Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ... Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

13.09.2015 Views

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ Modalităţi de prevenire a acţiunilor extremist-teroriste de către forţele specializate în timp de pace Colonel Maricel ANTIPA Lupta cu terorismul impune o nouă configuraţie a efortului militar, o nouă dimensiune a spaţiului de confruntare precum şi o nouă filozofie de abordare a acesteia. Dispersarea elementelor teroriste, disimularea, ineditul şi imprevizibilul acţiunilor desfăşurate, posibilităţile tot mai crescute de a folosi mijloace de distrugere în masă, cu predilecţie armele chimice şi biologice, concomitent cu creşterea letalităţii actelor teroriste, conferă un mare grad de dificultate în acţiunea de identificare şi anihilare a acestora. Plecând de la faptul că principala caracteristică a acţiunilor teroriste este asimetria, se asigură prin aceasta eficacitatea actelor întreprinse. Terorismul pune la dispoziţia indivizilor sau grupurilor mijloacele şi capacităţile necesare atacării, cu succes, a unor forţe considerabile sau chiar a unor structuri ale autorităţilor statului, pe care nu le-ar putea angaja într-o acţiune militară de tip clasic. Capacităţile militare convenţionale, existente, sunt ineficace în prevenirea sau anihilarea terorismului deoarece: - relaţia de asimetrie dintre acţiunile teroriste şi confruntarea armată este profundă; - structura organizatorică şi mărimea organizaţiilor teroriste sunt, în mod semnificativ, sub limita de importanţă luată în considerare în mod convenţional de către forţele militare; - lanţul de comandă al structurilor teroriste este stabilit pe principiul conspirativităţii şi, de cele mai multe ori, urmează modelul celular şi nu pe cel piramidal. În conjunctura prezentă, misiunile structurilor implicate în prevenirea terorismului trebuie adaptate situaţiilor preconizate a se desfăşura şi să răspundă noilor cerinţe operaţionale. Acestea ar putea viza: identificarea ameninţărilor teroriste; pregătirea în vederea gestionării unor situaţii de criză generate de eventuale acţiuni teroriste; prevenirea atacurilor teroriste şi protecţia faţă de unele atacuri teroriste. Prevenirea constituie sarcina prioritară a întregului sistem al siguranţei naţionale, obligat să întreprindă măsurile necesare de precauţie pentru înlăturarea oricăror posibilităţi de comitere a acţiunilor teroriste pe teritoriul naţional. Prin natura sa, prevenirea presupune previziune, anticipaţie şi preîntâmpinarea desfăşurării fenomenelor, evenimentelor şi acţiunilor teroriste, pe baza analizei situaţiei operative precedente. În cadrul măsurilor de prevenire, se impune ca efortul principal să fie concentrat pentru descoperirea şi sesizarea la timp a tuturor premiselor şi împrejuărilor care ar putea permite sau favoriza acţiunile elementelor extremist-teroriste. Descoperirea vulnerabilităţilor implică identificarea condiţionărilor existente sau potenţiale, favorabile producerii unei acţiuni teroriste. Avantajul maxim rezultat în urma luării măsurilor de prevenire este condiţionat de concertarea lor într-un sistem unic de siguranţă. Activităţile de procurare, centralizare şi analizare a informaţiilor – parte a complexului de acţiuni desfăşurate pentru prevenirea acţiunilor extremist-teroriste - asigură obţinerea informaţiilor şi analiza vulnerabilităţilor, condiţii prealabile în planificarea oricăror acţiuni preventive. Un program bine planificat, care să cuprindă toate informaţiile riguros sistematizate, este esenţial pentru cunoaşterea naturii oricărei ameninţări potenţiale. Informaţiile au rolul de identificare a naturii ameninţărilor teroriste. Ele asigură o evaluare la zi a capacităţilor operaţionale ale teroriştilor, a tacticilor folosite de aceştia şi a potenţialelor ţinte teroriste. Analizarea ameninţărilor constituie pasul esenţial în prevenirea sau reducerea vulnerabilităţilor în faţa unui eventual atac terorist. Cunoaşterea adversarului potenţial constituie un element axiomatic în oricare tip de luptă, dar caracterul subversiv, conspirativ şi evaziv al majorităţii organizaţiilor teroriste uşurează, dintr-un anumit punct de vedere, rolul activităţii de informaţii în combaterea acestora. Activitatea de informaţii este facilitată, într-o anumită măsură, de multitudinea scopurilor organizaţiilor mari, importante, care sunt nevoite să adopte structuri ce presupun o ierarhie piramidală. Organizaţiile mari oferă mult mai multe ţinte şi ocazii de acţiune împotriva lor decât grupurile mici, centralizate şi foarte compacte, care 86 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ folosesc metode conspirative clasice de cooperare. Procurarea informaţiilor are drept scop prevenirea strategică a autorităţilor statului în legătură cu posibilitatea producerii unor acţiuni teroriste, pe teritoriul naţional, sau avertizarea în legătură cu existenţa unor astfel de ameninţări. În ceea ce priveşte ameninţarea în curs de desfăşurare, avertizarea timpurie efectuată de serviciile specializate poate face posibilă anihilarea acesteia încă din faza de început. Activitatea de informaţii trebuie să precizeze, cât mai repede posibil, natura ameninţării reale şi potenţiale pe care o reprezintă organizaţiile teroriste. Deseori, în primele etape, autorităţile nu acordă suficientă atenţie necesităţii de a elabora o strategie menită să elimine ameninţarea