta aspecte legate de datele de intrare si<br />
ipotezele de lucru folosite ca: proprietatile materialului si modelarea acestuia, sursa termica, conditiile de margine in analiza de transfer<br />
termic si cea mecanica. Rezultatele analizei de transfer termic sunt in buna concordanta cu determinarile experimentale efectate cu<br />
ajutorul unui set de termocupluri. Tensiunile remanente calculate au fost comparate cu rezultatele unor determinari experimentale<br />
efectuate prin metoda difractiei de neutroni. Rezultatele calculului sunt foarte sensibile la conditiile de 290 Viorel Deaconu margine<br />
folosite in analiza mecanica, conditii ce sunt dificil de evaluat in cazul modelelor de calcul 2D. Deficitul de rigiditate a modelului<br />
comparativ cu structura reala a fost corectat prin utilizarea unui set de cuplaje ale deplasarilor nodale pe laturi ale placii, obtinandu-se o<br />
imbunatatire a predictiilor.<br />
INVESTIGAłII PRIVIND CARACTERISTICILE MECANICE ŞI METALOGRAFICE LA<br />
UN OłEL INOXIDABIL<br />
COMPORTAREA MECANICĂ A UNUI AX FILETAT DIN OłEL INOXIDABIL<br />
CONSTANTIN DUMITRACHE, CORNELIU COMANDAR, NICUŞOR AMARIEI<br />
Lucrarea de faŃă prezintă rezultatele unei investigaŃii făcute unui ax filetat din componeneŃa unei electrofrâne la un graifăr de<br />
incărcare-descărcare minereuri metalifere ce opera in zona portuară. Aceste tipuri de frâne funcŃionează pe principiul apăsării axiale a<br />
unor garnituri de fricŃiune (plăcuŃe de frână), pe suprafaŃa unui disc plan. Apasarea garniturilor de fricŃiune se realizează prin<br />
intermediul unor saboŃi montaŃi pe braŃele (15) din fig. 1. ForŃa de apăsare este realizată prn intermediul unui sistem de pârghii de un<br />
arc cilindric elicoidal (13). Arcul cilindric elicoidal, acŃionează asupra tijei filetate (14) cuplată cu sistemul de pârghii. Ansamblul arctijă<br />
filetată este montat în tubul gradat (12). ForŃa care se dezvoltă în arc este transmisă tijei filetate, astfel că aceasta este supusă unor<br />
solicitări ciclice de întindere. Datorită acŃiunii combinate a mediului coroziv şi a oboselii materialuilui, axul filetat a cedat făcând<br />
inutilizabil întreg mecanismul de frânare.<br />
Materialul din care e confecŃionat axul este un oŃel inoxidabil austenitic, cu compoziŃia chimică stabilită experimental şi care<br />
poate fi incadrat în.categoria 51NiCr180. Determinările experimentale arată o crestere a caracteristicilor mecanice de rezistenŃă şi o<br />
scădere a plasticităŃii cauzate de funcŃionarea în regim de oboseală şi coroziune favorizând producerea fenomenului de coroziune<br />
fisurantă sub tensiune.<br />
ASUPRA IN<strong>DE</strong>NTĂRII UNUI MATERIAL ELASTIC CU UN IN<strong>DE</strong>NTER AVÂND CAP<br />
SFERIC<br />
DAN DUMITRIU, OCTAVIAN POP, DANIEL BALDOVIN<br />
Indentarea cvasi-statică a unui material elastic liniar, izotrop, cu un indenter având cap sferic este studiată prin rezolvarea<br />
unor ecuaŃii integrale de frontieră, obŃinute plecând de la expresia potenŃialului de simplu strat. Rezolvarea ecuaŃiilor integrale de<br />
frontieră se realizează prin discretizarea domeniului de contact, ce are forma unei calote sferice, folosind elemente finite de frontieră.<br />
SoluŃia numerică astfel obŃinută, mai precis presiunile de contact şi adâncimea de pătrundere a vârfului indenterului, corespund cu<br />
soluŃia analitică, disponibilă pentru cazul acestei probleme de contact Hertzian sferă pe plan. În cazul indentării unei plăci din<br />
plexiglas, s-au obŃinut şi rezultate experimentale ce confirmă rezultatele obŃinute prin simulare. Încercările au fost realizate pe o maşină<br />
de încercări Zwick cu o capacitate de 200 kN, pilotată în deplasare, deplasările fiind măsurate cu ajutorul unui<br />
captor LVDT.
ANALIZA RELATIVĂ A REZULTATELOR EXPERIMENTALE ÎN URMA IMPACTULUI<br />
DINTRE GLOANłE <strong>DE</strong> CALIBRU MIC ŞI BLINDAJ<br />
CATALIN – EUGEN IONESCU<br />
În acest articol, autorul a materializat şi exploatat nişte rezultate în urma unor probe experimentale, probe experimentale care<br />
au constat în trageri într-un poligon de tragere. La trageri au fost utilizate mai multe tipuri de armament şi muniŃie, precum şi<br />
echipamente de protecŃie balistică. Elementul de noutate care face obiectul acestui articol îl constituie, întocmai utilizarea<br />
echipamentului de protecŃie balistică, pentru a se reda un caz real, în speŃă efectele pe care le pot avea gloanŃele de calibru mic asupra<br />
unui purtător al echipamentelor de protecŃie balistică, atunci când acesta se află într-un vehicul de luptă. DistanŃa de 50 m a fost aleasă<br />
de autor pentru a se include şi situaŃia de ambuscadă.<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA PROCESULUI <strong>DE</strong> IMPACT DINTRE GLOANłE<br />
PERFORANT – INCENDIARE ŞI BLINDAJ<br />
CATALIN – EUGEN IONESCU<br />
În acest articol, autorul a materializat şi exploatat nişte rezultate numerice în urma unor probe experimentale. Această<br />
modelare a fost realizată cu programul ”Ls Dyna”. Modelarea a fost realizată pentru a se materializa şi analiza etapele importante ale<br />
fenomenului de perforare a blindajului. În articol am prezentat cele mai importante etape, materializate fiecare printr-o figură.<br />
PROBLEMĂ INVERSĂ <strong>DE</strong> MO<strong>DE</strong>LARE A ARTICULAłIEI <strong>DE</strong> GENUNCHI<br />
VALERIA MOSNEGUTU, VETURIA CHIROIU,<br />
LUCIAN CAPITANU, ANA-MARIA MITU<br />
În lucrarea de faŃă se încearcă rezolvarea următoarei probleme: date forŃele din muşchi, tendoane şi ligamentele, unghiurile de<br />
rotaŃie internă-externă şi de flexie-extensie ale genunchiului, să se determine mişcarea patelei faŃă de femur pe durata flexiei şi<br />
extensiei. ForŃele musculare şi unghiurile de rotaŃie internă-externă şi de flexie-extensie sunt determinate din date experimentale ale<br />
conturului patelei pentru a cărui modelare s-a folosind un n-elipsoid. Problema inversă este formulată pentru a determina setul de<br />
parametri ce definesc n-elipsoidul. Abordarea de faŃă este restricŃionată doar la mişcările lente ale genunchiului iar pentru determinarea<br />
necunoscutelor problemei s-a folosit optimizarea statică. În concluzie modelul considerat poate conduce la rezultate realiste.<br />
O METODA <strong>DE</strong> EVALUARE A DURATEI <strong>DE</strong> VIATA LA OBOSEALA<br />
A IMBINARILOR PRIN LIPIRE CU A<strong>DE</strong>ZIV<br />
MARIN SANDU, ADRIANA SANDU,<br />
ŞTEFAN SOROHAN, EMIL NUłU<br />
TendinŃele actuale în proiectarea, fabricaŃia şi repararea structurilor complexe (de avioane, bǎrci, automobile, poduri,<br />
vagoane, containere) implicǎ folosirea unor materiale necorodabile, în primul rând aliaje de aluminiu şi materiale compozite, asamblate<br />
prin lipire cu adezivi structurali. Implementarea noilor tehnologii este un proces treptat, corelat cu validarea noilor procedee de<br />
îmbinare. În acelaşi timp sunt elaborate noi metode şi programe de evaluare/optimizare a rezistenŃei statice, la obosealǎ, la impact, a<br />
durabilitǎŃii în diferite condiŃii de mediu.<br />
Lucrarea prezintǎ o metodǎ de evaluare a rezistentei la obosealǎ a asamblǎrilor prin lipire, care permite indentificarea rapidǎ a<br />
celei mai convenabile variante dintr-un set de soluŃii considerate acceptabile.<br />
Practic, pentru mǎrirea rezistenŃei unei îmbinǎri trebuie creatǎ o geometrie care sǎ reducǎ sau sǎ elimine concentrǎrile de tensiuni de<br />
forfecare şi de jupuire ce apar, de regulǎ, la capetele stratului de adeziv. Teşirile aderenŃilor la capete şi îmbinarile pe suprafaŃe<br />
înclinate conduc la distribuŃii convenabile de tensiuni în adeziv.<br />
Metodologia de evaluare a durablitǎŃii la obosealǎ propusǎ în lucrare se bazeazǎ pe analiza tensiunilor din îmbinare la<br />
nivelele extreme (maxime şi minime) ale solicitǎrii ciclice de exploatare. Aplicând criteriul lui Langer se echivaleazǎ aceastǎ solicitare<br />
cu una de întinderecompresiune alternant simetricǎ caracterizatǎ de o tensiune maximǎ σalt . Aceastǎ tensiune se utilizeazǎ ca mǎrime<br />
de intrare pentru estimarea duratei de viaŃǎ a îmbinǎrii prin interpolare pe curba de durabilitate a adezivului.
PROFILE ÎNCHISE CU PEREłI SUBłIRI ASAMBLATE PRIN LIPIRE<br />
ŞI RIGIDIZATE LA INTERIOR<br />
ŞTEFAN SOROHAN, ADRIANA SANDU, MARIN SANDU<br />
Lucrarea prezintă o soluŃie practică de mărire a rezistenŃei şi rigidităŃii unor profile subŃiri închise prin introducerea unor<br />
elemente interioare de rigidizare. S-a considerat cǎ piesele componente au fost asambate cu adezivi structurali. Îmbinarea prin lipire<br />
prezintǎ o serie de avantaje, dintre care cele mai importante sunt posibilitǎŃile de a asambla componente structurale din materiale<br />
diferite şi de eliminare a concentrǎrilor de tensiuni care apar în jurul gǎurilor, atunci când se utilizeazǎ nituri sau şuruburi.<br />
Modelarea şi analiza cu elemente finite permite evaluarea creşterilor rigidităŃilor de încovoiere şi de torsiune obŃinute prin ranforsarea<br />
unor profile subŃiri închise, uşor de fabricat prin îmbinarea cu adeziv a unor profile deschise. Capacitatea portantă a unei asemenea bare<br />
a fost evaluată, Ńînând seama de solicitările componentelor, inclusiv de cele din straturile de adeziv, continue sau discontinue. Studiul s-<br />
a bazat pe calcule de stabilitate liniară şi pe analiza distribuŃiei tensiunilor în adeziv şi în tablele componente ale structurilor analizate.<br />
Analizele efectuate au evidenŃiat aspecte interesante privind fenomenul de flambaj local care poate sǎ aparǎ în zonele<br />
comprimate ale plǎcilor subŃiri din care sunt realizate profilele. Au fost determinate moduri de flambaj şi coeficienŃi de siguranŃǎ la<br />
stabilitate pentru structurile analizate.<br />
S-a constatat cǎ, în comparaŃie cu profilul iniŃial, cel rigidizat are coeficientul de siguranŃǎ la flambaj local de şase, respectiv<br />
de trei ori mai mare, atunci când solicitǎrile globale sunt de încovoiere, respectiv de torsiune.<br />
DURABILITATEA UNEI CONDUCTE <strong>DE</strong> ABUR SUPUSĂ LA PRESIUNE INTERIOARĂ<br />
PAVEL TRIPA, MIHAI HLUSCU, ANGHEL CERNESCU<br />
Lucrarea studiază durabilitatea unei conducte de abur viu fisurată, provenită dintr-o centrală termoelectrică românească. Se<br />
Ńine seama numai de presiunea internă din conductă. Studiul se face asupra conductei neutilizate, respectiv care a funcŃionat la<br />
temperatura de 545 0C un anumit număr de ore. În prima variantă se studiază cazul conductei având o fisură longitudinală nestrăpunsă<br />
situată la interiorul conductei. Se constată că pentru situaŃia analizată, fisura străbate peretele conductei şi nu ajunge la starea critică, de<br />
propagare instabilă. Astfel, dintr-o fisura iniŃial nestrăpunsă s-a ajuns la varianta a doua, conductă cu fisură longitudinală străpunsă. Se<br />
determină în continuare durabilitatea până la atingerea stării critice pentru acest tip de fisură. Durabilitatea conductei este exprimată în<br />
număr de cicluri de solicitare care dezvoltă fisura de la dimensiunea iniŃială până la starea ei de propagare instabilă. Exemplul prezentat<br />
permite şi determinarea duratei de viaŃă a conductei. Rezultatele sunt exprimate în general prin diagrame, care conduc la obŃinerea<br />
rapidă a informaŃiilor dorite. Concluziile rezultate în urma studiului permit luarea<br />
deciziei de scoatere din funcŃiune sau prelungirea duratei de funcŃionare, atunci când într-o astfel de conductă se depistează o fisură.<br />
Exemplul prezentat poate fi extins şi pentru alte tipuri de fisuri, Ńinându-se seama, spre exemplu, şi de şocurile termice, gradientul de<br />
temperatură din peretele conductei etc., care la rândul lor influenŃează starea de tensiune din conductă.<br />
ROLUL MARTENSITEI ε INDUSĂ PRIN TENSIUNE ÎN COMPORTAMENTUL <strong>DE</strong><br />
MEMORIA FORMEI AL ALIAJELOR Fe-Mn-Si<br />
LEANDRU-GHEORGHE BUJOREANU, SERGIU STANCIU, MONICA<br />
NICOLETA LOHAN, NICANOR CIMPOEŞU, CIPRIAN LOHAN<br />
Este binecunoscut faptul că efectul simplu de m moria formei, characteristic aliajelor pe bază de Fe-Mn-Si, constă din<br />
retransformarea în austenită γ (c.f.c.), prin intermediul transformării induse termic, a martensitei ε (h.c.) indusă prin tensiune. În cazul<br />
aliajelor cu memoria formei (AMF) pe bază de Fe-Mn-Si, lucrarea analizează caracteristicile icrostructurale şi evoluŃia în spaŃiul forŃădeformaŃie-temperatură,<br />
prin intermediul microscopiei optice şi electronice cu baleiaj precum şi al încercării la tracŃiune. În acest scop,<br />
este prezentată formarea şi morfologia martensitei ε, atât prin transformări induse termic cât şi prin transformări induse prin tensiune.<br />
După formarea martensitei induse prin tensiune, este descrisă apariŃia efectelor de memoria formei cu revenire liberă şi cu revenire<br />
reŃinută, prin intermediul „experimentelor de despiralare” şi respectiv al variaŃiei tensiunii în timpul încălzirii în stare alungită.<br />
METODĂ PENTRU STUDIUL IN SITU AL FORMĂRII ŞI EVOLUłIEI MARTENSITEI<br />
INDUSE PRIN TENSIUNE ÎN ALIAJELE CU MEMORIA FORMEI
SERGIU STANCIU, LEANDRU-GHEORGHE BUJOREANU,<br />
NICANOR CIMPOEŞU, MONICA NICOLETA LOHAN<br />
Dezvoltarea recentă a aliajelor cu memoria formei (AMF) a dus la concluzia că nu se poate obŃine efect simplu de memoria<br />
formei (EMF) dacă unei probe din AMF nu i se poate induce o “formă rece” (caracteristică domeniului martensitic) diferită de “forma<br />
caldă“ iniŃială (caracteristică domeniului martensitic). Faza microstructurală care însoŃeşte obŃinerea formei reci este numită martensită<br />
indusă orin tensiune (MIT). Pentru a observa MIT, în timpul experimentelor in situ, sunt necesare dispozitive speciale pentru a păstra<br />
probele în stare deformată. Lucrarea de faŃă descrie o metodă orginală de observare in situ a MIT, prin intermediul a două dispozitive<br />
experimentale. Primul este adaptat la masa microscoapelor optice. Este aplicabil pentru probele lamelare care sunt alungite în timp ce<br />
sunt examinate sub microscop. Acest lucru permite o bună observare in situ a formării MIT. Cel de-al doilea este utilizat împreună cu o<br />
maşină de încercat la tracŃiune şi are rolul de a „îngheŃa” proble alungite în stare tensionată, pentru a fi analizate prin difracŃie de raze<br />
X. Lucrarea descrie structura şi funcŃionalitatea celor două dispozitive, împreună cu exemple corespunzătoare de observare in situ a<br />
formării şi evoluŃiei MIT la creşterea tensiunii aplicate.<br />
UTILIZAREA METO<strong>DE</strong>I ELEMENTELOR FINTE (FEM) PENTRU MO<strong>DE</strong>LAREA<br />
PROBABILISTICA A UNEI FISURI QVASI-FRAGILE<br />
VIOREL GOANTA<br />
Cea mai importanta consecinta a comportamentului qvasi-fragil il reprezinta efectul determinant al marimii. Prezenta lucrare<br />
descrie incercarea de imbinare a teoriei clasice Weibull a efectului statistic al marimii datorita distributiei aleatorii a rezistentei locale<br />
cu recent dezvoltata teorie a energiei. Se analizeaza de asemeni, si probabilitatea de cedare a structurii bazata pe metoda elemente finite<br />
ce ia in considerare imprastierea aleatorie a proprietatilor rezultate ca urmare a incercarilor efectuate pentru<br />
determinarea proprietatilor specifice Mecanicii ruperii.<br />