teroristă. Indiscutabil, serviciile de informaţii au responsabilitatea să atragă atenţia în caz de ameninţare, indicând atât posibilitatea materializării, cât şi natura acesteia. Acest lucru va motiva autorităţile în vederea elaborării strategiei şi măsurilor necesare etapei respective. Estimarea corectă a ameninţării este importantă deoarece va fi factorul principal în adoptarea deciziei de către autorităţi, în legătură cu măsurile care urmează a fi luate şi incluse, ulterior, într-un plan care să cuprindă evenimentele neprevăzute (pentru situaţiile de urgenţă sau criză). O altă condiţie indispensabilă pentru îndeplinirea cu succes a rolului structurilor de informaţii o constituie organizarea activităţii de culegere a informaţiilor. Aceasta implică o descriere clară, detaliată, a responsabilităţilor diferitelor structuri implicate în această activitate. Culegerea informaţiilor despre grupările sau organizaţiile teroriste va urmări, în principal, obţinerea de date privitoare la: ideologie, politică, conducere, organizare, membri, arie de localizare, modalităţi de operare, baze de pregătire şi logistice, armament şi surse de achiziţionare, sponsori, legături internaţionale şi de cooperare, planuri de acţiune, obiective vizate, ocazii speciale când organizaţia consideră că este important să acţioneze etc. Toate informaţiile culese vor parcurge filiera obişnuită de evaluare şi prelucrare, astfel încât să poată fi distribuite beneficiarilor cât mai repede posibil şi într-o formă utilizabilă. Numai în acest fel activitatea de informaţii poate juca rolul major în combaterea terorismului. Informaţia trebuie să ajungă la organul de decizie, în timpul necesar, pentru a se putea acţiona preventiv în vederea dejucării acţiunilor preconizate de către terorişti. Aceste “semnale de alarmă” vor fi privite de către serviciile specializate ca o prioritate de vârf, iar personalul implicat va trebui să acorde o atenţie specială atât culegerii, cât şi evaluării fiecărui fragment de informaţie, care ar putea indica posibilitatea unei acţiuni teroriste. Angrenarea personalului în activităţi de culegere a informaţiilor se face în funcţie de caracterul grupării sau organizaţiei teroriste, precum şi de natura activităţii sale. Informaţiile generale - “Background information” - se vor axa, în principal, pe structura organizaţiei, liderii cunoscuţi, obiectivele organizaţiei, maniera de lucru, sprijinitorii potenţiali, sponsorii, ţintele probabile ale teroriştilor, capacitatea logistică, zonele preferate de acţiune, numărul probabil de membri operativi, ideologia şi convingerile grupale, gradul de fanatism al membrilor, eventualele sau potenţialele disidenţe, legăturile acestora cu alte grupări sau facţiuni extremiste, cu crima organizată sau cu alte forţe politice etc. Culegerea de informaţii specializate în combaterea terorismului este axată, în principal, pe utilizarea surselor umane. Deşi constituie doar o parte a bugetului de informaţii, sunt forma de culegere de informaţii cea mai larg recunoscută şi, desigur, cea mai controversată. Utilizarea surselor umane depinde, în cea mai mare măsură, de ingeniozitatea umană, de calităţile personale şi, nu în ultimul rând, de noroc. Ideală este infiltrarea agenţilor proprii la nivelurile superioare de decizie în cadrul organizaţiilor teroriste, lucru însă destul de dificil de realizat. Chiar dacă nu se poate realiza acest lucru, mai rămâne o cale de urmat, infiltrarea de agenţi la nivelurile mijlocii şi inferioare ale ierarhiei organizaţiei teroriste, locul de unde se pot culege informaţii preţioase. Astfel spus, este vorba de a stabili cine, ce anume a făcut şi de ce; ce consecinţe derivă de aici, în ce sens, şi dacă totul este suficient de clar sau nu. Acesta este momentul final al procesului de prelucrare a datelor. Totodată, este ultima posibilitate de zădărnicire a tentativelor de dezinformare. De aceea, este necesar să se pună întrebarea: interpretările noastre, răspunsurile date la întrebările pe care ni le-am pus sunt juste sau sunt, dimpotrivă, cele pe care teroriştii voiau să ne determine să le dăm? De aici, decizia de a solicita sau nu date ulterioare. La finele procesului, din datele brute, s-au obţinut infomaţiile care constituie tocmai cunoaşterea aspectelor fundamentale ale obiectivelor de interes informativ. Activităţile de protecţie şi apărare antiteroristă - parte a măsurilor de prevenire - se execută în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi constau în ansamblul măsurilor vizibile şi “agresive” care se adoptă de către forţe specializate, în anumite situaţii, pentru acele obiective care pot constitui ţinte ale unor acţiuni teroriste. Dar, aici apare paradoxul, descurajarea unui atac asupra unui obiectiv foarte bine protejat poate duce la atacarea altuia, la care măsurile de protecţie sunt mai puţin vizibile, fiind mai vulnerabil. Folosirea unor măsuri vizibile de prevenire necesită un cost ridicat, motiv pentru care multe dintre serviciile antiteroriste preferă măsuri de prevenire şi protecţie mai discrete, care sunt mai economice şi reduc puterea de atracţie asupra obiectivului protejat. În locul unei protecţii şi apărări masive, vizibile şi costisitoare, se poate miza pe incertitudinile determinate în rândul potenţialilor terorişti cu privire la mijloacele şi forţele de protecţie. Totodată, se impune schimbarea cât IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003 87