RELATII <strong>DE</strong> CALCUL PENTRU INTEGRALA J FOLOSIND PROBE NESTANDARD<br />
VIOREL GOANTA<br />
In cadrul acestei lucrari a fost determinata rezistenta la rupere a crestaturii pe probe nestandard pe baza integralei Jρ, c.. In<br />
acest caz a fost folosita reprezentarea originala a integralei J ca un total al vitezei de relaxare a energiei utilizand si inregistrarea<br />
incercarilor. Procedura propusa permite evitarea calculului factorului de intensitate a tensiunilor pentru probe nestandard pentru a<br />
determina rezistenta la fisurare a crestaturii reprezentata prin integrala J ρ, c .<br />
STUDIUL UNUI MO<strong>DE</strong>L 3D AL EPRUVETEI IOSIPESCU<br />
BOGDAN LEITOIU, MIHAIL AIGNATOAIE<br />
"Bara cu două crestături", solicitată la încovoiere de cupluri asimetrice de forŃe, care dezvoltă în secŃiunea slăbită doar efort<br />
tăietor, propusă de Nicolae Iosipescu, a devenit cea mai folosită metodă pentru evaluarea proprietăŃilor de forfecare ale materialelor.<br />
Cercetătorii au fost 380 Bogdan LeiŃoiu, Mihail Aignătoaie atraşi de shema de solicitare simplă şi ingenioasă. Multe studii efectuate cu<br />
metoda elementelor finite (MEF) au fost făcute pe modele plane, neglijându-se efectele sarcinilor în volum. In studiul de faŃă se<br />
prezintă un model spaŃial (tridimensional sau 3-D) încărcat implicit, prin deplasări uniforme impuse unei jumătăŃi de epruvetă, aşa cum<br />
rezultă din solicitarea aplicată de dispozitivul de forfecare.<br />
Studiul arată că distanŃa δ, măsurată de la limita sarcinii până la muchia dintre faŃa crestăturii şi suprafaŃa de încărcare,<br />
influenŃează starea de tensiuni tangenŃiale din materialul de la vârful crestăturii (din secŃiunea de măsurare). Se remarcă, de asemenea,<br />
"efectul de capăt", în apropierea zonei de încărcare (în adâncime): pentru distanŃa δ=0 se observă (figura din tabelul I) variaŃia<br />
tensiunilor, simetric faŃă de planul median, paralel cu planul x-y; cele mai mari intensităŃi ("vârfuri") ale tensiunilor se dezvoltă spre<br />
muchia exterioară a crestăturii. Dacă se distanŃează sarcina în raport cu crestătura (tabelul I, δ=0.1mm, δ=0.2mm, δ=0.3mm), "vârfurile<br />
de tensiune" care se dezvoltă la rădăcina crestătruii, scad. Prin urmare, este necesar să se asigure o distanŃă minimă de la care se poate<br />
aplica sarcina, astfel ca starea de tensiuni din vârful crestăturii să nu prezinte distorsiuni importante, care, ori sunt integrate de<br />
traductoarele deformaŃii, ori produc iniŃierea fisurilor.<br />
CONSI<strong>DE</strong>RATII PRIVIND METO<strong>DE</strong>LE <strong>DE</strong> REPARARE ALE STRUCTURILOR<br />
A<strong>DE</strong>ZIVE
I. Partea teoretica<br />
FLORENTINA MOCANU, BOGDAN LEITOIU, RAIMOND GRIMBERG, ADRIANA SAVIN,<br />
PAUL BARSANESCU<br />
Se prezinta un studiu teoretic asupra metodelor folosite pentru repararea structurilor realizate din materiale compozite. Se fac<br />
referiri la categoriile de materiale folosite pentru realizarea reparatiilor, tipurile de adezivi (epoxidici si acrilici modificati) utilizati in<br />
cazul raparatiilor realizate prin lipire precum si principalele metode (mecanice, chimice si energetice) cu ajutorul carora se pregatesc<br />
suprafetele destinate imbinarii.<br />
CONSI<strong>DE</strong>RATII PRIVIND METO<strong>DE</strong>LE <strong>DE</strong> REPARARE A COMPOZITELOR<br />
II. Testarea unor reparaŃii realizate prin lipire<br />
BOGDAN LEITOIU, FLORETINA MOCANU, RAIMOND GRIMBERG, ADRIANA SAVIN,<br />
PAUL BARSANESCU<br />
După ce consideraŃiile teoretice au fost prezentate în prima parte a lucrării, în partea a doua se prezintă rezultatele<br />
experimentale. Au fost studiate epruvete din compozit Ńesătură de sticlă-epoxi (50%), cu şi fără ranforsare, supuse la forfecare prin<br />
metoda Iosipescu, pe un dispozitiv modificat (tip Idaho). Pe epruvete s-au lipit mărci tensometrice speciale, pentru determinărea<br />
modulului de elastictate transversală. S-au folosit epruvete standard şi epruvetele ranforsate prin lipirea, în zona centrală, a unor plăcuŃe<br />
de aluminiu sau de compozit, cu ajutorul unui adeziv epoxidic. Pe epruvetele cu ranforsare de aluminiu s-a obŃinut o valoare sensibil<br />
diferită a modulului de elasticitate transversal. Aceasta modifică starea locală de rigiditate. S-au formulat recomandări privind<br />
efectuarea unor reparaŃii la structuri de compozite.<br />
CONSI<strong>DE</strong>RAłII PRIVIND MATERIALELE COMPOZITE BIO<strong>DE</strong>GRADABILE<br />
MARIAN MAREŞ<br />
Materialele biodegradabile sunt cercetate şi utilizate tot mai mult în lumea de astăzi, fiind gândite ca alternativă la<br />
exploatarea materiilor prime neregenerabile (precum petrolul şi derivatele sale), dar şi ca o posibilă soluŃie a problemelor tot mai<br />
complicate create de poluarea pe termen lung a mediului ambiant, cu deşeuri şi gunoaie care se degradează foarte încet sau deloc.<br />
Lucrarea de faŃă reprezintă o succintă privire de ansamblu asupra locului pe care îl ocupă aceste materiale în prezent. Se fac<br />
referiri mai întâi la conceptul de „biodegradabilitate Ńintită”, adică la valorificarea acestei calităŃi a materialului doar după epuizarea<br />
duratei de exploatare a produsului respectiv, a cărui valoare de întrebuinŃare nu este afectată.<br />
Primele cercetări importante s-au făcut asupra polimerilor biodegradabili, care sunt atât naturali, cât şi sintetici, creaŃi pentru<br />
a înlocui polimerii clasici, bazaŃi pe materii prime din petrol. Se poate spune că acest proces este în curs, dar că succesele se obŃin cu<br />
greu, în primul rând din cauza costurilor de producŃie relativ mari (nefiind vorba despre producŃii de masă).<br />
Etapa următoare a fost ameliorarea performanŃelor mecanice ale acestor polimeri, prin introducerea în structura lor a unor<br />
elemente de armare. Dacă şi acestea sunt biodegradabile, atunci compozitul în ansamblu are această calitate, iar astfel de materiale au<br />
utilizări dintre cele mai diverse, de la piese de mobilier şi elemente pentru construcŃii până la aplicaŃii implicând tehnologii performante<br />
(nano-compozite), precum componente ale protezelor pentru diverse Ńesuturi umane, care se resorb în organism după ce îşi îndeplinesc<br />
rolul funcŃional.<br />
Trebuie precizat că producătorii acestor materiale sunt obligaŃi să evalueze gradul şi tipul lor de biodegradabilitate, analiză<br />
care este reglementată prin standarde speciale, adoptate în toate Ńările puternic industrializate.<br />
ANALIZA REZULTATELOR NUMERICE ALE TRAGERILOR CU GLOANłE<br />
PERFORANT – INCENDIARE ASUPRA CONFIGURAłIEI FORMATE DIN BLINDAJ<br />
ŞI ECHIPAMENT <strong>DE</strong> PROTECłIE BALISTICĂ<br />
PETRE BUCUR, CATALIN – EUGEN IONESCU<br />
În acest articol, autorul a materializat şi exploatat nişte rezultate numerice în urma unor probe experimentale. Această<br />
modelare a fost realizată cu programul ”Ls Dyna”. Modelarea a fost realizată pentru a se materializa şi analiza etapele importante ale<br />
fenomenului de perforare a blindajului. În articol am prezentat cele mai importante etape, materializate fiecare printr-o figură.
STUDIUL <strong>DE</strong>FORMAłIILOR PLANE <strong>DE</strong> CONTACT LA MAȘINI-UNELTE<br />
DINU GABRIELA<br />
Lucrarea prezintǎ un studiu de estimare a deformaŃiilor din zona de contact dintre papucii de sprijin ai unei maşini-unelte şi<br />
fundaŃia acesteia. Se apreciazǎ modul în care acestea pot influenŃa precizia de prelucrare a maşinii. Exemplificarea a fost realizatǎ pe o<br />
maşinǎ orizontalǎ de alezat şi frezat prevǎzutǎ cu douǎ batiuri pe fundaŃie, unul pentru montant şi unul pentru sania transversalǎ, motiv<br />
pentru care deformaŃiile pot atinge valori semnificative, iar acestea pot avea o pondere ridicatǎ în abaterea admisibilǎ a preciziei de<br />
prelucrare.<br />
ASPECTE PRIVIND CINEMATICA MECANISMULUI RCCC<br />
STELIAN ALACI, FLORINA CARMEN CIORNEI,<br />
SIMION PĂTRAŞ-CICEU<br />
În lucrare se analizează relaŃiile furnizate de Yang şi Freudenstein cu privire la mecanismul spaŃial RCCC. Se arată<br />
corectitudinea relaŃiilor pentru analiza poziŃională utilizând metoda matriceală Hartenberg-Denavit cu ajutorul unui program propriu<br />
elaborat în utilitarul MATHCAD. Programul permite alegerea parametrilor constructivi pentru un mecanism cu aceeaşi structură şi<br />
verificarea apariŃiei interferenŃei mecanice între elementele acestuia.<br />
EVI<strong>DE</strong>NTIEREA EFECTULUI <strong>DE</strong> STABILIZATOR <strong>DE</strong> TURATIE AL UNUI<br />
REGULATOR <strong>DE</strong> TURATIE <strong>DE</strong> TIP WATT<br />
STELIAN ALACI, FLORINA CARMEN CIORNEI,<br />
LUMINIłA IRIMESCU<br />
Regulatoarele de turaŃie constituie unul dintre cele mai comune sisteme cu autoreglare. Fundamentele teoretice sunt bine<br />
stabilite si detaliate in literatura dar studiile experimentale nu au acoperit complet problematica. A fost proiectat si realizat un regulator<br />
de turaŃie de tip Watt cu doua braŃe, viteza unghiulara fiind măsurată cu ajutorul unui tahometru digital de ultima generaŃie conectat la<br />
computer. Datele pot fi afişate digital, grafic sau stocate sub forma matriciala pentru calcule ulterioare. Pe graficele de variaŃie a vitezei<br />
unghiulare sunt evidenŃiate doua domenii: primul este caracterizat de un moment de inerŃie variabil, când apare efectul de regulator iar<br />
al doilea corespunde unui moment de inerŃie constant.<br />
ANALIZA STRUCTURALA ŞI ANALIZA CINEMATICA A TRANSMISIILOR<br />
PLANETARE<br />
LUCIAN ALECU, GHEORGHE OLARU<br />
Prin alegerea a două sau mai multe angrenaje, folosind un singur element suport-axe, se obŃin transmisii simple cu roŃi<br />
dinŃate. O transmisie cu roŃi dinŃate are, în general, o axă de rotaŃie fixă, numită axă centrală. RoŃile dinŃate ale căror axă de rotaŃie nu<br />
coincide cu axa centrală şi în plus sunt şi mobile se numesc roŃi satelit. Mişcările elementelor cinematice ale transmisiilor planetare<br />
sunt determinate dacă se cunosc mişcările a M arbori exteriori (M – mobilitatea transmisiei planetare). Mişcarea unui arbore exterior k<br />
este descrisă, în funcŃie de cele M mişcări cunoscute, cu ajutorul legii de transmitere a mişcării ϕk = ϕ(ϕ j ), unde j = 1,M.<br />
UTILIZAREA CALCULULUI MATRICEAL ÎN ANALIZA MECANISMELOR CU CAME
LUCIAN ALECU, GHEORGHE OLARU<br />
Lucrarea prezintă analiza cinematică a mecanismului cu camă RR-CC, utilizând matricele 3x3. Se determină poziŃia, viteza şi<br />
acceleraŃia unghiulară ale tachetului în funcŃie de poziŃia şi de viteza unghiulară ale camei. Metoda constă în stabilirea unor relaŃii<br />
matriceale de închidere ce vor determina poziŃiile camei, care prin derivări succesive vor duce la obŃinerea distribuŃiei de viteze şi<br />
acceleraŃii.<br />
ANALIZA FORłELOR DINAMICE <strong>DE</strong> FRECARE LA ANGRENAJE CILINDRICE<br />
VIRGIL ATANASIU<br />
In lucrare se prezintă o metodologie de evaluare a forŃelor de frecare corespunzător fiecărei perechi de dinŃi în angrenare, prin<br />
considerarea coeficientului de frecare instanataneu şi a distribuŃiei forŃei dinamice. Modelarea analitică a coeficientului de frecare<br />
corespunde rezultatelor experimentale, iar forŃele dinamice includ rigiditatea variabilă a danturii în timpul funcŃionării.<br />
ANALIZA CARACTERISTICILOR TRIBOLOGICE ALE ANGRENAJELOR<br />
CILINDRICE IN CONDITII DINAMICE<br />
VIRGIL ATANASIU, DUMITRU LEOHCHI<br />
In lucrare se prezintă analiza unor caracteristici tribologice ale angrenajelor cilindrice pe parcursul ciclului de angrenare prin<br />
considerarea distribuŃiei forŃelor dinamice între perechile de dinŃi în contact. VariaŃia presiunii de contact şi a grosimii peliculei de<br />
lubrifiant este prezentată cu includerea influenŃei deplasării de profil a danturii roŃilor dinŃate şi a vitezei de funcŃionare.<br />
ANALIZA COMPARATIVĂ A FRECĂRII USCATE ŞI UME<strong>DE</strong> DINTRE LAMELA<br />
ŞTEGRĂTOARE ŞI PARBRIZUL AUTO<br />
ADRIAN-CONSTANTIN BUTA<br />
Lucrarea prezintă testarea şi evaluarea comparativă a performanŃelor de curăŃare ale lamelei ştergătoare. Această comparaŃie<br />
este realizată când între lamelă şi parbriz există frecare uscată sau umedă, la mai multe viteze de acŃionare ale motorului electric.<br />
Cu ajutorul unui stand format din parbriz auto, mecanism ştergător cu tot de implică acesta şi a unui tribometru (fig. 2) am<br />
realizat mai multe teste. Pentru fiecare test se setează viteza de acŃionare a motorului electric şi distanŃa (raza) la care tribometrul să<br />
măsoare frecarea (se aleg trei viteze şi trei raze – mijlocul lamelei şi cele două capete ale acesteia).<br />
ANALIZA SINGULARITĂłILOR UNUI ROBOT PARALEL PLAN 3RRR<br />
I. ASPECTE TEORETICE<br />
IOAN DOROFTEI<br />
RoboŃii paraleli au precizie mai bună, rigiditate şi viteze superioare, suportă încărcări mai mari, comparativ cu cei seriali.<br />
Însă, dezavantajuele majore sunt spaŃiul de lucru mai redus şi densitatea mare de singularităŃi în interiorul acestuia. În această parte,<br />
sunt prezentate configuraŃiile posibile de platforme paralele plane cu 3 grade de mobil., precum şi aspecte teoretice ale sigularităŃilor<br />
unui robot paralel plan de tip 3RRR.<br />
ANALIZA SINGULARITĂłILOR UNUI ROBOT PARALEL PLAN 3RRR<br />
II. SEMNIFICAłIA FIZICĂ
IOAN DOROFTEI<br />
Continuând studiul în ceput în prima parte a lucrării, în a doua parte sunt discutate cele trei tipuri de singularităŃi ale unui<br />
manipulator paralel plan de tip 3RRR, precum şi semnificaŃiile fizice ale acestora. Pentru o mai bună înŃelegere a acestora, se<br />
exemplifică grafic aceste probleme ce apar în funcŃionarea roboŃilor paraleli cu structură plană.<br />
O POZIłIE CRITICĂ ÎN PROBLEMA<br />
POZIłIILOR CRITICE ALE MECANISMELOR<br />
CEZAR DUCA, FLORENTIN BUIUM<br />