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ<br />

Modalităţi <strong>de</strong> prevenire<br />

a acţiunilor extremist-teroriste<br />

<strong>de</strong> către forţele specializate în timp <strong>de</strong> pace<br />

Colonel Maricel ANTIPA<br />

Lupta cu terorismul impune o nouă configuraţie a<br />

efortului militar, o nouă dimensiune a spaţiului <strong>de</strong> confruntare<br />

precum <strong>şi</strong> o nouă filozofie <strong>de</strong> abordare a acesteia.<br />

Dispersarea elementelor teroriste, disimularea, ineditul<br />

<strong>şi</strong> imprevizibilul acţiunilor <strong>de</strong>sfăşurate, posibilităţile tot<br />

mai crescute <strong>de</strong> a folosi mijloace <strong>de</strong> distrugere în masă,<br />

cu predilecţie armele chimice <strong>şi</strong> biologice, concomitent<br />

cu creşterea letalităţii actelor teroriste, conferă un mare<br />

grad <strong>de</strong> dificultate în acţiunea <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare <strong>şi</strong> anihilare a<br />

acestora. Plecând <strong>de</strong> la faptul că principala caracteristică a<br />

acţiunilor teroriste este asimetria, se asigură prin aceasta<br />

eficacitatea actelor întreprinse.<br />

Terorismul pune la dispoziţia indivizilor sau grupurilor<br />

mijloacele <strong>şi</strong> capacităţile necesare atacării, cu succes,<br />

a unor forţe consi<strong>de</strong>rabile sau chiar a unor structuri ale<br />

autorităţilor statului, pe care nu le-ar putea angaja într-o<br />

acţiune militară <strong>de</strong> tip clasic.<br />

Capacităţile militare convenţionale, existente, sunt<br />

ineficace în prevenirea sau anihilarea terorismului <strong>de</strong>oarece:<br />

- relaţia <strong>de</strong> asimetrie dintre acţiunile teroriste <strong>şi</strong> confruntarea<br />

armată este profundă;<br />

- structura organizatorică <strong>şi</strong> mărimea organizaţiilor<br />

teroriste sunt, în mod semnificativ, sub limita <strong>de</strong> importanţă<br />

luată în consi<strong>de</strong>rare în mod convenţional <strong>de</strong> către forţele<br />

militare;<br />

- lanţul <strong>de</strong> comandă al structurilor teroriste este stabilit<br />

pe principiul conspirativităţii <strong>şi</strong>, <strong>de</strong> cele mai multe ori,<br />

urmează mo<strong>de</strong>lul celular <strong>şi</strong> nu pe cel piramidal.<br />