Lucrarea prezintă pe scurt, câteva observaŃii legate de modul în care este tratată în literatură, problema poziŃiilor critice ale<br />
mecanismelor. Astfel, se semnalează confuzia lingvistică care se face între termenii poziŃie critică şi singularitate matematică.<br />
Apoi este discutată modalitatea de abordare a problemei de identificare a poziŃiilor critice: considerând mecanismul în ansamblu sau pe<br />
grupe structurale. Autorii arată avantajele celui de-al doilea mod de abordare. În final, se menŃionează legătura, neglijată de multe ori,<br />
între poziŃiile critice şi fenomenul de autoblocare.<br />
MO<strong>DE</strong>LUL DINAMIC AL ROBOTULUI CARTEZIAN CU 3 DOF PENTRU<br />
<strong>DE</strong>PUNEREA PRIN SPREIERE PIROLITICA<br />
MONICA L. ENESCU, PETRE ALEXANDRU<br />
In aceasta lucrare se prezintă modelul unei platforme de spreiere bazata pe structura unui robot cartezian cu 3 grade de<br />
libertate. S-a ales un robot cartezian ca si varianta posibila si optima de depunere prin tehnica de spreiere pirolitica datorita<br />
performantelor oferite de acesta, din punct de vedere al calităŃii si al preŃului.<br />
CerinŃele de acoperire a unor suprafeŃe plane, cu sarcini mici, conduc la impunerea unor structuri relative simple si suple. S-a<br />
ales ca si schema structurala a mecanismului de acŃionare a capului de spreiere bazata pe acŃionarea cu şurub-piuliŃă, fig. 2.<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA MECANISMELOR FOLOSIND SIMMECHANICS<br />
DUMITRU LEOHCHI, CEZAR OPRISAN<br />
Analiza cinematică şi cea dinamică a maşinilor şi roboŃilor au un rol important în studiul şi controlul mişcării acestora. În<br />
domeniul teoriei mecanismelor se cunosc multe metode de analiză şi de asemenea programe pentru modelarea cinematică şi dinamică a<br />
mecanismelor. SimMechanics este unul dintre programele utilizate pentru aceste modelări.<br />
Prin această lucrare se stabilesc posibilităŃile programului de modelare cinematică şi dinamică. Pentru exemplificare se<br />
foloseşte un mecanism patrulater, pentru care se realizează modelarea dinamică şi cinematică a acestuia. Prin această modelare se obŃin<br />
variaŃiile parametrilor cinematici şi dinamici ai elementului condus sau ai altor elemente.<br />
<strong>DE</strong>ZVOLTAREA <strong>MAŞINI</strong>LOR <strong>DE</strong> MULCIT SOLUL<br />
OVIDIU BALAN, IOAN BAISAN, VASILE CRACIUN<br />
Utilizarea maşinii de mulcit solul în legumicultură concomitent sau după operaŃia de transplantare a răsadurilor reprezintă cea<br />
mai bună metodă de creştere a producŃiei de legume (peste 150%), în condiŃii ecologice, reducerea cheltuielilor necesare întreŃinerii<br />
culturilor prin eliminarea prăşitului sau erbicidării, menŃinerea unui regim hidric şi termic constant (se pot reduce astfel udările cu<br />
30%) şi obŃinerea unui regim hidric şi termic constant.<br />
In lucrare este prezentată o maşină originală care execută mulcirea solului cu folie de polietilenă după operaŃia de plantare,<br />
fiind posibilă şi modificarea maşinii pentru realizarea concomitentă a celor două lucrări.
ASPECTE PRIVIND UZURA VALłURILOR LA MORILE <strong>DE</strong> MĂCINAT<br />
CEREALE<br />
BĂETU O.-E., CARP E., PUNGUłĂ C. C., NECULĂIASA V., COZMA D.<br />
În lucrare se prezintă unele aspecte privind uzura valŃurilor din componenŃa morilor de măcinat cereale. Pentru studiul acestui<br />
fenomen se propune un stand de încercări, a cărei construcŃie este prezentată în lucrarea de faŃă. Valorile parametrilor cinematici ale<br />
probelor supuse frecării cu masa de semninŃe, se pot lua în limite largi, comparabili cu cei întâlniŃi în exploatare.<br />
STAND <strong>DE</strong> INCERCARE A UZURII UNOR CUPLE <strong>DE</strong> FRECARE REALIZATE IN<br />
INDUSTRIA TEXTILĂ<br />
CARP ELENA, BĂETU OANA-ELIZA, NECULĂIASA VASILE<br />
În lucrare se prezintă unele aspecte privind fenomenul de uzură ale organelor de lucru din componenŃa utilajelor de prelucrare<br />
ce apare la frecarea dintre fir si metal. Pentru studiul acestui fenomen se propune un stand de încercări, a cărei construcŃie este<br />
prezentată în lucrarea de faŃă. Pe aceasta urmează să se facă încercări pentru a găsi variante optime de materiale.<br />
RACHETA PNEUMATICĂ CU OPERARE SPAłIALĂ SI TRAIECTORII CURBATE IN<br />
PAMANT, LA INTRODUCEREA CONDUCTELOR SUBTERANE, FĂRĂ ŞANł<br />
CLAUDIA TĂNASE, C. ŞTEFĂNESCU, VASILE NECULĂIASA,<br />
I.SANDOVICI and VOINEA DOLORES<br />
Introducerea directă, în pământ, a conductelor subterane, pentru diverse utilităŃi publice-apă, canalizare, gaze, cabluri<br />
electrice, telecomunicaŃii, transmisii TV, Internet sau în agricultură la irigatii şi/sau drenaje, în tehnologia modernă, fără şanŃ deschis,<br />
cu traiectorie spatiala, variata, reprezintă o provocare. ConsideraŃii de ordin economic, social şi ecologic au impus restricŃii<br />
severe la. În Ńările dezvoltate ale lumii se aplică exclusiv tehnologia performantă, ecologică, de maximă productivitate, fără şanŃ. Dupa<br />
realizarea si testarea rachetei pneumatice FORI 80, cu operare in linie dreapta, propunem realizarea rachetei pneumatice autodirijabile,<br />
cu traiectorie curbata, la introducerea conductelor subterane în pămâmt, fara şanŃ la suprafaŃa.<br />
Tehnologia asigură avantaje net superioare tehnologiilor clasice, cu şanŃ deschis, aplicate curent în România, prin aceea că<br />
sunt eliminate operaŃii costisitoare precum: săpătură, sprijinire maluri, umplutură după montarea conductei, compactarea umpluturii,<br />
transportarea pământului în exces, epuismente de ape freatice. Noua tehnologie este ecologică, performantă şi nu perturbă desfăşurarea<br />
normală a activităŃii la suprafaŃă, în zona subtraversată.<br />
SOLUłII PERFECłIONATE LA RACHETA PNEUMATICĂ FORI 80 PENTRU<br />
INTRODUCEREA CONDUCTELOR SUBTERANE, FĂRĂ ŞANł<br />
CLAUDIA TĂNASE, C.ŞTEFĂNESCU, VASILE NECULĂIASA<br />
I. SANDOVICI, VOINEA DOLORES<br />
Introducerea directă a conductelor subterane, fără şanŃ deschis, reprezintă o provocare când se găsesc soluŃii de perfecŃionare<br />
la racheta pneumatică FORI 80, destinate acestui scop. Analiza structurii interne a modelului experimental, realizat, reflectă<br />
oportunităŃi tehnice de exploatat prin schimbarea stătii fizice la o piesă rigidă din oŃel cu una flexibilă. Înlocuirea materialului rigid (din<br />
oŃel) cu unul elastic( combinaŃie cauciuc-teflon) la tija de alimentare, reprezintă o noutate în peisajul tehnicii actuale din Romania la<br />
realizara unui model perfecŃionat de rachetă pneumatică, propus. Tehnologia de instalare a conductelor subterane, fără şanŃ, asigură<br />
avantaje net superioare tehnologiilor clasice, cu şanŃ deschis: sunt eliminate operaŃii costisitoare (săpătură, sprijinire maluri, umplutură<br />
după montarea conductei, compactarea umpluturii, transportarea pământului în exces, epuismente de ape freatice). Noua tehnologie<br />
este ecologică, performantă şi nu perturbă desfăşurarea normală a activităŃii la suprafaŃă, în zona subtraversată. Simplitatea constructivă
a introducerii directe în pământ a conductelor cu maximă eficientă, conferă originalitate în peisajul tehnicii actuale cunoscute în<br />
România, la lucrări hidroedilitare, de combatere a secetei (prin irigaŃii), respectiv de eliminare a exesului de umiditate din sol (prin<br />
drenaje).<br />
INFLUENTA TRATAMENTULUI HIDROTERMIC APLICAT GRAULUI<br />
ASUPRA CONTINUTULUI <strong>DE</strong> GLUTEN<br />
COZMA DĂNUł, BĂETU OANA-ELIZA<br />
In lucrare se tratează unele aspecte privind condiŃionarea grâului ce are drept scop modificarea proprietăŃilor fizico-mecanice<br />
şi structurale ale acestuia, în vederea îmbunătăŃirii calităŃii făinii obŃinută prin măcinare. Se prezintă metodica de cercetare care prevede<br />
utilizarea unui stand de măcinare şi a unui dispozitiv pentru tratarea hidrotermică a grâului. Rezultatele încercărilor experimentale sunt<br />
prezentate în tabele şi grafice iar concluziile obŃinute se prezintă în finalul lucrării.<br />
SISTEMA <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong> PENTRU MECANIZARE A LUCRĂRILOR SOLULUI, LA<br />
CULTURA <strong>DE</strong> GRÂU, CORESPUNZĂTOARE AGRICULTURII DURABILE,<br />
ÎN NORDUL MOLDOVEI<br />
G. JITĂREANU, I. łENU, P. COJOCARIU, I. COJOCARU,<br />
V. VÂLCU, D. CAZACU<br />
Pentru stabilirea unei sisteme de maşini destinate mecanizării lucrărilor solului şi semănatului, corespunzătoare agriculturii<br />
durabile, la cultura de grâu, în toamna anului 2007 s-au experimentat 6 variante de sisteme de maşini.<br />
La toate variantele de sisteme de maşini pentru lucrările solului şi pentru fiecare agregat agricol s-au determinat indicii<br />
calitativi de lucru şi indicii energetici şi de exploatare. De asemenea, la fiecare variantă, după o perioadă de timp determinată de la<br />
însămânŃare, s-au determinat rezistenŃa solului la penetrare, diametrul mediu ponderat al elementelor de structură ale solului şi<br />
stabilitatea hidrică a acestor elemente.<br />
Totodată, la fiecare variantă, s-a determinat consumul total de combustibil la hectar pentru efectuarea mecanizată a lucrărilor<br />
solului şi semănatului la cultura de grâu. În urma analizei rezultatelor obŃinute s-au stabilit cele mai bune sisteme de<br />
maşini pentru mecanizarea lucrărilor solului, corespunzătoare agriculturii durabile, din nordul Moldovei, la cultura de grâu.<br />
CONSTRUIREA SEMNALELOR <strong>DE</strong> COMANDĂ UTILIZATE ÎN STANDURILE <strong>DE</strong><br />
ÎNCERCARE ÎN REGIM SIMULAT ŞI ACCELERAT A MASINILOR ŞI<br />
COMPONENTELOR ACESTORA<br />
GANGA AFRIM MIHAI, VLADUT VALENTIN<br />
Lucrarea evidenŃiază atît necesitatea încercarilor în regim simulat şi accelerat a maşinilor şi componentelor acestora, marcînd<br />
cerinŃele actuale ale pieŃelor de consum, cît şi diferite metode de accelerare a testelor de durabilitate dinamică.<br />
Respectînd principiile specifice testelor de durabilitate şi utilizînd unele procesări din cadrul unor metode de accelerare a<br />
testelor de durabilitate, lucrarea prezintă un mod de abordare a construirii semnalelor de comandă pentru încercarea în regim simulat şi<br />
accelerat a maşinii de plantat puieŃi forestieri (MPF), maşină proiectată şi testată în exploatare în cadrul INMA Bucureşti.<br />
STUDII SI CERCETARI PRIVIND CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA<br />
DIPOZITIVELOR <strong>DE</strong> DISLOCARE A SFECLEI <strong>DE</strong> ZAHAR<br />
GHEORGHE GIRNICEANU, STEFAN SORIN GHIMIS<br />
ALIN STANCIOIU
Analizând indicii calitativi de lucru, parametri cantitativi şi funcŃionali ai organelor de dislocare şi extragere a rădăcinilor de<br />
sfeclă de zahăr din sol se constată următoarele:<br />
1. Organele de dislocat care realizează procesul de lucru prin săpare, sunt simple constructiv,nu pot fi utilizate decît în<br />
construcŃia maşinilor de dislocat. Procentul de rădăcini vătămate este în proporŃie de 20-40%, iar pămîntul aderent ajunge la 47,3%.<br />
Pentru realizarea procesului de lucru sunt necesare forŃe de tracŃiune mari, iar la umidităŃi reduse nu realizează adîncimea reglată,<br />
provocînd vătămări care pot ajunge la 30-34%.<br />
2. Ogane de dislocat tip furcă sunt simple constructiv,dar folosirea lor este limitată,datorită următoarelor dezavantaje -<br />
cantitatea de pămînt aderent şi liber ajunge la 25-65%; proporŃia de rădăcini vătămste este de 5-28%; pe solurile cu umiditate scăzută<br />
furcile nu intră în sol şi provoacă o vătămare a rădăcinii;consumul energetic ridicat - aproximativ 2Kw/rînd pe solurile cu umiditate<br />
ridicată, furcile de dislocare vin în contact cu rădăcina; pe solurile cu un grad de înburuienare ridicat,apare pericolul înfundării<br />
organului de dislocat; nu pot lucra pe soluril mijlocii spre grele şi grele datorită rezistenŃei de deformare ridicată a acestora;<br />
3. Organele de dislocat tip brăzdar sunt simple constructiv,nu necesită reglaje de precizie dar au următoarele inconveniente -<br />
cantitatea de pămînt aderent şi liber este de 22-60%; proporŃia de rădăcini vătămate ajunge la 28%; consumul energetic pe rîndul<br />
dislocat este comparabil cu al organelor de dislocat tip furcă; lucrează cu indici calitativi de lucru acceptabili pe solurile mijlocii spre<br />
uşoare, respecti uşoare; pe solurile cu umiditate scăzută brăzdarele de dislocare nu intră în sol la adîncimea de lucru reglată, provocînd<br />
rupturi bazale.<br />
4. În 1991-1992 au fost încercate şi în condiŃiile de cultură din România şi s-a observat că:pămîntul aderent ajunge la 26-30%<br />
(pe sol mijlociu şi la o umiditate de 18,2%); procentul de rădăcini vătămate(mediu şi grav)a fost de 5-20%; pe solurile cu<br />
umiditate scăzută (8-10%)nu pătrund în sol la adîncimea reglată provocând rupturi bazale la cca 60% din rădăcini.<br />
5. Discurile de dislocare sunt constructiv mai complicate,au un preŃ de cost mai ridicat şi o fiabilitate mai redusă.Aceste<br />
organe de dislocat permit o viteză de lucru mai mare şi pot lucra pe solurile mijlocii spre grele. Principalele dezavantaje ale discurilor<br />
de dislocare sunt: necesită culturi de sfeclă de zahăr uniforme;pămîntul aderent ajunge la 50%; rădăcinile vătămate sunt în proporŃie de<br />
4-30%; la umiditate ridicată discurile de dislocare se înfundă;<br />
6. Organe de dislocat tip furcă rotativă şi burghiu elicoidal au o răspîndire redusă datorită indicilor calitativi de lucru<br />
inferiori,în comparaŃie cu alte organe de dislocat.<br />