În conjunctura prezentă, misiunile structurilor implicate<br />

în prevenirea terorismului trebuie adaptate situaţiilor<br />

preconizate a se <strong>de</strong>sfăşura <strong>şi</strong> să răspundă noilor cerinţe<br />

operaţionale. Acestea ar putea viza: i<strong>de</strong>ntificarea ameninţărilor<br />

teroriste; pregătirea în ve<strong>de</strong>rea gestionării unor<br />

situaţii <strong>de</strong> criză generate <strong>de</strong> eventuale acţiuni teroriste;<br />

prevenirea atacurilor teroriste <strong>şi</strong> protecţia faţă <strong>de</strong> unele<br />

atacuri teroriste.<br />

Prevenirea constituie sarcina prioritară a întregului<br />

sistem al siguranţei naţionale, obligat să întreprindă<br />

măsurile necesare <strong>de</strong> precauţie pentru înlăturarea oricăror<br />

posibilităţi <strong>de</strong> comitere a acţiunilor teroriste pe teritoriul<br />

naţional. Prin natura sa, prevenirea presupune previziune,<br />

anticipaţie <strong>şi</strong> preîntâmpinarea <strong>de</strong>sfăşurării<br />

fenomenelor, evenimentelor <strong>şi</strong> acţiunilor teroriste, pe<br />

baza analizei situaţiei operative prece<strong>de</strong>nte. În cadrul<br />

măsurilor <strong>de</strong> prevenire, se impune ca efortul principal<br />

să fie concentrat pentru <strong>de</strong>scoperirea <strong>şi</strong> sesizarea<br />

la timp a tuturor premiselor <strong>şi</strong> împrejuărilor care ar<br />

putea permite sau favoriza acţiunile elementelor extremist-teroriste.<br />

Descoperirea vulnerabilităţilor implică i<strong>de</strong>ntificarea<br />

condiţionărilor existente sau potenţiale, favorabile producerii<br />

unei acţiuni teroriste. Avantajul maxim rezultat<br />

în urma luării măsurilor <strong>de</strong> prevenire este condiţionat <strong>de</strong><br />

concertarea lor într-un sistem unic <strong>de</strong> siguranţă.<br />

Activităţile <strong>de</strong> procurare, centralizare <strong>şi</strong> analizare a<br />

informaţiilor – parte a complexului <strong>de</strong> acţiuni <strong>de</strong>sfăşurate<br />

pentru prevenirea acţiunilor extremist-teroriste - asigură<br />

obţinerea informaţiilor <strong>şi</strong> analiza vulnerabilităţilor, condiţii<br />

prealabile în planificarea oricăror acţiuni preventive. Un<br />

program bine planificat, care să cuprindă toate informaţiile<br />

riguros sistematizate, este esenţial pentru cunoaşterea<br />

naturii oricărei ameninţări potenţiale. Informaţiile au<br />

rolul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a naturii ameninţărilor teroriste. Ele<br />

asigură o evaluare la zi a capacităţilor operaţionale ale<br />

teroriştilor, a tacticilor folosite <strong>de</strong> aceştia <strong>şi</strong> a potenţialelor<br />

ţinte teroriste. Analizarea ameninţărilor constituie pasul<br />

esenţial în prevenirea sau reducerea vulnerabilităţilor în<br />

faţa unui eventual atac terorist. Cunoaşterea adversarului<br />

potenţial constituie un element axiomatic în oricare tip<br />

<strong>de</strong> luptă, dar caracterul subversiv, conspirativ <strong>şi</strong> evaziv<br />

al majorităţii organizaţiilor teroriste uşurează, dintr-un<br />

anumit punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, rolul activităţii <strong>de</strong> informaţii în<br />

combaterea acestora.<br />

Activitatea <strong>de</strong> informaţii este facilitată, într-o anumită<br />

măsură, <strong>de</strong> multitudinea scopurilor organizaţiilor mari,<br />

importante, care sunt nevoite să adopte structuri ce presupun<br />

o ierarhie piramidală. Organizaţiile mari oferă<br />

mult mai multe ţinte <strong>şi</strong> ocazii <strong>de</strong> acţiune împotriva lor<br />

<strong>de</strong>cât grupurile mici, centralizate <strong>şi</strong> foarte compacte, care<br />

86 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!