7. Organul de dislocat patină disc este simplu constructiv cu un preŃ de cost scăzut dar ridică probleme speciale e reglare. În<br />
urma cercetărilor făcute în Ńara noastră cu acest organ de dislocat a reieşit ca: procentul de pămînt aderent este mai scăzut decît la<br />
celelalte organe de dislocat; procentul de rădăcini vătămate este de cca 5-15%; consum energetic scăzut (1,18-2,1 Kw/rînd); forŃa de<br />
tracŃiune necesară pe un organ de dislocat este de 100-200 daN; poate prelua neuniformităŃiile culturii (diametrul maxim şi poziŃia<br />
culturii faŃăde nivelul solului);la umiditatea de 7% sub coeficientul de ofilire proporŃia de rădăcini vătămate este de cca 15-20%,iar cea<br />
de pămînt aderent este sub 10%; poate lucra pe diferite tipuri de sol.<br />
ASPECTE PRIVIND MO<strong>DE</strong>LAREA BUCĂłILOR <strong>DE</strong> ALUAT CU AJUTORUL<br />
BENZILOR<br />
GHEORGHE VOICU, MIHAELA FLORENTINA DAVID<br />
In unităŃile de panificaŃie, după operaŃia de divizare a aluatului urmează modelarea acestuia în forma specifică fiecărui produs<br />
finit. Modelarea se realizează cu ajutorul a două suprafeŃe, dintre care cel puŃin una este mobilă. In lucrare se prezintă un model<br />
matematic pentru descrierea procesului de modelare a bucăŃilor de aluat cu ajutorul benzilor. Pornind de la distanŃa între benzi, unghiul<br />
de înclinare şi viteza acestora, se determină viteza bucăŃii de aluat, suprafaŃa de contact cu benzile, forŃele exercitate asupra benzilor în<br />
vederea determinării puterii consumate la modelare. Lucrarea este utilă specialiştilor în construcŃia maşinilor de modelat, dar şi<br />
utilizatorilor pentru alegerea şi reglarea corespunzătoare a parametrilor funcŃionali ai acestor maşini.<br />
ASPECTE PRIVIND INFLUENłA FRECVENłEI <strong>DE</strong> OSCILAłIE A SITEI<br />
ASUPRA PROCESULUI <strong>DE</strong> SEPARARE A SEMINłELOR LA SISTEMUL <strong>DE</strong><br />
CURĂłIRE AL COMBINELOR <strong>DE</strong> CEREALE<br />
GHEORGHE VOICU, TUDOR CĂSĂNDROIU, SILVIU MARCU<br />
Sistemul de curăŃire cu site al combinei de cereale este unul din echipamentele de lucru importante ale acesteia, de care<br />
depinde în mare măsură performanŃele întregii maşini. Sub acest aspect, în lucrare se prezintă rezultatele unor cercetări experimentale<br />
pe stand, în laborator, privind procesul de separare a seminŃelor din vraf la sistemul de curăŃire al combinelor, referitor la influenŃa<br />
frecvenŃei de oscilaŃie a sitelor asupra profilului curbelor de separare, precum şi asupra nivelului pierderilor de seminŃe şi purităŃii<br />
seminŃelor colectate. Rezultatele cercetărilor experimentale au fost concretizate în modele matematice utile în aplicaŃii.
SISTEME <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong> PENTRU MECANIZAREA LUCRĂRILOR SOLULUI,<br />
LA CULTURA <strong>DE</strong> SOIA, CORESPUNZĂTOARE AGRICULTURII DURABILE,<br />
ÎN NORDUL MOLDOVEI<br />
I. łENU, G. JITĂREANU, P. COJOCARIU,<br />
D. CAZACU, R. ROŞCA, P. CÂRLESCU<br />
Pentru stabilirea celor mai bune sisteme de maşini destinate lucrărilor solului şi semănatului, corespunzătoare agriculturii<br />
durabile, la cultura de soia, în primăvara anului 2007 s-au experimentat 3 variante de sisteme de maşini.<br />
La fiecare variantă de sisteme de maşini pentru lucrările solului şi la fiecare utilaj de lucru folosit, s-au determinat indicii de<br />
calitate ai lucrării respective; pentru fiecare agregat agricol s-au determinat indicii energetici şi de exploatare. De asemenea, la fiecare<br />
variantă, după o perioadă determinată de timp de la însămânŃarea culturii de soia, s-au determinat rezistenŃa solului la penetrare,<br />
diametrul mediu ponderat al elementelor de structură ale solului şi stabilitatea hidrică a acestor elemente. Totodată, la fiecare variantă<br />
s-a determinat consumul de combustibil la hectar pentru efectuarea lucrărilor solului şi semănatului la cultura de soia.<br />
În urma analizei rezultatelor obŃinute s-au stabilit cele mai bune sisteme de maşini pentru lucrările solului, corespunzătoare<br />
agriculturii durabile, la cultura de soia.<br />
SISTEME <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong> PENTRU MECANIZAREA LUCRĂRILOR SOLULUI,<br />
LA CULTURA <strong>DE</strong> SOIA, CORESPUNZĂTOARE AGRICULTURII DURABILE,<br />
ÎN NORDUL MOLDOVEI<br />
I. łENU, G. JITĂREANU, P. COJOCARIU, N. BRIA,<br />
C-TIN CHIRILĂ, M. C. HONCIUC<br />
Pentru stabilirea celor mai bune sisteme de maşini destinate lucrărilor solului şi semănatului, corespunzătoare agriculturii<br />
durabile, la cultura de soia, în primăvara anului 2007 s-au experimentat 3 variante de sisteme de maşini. La fiecare variantă de sisteme<br />
de maşini pentru lucrările solului şi la fiecare utilaj de lucru folosit, s-au determinat indicii de calitate ai lucrării respective; pentru<br />
fiecare agregat agricol s-au determinat indicii energetici şi de exploatare. De asemenea, la fiecare variantă, după o perioadă determinată<br />
de timp de la însămânŃarea culturii de soia, s-au determinat rezistenŃa solului la penetrare, diametrul mediu ponderat al<br />
elementelor de structură ale solului şi stabilitatea hidrică a acestor elemente. Totodată, la fiecare variantă s-a determinat consumul de<br />
combustibil la hectar pentru efectuarea lucrărilor solului şi semănatului la cultura de soia. În urma analizei rezultatelor obŃinute s-au<br />
stabilit cele mai bune sisteme de maşini pentru lucrările solului, corespunzătoare agriculturii durabile, la cultura de soia.<br />
CERCETARI PRIVIND APLICAREA INGRASAMINTELOR CHIMICE<br />
CU POMPA DOZATOARE PD-1, 2 CONCOMITENT<br />
CU APA <strong>DE</strong> UDARE IN CONDITII <strong>DE</strong> SERA<br />
ILIE BIOLAN,ION SERBU, SEVERIN CAZANESCU, NICUSOR NICOLAE, FLORICA MARDARE,<br />
ALEXANDRA VISAN<br />
Popma PD-1,2 este subiectul brevetelor romanesti nr.102887, nr. 121612 si este de tipul hidrulica cu membrane dubla.<br />
Pompa lucreaza cu instalatia de irigat si injecteaza solutie fertilizanta la o presiune mai mare decat cea din instalatie. Pompa a fost<br />
experimentata in conditii de sera pe o instalatie IUP, in cultura de tomate si s-a injectat solutie NH4 NO3 si K2SO4.<br />
CERCETARI PRIVIND APLICAREA UDARII CU MINI-INSTALATIA <strong>DE</strong><br />
UDARE CU TAMBUR SI FURTUN, MINI IATF-32-100M<br />
ILIE BIOLAN, GHEORGHE SOVAIALA, CONSTANTIN NICOLESCU, NICUSOR NICOLAE, ALEXANDRA<br />
VISAN
Lucrarea se refera la o instalatie de udare prin aspersiune cu tambur si furtun destinata udarii suprafetelor mici , semanate cu<br />
culturi cu talie mica sau mijolcie si s-a folosit ca model matematic de studiu si masurare a actionarii hidraulice pentru acest tip de<br />
instalatie. In acest studiu s-a utilizat metoda similitudinii matematice necesare pentru dimensionarea instalatiilor de capacitati mai mari.<br />
Instalatia este simpla din punct de vedere constructiv, se manevreaza usor si constitue subiectul brevetului romanesc nr. 116.033.<br />
PROIECTAREA AVANSATA PENTRU VITRINELE FRIGORIFICE<br />
PETRU CÂRLESCU, IOAN łENU, RADU ROŞCA<br />
Uniformizarea gradientului de temperatura la multe sisteme de refrigerare a alimentelor este guvernata direct de modul<br />
circulatiei aerului in sistem. Modelarea numerica furnizeaza o oportunitate de dezvoltare si imbunatatire a intelegerii fenomenului ce<br />
influenteaza sistemul, care poate conduce la reducerea neuniformitatii distributiei de temperatura si cresterea de eficienta a sistemelor<br />
de refrigerare. Ca urmare a dezvoltarii rapide a puterii de calcul din ultimii ani utilizarea tehnicilor de calcul de dinamica fluidelor<br />
(CFD) in aceste aplicatii a devenit curenta.<br />
ASPECTE PRIVIND PASTEURIZAREA IN CAMP ELECTRIC<br />
PULSATORIU<br />
PUNGUłĂ C. C., BĂETU O.-E., CARP E., NECULĂIASA V. COZMA D.<br />
A fost studiata inactivarea bacteriilor Salmonella enterica si E. Coli in camp electric pulsatoriu. S-a procedat la inocularea<br />
sucului cu culturi pure de bacterii. S-a aplicat tratamentul in camp electric pulsatoriu la o intensitate cuprinsa intre 22.0 si 41.0 kV/cm,<br />
timp de 15 minute, interval in care s-au aplicat 40 de pulsuri de cate 20-100µs.<br />
Dupa tratament s-au realizat studii microbiologice pentru a se verifica eficienta procesului de pasteurizare prin camp electric<br />
pulsatoriu (PEF).<br />
MONO CICLON <strong>DE</strong>STINAT CURATIRII AERULUI <strong>DE</strong> ALIMENTARE<br />
A VENTILATOARELOR DIN MORILE <strong>DE</strong> CEREALE COMERCIALE<br />
RUSU TITI, TANASA MIHAI, PERJU COSTEL<br />
In lucrare este prezentat un monociclon, brevetat si realizat de autori, destinat curatirii aerului care alimenteaza ventilatoarele<br />
care produc aerul necesar transportului pneumatic al cerealelor si fainii, in morile comerciale. Prin curatirea prealabila a aerului care<br />
intra in ventilatoare, aceste au o functionare mai silentioasa, o fiabilitate mai mare si consumuri mai mici de puterer. Brevetul este<br />
realizat, aplicat la SC Morarit Panificatie SA Roman si da rezultate foarte bune.<br />
MO<strong>DE</strong>LAREA MATEMATICĂ A FLUXURILOR <strong>DE</strong> MATERIALE<br />
PRELUCRATE ÎN TIMPUL PROCESULUI <strong>DE</strong> LUCRU<br />
AL <strong>MAŞINI</strong>LOR <strong>DE</strong> SCOS BULBI SAU TUBERCULI<br />
VICTOR-VIOREL SAFTA<br />
În lucrarea sunt prezentate un modele matematice originale pentru stabilirea debitelor de materiale care parcurg maşinile de<br />
scos bulbi sau tuberculi în timpul procesului de lucru.<br />
Au fost analizate determinat influenŃele calitative şi cantitative pe care le au divesele categorii de organe de lucru ale<br />
ansamblurile principale (aparat de dislocare, sistem de curăŃare de impurităŃi, formator de brazdă) ale maşinii asupra materialor<br />
prelucrate stabilindu-se tipurile de debite (debite de amestec de materiale, debite de produse utile sau debite de impurităŃi) precum şi<br />
variaŃia acestor debitelor pe diferitele componente ale maşinii.<br />
Modelele matematice au fost realizate pentru două variante reprezentative de maşini de scos bulbi şi tuberculi, una formată<br />
din aparat de dislocare, sistem de curăŃare de impurităŃi format din două grătare succesive şi formator de brazdă, iar cealaltă cu strutura<br />
similară însă cu sistemul de curăŃare format dintr-un grătar şi un separator prin fricŃiune sau extractor.
ESTIMAREA MATEMATICĂ A MASEI SPECIFICE A ZONEI <strong>DE</strong> CULTURĂ PRELUCRATĂ LA<br />
O TRECERE <strong>DE</strong> <strong>MAŞINI</strong>LE <strong>DE</strong> SCOS BULBI SAU TUBERCULI<br />
VICTOR-VIOREL SAFTA<br />
In lucrare sunt prezentate modele matematice originale pentru estimarea matematică a masei specifice a zonei de cultură<br />
prelucrată la o trecere de maşinile de scos bulbi sau tuberculi.<br />
Modelele matematice au fost realizate separat pentru recoltarea mecanizată a culturilor de bulbi (şi anume pentru ceapă),<br />
respectiv a a culturilor de tuberculi (şi anume pentru cartofi) conduse pe terenuri modelate.<br />
Estimarea matematică a masei specifice a zonei de cultură prelucrată la o trecere de maşinile de scos bulbi sau tuberculi este<br />
foarte necesară pentru modelarea matematică a variaŃiei fluxurilor de materiale care parcurg maşinile de scos bulbi sau<br />
tuberculi în tinpul procesului de lucru.<br />
CERCETĂRI PRIVIND CARACTERIZAREA ULEIULUI OBłINUT PRIN<br />
PRESARE LA RECE DIN PRODUSELE VEGETALE<br />
VLĂDUł VALENTIN, GANGA MIHAI, GAFIłIANU DANA, BIRIŞ<br />
SORIN, PARASCHIV GIGEL, BUNGESCU SORIN<br />
Lucrarea are ca scop caracterizarea uleiului obŃinut prin presare la rece din 5 plante oleaginoase, cultivate cu preponderenŃă în<br />
România: floarea soarelui, soia, rapiŃă, in şi ricin, utilizând o presă tip SK 130, pentru fiecare tip de plantă urmărindu-se determinarea<br />
procentului de ulei obŃinut prin presare la rece, vâscozităŃii, puterii calorice, etc.<br />
Pentru o cât mai buna fidelitate a rezultatelor a fost achiziŃionată o cantitate relativ mare de seminŃe: 20 saci de rapiŃă, floarea<br />
soarelui şi soia, respectiv 6 saci de in şi 1 sac de ricin. Cantitatea mai mică de in şi ricin achiziŃionată este justificată de lipsa acestor<br />
seminŃe de pe piaŃa românească datorită cultivării acestor plante pe suprafeŃe tot mai mici (ricinul nu se mai cultivă aproape deloc în<br />
România). SeminŃele au fost introduse în presă după ce în prealabil pentru fiecare tip de sămânŃă au fost reglate lamelele, astfel încât să<br />
se obŃină o presare cât mai bună a seminŃelor. Acest tip de presă se poate utiliza pentru presarea la rece a mai multor seminŃe, cu<br />
condiŃia ca înainte de începerea procesului de lucru pentru fiecare tip de sămânŃă, lamelele de presare să fie reglate,<br />
funcŃie de diametrul seminŃelor şi presa să fie curăŃată dacă anterior a fost utilizată.<br />
După presare uleiul a fost filtrat cu ajutorul uni filtru centrifugal, numai după ce a fost lăsat să se decanteze câteva ore.<br />
S-au prelevat probe din ulei înainte şi după filtrare şi s-au determinat: vâscozitatea şi densitatea. Pentru o mai bună caracterizare a<br />
procesului de presare s-au determinat: umiditatea seminŃelor, impurităŃile, masa hectolitrică şi procentul de seminŃe defecte pentru<br />
fiecare tip de sămânŃă.<br />
Uleiurile obŃinute din floarea soarelui, soia şi rapiŃă va fi degumat în vederea utilizării în combinaŃie cu motorina, pe motoare<br />
diesel, prin testări repetate în diferite reŃete.